Stenogramă plen

Dezbateri asupra Strategiei de securitate naþionalã a României

În al cincilea rând, sã valorificãm oportunitatea de integrare a þãrii noastre în structurile europene ºi euroatlantice.

La fel ca la sfârºitul anului 2000, reafirm ºi acum cã viziunea social-democratã de guvernare a þãrii este cea mai potrivitã pentru România în acest moment.

Ne-am strãduit sã obþinem încredere, pe plan intern, din partea populaþiei ºi sã recâºtigãm credibilitatea, prin acþiunile Guvernului, pe plan internaþional. Am reuºit sã instituim un dialog normal, eficient, deschis ºi constructiv, pe plan politic ºi economic, în Europa ºi în lume. Iatã de ce astãzi þara noastrã se bucurã de cel mai larg ºi mai substanþial sprijin internaþional.

În raport cu perioadele anterioare, ea este apreciatã ca promotor al cooperãrii ºi al stabilitãþii regionale.

Cel mai elocvent argument în susþinerea acestor afirmaþii îl constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice ºi diplomatice, realizate atât la nivelul Guvernului ºi Preºedinþiei, cât ºi la nivelul Camerei Deputaþilor ºi al Senatului României.

Pe de altã parte, evaluãrile pozitive ale organismelor internaþionale ºi instituþiilor europene, ale agenþiilor de rating, institutelor ºi asociaþiilor profesionale din alte þãri, constituie tot atâtea dovezi ale progreselor politice, economice ºi sociale în primul an de guvernare al P.S.D.

Un rãspuns convingãtor privind capacitatea Guvernului de a acþiona consecvent pentru consolidarea democraþiei, asigurarea stabilitãþii interne ºi accelerarea pregãtirii României pentru integrarea europeanã a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent în favoarea renunþãrii la obligativitatea vizelor de cãlãtorie pentru cetãþenii români în spaþiul Schengen.

Doresc sã informez Parlamentul cã Guvernul a abordat cu responsabilitate, în spiritul Constituþiei ºi legilor þãrii, relaþia PreºedinþieÑExecutiv. Astfel, ºedinþele care au dezbãtut probleme de interes naþional privind politica externã, apãrarea ºi ordinea publicã au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, preºedintele României. De asemenea, în numeroase cazuri am realizat consultãri cu preºedintele þãrii pe probleme urgente ºi de importanþã deosebitã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Bilanþul primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul în care guvernele din anii 1997Ð2000 au gestionat treburile publice.

În momentul preluãrii puterii de cãtre Guvernul nostru, România era într-o stare economicã ºi socialã gravã. Astfel, produsul intern brut scãzuse faþã de anul 1996 cu 11,2%, producþia industrialã, cu peste 15% ºi investiþiile, cu circa 10%. Rata ºomajului era de 10,5%, în timp ce inflaþia din anul 2000 ajunsese la 40,7%.

Aceste contraperformanþe ale guvernãrii de dreapta au fost consecinþa instabilitãþii politice din acea perioadã, a indiferenþei foºtilor guvernanþi faþã de þarã ºi de cetãþenii ei, a manierei necorespunzãtoare prin care actul de decizie a fost asociat corupþiei ºi clientelismului politic.

Politica preponderent conjuncturalã, caracteristicã anilor de guvernare 1997Ð2000, a însemnat doar încercarea de rezolvare a unor dificultãþi punctuale. Grav este faptul

cã în acea perioadã s-a acceptat regresul economic programat, afectându-se astfel dezvoltarea economicã ºi socialã a þãrii pe termen mediu ºi lung.

Pornind de la o asemenea situaþie, Guvernul nostru a acþionat ca o echipã unitarã, hotãrâtã sã accelereze procesul de reformã, în aºa fel încât societatea româneascã sã îºi recapete încrederea în sine ºi credibilitatea internaþionalã.

Spiritul de echipã reprezintã una din trãsãturile principale atât la nivelul Guvernului ºi ministerelor, cât ºi în administraþia localã.

Obiectivul central al programului nostru este, pentru întreaga perioadã de guvernare, ridicarea nivelului de viaþã al populaþiei, bazatã pe dezvoltarea durabilã a þãrii ºi pe reducerea decalajului care separã România de standardele medii ale Uniunii Europene.

Creºterea economicã realizatã în anul 2001 a asigurat condiþii favorabile pentru redemararea coerentã a reformei structurale a economiei ºi a privatizãrii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.

Evaluarea activitãþii ºi a rezultatelor primului an de guvernare ne îndreptãþesc sã afirmãm cã angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost în cea mai mare mãsurã realizate. Mãsurile aplicate, vizând reorientarea ºi accelerarea reformei economice, au fost corecte ºi au permis o relansare semnificativã a creºterii economice.

Importantã este acum creºterea vitezei cu care vor fi fãcute schimbãrile structurale sectoriale ºi la nivel microeconomic, pentru a se realiza cât mai rapid ºi mai eficient o economie de piaþã funcþionalã.

Stimaþi colegi,

Anul 2001 a fost anul recuplãrii României la tendinþele europene de dezvoltare ºi de modernizare.

Rezultatele economice din acest an sunt în general superioare nivelurilor prognozate iniþial.

Creºterea economicã, pe care o estimãm la 4,9%, privitã la început cu reticenþã ºi apreciatã de mulþi ca prea optimistã, este cu atât mai edificatoare cu cât s-a realizat într-un context internaþional relativ nefavorabil ºi în condiþiile unor constrângeri interne, datorate involuþiei economice ºi inconsistenþei procesului de reformã din ultimii patru ani.

Vreau sã subliniez cã, în pofida încetinirii creºterii economice mondiale, România a reuºit sã realizeze în anul 2001 cel mai înalt ritm de creºtere economicã între þãrile Europei Centrale ºi de Est.

Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relevã cã economia României s-a înscris pe traiectoria dezvoltãrii economice durabile.

Produsul intern brut a fost pe primele nouã luni în creºtere, în termeni reali, cu 5,1% faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent.

Realizãrile din primele trei trimestre ale anului evidenþiazã o schimbare structuralã importantã în utilizarea produsului intern brut, în sensul creºterii semnificative a cererii interne ºi, în cadrul acesteia, a ponderii acumulãrii ºi consumului populaþiei.

Formarea brutã de capital fix a înregistrat o majorare cu 6%, rata de investiþie fiind în creºtere.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/29.XII.2001

Un alt argument al caracterului durabil al creºterii economice îl oferã evoluþia valoricã, dar mai ales structuralã a comerþului exterior.

În primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în perioada corespunzãtoare din anul trecut. Pe 2001 preliminãm un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintã cel mai ridicat nivel realizat vreodatã de România, în materie de exporturi.

Într-adevãr, ºi importurile sunt mari, fapt generat, în primul rând, de facilitãþile acordate întreprinderilor mici ºi mijlocii, de factura energeticã, de relansarea investiþiilor ºi modernizarea economiei, de creºterea majoritãþii preþurilor pe plan mondial ºi, nu în ultimul rând, de insuficienta corelare a cursului de schimb cu evoluþia monedei euro. Dar considerãm cã respectãm strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balanþei comerciale ºi al contului curent al balanþei de plãþi. Preliminãm pentru aceºti indicatori chiar o situaþie mai bunã decât cea pusã de acord cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Banca Mondialã.

Apreciez cã, dupã atâþia ani în care autoritãþile guvernamentale nu ºi-au respectat angajamentele faþã de organismele financiare internaþionale, am reuºit sã dãm dovadã de seriozitate în respectarea cuvântului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate, de altfel, ºi în cele 6 volume din Cartea albã a guvernãrii P.S.D, puse la dispoziþia dumneavoastrã, a tuturor parlamentarilor.

