Ne-am preocupat, spuneam, de valorificarea potenþialului turistic al þãrii, prin dezvoltarea ºi modernizarea bazei materiale, cu efect în creºterea activitãþii acestui sector. Astfel, numai în primele 9 luni, sosirile de turiºti din Uniunea Europeanã au crescut cu 19%, faþã de aceeaºi perioadã din anul 2000. Prin accelerarea privatizãrii, pânã la sfârºitul trimestrului I 2002 întregul sector urmeazã sã fie privatizat.
În acest cadru, nu pot sã nu subliniez cã anumite ilegalitãþi din anul 1997Ñ2000 în privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultãþi ºi confuzie pentru investitorii strãini. Mã refer, în primul rând, la Neptun-Olimp, Poiana Braºov, BTT, Hotel ”BucureºtiÒ.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
În întreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluþii viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale þãrii: justa mãsurã dintre nevoile sociale ºi constrângerile economice.
Solidaritatea ºi protecþia socialã reprezintã principii fundamentale pentru Guvernul nostru. În politica noastrã, componenta socialã este cu atât mai importantã cu cât
ignorarea acesteia în timpul guvernãrii de dreapta din perioada 1997Ñ2000 a condus la prãbuºirea fãrã precedent a nivelului de trai ºi la creºterea gradului de sãrãcie a populaþiei þãrii de la 19%, cât era în 1996, la 43% la sfârºitul anului 2000.
Mãsurile întreprinse în acest an, chiar dacã uneori nu au rãspuns în totalitate aºteptãrilor populaþiei, certificã, aºa cum, de altfel, o reflectã ºi sondajele de opinie, angajarea fermã a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. Încheierea Acordului social pe anul 2001, semnat în luna februarie de cãtre toate centralele sindicale, CNSRL ”FrãþiaÒ, CSDR, ”MeridianÒ, BNS ºi Cartel Alfa, ºi patronatele, reprezentative, bineînþeles, la nivel naþional, a constituit elementul determinant al stabilitãþii sociale.
În anul 2001 am aplicat mãsuri de protecþie activã a forþei de muncã, prin reorientarea ºi creºterea ocupãrii acesteia, pentru amplificarea asistenþei ºi asigurãrilor sociale, precum ºi pentru îmbunãtãþirea politicii salariale. Rezultatele obþinute constau în crearea a 397.000 de locuri de muncã, de douã ori mai multe decât nivelul iniþial stabilit. Astfel, chiar în condiþiile restructurãrilor efectuate în economie, rata ºomajului a scãzut de la 10,5%, în decembrie 2000, la 7,7% în prezent.
Subliniez cã, pe fondul creºterii numãrului locurilor de muncã, au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populaþiei cu 6,8% în primele 9 luni ale acestui an, faþã de perioada corespunzãtoare din anul trecut. Aceastã evoluþie pozitivã a fost posibilã în condiþiile creºterii cu 6% a salariului real, comparativ cu 4%, convenit prin acordul social, ceea ce susþine scãderea gradului de sãrãcie.
Salariul de bazã minim brut pe þarã, ca instrument de diminuare a polarizãrii sociale ºi, în consecinþã, a reducerii sãrãciei, a fost majorat de la 1.000.000 de lei, cât era în decembrie 2000, la 1.400.000 de lei, începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 sã devinã 1.750.000 de lei. În vederea susþinerii puterii de cumpãrare a personalului din sectorul bugetar, s-a majorat nivelul minim al salariului de bazã cu câte 7% în lunile martie, respectiv, iunie ºi cu 6% începând cu luna septembrie.
Angajamentul Guvernului de a menþine valoarea realã a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestrialã. Începând, însã, cu anul viitor, ne vom înscrie într-un proces de creºtere treptatã a acestora. Prin recorelarea aplicatã în acest an, pensiile mai mici s-au majorat în termeni reali. Este de remarcat faptul cã efortul bugetar în sfera asigurãrilor ºi asistenþei sociale a crescut de la 9,75% din PIB, în anul trecut, la 10,6%.
Eliminarea inechitãþilor între diferite categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acþiune care va începe din ianuarie 2002. Aceastã mãsurã va fi realizatã în 6 etape semestriale. Creºterea puterii de cumpãrare a pensiilor va fi asiguratã ºi prin aplicarea cu consecvenþã a indexãrilor trimestriale, în raport cu rata inflaþiei.
Printre mãsurile de protecþie socialã din anul 2001 se numãrã ºi contractarea unui numãr de 375.000 de bilete de tratament ºi 60.000 de bilete de odihnã, fiind alocate în acest sens 1.740 de miliarde de lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigurãrilor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionarii ºi salariaþii
bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribuþia pensionarilor ºi a salariaþilor bugetari pentru plata biletelor de tratament ºi odihnã a reprezentat în anul 2001 numai circa 14% din costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi: veteranii de rãzboi, pensionarii IOVR ºi salariaþii din mediul radioactiv beneficiazã gratuit de astfel de bilete.
În vederea protejãrii populaþiei cu venituri foarte reduse, Guvernul României a elaborat un set de mãsuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de încãlzire. De aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenþã pentru familiile aflate în situaþii de extremã dificultate.
Guvernul a lansat un program-pilot, în cadrul cãruia s-au înfiinþat magazine alimentare de tip economat, destinate pensionarilor. Economia anualã realizatã de pensionari este apreciatã la circa 2.250 de miliarde de lei.
A fost aprobatã ºi va intra în vigoare de la începutul anului Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii ºi de persoane singure. Venitul minim garantat, componentã importantã a politicii noastre social-democrate, constituie o mãsurã de protecþie, care va înlocui actualele ajutoare sociale, al cãror cuantum este extrem de scãzut. Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 de miliarde de lei la nivelul anului 2002 ºi, în mod evident, ºi o mãsurã de micºorare a polarizãrii sociale.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Deºi au fost luate mãsuri împotriva economiei subterane ºi a evaziunii fiscale, factori majori ai sãrãcirii ºi polarizãrii sociale, rezultatele nu sunt încã semnificative. Existã încã zone, din pãcate, largi ale societãþii noastre, care se confruntã cu o sãrãcie extremã, cumularea de multiple privaþiuni, în care, la lipsa de venituri, se adaugã condiþii de locuit precare, ºomaj cronic, dezorganizare familialã ºi socialã. Este cauza proceselor grave de marginalizare ºi de excluziune socialã.
În acest prim an de guvernare am acordat o atenþie specialã programelor de activizare a dezvoltãrii economico-sociale zonale, judeþene ºi comunitare. Mã refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, ºi, respectiv, la creºterea numãrului de programe pentru satele sãrace. Aceste programe vor fi finanþate din Fondul român de dezvoltare socialã, din care au fost deja aplicate în acest an proiecte pentru 232 de sate sãrace, totalizând o sumã de aproximativ 350 de miliarde de lei.