Vreau sã subliniez cã Ð ºi expunerea mea de astãzi va fi ceva mai lungã ºi sper sã nu vã plictiseascã Ð am încercat sã punem elementele statistice, analizele cantitative în cele ºase volume, care au fost distribuite tuturor parlamentarilor, astfel încât dumneavoastrã sã aveþi pe ansamblu o imagine corectã, bazatã pe elemente statistice, care justificã în cea mai mare mãsurã toate elementele pe care vi le voi prezenta în continuare.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Din perspectiva relansãrii economiei ºi a creºterii competitivitãþii acesteia, politica financiarã a fost astfel orientatã încât sã contribuie la stimularea economisirii investiþiilor ºi exportului. Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o politicã de stimulare a întreprinzãtorilor privaþi, prin facilitãþi de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale ºi la taxa pe valoarea adãugatã, care, în anul 2001, au însumat peste 3.500 miliarde lei. De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii cãtre producãtorii interni, cu capital autohton ºi strãin, prin care s-au creat aproape 400.000 noi locuri de muncã.

Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 de miliarde lei, ca efect al creºterii economice, a permis alocãri suplimentare de fonduri, în termeni reali, pentru învãþãmânt, pentru sãnãtate, armatã, mediu, asistenþã socialã, cercetare ºtiinþificã, pensii ºi alocaþii de stat pentru copii.

În anul 2001 a fost asiguratã o mai bunã alocare a fondurilor bugetare pentru sprijinirea activitãþii din agriculturã, minerit ºi industria energeticã, transport feroviar de cãlãtori, metrou ºi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea cã în unele cazuri se înregistreazã

importante cheltuieli neeconomicoase ºi risipã, asupra cãrora vom acþiona mai ferm în anul 2002.

În acest an s-au aplicat politici monetare ºi valutare, în concordanþã cu obiectivele programului economic al Guvernului. Ca efect, s-a recunoscut de cãtre agenþiile internaþionale de rating reducerea riscului de þarã pentru România. Astfel, pentru datoria externã pe termen lung, Standard & PoorÕs a îmbunãtãþit perspectiva de rating de la stabil la pozitiv ºi apoi a scãzut gradul de risc de la B minus la B. Agenþia MoodyÕs a reconfirmat nivelul B3, precum ºi perspectiva de la neutrã la stabil. Agenþia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe pieþele externe de capital, în condiþii rezonabile de dobândã.

În acest cadru, se înscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe 7 ani, în valoare de 600 milioane euro, realizatã în iunie 2001 la un cost mult mai scãzut decât cel al emisiunii pe 5 ani din noiembrie 2000, ea fiind consideratã, de altfel, emisiunea anului.

Credibilitatea Executivului a fost confirmatã ºi prin recenta aprobare de cãtre Fondul Monetar Internaþional a Acordului stand-by, din care prima tranºã a fost deja eliberatã în luna noiembrie.

Evoluþia principalilor indicatori bugetari în primele 10 luni ale anului 2001 scoate în evidenþã faptul cã deficitul bugetului general consolidat, de 3,5% din produsul intern brut, va fi respectat, faþã de 3,7%, de altfel, programat la începutul anului.

Datele statistice pe 11 luni consemneazã o ratã a inflaþiei de 27,5%, faþã de decembrie 2000, confirmând încadrarea în þinta anualã proiectatã pentru acest indicator, respectiv în jur de 30%.

În Programul de guvernare am prevãzut aplicarea unei cote reduse cu pânã la 9% a taxei pe valoarea adãugatã pentru produsele esenþiale în consumul populaþiei, concomitent cu majorarea TVA la produsele de lux. Condiþiile macroeconomice de la sfârºitul anului 2000, ce au impus însemnate constrângeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare decât cel anticipat, nu au permis încã aplicarea acestei mãsuri, dar o vom realiza în anii 2003Ñ2004.

Va trebui sã obþinem venituri suplimentare la bugetul de stat din creºterea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al reducerii economiei subterane ºi aplicãrii, din anul 2001, a impozitului pe veniturile globale. Pe mãsura realizãrii acestor obiective, Guvernul are în vedere pentru anii urmãtori o relaxare gradualã a fiscalitãþii. Astfel, se va continua în anul 2003 eliminarea de fonduri speciale ºi se va diminua cota aferentã impozitului pe venitul global de la 40% la 28Ñ29%.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Mãsurile de reformã aplicate în domeniul microeconomic au vizat îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi a mecanismelor de acces pe piaþã, prin înfiinþarea în cadrul fiecãrei camere de comerþ teritoriale a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei înfiinþãrii ºi autorizãrii noilor societãþi comerciale la 20 de zile, faþã de circa 90 de zile în sistemul anterior, reducerea taxelor în acest domeniu cu aproape 40%, eliminarea de pe piaþã a firmelor-fantomã.

Am acþionat în acelaºi timp pentru perfecþionarea cadrului legal ºi instituþional destinat investitorilor. Aº menþiona în acest sens douã schimbãri importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor români ºi strãini.

În primul rând, adoptarea Legii privind promovarea investiþiilor directe, cu impact semnificativ în economie. În acest cadru, remarc faptul cã de la intrarea în vigoare a legii, respectiv din 27 iulie ºi pânã în prezent, s-au înregistrat 58 de investiþii mari în industria chimicã, farmaceuticã, în transportul gazelor naturale, comunicaþii, tehnicã de calcul, comerþ º.a., cu o valoare totalã de aproximativ jumãtate de miliard de dolari.

În al doilea rând, am înfiinþat la Guvern un departament care se ocupã de accesul direct al antreprenorilor strãini cu investiþii substanþiale. Pânã în prezent, s-au realizat peste 800 de contracte.

Totodatã, în anul 2001 am asigurat importante facilitãþi pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, ceea ce a condus la crearea a încã 20.000 de întreprinderi mici ºi mijlocii, ajungându-se în total la 4.600 unitãþi. Pentru cele 230.000 de microîntreprinderi, care au maxim 9 salariaþi, s-a redus substanþial cota de impozitare ºi s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

O altã prioritate a activitãþii Guvernului, vizând restructurarea ºi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea întregii concepþii de privatizare, astfel încât activitatea din acest domeniu sã devinã un factor dinamic al creºterii economice. Privatizarea nu mai este tratatã ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie sã se regãseascã atât în recapitalizare ºi modernizare prin investiþii, cât ºi în asigurarea unui management performant al societãþilor comerciale. În pofida obstrucþiilor ºi dificultãþilor, Guvernul nostru a reuºit privatizarea ”SidexÒ. În acelaºi timp, a finalizat ºi o altã privatizare importantã, cea a Bãncii Agricole.

Pe primele 10 luni, au fost încheiate contracte de vânzare-cumpãrare de acþiuni pentru 121 de societãþi comerciale, cu un capital social vândut de 9.600 de miliarde de lei, mai mare cu peste 50% faþã de anul 2000. Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societãþi comerciale, respectiv Banca Comercialã Românã, ”AlroÒ ºi ”AlpromÒ, ceea ce va permite în anul 2002 accelerarea procesului de privatizare ºi realizarea în termeni generali a condiþionalitãþilor Programelor PSAL 1 ºi RICOP.

Stimaþi colegi,

Un alt aspect pe care doresc sã îl relev în mod deosebit se referã la acþiunile întreprinse pentru restructurarea economiei reale ºi implementarea politicilor sectoriale, care vizeazã creºterea producþiei naþionale.

Acþiunile de reformã în industrie au urmãrit, în principal, restructurarea sectorului energetic, a producþiei de apãrare, precum ºi pregãtirea pentru privatizarea distribuþiilor de energie electricã, gaze naturale ºi a SNP ”PetromÒ. Dintre acestea, sunt de menþionat: reorganizarea S.C. ”ElectricaÒ în 8 sucursale de distribuþie; reorganizarea ”TermoelectricaÒ în douã sucursale-grup, concomitent cu sistarea investiþiilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective ºi externalizarea unor centrale; reorganizarea ”TranselectricaÒ, externalizându-se activitatea de întreþinere; reorganizarea ºi restructurarea societãþilor de explorare, producþie ºi depozitare a gazelor naturale, prin înfiinþarea operatorului de piaþã în domeniu ºi deschiderea pieþei de gaze naturale cu 10%; restructurarea organizatoricã a companiilor miniere de la Deva ºi Ploieºti; continuarea acþiunilor de

închidere a minelor neviabile; începerea acþiunilor de constituire a unor parcuri industriale, în cadrul unor societãþi comerciale care aveau în profil producþia militarã, în scopul introducerii lor în circuitul producþiei civile; continuarea activitãþii de privatizare a sucursalelor de distribuþie Banat ºi Dobrogea, precum ºi pentru 21 de obiective de investiþii în sectorul hidroenergetic.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Politica de guvernare în domeniul agriculturii s-a axat în principal pe relansarea producþiilor vegetale ºi animale. Principalele mãsuri aplicate de Guvern au urmãrit sprijinirea producãtorilor agricoli prin: acordarea unui sprijin direct de 1.000.000 de lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde de lei; reducerea preþului de cumpãrare a seminþelor certificate din producþia internã cu 40Ñ50%, reprezentând 760 de miliarde de lei; punerea în funcþiune a sistemelor de irigaþii ºi de desecãri în suprafaþã de 900.000 de hectare, de 2,5 ori mai mare faþã de cea realizatã în anul 2000; alocarea a 103 miliarde de lei pentru combaterea bolilor ºi dãunãtorilor; reducerea cu 55% din preþul de cumpãrare a tractoarelor, maºinilor agricole, utilajelor ºi instalaþiilor achiziþionate de la producãtorii interni.

Valoarea totalã a investiþiilor ce se va realiza în acest an în domeniul agriculturii se estimeazã a fi de 17.650 de miliarde de lei, reprezentând peste 15% din totalul investiþiilor þãrii.

Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregãtirea condiþiilor pentru majorarea ponderii acestui sector în totalul producþiei agricole. Pe aceastã linie, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru stoparea declinului ºi sporirea gradului de acoperire din producþia internã a consumului de produse de origine animalã. Am acþionat pentru repunerea în funcþiune a construcþiilor zootehnice dezafectate, care au fost pãrãsite, precum ºi a fabricilor de nutreþuri, prin acordarea acestora în folosinþã gratuitã pe o perioadã de 5 ani asociaþiilor de crescãtori de animale ºi persoanelor fizice pânã la 40 de ani.

În domeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat de intensificarea acþiunilor de modernizare a infrastructurii ºi pentru crearea condiþiilor de privatizare, prin restructurãri tehnice, organizatorice ºi economice. Astfel, s-au înfiinþat 26 de societãþi comerciale, prin externalizarea activitãþilor din domeniile feroviar ºi rutier.

Am pus în aplicare a nouã concepþie a construcþiei de locuinþe. Aceasta s-a materializat în deschiderea a 130 de ºantiere, atât pentru locuinþe destinate tineretului, cât ºi pentru locuinþe prin credit ipotecar. Dacã în anul 2000 au fost date în folosinþã 1.301 locuinþe, în anul 2001 numãrul acestora a fost de 3.158, prin relansarea sectorului construcþiei de locuinþe, împreunã cu alte industrii care susþin, pe orizontalã, aceastã ramurã.

Am acordat o atenþie deosebitã tehnologiei informaþiei. Un prim început constã în iniþierea a 20 de proiecte-pilot, ce vor fi extinse la nivel naþional în anul viitor. Au fost luate mãsuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru specialiºtii din sectorul IT ºi pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat între mediul de afaceri, mediul academic ºi autoritãþile locale.

O importanþã aparte o reprezintã investiþia americanã de 350 de milioane de dolari, din care 150 de milioane de dolari au intrat deja în România, pentru realizarea, în premierã mondialã, a primei reþele digitale de telefonie mobilã în banda de 450 MHz.

Ne-am preocupat intens de valorificarea potenþialului turistic al þãrii, prin dezvoltarea ºi modernizarea bazei materiale, cu efect în creºterea activitãþii acestui sector. Astfel, numai pe primele nouã luni...

Subliniez cã, pe fondul creºterii numãrului locurilor de muncã, au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populaþiei cu 6,8% în primele 9 luni ale acestui an, faþã de perioada corespunzãtoare din anul trecut. Aceastã evoluþie pozitivã a fost posibilã în condiþiile creºterii cu 6% a salariului real, comparativ cu 4%, convenit prin acordul social, ceea ce susþine scãderea gradului de sãrãcie.

Salariul de bazã minim brut pe þarã, ca instrument de diminuare a polarizãrii sociale ºi, în consecinþã, a reducerii sãrãciei, a fost majorat de la 1.000.000 de lei, cât era în decembrie 2000, la 1.400.000 de lei, începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 sã devinã 1.750.000 de lei. În vederea susþinerii puterii de cumpãrare a personalului din sectorul bugetar, s-a majorat nivelul minim al salariului de bazã cu câte 7% în lunile martie, respectiv, iunie ºi cu 6% începând cu luna septembrie.

Angajamentul Guvernului de a menþine valoarea realã a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestrialã. Începând, însã, cu anul viitor, ne vom înscrie într-un proces de creºtere treptatã a acestora. Prin recorelarea aplicatã în acest an, pensiile mai mici s-au majorat în termeni reali. Este de remarcat faptul cã efortul bugetar în sfera asigurãrilor ºi asistenþei sociale a crescut de la 9,75% din PIB, în anul trecut, la 10,6%.

Eliminarea inechitãþilor între diferite categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acþiune care va începe din ianuarie 2002. Aceastã mãsurã va fi realizatã în 6 etape semestriale. Creºterea puterii de cumpãrare a pensiilor va fi asiguratã ºi prin aplicarea cu consecvenþã a indexãrilor trimestriale, în raport cu rata inflaþiei.

Printre mãsurile de protecþie socialã din anul 2001 se numãrã ºi contractarea unui numãr de 375.000 de bilete de tratament ºi 60.000 de bilete de odihnã, fiind alocate în acest sens 1.740 de miliarde de lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigurãrilor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionarii ºi salariaþii bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribuþia pensionarilor ºi a salariaþilor bugetari pentru plata biletelor de tratament ºi odihnã a reprezentat în anul 2001 numai circa 14% din costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi: veteranii de rãzboi, pensionarii IOVR ºi salariaþii din mediul radioactiv beneficiazã gratuit de astfel de bilete.

În vederea protejãrii populaþiei cu venituri foarte reduse, Guvernul României a elaborat un set de mãsuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de încãlzire. De aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenþã pentru familiile aflate în situaþii de extremã dificultate.

Guvernul a lansat un program-pilot, în cadrul cãruia s-au înfiinþat magazine alimentare de tip economat, destinate pensionarilor. Economia anualã realizatã de pensionari este apreciatã la circa 2.250 de miliarde de lei.

A fost aprobatã ºi va intra în vigoare de la începutul anului Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii ºi de persoane singure. Venitul minim garantat, componentã importantã a politicii noastre social-democrate, constituie o mãsurã de protecþie, care va înlocui actualele ajutoare sociale, al cãror cuantum este extrem de scãzut. Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 de miliarde de lei la nivelul anului 2002 ºi, în mod evident, ºi o mãsurã de micºorare a polarizãrii sociale.