În sistemul naþional de sãnãtate s-au manifestat neajunsuri ºi disfuncþii. Aceastã situaþie a fost agravatã ºi de conceperea defectuoasã a Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate, adoptatã în 1997, ceea ce a determinat înregistrarea unei datorii care la sfârºitul anului 2000 reprezenta 5.525 de miliarde de lei, de 9,8 ori mai mare, în termeni reali, decât în 1996. Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetul pe anii 2001 ºi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6% pânã la 3,8% în anii 1997Ñ2000.
Guvernul a organizat recent o amplã analizã a stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi a situaþiei sistemului de asistenþã medicalã, cu participarea tuturor factorilor responsabili. S-au stabilit mãsuri ºi soluþii concrete, prin
dezbaterea strategiilor ºi programelor naþionale de sãnãtate. Se urmãreºte relansarea reformei în domeniul sãnãtãþii, îmbunãtãþirea eficienþei utilizãrii fondurilor în acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv în regim compensat ºi gratuit, restructurarea reþelei spitaliceºti, care vor avea efecte directe în creºterea calitãþii actului medical.
Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicalã a politicii de protecþie a copilului aflat în dificultate ºi a adopþiei. Pornind de la aprecierile negative cuprinse în Raportul de þarã, aprobat de Consiliul Europei în septembrie 2000, Guvernul a elaborat o nouã strategie naþionalã, având ca principale obiective: majorarea substanþialã a fondurilor alocate pentru acest domeniu; începerea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeanã ºi întârziate nejustificat în anii 1998Ñ1999; stoparea proceselor de adopþii internaþionale, generatoare de corupþie ºi de mari deservicii aduse imaginii României; promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial; diminuarea masivã a numãrului de copii aflaþi în instituþiile de profil; asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV-SIDA; trecerea în învãþãmântul normal a unui numãr de peste 5.000 de copii cu handicap minor.
În soluþionarea problematicii copilului aflat în dificultate, autoritãþile române beneficiazã de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru România, doamna Emma Nicholson, a consilierilor strãini, care ne sprijinã, precum ºi al Comisiei Europene, UNICEF-USAID, DFIDI, Marea Britanie º.a.m.d. Important este faptul cã seriozitatea mãsurilor ºi a acþiunilor de politicã economicã ºi socialã aplicate în þara noastrã în anul 2001 au constituit un element determinant al reconsiderãrii, în sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de þarã pe anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Încã din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conþinut ale reformei învãþãmântului. Pe baza evaluãrilor impactului mãsurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi în planurile de învãþãmânt ºi s-au repus în drepturi disciplinele marginalizate. Mã refer la istorie, la limba ºi literatura românã, la fizicã. S-au operat, totodatã, modificãri în vederea descongestionãrii programelor, precum ºi pentru a lega pe orizontalã disciplinele înrudite.
Repartizarea computerizatã a celor aproximativ 200.000 de absolvenþi de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru învãþãmânt, dar ºi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situaþii precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulþumiri ale elevilor ºi pãrinþilor acestora, în Capitalã ºi în marile oraºe ale þãrii. Acum, acest program are ºi o recunoaºtere internaþionalã. El a fost singurul selecþionat, din þãrile Europei Centrale ºi de Rãsãrit, ºi a primit un important premiu european: ”Best Practice in GovernmentÒ, ”Cel mai bun rezultat, cea mai bunã practicã în guvernare electronicãÒ.
Pornind de la ideea regândirii reþelei ºcolare, pentru prima datã s-au acordat 1.000 de burse studenþilor ce provin din mediul rural ºi care se pregãtesc sã devinã profesori calificaþi pentru limba ºi literatura românã, istorie, geografie, limbile englezã ºi francezã. Vom reuºi în acest mod sã avem mai puþine persoane necalificate pe
posturi de învãþãtori ºi profesori ºi sã asigurãm venituri mai mari celor care desfãºoarã o activitate de calitate.
Guvernul acþioneazã pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educaþia de bazã, elaborând programe pentru prevenirea abandonului ºcolar, acordarea celei de a doua ºanse pentru tinerii ºi adulþii cu instruire incompletã, susþinerea limbilor ºi culturilor minoritare, accesul la educaþie al comunitãþilor de romi, dezvoltarea zonelor defavorizate în plan educaþional, reinserþia persoanelor marginalizate sau excluse social.
Anul 2001 este primul an în care elevii proveniþi din familii cu probleme sociale au primit rechizite în mod gratuit, însumând 206 de miliarde de lei. Un numãr de 923.000 de elevi au primit rechizite, în valoare de 200 pânã la 300.000 de lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 de miliarde de lei pentru asigurarea gratuitã a manualelor ºcolare. Acestor eforturi li se adaugã peste 1.650 de miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi ºi studenþi, taberelor de vacanþã ºi subvenþionãrii cãminelor studenþeºti.
Pentru elevii performanþi s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, în termeni reali, faþã de anul precedent. Totodatã, s-a înfiinþat Centrul Naþional de Excelenþã pentru elevii capabili de performanþã, care va dezvolta programe speciale de pregãtire.
În anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale guvernãrii noastre, respectiv descentralizarea finanþãrii întregului învãþãmânt preuniversitar. În acest an au fost reabilitate 184 de ºcoli, faþã de numai 20 în anul 2000.
În acelaºi timp, ne-am preocupat de aducerea învãþãmântului din mediul rural la standarde normale. Astfel, au fost restructurate peste 400 de ºcoli, asigurându-se elevilor acces în unitãþi cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la ºcoalã la domiciliu, prin grija Guvernului, au fost achiziþionate 193 de microbuze, în valoare de 80 de miliarde de lei.
Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea ºcolilor devine realitate. În acest cadru, începând cu 2002, vom asigura circa 200 de milioane de dolari. De altfel, acþiunea aceasta se aflã în plinã desfãºurare ºi pânã la sfârºitul acestui an ºcolile vor fi deja dotate cu 12.000 de noi calculatoare ºi de imprimante, în valoare totalã de peste 300 de miliarde de lei.
Stimaþi colegi,
În domeniul justiþiei s-a pornit de la necesitatea reevaluãrii procesului de reformã, în principal, în scopul asigurãrii independenþei reale a puterii judecãtoreºti, identificarea soluþiilor normative corespunzãtoare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piaþã ºi pentru realizarea acquis-ului comunitar.
Executivul a acordat, în contextul economic actual, atenþia cuvenitã asigurãrii condiþiilor logistice ºi financiare pentru justiþie. Ministerul Justiþiei a luat mãsurile administrative aflate în competenþa sa, potrivit legii, pentru îmbunãtãþirea activitãþii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporitã a acestui organism în procesul de gestiune a resurselor umane în justiþie, precum ºi din activitatea Institutului Naþional al Magistraturii.