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Deºi au fost luate mãsuri împotriva economiei subterane ºi a evaziunii fiscale, factori majori ai sãrãcirii ºi polarizãrii sociale, rezultatele nu sunt încã semnificative. Existã încã zone, din pãcate, largi ale societãþii noastre, care se confruntã cu o sãrãcie extremã, cumularea de multiple privaþiuni, în care, la lipsa de venituri, se adaugã condiþii de locuit precare, ºomaj cronic, dezorganizare familialã ºi socialã. Este cauza proceselor grave de marginalizare ºi de excluziune socialã.

În acest prim an de guvernare am acordat o atenþie specialã programelor de activizare a dezvoltãrii economico-sociale zonale, judeþene ºi comunitare. Mã refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, ºi, respectiv, la creºterea numãrului de programe pentru satele sãrace. Aceste programe vor fi finanþate din Fondul român de dezvoltare socialã, din care au fost deja aplicate în acest an proiecte pentru 232 de sate sãrace, totalizând o sumã de aproximativ 350 de miliarde de lei.

În sistemul naþional de sãnãtate s-au manifestat neajunsuri ºi disfuncþii. Aceastã situaþie a fost agravatã ºi de conceperea defectuoasã a Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate, adoptatã în 1997, ceea ce a determinat înregistrarea unei datorii care la sfârºitul anului 2000 reprezenta 5.525 de miliarde de lei, de 9,8 ori mai mare, în termeni reali, decât în 1996. Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetul pe anii 2001 ºi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6% pânã la 3,8% în anii 1997Ñ2000.

Guvernul a organizat recent o amplã analizã a stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi a situaþiei sistemului de asistenþã medicalã, cu participarea tuturor factorilor responsabili. S-au stabilit mãsuri ºi soluþii concrete, prin

dezbaterea strategiilor ºi programelor naþionale de sãnãtate. Se urmãreºte relansarea reformei în domeniul sãnãtãþii, îmbunãtãþirea eficienþei utilizãrii fondurilor în acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv în regim compensat ºi gratuit, restructurarea reþelei spitaliceºti, care vor avea efecte directe în creºterea calitãþii actului medical.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicalã a politicii de protecþie a copilului aflat în dificultate ºi a adopþiei. Pornind de la aprecierile negative cuprinse în Raportul de þarã, aprobat de Consiliul Europei în septembrie 2000, Guvernul a elaborat o nouã strategie naþionalã, având ca principale obiective: majorarea substanþialã a fondurilor alocate pentru acest domeniu; începerea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeanã ºi întârziate nejustificat în anii 1998Ñ1999; stoparea proceselor de adopþii internaþionale, generatoare de corupþie ºi de mari deservicii aduse imaginii României; promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial; diminuarea masivã a numãrului de copii aflaþi în instituþiile de profil; asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV-SIDA; trecerea în învãþãmântul normal a unui numãr de peste 5.000 de copii cu handicap minor.

În soluþionarea problematicii copilului aflat în dificultate, autoritãþile române beneficiazã de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru România, doamna Emma Nicholson, a consilierilor strãini, care ne sprijinã, precum ºi al Comisiei Europene, UNICEF-USAID, DFIDI, Marea Britanie º.a.m.d. Important este faptul cã seriozitatea mãsurilor ºi a acþiunilor de politicã economicã ºi socialã aplicate în þara noastrã în anul 2001 au constituit un element determinant al reconsiderãrii, în sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de þarã pe anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Încã din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conþinut ale reformei învãþãmântului. Pe baza evaluãrilor impactului mãsurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi în planurile de învãþãmânt ºi s-au repus în drepturi disciplinele marginalizate. Mã refer la istorie, la limba ºi literatura românã, la fizicã. S-au operat, totodatã, modificãri în vederea descongestionãrii programelor, precum ºi pentru a lega pe orizontalã disciplinele înrudite.

Repartizarea computerizatã a celor aproximativ 200.000 de absolvenþi de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru învãþãmânt, dar ºi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situaþii precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulþumiri ale elevilor ºi pãrinþilor acestora, în Capitalã ºi în marile oraºe ale þãrii. Acum, acest program are ºi o recunoaºtere internaþionalã. El a fost singurul selecþionat, din þãrile Europei Centrale ºi de Rãsãrit, ºi a primit un important premiu european: ”Best Practice in GovernmentÒ, ”Cel mai bun rezultat, cea mai bunã practicã în guvernare electronicãÒ.

Pornind de la ideea regândirii reþelei ºcolare, pentru prima datã s-au acordat 1.000 de burse studenþilor ce provin din mediul rural ºi care se pregãtesc sã devinã profesori calificaþi pentru limba ºi literatura românã, istorie, geografie, limbile englezã ºi francezã. Vom reuºi în acest mod sã avem mai puþine persoane necalificate pe posturi de învãþãtori ºi profesori ºi sã asigurãm venituri mai mari celor care desfãºoarã o activitate de calitate.

Guvernul acþioneazã pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educaþia de bazã, elaborând programe pentru prevenirea abandonului ºcolar, acordarea celei de a doua ºanse pentru tinerii ºi adulþii cu instruire incompletã, susþinerea limbilor ºi culturilor minoritare, accesul la educaþie al comunitãþilor de romi, dezvoltarea zonelor defavorizate în plan educaþional, reinserþia persoanelor marginalizate sau excluse social.

Anul 2001 este primul an în care elevii proveniþi din familii cu probleme sociale au primit rechizite în mod gratuit, însumând 206 de miliarde de lei. Un numãr de 923.000 de elevi au primit rechizite, în valoare de 200 pânã la 300.000 de lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 de miliarde de lei pentru asigurarea gratuitã a manualelor ºcolare. Acestor eforturi li se adaugã peste 1.650 de miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi ºi studenþi, taberelor de vacanþã ºi subvenþionãrii cãminelor studenþeºti.

Pentru elevii performanþi s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, în termeni reali, faþã de anul precedent. Totodatã, s-a înfiinþat Centrul Naþional de Excelenþã pentru elevii capabili de performanþã, care va dezvolta programe speciale de pregãtire.

În anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale guvernãrii noastre, respectiv descentralizarea finanþãrii întregului învãþãmânt preuniversitar. În acest an au fost reabilitate 184 de ºcoli, faþã de numai 20 în anul 2000.

În acelaºi timp, ne-am preocupat de aducerea învãþãmântului din mediul rural la standarde normale. Astfel, au fost restructurate peste 400 de ºcoli, asigurându-se elevilor acces în unitãþi cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la ºcoalã la domiciliu, prin grija Guvernului, au fost achiziþionate 193 de microbuze, în valoare de 80 de miliarde de lei.

Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea ºcolilor devine realitate. În acest cadru, începând cu 2002, vom asigura circa 200 de milioane de dolari. De altfel, acþiunea aceasta se aflã în plinã desfãºurare ºi pânã la sfârºitul acestui an ºcolile vor fi deja dotate cu 12.000 de noi calculatoare ºi de imprimante, în valoare totalã de peste 300 de miliarde de lei.

Stimaþi colegi,

În domeniul justiþiei s-a pornit de la necesitatea reevaluãrii procesului de reformã, în principal, în scopul asigurãrii independenþei reale a puterii judecãtoreºti, identificarea soluþiilor normative corespunzãtoare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piaþã ºi pentru realizarea acquis-ului comunitar.

Executivul a acordat, în contextul economic actual, atenþia cuvenitã asigurãrii condiþiilor logistice ºi financiare pentru justiþie. Ministerul Justiþiei a luat mãsurile administrative aflate în competenþa sa, potrivit legii, pentru îmbunãtãþirea activitãþii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporitã a acestui organism în procesul de gestiune a resurselor umane în justiþie, precum ºi din activitatea Institutului Naþional al Magistraturii.

Chiar din primele zile ale guvernãrii au fost promovate acte normative care sã le dea cetãþenilor posibilitatea de a-ºi valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele

privind exercitarea cãii de atac, a recursului în anulare, precum ºi pe aceea de a avea un control asupra calitãþii actului de justiþie, prin reintroducerea obligativitãþii motivãrii tuturor hotãrârilor judecãtoreºti.

Modificãri ºi completãri esenþiale au fost aduse Codurilor penal ºi de procedurã penalã, urmãrind protecþia mai eficientã a unor valori sociale de importanþã deosebitã, în special prin sancþionarea severã a furturilor care afecteazã conductele petroliere, de irigaþii, reþelele electrice ºi cele de transport feroviar, precum ºi în domeniul asigurãrii siguranþei cetãþeanului ºi al eliminãrii oricãror discriminãri în exercitarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti.

Am promovat o nouã reglementare, modernã, unitarã ºi funcþionalã, privind regimul constatãrii ºi sancþionãrii contravenþiilor, înlocuind astfel dispoziþii desuete, practic, inutilizabile, datând de peste 30 de ani.

În mai puþin de un an de la semnarea, la Palermo, a Convenþiei ONU privind combaterea criminalitãþii transfrontaliere, România este singurul stat dintre þãrile candidate la aderarea în Uniunea Europeanã care are un cadru legislativ ºi instituþional dezvoltat, compatibil cu normele internaþionale în domeniul traficului de fiinþe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane, au fost incriminate unele fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cãtre cetãþenii români în legãturã cu migraþia clandestinã. De asemenea, sunt desemnaþi ofiþerii ºi magistraþii de legãturã, care acþioneazã sub o coordonare unicã, pe baza unui program bine definit.

Rãspunzând prompt ºi ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat, corespunzãtor mãsurilor politice, ordonanþe de urgenþã menite sã previnã ºi sã combatã actele de terorism, precum ºi folosirea sistemelor financiar-bancare în finanþarea unor asemenea acte.

În domeniul ordinii publice, am acþionat cu prioritate pentru apãrarea ºi protejarea patrimoniului naþional, a avutului public ºi privat, a vieþii ºi integritãþii cetãþenilor, a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale acestora. Astfel, s-au întreprins acþiuni pentru reconstrucþia ºi modernizarea instituþionalã a întregului sistem de ordine publicã, s-au reorganizat structurile funcþionale, asigurându-se reducerea, în medie, cu 20% a costurilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale ºi comandamentelor de armã ºi transferarea acestora la unitãþile teritoriale, în scopul creºterii capacitãþii operative ºi de intervenþie.

Totodatã, s-a avut în vedere: perfecþionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislaþiei, în acord cu cerinþele acquis-ului comunitar european; negocierea de acorduri ºi convenþii în domeniul combaterii crimei organizate ºi criminalitãþii transfrontaliere; îmbunãtãþirea procesului de cooperare poliþieneascã internaþionalã.

În acelaºi timp, s-a urmãrit reducerea criminalitãþii, pe fondul intensificãrii acþiunilor, dar ºi al prezenþei mai active a Poliþiei. De 11 luni rata criminalitãþii a înregistrat o uºoarã scãdere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.

A crescut gradul de profesionalizare ºi de implicare a poliþiºtilor în combaterea marii criminalitãþi, în reþinerea infractorilor constituiþi în grupuri organizate, a traficanþilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea ºi prinderea operativã a criminalului internaþional grec, descoperirea autorilor în ºapte cazuri de omucidere prin cruzime, comise în urmã cu trei-patru ani, identificarea autorului principal în cazurile de omor de la Timiºoara ºi Deva.

S-au intensificat acþiunile specifice de penetrare a grupãrilor crimei organizate, pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muniþii, substanþe explozive ºi radioactive. Astfel, a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din România, unde urmau sã fie produse 350.000 de comprimate de Extasy în valoare de peste un milion de dolari pe piaþa drogurilor.

De asemenea, trebuie subliniate mãsurile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 419 infracþiuni, cu 806 autori.

Putem afirma cã am asigurat îmbunãtãþirea proceselor de securizare a graniþelor, prin reorganizarea la standarde europene a Poliþiei de frontierã, ºi creºterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea acþiunilor de supraveghere ºi de control la frontierele de stat, în vederea reducerii migraþiei ºi imigraþiei ilegale, a traficului ilegal de persoane ºi bunuri. În acest an s-au descoperit 746 de infracþiuni de migraþie ilegalã ºi de trafic de carne vie.

În anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative în domeniul descentralizãrii instituþionale, a deciziei operative, pentru asigurarea transparenþei, în scopul realizãrii unui serviciu public eficient, pus în slujba siguranþei cetãþeanului ºi care sã rãspundã la un nivel corespunzãtor dezideratelor integrãrii în structurile europene.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Este bine cunoscut faptul cã instituþiile internaþionale, în principal Banca Mondialã, au semnalat în ultimii ani inexistenþa unui program unitar ºi coerent în domeniul combaterii corupþiei. De aceea, Guvernul a elaborat, cu o largã consultare a reprezentanþilor principalelor partide ºi a sindicatelor, a ONG-urilor ºi a mass-media, un program naþional de combatere a corupþiei.

Este evident cã reforma a fost prost gestionatã în anii trecuþi ºi nefinalizarea mãsurilor pe care aceasta le-a implicat este între principalii factori generatori de corupþie.

Marile probleme generate de restituirea proprietãþilor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar ºi corespunzãtor. În procesul de aplicare a legilor proprietãþilor, abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativã ºi judiciarã, au creat un adevãrat haos. Acelaºi comportament începuse sã capete forme alarmante ºi în aplicarea Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat sã completãm legea, introducând mãsuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau utilizeazã acte false ori falsificate.

Corupþia ºi lipsa de responsabilitate au condus la privatizãri frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate ºi care s-au transformat treptat în litigii insolubile. Mãrturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizãri, aflate în prezent pe rolul instanþelor de judecatã.

În anul 2001 s-a constatat cã importante venituri ilicite care se constituie în fraude de mari proporþii în dauna bugetului statului ºi care alimenteazã fenomenul de corupþie se obþin prin încãlcarea prevederilor legale ce reglementeazã importul, producerea, procesarea ºi comercializarea alcoolului, îndeosebi datoritã neachitãrii

contribuþiilor legale datorate statului. Astfel, în acest an, au fost controlate peste 340 de societãþi comerciale la care au fost constatate 88 de infracþiuni, prin care bugetul statului a fost pãgubit cu peste 600 de miliarde de lei.

Pe fondul creºterii volumului de comerþ exterior, mulþi agenþi economici folosesc documente strãine vamale falsificate însoþite de acte legale de transport sau subevalueazã mãrfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane ºi proliferarea corupþiei. Spre exemplificare, numai de patru societãþi care au importat aparaturã electronicã ºi de uz casnic, covoare ºi flori, statul a fost prejudiciat iniþial cu 65 de miliarde de lei. În ceea ce priveºte subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marcã germanã importul a douã radiocasetofoane, sau zece radiouri, sau patru aspiratoare, sau douãzeci de ceasuri. Un televizor este declarat în vamã la valoarea de 20 de mãrci.

Sunt în continuare nerezolvate de justiþie ºi probleme legate de adopþiile internaþionale, cazuri de abuzuri ºi de corupþie care au avut o reacþie negativã în strãinãtate.

Toate acestea nu sunt fenomene apãrute în anul 2001. Societatea româneascã le-a înregistrat de aproape un deceniu ºi, din pãcate, în forme din ce în ce mai acute în ultimii ani.