Chiar din primele zile ale guvernãrii au fost promovate acte normative care sã le dea cetãþenilor posibilitatea de a-ºi valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele
privind exercitarea cãii de atac, a recursului în anulare, precum ºi pe aceea de a avea un control asupra calitãþii actului de justiþie, prin reintroducerea obligativitãþii motivãrii tuturor hotãrârilor judecãtoreºti.
Modificãri ºi completãri esenþiale au fost aduse Codurilor penal ºi de procedurã penalã, urmãrind protecþia mai eficientã a unor valori sociale de importanþã deosebitã, în special prin sancþionarea severã a furturilor care afecteazã conductele petroliere, de irigaþii, reþelele electrice ºi cele de transport feroviar, precum ºi în domeniul asigurãrii siguranþei cetãþeanului ºi al eliminãrii oricãror discriminãri în exercitarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti.
Am promovat o nouã reglementare, modernã, unitarã ºi funcþionalã, privind regimul constatãrii ºi sancþionãrii contravenþiilor, înlocuind astfel dispoziþii desuete, practic, inutilizabile, datând de peste 30 de ani.
În mai puþin de un an de la semnarea, la Palermo, a Convenþiei ONU privind combaterea criminalitãþii transfrontaliere, România este singurul stat dintre þãrile candidate la aderarea în Uniunea Europeanã care are un cadru legislativ ºi instituþional dezvoltat, compatibil cu normele internaþionale în domeniul traficului de fiinþe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane, au fost incriminate unele fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cãtre cetãþenii români în legãturã cu migraþia clandestinã. De asemenea, sunt desemnaþi ofiþerii ºi magistraþii de legãturã, care acþioneazã sub o coordonare unicã, pe baza unui program bine definit.
Rãspunzând prompt ºi ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat, corespunzãtor mãsurilor politice, ordonanþe de urgenþã menite sã previnã ºi sã combatã actele de terorism, precum ºi folosirea sistemelor financiar-bancare în finanþarea unor asemenea acte.
În domeniul ordinii publice, am acþionat cu prioritate pentru apãrarea ºi protejarea patrimoniului naþional, a avutului public ºi privat, a vieþii ºi integritãþii cetãþenilor, a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale acestora. Astfel, s-au întreprins acþiuni pentru reconstrucþia ºi modernizarea instituþionalã a întregului sistem de ordine publicã, s-au reorganizat structurile funcþionale, asigurându-se reducerea, în medie, cu 20% a costurilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale ºi comandamentelor de armã ºi transferarea acestora la unitãþile teritoriale, în scopul creºterii capacitãþii operative ºi de intervenþie.
Totodatã, s-a avut în vedere: perfecþionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislaþiei, în acord cu cerinþele acquis-ului comunitar european; negocierea de acorduri ºi convenþii în domeniul combaterii crimei organizate ºi criminalitãþii transfrontaliere; îmbunãtãþirea procesului de cooperare poliþieneascã internaþionalã.
În acelaºi timp, s-a urmãrit reducerea criminalitãþii, pe fondul intensificãrii acþiunilor, dar ºi al prezenþei mai active a Poliþiei. De 11 luni rata criminalitãþii a înregistrat o uºoarã scãdere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.
A crescut gradul de profesionalizare ºi de implicare a poliþiºtilor în combaterea marii criminalitãþi, în reþinerea infractorilor constituiþi în grupuri organizate, a traficanþilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea ºi prinderea operativã a criminalului internaþional grec, descoperirea autorilor în ºapte cazuri de omucidere prin cruzime,
comise în urmã cu trei-patru ani, identificarea autorului principal în cazurile de omor de la Timiºoara ºi Deva.
S-au intensificat acþiunile specifice de penetrare a grupãrilor crimei organizate, pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muniþii, substanþe explozive ºi radioactive. Astfel, a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din România, unde urmau sã fie produse 350.000 de comprimate de Extasy în valoare de peste un milion de dolari pe piaþa drogurilor.
De asemenea, trebuie subliniate mãsurile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 419 infracþiuni, cu 806 autori.
Putem afirma cã am asigurat îmbunãtãþirea proceselor de securizare a graniþelor, prin reorganizarea la standarde europene a Poliþiei de frontierã, ºi creºterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea acþiunilor de supraveghere ºi de control la frontierele de stat, în vederea reducerii migraþiei ºi imigraþiei ilegale, a traficului ilegal de persoane ºi bunuri. În acest an s-au descoperit 746 de infracþiuni de migraþie ilegalã ºi de trafic de carne vie.
În anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative în domeniul descentralizãrii instituþionale, a deciziei operative, pentru asigurarea transparenþei, în scopul realizãrii unui serviciu public eficient, pus în slujba siguranþei cetãþeanului ºi care sã rãspundã la un nivel corespunzãtor dezideratelor integrãrii în structurile europene.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Este bine cunoscut faptul cã instituþiile internaþionale, în principal Banca Mondialã, au semnalat în ultimii ani inexistenþa unui program unitar ºi coerent în domeniul combaterii corupþiei. De aceea, Guvernul a elaborat, cu o largã consultare a reprezentanþilor principalelor partide ºi a sindicatelor, a ONG-urilor ºi a mass-media, un program naþional de combatere a corupþiei.
Este evident cã reforma a fost prost gestionatã în anii trecuþi ºi nefinalizarea mãsurilor pe care aceasta le-a implicat este între principalii factori generatori de corupþie.
Marile probleme generate de restituirea proprietãþilor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar ºi corespunzãtor. În procesul de aplicare a legilor proprietãþilor, abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativã ºi judiciarã, au creat un adevãrat haos. Acelaºi comportament începuse sã capete forme alarmante ºi în aplicarea Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat sã completãm legea, introducând mãsuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau utilizeazã acte false ori falsificate.
Corupþia ºi lipsa de responsabilitate au condus la privatizãri frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate ºi care s-au transformat treptat în litigii insolubile. Mãrturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizãri, aflate în prezent pe rolul instanþelor de judecatã.
În anul 2001 s-a constatat cã importante venituri ilicite care se constituie în fraude de mari proporþii în dauna bugetului statului ºi care alimenteazã fenomenul de corupþie se obþin prin încãlcarea prevederilor legale ce reglementeazã importul, producerea, procesarea ºi comercializarea alcoolului, îndeosebi datoritã neachitãrii
contribuþiilor legale datorate statului. Astfel, în acest an, au fost controlate peste 340 de societãþi comerciale la care au fost constatate 88 de infracþiuni, prin care bugetul statului a fost pãgubit cu peste 600 de miliarde de lei.
Pe fondul creºterii volumului de comerþ exterior, mulþi agenþi economici folosesc documente strãine vamale falsificate însoþite de acte legale de transport sau subevalueazã mãrfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane ºi proliferarea corupþiei. Spre exemplificare, numai de patru societãþi care au importat aparaturã electronicã ºi de uz casnic, covoare ºi flori, statul a fost prejudiciat iniþial cu 65 de miliarde de lei. În ceea ce priveºte subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marcã germanã importul a douã radiocasetofoane, sau zece radiouri, sau patru aspiratoare, sau douãzeci de ceasuri. Un televizor este declarat în vamã la valoarea de 20 de mãrci.