Cãile deschise influenþelor ºi ingerinþelor în sfera justiþiei, mai ales prin modificãrile, din 1997, ale Legii de organizare judecãtoreascã ºi prin activitatea Consiliului Naþional de Acþiune împotriva Corupþiei ºi Crimei Organizate, au avut serioase implicaþii în evoluþia ascendentã a fenomenului corupþiei.

Asumându-ne în decembrie 2000 rãspunderea guvernãrii, ne-am luat ºi obligaþia de a lupta împotriva corupþiei, de a gãsi ºi aplica tehnicile de control social cele mai eficiente.

Dupã abandonul declarat oficial în anul 2000 de cãtre factorii politici angajaþi în combaterea corupþiei, am reconstruit instituþii, le-am consolidat pe cele existente ºi am trecut la aplicarea de mãsuri concrete în lupta împotriva corupþiei. Secþia specializatã în combaterea corupþiei din cadrul Parchetului a început sã funcþioneze efectiv din acest an, deºi a fost înfiinþatã prin lege cu doi ani în urmã.

În acest context, în anul 2001 numãrul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corupþie a fost de 7.900, cu 33% mai mult decât în anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt doi demnitari, 38 de directori generali ºi directori, 23 de funcþionari bancari, 24 de funcþionari vamali, 339 de manageri ai unor societãþi comerciale sau regii autonome. Pe primele unsprezece luni, autoritãþile Ministerului Public au finalizat anchete faþã de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt în cercetare penalã 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corupþie.

În domeniul criminalitãþii economico-financiare, au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult decât în anul anterior, în special directori de societãþi comerciale, 2.062, funcþionari din administraþie, 753, lucrãtori din bãnci, 158, funcþionari vamali, 137.

Justiþia a început un proces de autoevaluare ºi de îndepãrtare din structuri a organismelor cu risc de corupþie, precum ºi de identificare ºi tragere la rãspundere a celor care, într-o formã sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat mãsuri împotriva unor magistraþi.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/29.XII.2001

S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere în judecatã. 4 magistraþi au fost deferiþi justiþiei. S-au înaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii în vederea îndepãrtãrii din justiþie pentru incompetenþã, precum ºi 45 de avize de cercetare penalã ºi trimitere în judecatã pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav constã în faptul cã acest fenomen s-a nãscut din toleranþa ºi duplicitatea fostei guvernãri, pentru cã în toate cazurile semnalate sunt în discuþie fapte sãvârºite în anii 1999Ñ2000, perioadã în care ministrul justiþiei nu a avizat cercetarea penalã sau nu s-a exercitat acþiune disciplinarã.

Deºi vom acþiona cu fermitate pentru aplicarea strategiei ºi programului naþional de combatere a corupþiei, noi nu facem din acest complex de mãsuri un instrument de luptã politicã, pentru cã Guvernul nostru a decis sã acþionãm în respectul legii, al principiilor statului de drept, al independenþei puterii judecãtoreºti.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Prin activitãþile desfãºurate în cursul acestui an, Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei în domeniul administraþiei publice centrale ºi locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de þarã al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat în luna noiembrie.

Pornind de la necesitatea apropierii administraþiei publice de cetãþean ºi a creºterii calitãþii serviciilor faþã de contribuabil, precum ºi de la exigenþele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administraþiei publice ºi Strategia privind planul naþional de informatizare a administraþiei publice.

În anul 2001 am acþionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, asigurând creºterea semnificativã a capacitãþii manageriale a Guvernului ºi a cooperãrii interministeriale, descentralizarea atribuþiilor ºi competenþelor cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, includerea fostelor agenþii departamentale în structura Guvernului, în scopul îmbunãtãþirii coeziunii administraþiei ºi coerenþei actului de decizie. Prin aceasta, s-a asigurat reducerea cu 22% a personalului din instituþiile bugetare la nivel central, constituirea structurilor responsabile în ministere cu managementul procesului de pregãtire a integrãrii în Uniunea Europeanã ºi, respectiv, a relaþiei cu Parlamentul, adoptarea unei noi Legi privind administraþia publicã localã, prin care se asigurã consolidarea autonomiei publice locale, administrative ºi financiare, descentralizarea ºi demilitarizarea serviciilor comunitare ºi definirea relaþiilor dintre autoritãþile centrale ºi locale, aprobarea Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã, prin care se va reglementa, împreunã cu legislaþia secundarã, organizarea coerentã ºi desfãºurarea normalã a serviciilor pentru contribuabili la nivelul fiecãrei localitãþi.

În anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autoritãþilor locale în derularea unor programe cu asistenþã internaþionalã. De altfel, unele judeþe ºi municipii au început chiar contractarea directã de credite externe, fãrã garanþia statului, destinate îmbunãtãþirii infrastructurii locale.

De 11 luni, consiliile judeþene ºi locale de la municipii, oraºe ºi comune au realizat investiþii de peste 11.433 de

miliarde de lei, din care 7.294 de miliarde de lei din bugetele locale, 2.273 de miliarde de lei de la bugetul de stat ºi 1.866 de miliarde de lei din surse externe.

Investiþii importante s-au realizat în infrastructura localitãþilor: pentru alimentãri cu apã, canalizãri ºi depozite ecologice pentru deºeuri, 2.562 de miliarde de lei, încãlzire, reþele de gaze ºi termoficare, 820 de miliarde de lei, drumuri judeþene ºi comunale, 1.460 de miliarde de lei, obiective social-culturale, 4.215 de miliarde de lei.

În anul 2002 volumul investiþiilor care se vor realiza de cãtre consiliile judeþene ºi locale se va ridica la peste 36.700 de miliarde de lei, în creºtere de 2,5 ori, în termeni reali, faþã de acest an.

Stimaþi membri ai Parlamentului,

România respectã normele internaþionale în ceea ce priveºte protecþia drepturilor pentru cetãþenii care aparþin minoritãþilor naþionale.

În opinia noastrã, semnarea ºi ratificarea documentelor europene în problema minoritãþilor, utilizarea limbii materne în administraþie, înfiinþarea Consiliului Naþional al Minoritãþilor Naþionale, adoptarea Ordonanþei Guvernului privind prevenirea ºi combaterea discriminãrii, adoptarea Hotãrârii Guvernului privind crearea Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, precum ºi posibilitatea utilizãrii limbii materne pe toate treptele de învãþãmânt sunt câteva dintre acþiunile pe care România le-a întreprins în vederea instituþionalizãrii dialogului interetnic ºi rezolvãrii pe cale paºnicã a problemelor care pot sã aparã între majoritari ºi minoritari.

În acest an, Guvernul a adoptat Strategia naþionalã pentru îmbunãtãþirea situaþiei romilor, document concret ºi realist, apreciat în toate evaluãrile internaþionale referitoare la România, menit sã asigure emanciparea acestei etnii, printr-un efort al întregii societãþi româneºti.

Am fãcut progrese semnificative, iar þara noastrã este consideratã un model de gestionare a relaþiilor interetnice.

Apreciem cã actualul cadru legislativ românesc asigurã respectarea drepturilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, pornind de la administraþia localã ºi mergând pânã la educaþie, organizare civicã ºi politicã.

Stimaþi colegi,

La preluarea mandatului, procesul de reformã a Armatei se afla într-un deficit de credibilitate, îndeosebi sub raportul respectãrii propriilor angajamente. În aceastã situaþie, Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punctul de vedere al viziunii manageriale, precum ºi al ritmului, þinând seama de obiectivele Summit-ului de la Praga. Astfel, în anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat RomâniaÑ NATO, faþã de numai 5 pânã la sfârºitul anului 2000.

Comparativ cu evaluarea realizatã în anul 2000, analiza activitãþilor de pregãtire a României pentru aderarea la NATO efectuatã în acest an de cãtre Secretariatul Alianþei a evidenþiat o atitudine favorabilã ºi rezultate pozitive.

Pregãtirea ciclului al treilea al Programului naþional anual pentru aderarea României la NATO a fost prezentat în luna octombrie ºi a fost apreciat prin seriozitatea ºi coerenþa acþiunilor propuse. România a fost primul candidat care a înaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, dupã consultãri cu membri ai Alianþei. Încã de la începutul anului s-a acþionat pentru îmbunãtãþirea actului de administrare a organismului militar, declanºându-se totodatã procesul de intensificare a efortului de integrare în structurile euroatlantice.

Obiectivul strategic asumat în Programul de guvernare a fost abordat în acest an prin restructurarea forþelor, în vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forþele NATO ºi capabile sã contribuie la securitatea regionalã.

În perioada urmãtoare ne vom concentra atenþia asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea ºi operaþionalizarea forþelor, în contextul compatibilitãþii cu NATO; participarea la operaþiunile conduse de NATO, inclusiv în cadrul unor structuri multinaþionale; managementul spaþiului aerian, a sistemelor de comunicaþii ºi informaticã, logisticã ºi infrastructurã; reforma sistemului de învãþãmânt militar.

Considerãm cã direcþia noastrã de acþiune este bine definitã ºi ne bucurãm de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate în Programul naþional anual de pregãtire a aderãrii la NATO.

Folosim asistenþa oferitã de parteneri în sprijinul efortului nostru general de integrare în Alianþã, subliniind în mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson.

Suntem conºtienþi de faptul cã admiterea în NATO depinde de noi, de stabilitatea politicã ºi socialã, precum ºi de progresul reformei economice.

În vederea susþinerii procesului de pregãtire pentru aderare, a fost asiguratã o perspectivã bugetarã pe termen mediu, clarã, solidã ºi sustenabilã, aprobatã de cãtre Parlamentul României.

Realizarea acestui obiectiv în anul viitor nu este foarte simplu de atins. Iatã, în dimineaþa aceasta, cu ocazia unei întâlniri bilaterale, preºedintele V‡clav Havel spunea, se pare, dacã aceastã informaþie este corectã: ”Statele baltice Estonia, Letonia, Lituania, apoi Slovenia ºi Slovacia vor fi invitate la viitorul Summit NATO care se va desfãºura în noiembrie 2002. Nu existã nici o îndoialã cã vor fi fãcute aceste invitaþii.Ò, a declarat Havel într-o conferinþã de presã comunã cu omologul sãu polonez Aleksander Kwas«niewsky.

Am dorit, înainte de a mã prezenta în Parlament, sã verific aceastã chestiune, sã vãd dacã este vorba de un punct de vedere oficial sau este vorba de un punct de vedere personal al preºedintelui Havel.

Am sunat ºi am luat legãtura la Cabinetul secretarului general NATO, ºi vreau sã exprim public faptul cã domnul Robertson a reconfirmat valabilitatea poziþiei exprimate la Bucureºti, în sensul cã nu s-a luat încã o decizie în legãturã cu þãrile care sã fie invitate ºi cã declaraþiile publice individuale dintr-un stat sau altul nu angajeazã poziþiile colective ale Alianþei, acestea fiind deci declaraþii individuale.

Am spus acest lucru pentru a arãta cã aceastã declaraþie, dacã ea existã, ºi care sigur cã este inelegantã din partea preºedintelui Havel la acest moment, ne aratã încã o datã cã existã o bãtãlie foarte durã în legãturã cu anumite obiective în care, fãrã îndoialã, solidaritatea internã va conta în mod deosebit. De aceea am dorit sã subliniez încã o datã cã, aºa cum am reuºit sã obþinem ceea ce ne-am propus în acest an, eliminarea vizelor pentru cetãþenii români, ºi voi reveni la aceastã

chestiune, putem sã realizãm anul viitor în ceea ce priveºte obiectivul integrãrii în Alianþa Atlanticã, cu condiþia de a asigura cu adevãrat stabilitate politicã, creºtere economicã, stabilitate socialã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

România a reacþionat prompt ºi solidar la constituirea coaliþiei internaþionale împotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela cã România îºi asumã concret responsabilitãþile pe care le implicã apartenenþa la grupul de state ce împãrtãºesc valorile euroatlantice.

România a fost prima dintre statele candidate la aderare care a fãcut o ofertã concretã de a contribui la eforturile operaþionale ale Alianþei, decizie care a fost aprobatã imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturalã. Guvernul ºi Parlamentul au demonstrat cã România înþelege sã îºi asume deopotrivã cu membrii Alianþei responsabilitatea faþã de valorile în numele cãrora doreºte sã adere la NATO.

Aº vrea sã menþionez, pentru deplina înþelegere a lucrurilor, cã progresele înregistrate în plan intern, relansarea economicã, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor, rezultatele evidenþiate prin raportul de þarã, au determinat îmbunãtãþirea imaginii ºi credibilitãþii activitãþii guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la întâlnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris ºi Roma, amplu relatate de mass-media internã ºi internaþionalã.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã a dobândit o consistenþã sporitã prin remodelarea instituþionalã, de coordonare ºi de execuþie a acestui proces, precum ºi prin realizarea unui dialog eficient cu instituþiile comunitare.

Noul mod de abordare a relaþiei dintre România ºi Uniunea Europeanã a determinat în acest an un progres important în realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, aºa cum sunt ele evidenþiate în Raportul de þarã pe anul 2001 al Comisiei Europene ºi în raportul prezentat Parlamentului European.

Rapoartele conþin, în mod firesc, recomandãri care, împreunã cu prioritãþile din parteneriatul de aderare, constituie elementele de bazã ale Programului de mãsuri pentru intensificarea ºi accelerarea pregãtirilor pentru aderare, document pe care, de altfel, dumneavoastrã îl aveþi în mapele care au fost distribuite.

Aplicarea acestuia va conduce la îndeplinirea criteriilor economice de aderare ºi la deschiderea tuturor capitolelor în perioada preºedinþiei spaniole.

Susþinerea României de cãtre Comisia Europeanã ºi de Parlamentul European, de state membre, exprimatã atât în cele opt conferinþe de aderare care au avut loc în acest an, cât ºi la consiliile europene de la Gšteborg ºi Laken, este neechivocã: România are ºansa aderãrii la Uniunea Europeanã, recuperând decalajele în negocieri.

Este însã de reþinut cã situaþia actualã se datoreazã rãmânerilor în urmã în ceea ce priveºte elaborarea documentelor de poziþie pânã în anul 2000. Astfel, dacã celelalte þãri candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sfârºitul anului 2000, România a trebuit sã realizeze acest lucru de abia la sfârºitul anului 2001. Astãzi, putem afirma cã am recuperat acest handicap, creând astfel condiþiile pentru accelerarea procesului de negocieri. Pe acelaºi plan al intensificãrii activitãþii de pregãtire a aderãrii se înscriu acþiunile privind atragerea ºi utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, în ceea ce priveºte programul ISPA, România ocupã primul loc între þãrile candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. În anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finanþare pentru proiecte de infrastructurã, de transport ºi de mediu în valoare de 930 de milioane de euro, la care se adaugã cofinanþãri de la BERD, BEI ºi comunitãþile locale din România de circa un miliard de euro.

În ceea ce priveºte Programul SAPARD, începând cu luna februarie au fost recuperate toate întârzierile în semnarea ºi ratificarea acordurilor cu Comisia Europeanã, adaptãrile legislaþiei române necesare pentru gestionarea unui volum de fonduri de peste un miliard de euro. Programul se aflã în faza de finalizare a creditãrii naþionale ºi sperãm ca acest program sã fie operaþional începând cu luna martie a anului viitor.