Sunt în continuare nerezolvate de justiþie ºi probleme legate de adopþiile internaþionale, cazuri de abuzuri ºi de corupþie care au avut o reacþie negativã în strãinãtate.
Toate acestea nu sunt fenomene apãrute în anul 2001. Societatea româneascã le-a înregistrat de aproape un deceniu ºi, din pãcate, în forme din ce în ce mai acute în ultimii ani.
Cãile deschise influenþelor ºi ingerinþelor în sfera justiþiei, mai ales prin modificãrile, din 1997, ale Legii de organizare judecãtoreascã ºi prin activitatea Consiliului Naþional de Acþiune împotriva Corupþiei ºi Crimei Organizate, au avut serioase implicaþii în evoluþia ascendentã a fenomenului corupþiei.
Asumându-ne în decembrie 2000 rãspunderea guvernãrii, ne-am luat ºi obligaþia de a lupta împotriva corupþiei, de a gãsi ºi aplica tehnicile de control social cele mai eficiente.
Dupã abandonul declarat oficial în anul 2000 de cãtre factorii politici angajaþi în combaterea corupþiei, am reconstruit instituþii, le-am consolidat pe cele existente ºi am trecut la aplicarea de mãsuri concrete în lupta împotriva corupþiei. Secþia specializatã în combaterea corupþiei din cadrul Parchetului a început sã funcþioneze efectiv din acest an, deºi a fost înfiinþatã prin lege cu doi ani în urmã.
În acest context, în anul 2001 numãrul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corupþie a fost de 7.900, cu 33% mai mult decât în anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt doi demnitari, 38 de directori generali ºi directori, 23 de funcþionari bancari, 24 de funcþionari vamali, 339 de manageri ai unor societãþi comerciale sau regii autonome. Pe primele unsprezece luni, autoritãþile Ministerului Public au finalizat anchete faþã de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt în cercetare penalã 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corupþie.
În domeniul criminalitãþii economico-financiare, au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult decât în anul anterior, în special directori de societãþi comerciale, 2.062, funcþionari din administraþie, 753, lucrãtori din bãnci, 158, funcþionari vamali, 137.
Justiþia a început un proces de autoevaluare ºi de îndepãrtare din structuri a organismelor cu risc de corupþie, precum ºi de identificare ºi tragere la rãspundere a celor care, într-o formã sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat mãsuri împotriva unor magistraþi.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/29.XII.2001
S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere în judecatã. 4 magistraþi au fost deferiþi justiþiei. S-au înaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii în vederea îndepãrtãrii din justiþie pentru incompetenþã, precum ºi 45 de avize de cercetare penalã ºi trimitere în judecatã pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav constã în faptul cã acest fenomen s-a nãscut din toleranþa ºi duplicitatea fostei guvernãri, pentru cã în toate cazurile semnalate sunt în discuþie fapte sãvârºite în anii 1999Ñ2000, perioadã în care ministrul justiþiei nu a avizat cercetarea penalã sau nu s-a exercitat acþiune disciplinarã.
Deºi vom acþiona cu fermitate pentru aplicarea strategiei ºi programului naþional de combatere a corupþiei, noi nu facem din acest complex de mãsuri un instrument de luptã politicã, pentru cã Guvernul nostru a decis sã acþionãm în respectul legii, al principiilor statului de drept, al independenþei puterii judecãtoreºti.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Prin activitãþile desfãºurate în cursul acestui an, Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei în domeniul administraþiei publice centrale ºi locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de þarã al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat în luna noiembrie.
Pornind de la necesitatea apropierii administraþiei publice de cetãþean ºi a creºterii calitãþii serviciilor faþã de contribuabil, precum ºi de la exigenþele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administraþiei publice ºi Strategia privind planul naþional de informatizare a administraþiei publice.
În anul 2001 am acþionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, asigurând creºterea semnificativã a capacitãþii manageriale a Guvernului ºi a cooperãrii interministeriale, descentralizarea atribuþiilor ºi competenþelor cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, includerea fostelor agenþii departamentale în structura Guvernului, în scopul îmbunãtãþirii coeziunii administraþiei ºi coerenþei actului de decizie. Prin aceasta, s-a asigurat reducerea cu 22% a personalului din instituþiile bugetare la nivel central, constituirea structurilor responsabile în ministere cu managementul procesului de pregãtire a integrãrii în Uniunea Europeanã ºi, respectiv, a relaþiei cu Parlamentul, adoptarea unei noi Legi privind administraþia publicã localã, prin care se asigurã consolidarea autonomiei publice locale, administrative ºi financiare, descentralizarea ºi demilitarizarea serviciilor comunitare ºi definirea relaþiilor dintre autoritãþile centrale ºi locale, aprobarea Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã, prin care se va reglementa, împreunã cu legislaþia secundarã, organizarea coerentã ºi desfãºurarea normalã a serviciilor pentru contribuabili la nivelul fiecãrei localitãþi.
În anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autoritãþilor locale în derularea unor programe cu asistenþã internaþionalã. De altfel, unele judeþe ºi municipii au început chiar contractarea directã de credite externe, fãrã garanþia statului, destinate îmbunãtãþirii infrastructurii locale.
De 11 luni, consiliile judeþene ºi locale de la municipii, oraºe ºi comune au realizat investiþii de peste 11.433 de
miliarde de lei, din care 7.294 de miliarde de lei din bugetele locale, 2.273 de miliarde de lei de la bugetul de stat ºi 1.866 de miliarde de lei din surse externe.
Investiþii importante s-au realizat în infrastructura localitãþilor: pentru alimentãri cu apã, canalizãri ºi depozite ecologice pentru deºeuri, 2.562 de miliarde de lei, încãlzire, reþele de gaze ºi termoficare, 820 de miliarde de lei, drumuri judeþene ºi comunale, 1.460 de miliarde de lei, obiective social-culturale, 4.215 de miliarde de lei.
În anul 2002 volumul investiþiilor care se vor realiza de cãtre consiliile judeþene ºi locale se va ridica la peste 36.700 de miliarde de lei, în creºtere de 2,5 ori, în termeni reali, faþã de acest an.
Stimaþi membri ai Parlamentului,
România respectã normele internaþionale în ceea ce priveºte protecþia drepturilor pentru cetãþenii care aparþin minoritãþilor naþionale.
În opinia noastrã, semnarea ºi ratificarea documentelor europene în problema minoritãþilor, utilizarea limbii materne în administraþie, înfiinþarea Consiliului Naþional al Minoritãþilor Naþionale, adoptarea Ordonanþei Guvernului privind prevenirea ºi combaterea discriminãrii, adoptarea Hotãrârii Guvernului privind crearea Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, precum ºi posibilitatea utilizãrii limbii materne pe toate treptele de învãþãmânt sunt câteva dintre acþiunile pe care România le-a întreprins în vederea instituþionalizãrii dialogului interetnic ºi rezolvãrii pe cale paºnicã a problemelor care pot sã aparã între majoritari ºi minoritari.
În acest an, Guvernul a adoptat Strategia naþionalã pentru îmbunãtãþirea situaþiei romilor, document concret ºi realist, apreciat în toate evaluãrile internaþionale referitoare la România, menit sã asigure emanciparea acestei etnii, printr-un efort al întregii societãþi româneºti.
Am fãcut progrese semnificative, iar þara noastrã este consideratã un model de gestionare a relaþiilor interetnice.
Apreciem cã actualul cadru legislativ românesc asigurã respectarea drepturilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, pornind de la administraþia localã ºi mergând pânã la educaþie, organizare civicã ºi politicã.
Stimaþi colegi,
La preluarea mandatului, procesul de reformã a Armatei se afla într-un deficit de credibilitate, îndeosebi sub raportul respectãrii propriilor angajamente. În aceastã situaþie, Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punctul de vedere al viziunii manageriale, precum ºi al ritmului, þinând seama de obiectivele Summit-ului de la Praga. Astfel, în anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat RomâniaÑ NATO, faþã de numai 5 pânã la sfârºitul anului 2000.
Comparativ cu evaluarea realizatã în anul 2000, analiza activitãþilor de pregãtire a României pentru aderarea la NATO efectuatã în acest an de cãtre Secretariatul Alianþei a evidenþiat o atitudine favorabilã ºi rezultate pozitive.
Pregãtirea ciclului al treilea al Programului naþional anual pentru aderarea României la NATO a fost prezentat în luna octombrie ºi a fost apreciat prin seriozitatea ºi coerenþa acþiunilor propuse. România a fost primul candidat care a înaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, dupã consultãri cu membri ai Alianþei.
Încã de la începutul anului s-a acþionat pentru îmbunãtãþirea actului de administrare a organismului militar, declanºându-se totodatã procesul de intensificare a efortului de integrare în structurile euroatlantice.
Obiectivul strategic asumat în Programul de guvernare a fost abordat în acest an prin restructurarea forþelor, în vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forþele NATO ºi capabile sã contribuie la securitatea regionalã.
În perioada urmãtoare ne vom concentra atenþia asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea ºi operaþionalizarea forþelor, în contextul compatibilitãþii cu NATO; participarea la operaþiunile conduse de NATO, inclusiv în cadrul unor structuri multinaþionale; managementul spaþiului aerian, a sistemelor de comunicaþii ºi informaticã, logisticã ºi infrastructurã; reforma sistemului de învãþãmânt militar.
Considerãm cã direcþia noastrã de acþiune este bine definitã ºi ne bucurãm de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate în Programul naþional anual de pregãtire a aderãrii la NATO.
Folosim asistenþa oferitã de parteneri în sprijinul efortului nostru general de integrare în Alianþã, subliniind în mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson.
Suntem conºtienþi de faptul cã admiterea în NATO depinde de noi, de stabilitatea politicã ºi socialã, precum ºi de progresul reformei economice.
În vederea susþinerii procesului de pregãtire pentru aderare, a fost asiguratã o perspectivã bugetarã pe termen mediu, clarã, solidã ºi sustenabilã, aprobatã de cãtre Parlamentul României.
Realizarea acestui obiectiv în anul viitor nu este foarte simplu de atins. Iatã, în dimineaþa aceasta, cu ocazia unei întâlniri bilaterale, preºedintele V‡clav Havel spunea, se pare, dacã aceastã informaþie este corectã: ”Statele baltice Estonia, Letonia, Lituania, apoi Slovenia ºi Slovacia vor fi invitate la viitorul Summit NATO care se va desfãºura în noiembrie 2002. Nu existã nici o îndoialã cã vor fi fãcute aceste invitaþii.Ò, a declarat Havel într-o conferinþã de presã comunã cu omologul sãu polonez Aleksander Kwas«niewsky.
Am dorit, înainte de a mã prezenta în Parlament, sã verific aceastã chestiune, sã vãd dacã este vorba de un punct de vedere oficial sau este vorba de un punct de vedere personal al preºedintelui Havel.
Am sunat ºi am luat legãtura la Cabinetul secretarului general NATO, ºi vreau sã exprim public faptul cã domnul Robertson a reconfirmat valabilitatea poziþiei exprimate la Bucureºti, în sensul cã nu s-a luat încã o decizie în legãturã cu þãrile care sã fie invitate ºi cã declaraþiile publice individuale dintr-un stat sau altul nu angajeazã poziþiile colective ale Alianþei, acestea fiind deci declaraþii individuale.
Am spus acest lucru pentru a arãta cã aceastã declaraþie, dacã ea existã, ºi care sigur cã este inelegantã din partea preºedintelui Havel la acest moment, ne aratã încã o datã cã existã o bãtãlie foarte durã în legãturã cu anumite obiective în care, fãrã îndoialã, solidaritatea internã va conta în mod deosebit. De aceea am dorit sã subliniez încã o datã cã, aºa cum am reuºit sã obþinem ceea ce ne-am propus în acest an, eliminarea vizelor pentru cetãþenii români, ºi voi reveni la aceastã
chestiune, putem sã realizãm anul viitor în ceea ce priveºte obiectivul integrãrii în Alianþa Atlanticã, cu condiþia de a asigura cu adevãrat stabilitate politicã, creºtere economicã, stabilitate socialã.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
România a reacþionat prompt ºi solidar la constituirea coaliþiei internaþionale împotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela cã România îºi asumã concret responsabilitãþile pe care le implicã apartenenþa la grupul de state ce împãrtãºesc valorile euroatlantice.
România a fost prima dintre statele candidate la aderare care a fãcut o ofertã concretã de a contribui la eforturile operaþionale ale Alianþei, decizie care a fost aprobatã imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturalã. Guvernul ºi Parlamentul au demonstrat cã România înþelege sã îºi asume deopotrivã cu membrii Alianþei responsabilitatea faþã de valorile în numele cãrora doreºte sã adere la NATO.
Aº vrea sã menþionez, pentru deplina înþelegere a lucrurilor, cã progresele înregistrate în plan intern, relansarea economicã, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor, rezultatele evidenþiate prin raportul de þarã, au determinat îmbunãtãþirea imaginii ºi credibilitãþii activitãþii guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la întâlnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris ºi Roma, amplu relatate de mass-media internã ºi internaþionalã.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã a dobândit o consistenþã sporitã prin remodelarea instituþionalã, de coordonare ºi de execuþie a acestui proces, precum ºi prin realizarea unui dialog eficient cu instituþiile comunitare.
Noul mod de abordare a relaþiei dintre România ºi Uniunea Europeanã a determinat în acest an un progres important în realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, aºa cum sunt ele evidenþiate în Raportul de þarã pe anul 2001 al Comisiei Europene ºi în raportul prezentat Parlamentului European.
Rapoartele conþin, în mod firesc, recomandãri care, împreunã cu prioritãþile din parteneriatul de aderare, constituie elementele de bazã ale Programului de mãsuri pentru intensificarea ºi accelerarea pregãtirilor pentru aderare, document pe care, de altfel, dumneavoastrã îl aveþi în mapele care au fost distribuite.
Aplicarea acestuia va conduce la îndeplinirea criteriilor economice de aderare ºi la deschiderea tuturor capitolelor în perioada preºedinþiei spaniole.
Susþinerea României de cãtre Comisia Europeanã ºi de Parlamentul European, de state membre, exprimatã atât în cele opt conferinþe de aderare care au avut loc în acest an, cât ºi la consiliile europene de la Gšteborg ºi Laken, este neechivocã: România are ºansa aderãrii la Uniunea Europeanã, recuperând decalajele în negocieri.
Este însã de reþinut cã situaþia actualã se datoreazã rãmânerilor în urmã în ceea ce priveºte elaborarea documentelor de poziþie pânã în anul 2000. Astfel, dacã celelalte þãri candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sfârºitul anului 2000, România a trebuit sã realizeze acest lucru de abia la sfârºitul anului 2001. Astãzi, putem afirma cã am recuperat acest handicap, creând astfel condiþiile pentru accelerarea procesului de negocieri.
Pe acelaºi plan al intensificãrii activitãþii de pregãtire a aderãrii se înscriu acþiunile privind atragerea ºi utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, în ceea ce priveºte programul ISPA, România ocupã primul loc între þãrile candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. În anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finanþare pentru proiecte de infrastructurã, de transport ºi de mediu în valoare de 930 de milioane de euro, la care se adaugã cofinanþãri de la BERD, BEI ºi comunitãþile locale din România de circa un miliard de euro.
În ceea ce priveºte Programul SAPARD, începând cu luna februarie au fost recuperate toate întârzierile în semnarea ºi ratificarea acordurilor cu Comisia Europeanã, adaptãrile legislaþiei române necesare pentru gestionarea unui volum de fonduri de peste un miliard de euro. Programul se aflã în faza de finalizare a creditãrii naþionale ºi sperãm ca acest program sã fie operaþional începând cu luna martie a anului viitor.
Salutând decizia Consiliului miniºtrilor de justiþie ºi de afaceri interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este conºtient de obligaþiile ce ne revin, în contextul în care graniþele României vor deveni de fapt frontiere externe ale Uniunii Europene.
Îngãduiþi-mi, de aceea, sã vã asigur cã în continuare vom gestiona cu toatã rãspunderea consecinþele acestei importante decizii a Uniunii Europene.
Este pentru mine o onorantã îndatorire sã mulþumesc Parlamentului pentru modul responsabil în care a înþeles sã acorde prioritate promovãrii legislaþiei noastre armonizate cu cea din Uniunea Europeanã ºi pentru sprijinul pe care sunt sigur cã îl va acorda în continuare în acest important domeniu.
Stimaþi colegi,
Politica externã a României s-a aflat în anul 2001 în faþa unei misiuni de cea mai mare rãspundere, ce decurge din noul statut al þãrii noastre în ansamblul relaþiilor internaþionale ºi, în primul rând, în procesul de aderare la Uniunea Europeanã, ca ºi prin calitatea de candidat important pentru urmãtoarea etapã a lãrgirii Alianþei Nord-Atlantice.
Anul 2001 a fost un an intens în plan diplomatic, în care România a deþinut preºedinþia OSCE ºi preºedinþia Comitetului mixt al CEFTA. Bucureºtiul s-a afirmat în repetate rânduri ca un centru de interes pentru Europa ºi pentru întreaga lume, gãzduind evenimente majore în viaþa internaþionalã: Conferinþa interministerialã a OSCE, Reuniunea regionalã a Pactului de stabilitate pentru SudEstul Europei, Summit-ul CEFTA ºi Summit-ul pentru mediu ºi dezvoltare durabilã, reuniuni regionale ale cooperãrii în domeniul economic sau în domeniul combaterii ameninþãrilor neconvenþionale, crimei organizate.
Faþã de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare, s-a acþionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderãrii României la structurile europene ºi euroatlantice, prin întãrirea relaþiilor de parteneriat ºi cooperãrilor strategice cu þãrile membre ale Uniunii Europene ºi NATO.
Þara noastrã a continuat sã-ºi consolideze rolul sãu dinamic în plan regional, pe baza unor strategii coerente ºi urmãrite riguros de cãtre Guvern, pentru punerea în
valoare a potenþialului de cooperare cu þãrile vecine ºi din vecinãtate.
În centrul politicii externe promovate de Guvern s-a aflat ºi se aflã susþinerea ºi apãrarea intereselor directe ale cetãþeanului român, ca cetãþean al Europei unite, precum ºi siguranþa, prosperitatea ºi demnitatea sa.
În plan bilateral, Guvernul a urmãrit relansarea relaþiilor cu þãri de importanþã strategicã pentru interesele de politicã externã ale României, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu þãri membre ale Uniunii Europene ºi NATO, aºezarea pe o bazã nouã, credibilã ºi productivã a relaþiilor bilaterale cu state faþã de care România are interese majore în plan politic ºi economic.
Anul 2001 reprezintã o etapã de vârf pentru intensitatea dialogului politic dintre România ºi S.U.A. Contactele la nivel înalt cu reprezentanþii administraþiei americane, discuþiile de substanþã avute cu preºedintele ºi vicepreºedintele S.U.A., cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului ºi cu reprezentanþi ai unor importante companii au confirmat ºi întãrit Parteneriatul strategic româno-american.
În acest an România a marcat o dinamicã nouã în relaþiile cu Germania, Franþa, Marea Britanie, Italia, concretizatã în dialogul politic la nivel înalt cu ºefii guvernelor din aceste þãri ºi prin noi proiecte de cooperare economicã bilateralã. Acestea au confirmat o structurare dinamicã, bazatã pe încredere, a relaþiilor cu Germania, substanþa politicã a parteneriatului special româno-francez, parteneriatul productiv cu Italia, cooperarea strategicã cu Marea Britanie. Au fost aºezate pe noi baze de încredere ºi deschidere deplinã relaþiile cu Spania, Olanda, Belgia ºi cu þãrile nordice ºi s-a reuºit rezolvarea problemei datoriei României faþã de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucând relaþiile româno-suedeze în cadrul firesc de cooperare.
Au fost reconfirmate excelentele relaþii cu Grecia ºi Turcia, prin dialogul politic la nivelul cel mai înalt.
Guvernul a continuat sã promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte þãri membre ºi candidate la Uniunea Europeanã, cu Canada, confirmând prestigiul ºi identitatea României, ca viitoare membrã a Uniunii Europene ºi candidat credibil pentru aderarea la NATO.
Doamnelor ºi domnilor,
România este interesatã în construirea unor bune relaþii de parteneriat cu Federaþia Rusã. Urmãrim, totodatã, relansarea ºi dezvoltarea legãturilor economice ºi comerciale româno-ruse. Conduita pragmaticã promovatã în aceastã relaþie confirmã poziþia conform cãreia a fi pro-Vest nu înseamnã a neglija Estul.
Contactele politice din acest an indicã premisele relansãrii cooperãrii bilaterale, în special a cooperãrii economice. În negocierile privind Tratatul politic bilateral, am înregistrat dezvoltãri semnificative. Evaluarea preliminarã a modului în care se desfãºoarã acestea permite aprecierea cã aspectele în suspensie vor putea fi rezolvate în curând.
Obiectivul aderãrii la Uniunea Europeanã a fost întãrit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerentã, pe stabilirea unor relaþii consolidate cu þãrile central-europene, de care ne leagã preocupãri comune de cooperare.
Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii noºtri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceastã relaþie ºi încurajând consecvent evoluþiile democratice din aceastã þarã.
Cooperarea cu Bulgaria, în sensul Parteneriatului de bunã vecinãtate dintre þãrile noastre, a constituit o temã prioritarã pe agenda promovatã de Guvernul României în dialogul cu noile autoritãþi guvernamentale de la Sofia.
În relaþiile cu Ungaria am continuat sã demonstrãm disponibilitatea noastrã de a lucra cu partenerii unguri, pentru concretizarea proiectelor economice în avantaj reciproc. În ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conþinutul Legii privind statutul maghiarilor de peste graniþe. Poziþia României pe aceastã temã a fost confirmatã de reprezentanþii unor importante organisme ºi instituþii europene, în primul rând de Comisia Europeanã pentru Democraþie prin Drept de la Veneþia.
Guvernul României a urmãrit cu consecvenþã respectarea cadrului normal de dialog bilateral, bazat pe prevederile Tratatului de bazã, pe normalitatea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi pe respectul reciproc, susþinând totodatã eliminarea prevederilor discriminatorii faþã de cetãþenii români ale legii aflate în contradicþie evidentã cu normele europene.
În relaþia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera ºi spaþiul maritim ºi, pe de altã parte, de lansarea Proiectului ”Parteneriatului româno-ucrainean pentru EuropaÒ, de dorinþa comunã pentru cooperare economicã, pe care o vom concretiza în cursul vizitei la Bucureºti a primului-ministru ucrainean, probabil în luna ianuarie anul viitor.
Pe parcursul acestui an, relaþiile cu Republica Moldova au fost marcate de evoluþiile politice de la Chiºinãu, abordarea de cãtre România a relaþiilor bilaterale fiind deschisã ºi pragmaticã. În pofida eforturilor ºi deschiderii depline a Guvernului României pentru întãrirea cooperãrii bilaterale, rãspunsurile autoritãþilor de la Chiºinãu nu au fost întotdeauna sincrone. România a contribuit la admiterea Republicii Moldova în Pactul de stabilitate ºi la susþinerea intereselor acestei þãri pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeanã ºi de Pactul de stabilitate.
Guvernul României a continuat sã promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel înalt ºi prezenþa tot mai eficientã a companiilor româneºti, dimensiunea esticã a cooperãrii. Prin poziþia sa geostrategicã, România reprezintã puntea prin care Uniunea Europeanã poate sã îºi proiecteze rolul ºi capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spaþiile în tranziþie de dincolo de Marea Neagrã, cãtre Marea Caspicã ºi Asia Centralã.
România a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil sã îºi asume responsabilitãþi de anvergurã ºi sã ducã la îndeplinire angajamentele luate. În acest context, nu se poate omite sublinierea ºansei, dar ºi a rãspunderii care a rezultat pentru þara noastrã din faptul fãrã precedent cã România a deþinut în acelaºi timp atât conducerea ramurii guvernamentale, cât ºi a celei parlamentare a OSCE. Prin modul în care am reuºit integrarea acestor douã dimensiuni, am mãrit atât relevanþa aportului politic românesc pentru OSCE, cât ºi relevanþa OSCE pentru pacea, securitatea ºi stabilitatea globalã.
O atenþie specialã a fost acordatã întãririi rolului ºi contribuþiei României la dezvoltarea cooperãrii regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de stabilitate ºi pe baza unei strategii de acþiune a României în plan regional. În acelaºi timp, România a avut o prezenþã activã ºi iniþiative de referinþã în cadrul cooperãrilor regionale la Marea Neagrã, Iniþiativa CentralEuropeanã ºi SECI.
România a fost o prezenþã activã ºi recunoscutã în dezbaterile privind rolul viitor ºi reformele necesare unor instituþii cu vocaþie universalã, în primul rând ONU. De asemenea, a fost continuatã participarea în cadrul Consiliului Europei, organizaþie în care parlamentarii români se bucurã de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca ºi la New York, Bruxelles ºi Geneva, România se afirmã, în momentul de faþã, ca un contributor la miºcarea universalã de promovare ºi de asigurare a respectãrii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale.
Politica externã a continuat sã promoveze proiecte de sprijinire a comunitãþilor româneºti de peste hotare, pentru consolidarea identitãþii lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptatã Strategia privind relaþiile cu românii din afara graniþelor, cu atenþie specialã privind problemele românilor din vecinãtatea þãrii.
Guvernul României a iniþiat ºi susþine, din acest an, proiectul ”Casa RomâniaÒ, dedicat întãririi relaþiilor României cu comunitãþile româneºti de peste hotare, dar ºi pentru promovarea intereselor economice româneºti în strãinãtate.
Fondul ”RomâniaÒ, constituit la iniþiativa Guvernului, va fi un suport semnificativ atât pentru activitãþile de promovare a intereselor economice ºi comerciale de export ale mediului de afaceri din România, cât ºi un sprijin consistent pentru viitoarele acþiuni ale ”Casei RomâniaÒ.
În întreaga activitate de promovare a politicii externe a României, Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al preºedintelui Ion Iliescu ºi al Parlamentului. Prin contribuþia diplomaþiei parlamentare, am reuºit sã promovãm o politicã externã coerentã ºi eficientã dedicatã pe deplin intereselor naþionale ale þãrii noastre.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
În decembrie 2000 Guvernul P.S.D. s-a angajat ºi cred cã în bunã parte a reuºit sã restabileascã raporturile constituþionale dintre Executiv ºi Legislativ, prin repunerea Parlamentului în rolul sãu de reprezentant suprem al poporului român ºi de unicã autoritate legiuitoare a þãrii.
Împreunã cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere ºi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienþei în desfãºurarea activitãþii legislative. Pânã în acest moment au fost adoptate ºi promulgate 748 de legi.
Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin ºi continuu, prin informãri, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniþiativele legislative parlamentare, rãspunsuri la întrebãrile sau interpelãrile deputaþilor ºi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moþiuni simple, asumarea rãspunderii.
Cu privire la modul în care ne-am îndeplinit angajamentele asumate, am sã citesc câteva evaluãri recente ale Comisiei Europene din Raportul de þarã pentru România pe anul 2001 referitor la Parlament, în capitolul intitulat ”Criterii politice, democraþia ºi statul de dreptÒ, în
care se afirmã: ”Eficienþa puterii legislative, identificatã drept o problemã deosebitã în rapoartele precedente, s-a îmbunãtãþit considerabil. Înaintea alegerilor, corpul legislativ se gãsea în stare de paralizie, ca urmare a slãbiciunii coaliþiei de la putere. S-au luat o serie de mãsuri de îmbunãtãþire a relaþiilor dintre Legislativ ºi Executiv. Numãrul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la începutul anului. Toate agenþiile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a îmbunãtãþit coeziunea administraþiei.Ò
Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputaþilor ºi Senatului, a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altã parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor în comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, plenul Camerei Deputaþilor, al Senatului sau al ºedinþelor comune a devenit forum de dezbatere politicã ºi de decizie finalã.
Pe plan legislativ, Guvernul a acþionat în douã direcþii. Pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege iniþiate în legislatura 1996Ñ2000, aflate, în momentul preluãrii guvernãrii, în procedurã de legiferare în Parlament, prezentând punctul sãu de vedere asupra acestora, în concordanþã cu mãsurile propuse prin Programul nostru de guvernare.
Pe de altã parte, a iniþiat noi proiecte de acte normative, în diferite domenii de activitate, necesare punerii în practicã a angajamentelor luate pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu cea comunitarã. Astfel, de la învestiturã ºi pânã prezent Guvernul ºi-a exercitat dreptul de iniþiativã legislativã prin transmiterea la Parlament a unui numãr de 393 de proiecte de lege.
Este adevãrat cã în cadrul procesului de legiferare am uzat ºi de instituþia delegãrii legislative, dar cu respectarea prevederilor constituþionale ºi regulamentare. Guvernul a emis în acest an un numãr important de ordonanþe de urgenþã, însã motivele principale care au determinat emiterea lor au fost întemeiate, aºa cum s-a demonstrat în expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform art. 114 din Constituþie.
În perioada sesiunilor parlamentare din acest an, Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la iniþiativele legislative parlamentare ale deputaþilor ºi senatorilor. De asemenea, a rãspuns la 990 de întrebãri ºi de interpelãri adresate membrilor Guvernului, inclusiv primuluiministru. O însemnatã parte a întrebãrilor ºi interpelãrilor ne-a ajutat sã examinãm ºi sã soluþionãm situaþii, stãri sau aspecte din viaþa economicã ºi socialã.
Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea moþiunilor. Ne-am confruntat cu un numãr record de moþiuni simple pe parcursul a douã sesiuni. Numai în ultima lunã au fost depuse 4 moþiuni simple ºi vã asigur cã le-am tratat cu maximã seriozitate ºi responsabilitate.
Închei acest capitol dedicat raporturilor constituþionale GuvernÑParlament cu ceea ce noi am numit ”dialogul sãptãmânal al parlamentarilor cu GuvernulÒ. În acest sens, am asigurat ca de douã ori pe sãptãmânã, la sediul celor douã Camere, secretarii de stat pentru relaþia cu Parlamentul sã fie prezenþi la întâlnirea cu senatorii sau deputaþii care doresc sã se consulte sau sã se
documenteze în vederea soluþionãrii unor probleme din propria circumscripþie electoralã.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Un lucru important pe care l-am realizat în aceste 11 luni a fost câºtigarea legitimitãþii proiectului nostru de transformare socialã ºi, implicit, a legitimitãþii guvernãrii noastre.
Suportul popular pe care l-am câºtigat în aceastã perioadã este, pe de o parte, o dovadã consistentã cã suntem pe drumul cel bun, iar pe de altã parte o premisã a participãrii active la reconstrucþia economicã ºi socialã, participare fãrã de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorþi de izbândã în condiþiile democraþiei.
Dacã la alegerile din anul 2000 coaliþia Polului social-democrat a obþinut puþin peste 35% din voturi, astãzi, dupã un an de guvernare, toate sondajele de opinie indicã un sprijin politic între 55 ºi 62%. În plus, Guvernul ºi Parlamentul, alte instituþii fundamentale ale sistemului democratic, au câºtigat în acest an importante puncte de încredere. Este un lucru fãrã precedent, întrucât regula era, pânã acum, pierderea de credibilitate pentru principalele instituþii ale statului dupã primele luni de guvernare.
Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul cã, deºi o mare parte a populaþiei nu beneficiazã încã de un nivel de trai acceptabil, declarã, totuºi, cã este pregãtitã sã facã, pe termen scurt, sacrificii pentru reformã, sã ofere în continuare încrederea sa acþiunilor Guvernului. Este un fapt care ne responsabilizeazã suplimentar, dându-ne în acelaºi timp dovada înþelepciunii ºi a realismului cetãþenilor României, semne ale unei culturi civice participative.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
În analele Parlamentului României ºedinþa de astãzi a celor douã Camere va fi consemnatã ca un moment special, în care, din proprie iniþiativã, Executivul îºi angajeazã, pentru prima datã, rãspunderea politicã faþã de activitatea desfãºuratã în primul an de guvernare. Acest act exprimã hotãrârea actualului Cabinet de a-ºi continua mandatul numai cu condiþia aprobãrii Declaraþiei de politicã generalã cu care se prezintã în faþa forului legislativ ºi a acordãrii, în continuare, de cãtre acesta a încrederii politice.
Desigur, prin angajarea rãspunderii, Guvernul pune Parlamentul în faþa unei alternative: fie sã menþinã în funcþiune actualul Guvern, aprobându-i Declaraþia de politicã generalã, fie sã încerce retragerea încrederii prin iniþierea unei moþiuni de cenzurã.
Considerãm cã un asemenea demers trebuie sã se bazeze pe o fundamentare corectã a conþinutului moþiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri ºi disfuncþii care pot fi imputate pe drept Executivului, ºi nu pe afirmaþii generale, fãrã corespondent în realitate, sau pe aserþiuni vizând diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi.
Tratând în mod just opþiunea pe care o au, raportat la Declaraþia noastrã de politicã generalã, distinºii reprezentanþi ai opoziþiei au prilejul sã demonstreze cã acþioneazã în spiritul interesului naþional ºi în mod constructiv faþã de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernãri.
Îmi exprim încrederea în fair-play-ul politic al colegilor din opoziþia parlamentarã, mulþumindu-le, totodatã, pentru
atenþia ºi rãbdarea de care au dat dovadã pe parcursul prezentãrii acestei Declaraþii de politicã generalã referitoare la bilanþul primului an de guvernare P.S.D.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.