Salutând decizia Consiliului miniºtrilor de justiþie ºi de afaceri interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este conºtient de obligaþiile ce ne revin, în contextul în care graniþele României vor deveni de fapt frontiere externe ale Uniunii Europene.

Îngãduiþi-mi, de aceea, sã vã asigur cã în continuare vom gestiona cu toatã rãspunderea consecinþele acestei importante decizii a Uniunii Europene.

Este pentru mine o onorantã îndatorire sã mulþumesc Parlamentului pentru modul responsabil în care a înþeles sã acorde prioritate promovãrii legislaþiei noastre armonizate cu cea din Uniunea Europeanã ºi pentru sprijinul pe care sunt sigur cã îl va acorda în continuare în acest important domeniu.

Stimaþi colegi,

Politica externã a României s-a aflat în anul 2001 în faþa unei misiuni de cea mai mare rãspundere, ce decurge din noul statut al þãrii noastre în ansamblul relaþiilor internaþionale ºi, în primul rând, în procesul de aderare la Uniunea Europeanã, ca ºi prin calitatea de candidat important pentru urmãtoarea etapã a lãrgirii Alianþei Nord-Atlantice.

Anul 2001 a fost un an intens în plan diplomatic, în care România a deþinut preºedinþia OSCE ºi preºedinþia Comitetului mixt al CEFTA. Bucureºtiul s-a afirmat în repetate rânduri ca un centru de interes pentru Europa ºi pentru întreaga lume, gãzduind evenimente majore în viaþa internaþionalã: Conferinþa interministerialã a OSCE, Reuniunea regionalã a Pactului de stabilitate pentru SudEstul Europei, Summit-ul CEFTA ºi Summit-ul pentru mediu ºi dezvoltare durabilã, reuniuni regionale ale cooperãrii în domeniul economic sau în domeniul combaterii ameninþãrilor neconvenþionale, crimei organizate.

Faþã de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare, s-a acþionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderãrii României la structurile europene ºi euroatlantice, prin întãrirea relaþiilor de parteneriat ºi cooperãrilor strategice cu þãrile membre ale Uniunii Europene ºi NATO.

Þara noastrã a continuat sã-ºi consolideze rolul sãu dinamic în plan regional, pe baza unor strategii coerente ºi urmãrite riguros de cãtre Guvern, pentru punerea în

valoare a potenþialului de cooperare cu þãrile vecine ºi din vecinãtate.

În centrul politicii externe promovate de Guvern s-a aflat ºi se aflã susþinerea ºi apãrarea intereselor directe ale cetãþeanului român, ca cetãþean al Europei unite, precum ºi siguranþa, prosperitatea ºi demnitatea sa.

În plan bilateral, Guvernul a urmãrit relansarea relaþiilor cu þãri de importanþã strategicã pentru interesele de politicã externã ale României, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu þãri membre ale Uniunii Europene ºi NATO, aºezarea pe o bazã nouã, credibilã ºi productivã a relaþiilor bilaterale cu state faþã de care România are interese majore în plan politic ºi economic.

Anul 2001 reprezintã o etapã de vârf pentru intensitatea dialogului politic dintre România ºi S.U.A. Contactele la nivel înalt cu reprezentanþii administraþiei americane, discuþiile de substanþã avute cu preºedintele ºi vicepreºedintele S.U.A., cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului ºi cu reprezentanþi ai unor importante companii au confirmat ºi întãrit Parteneriatul strategic româno-american.

În acest an România a marcat o dinamicã nouã în relaþiile cu Germania, Franþa, Marea Britanie, Italia, concretizatã în dialogul politic la nivel înalt cu ºefii guvernelor din aceste þãri ºi prin noi proiecte de cooperare economicã bilateralã. Acestea au confirmat o structurare dinamicã, bazatã pe încredere, a relaþiilor cu Germania, substanþa politicã a parteneriatului special româno-francez, parteneriatul productiv cu Italia, cooperarea strategicã cu Marea Britanie. Au fost aºezate pe noi baze de încredere ºi deschidere deplinã relaþiile cu Spania, Olanda, Belgia ºi cu þãrile nordice ºi s-a reuºit rezolvarea problemei datoriei României faþã de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucând relaþiile româno-suedeze în cadrul firesc de cooperare.

Au fost reconfirmate excelentele relaþii cu Grecia ºi Turcia, prin dialogul politic la nivelul cel mai înalt.

Guvernul a continuat sã promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte þãri membre ºi candidate la Uniunea Europeanã, cu Canada, confirmând prestigiul ºi identitatea României, ca viitoare membrã a Uniunii Europene ºi candidat credibil pentru aderarea la NATO.

Doamnelor ºi domnilor,

România este interesatã în construirea unor bune relaþii de parteneriat cu Federaþia Rusã. Urmãrim, totodatã, relansarea ºi dezvoltarea legãturilor economice ºi comerciale româno-ruse. Conduita pragmaticã promovatã în aceastã relaþie confirmã poziþia conform cãreia a fi pro-Vest nu înseamnã a neglija Estul.

Contactele politice din acest an indicã premisele relansãrii cooperãrii bilaterale, în special a cooperãrii economice. În negocierile privind Tratatul politic bilateral, am înregistrat dezvoltãri semnificative. Evaluarea preliminarã a modului în care se desfãºoarã acestea permite aprecierea cã aspectele în suspensie vor putea fi rezolvate în curând.

Obiectivul aderãrii la Uniunea Europeanã a fost întãrit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerentã, pe stabilirea unor relaþii consolidate cu þãrile central-europene, de care ne leagã preocupãri comune de cooperare. Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii noºtri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceastã relaþie ºi încurajând consecvent evoluþiile democratice din aceastã þarã.

Cooperarea cu Bulgaria, în sensul Parteneriatului de bunã vecinãtate dintre þãrile noastre, a constituit o temã prioritarã pe agenda promovatã de Guvernul României în dialogul cu noile autoritãþi guvernamentale de la Sofia.

În relaþiile cu Ungaria am continuat sã demonstrãm disponibilitatea noastrã de a lucra cu partenerii unguri, pentru concretizarea proiectelor economice în avantaj reciproc. În ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conþinutul Legii privind statutul maghiarilor de peste graniþe. Poziþia României pe aceastã temã a fost confirmatã de reprezentanþii unor importante organisme ºi instituþii europene, în primul rând de Comisia Europeanã pentru Democraþie prin Drept de la Veneþia.

Guvernul României a urmãrit cu consecvenþã respectarea cadrului normal de dialog bilateral, bazat pe prevederile Tratatului de bazã, pe normalitatea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi pe respectul reciproc, susþinând totodatã eliminarea prevederilor discriminatorii faþã de cetãþenii români ale legii aflate în contradicþie evidentã cu normele europene.

În relaþia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera ºi spaþiul maritim ºi, pe de altã parte, de lansarea Proiectului ”Parteneriatului româno-ucrainean pentru EuropaÒ, de dorinþa comunã pentru cooperare economicã, pe care o vom concretiza în cursul vizitei la Bucureºti a primului-ministru ucrainean, probabil în luna ianuarie anul viitor.

Pe parcursul acestui an, relaþiile cu Republica Moldova au fost marcate de evoluþiile politice de la Chiºinãu, abordarea de cãtre România a relaþiilor bilaterale fiind deschisã ºi pragmaticã. În pofida eforturilor ºi deschiderii depline a Guvernului României pentru întãrirea cooperãrii bilaterale, rãspunsurile autoritãþilor de la Chiºinãu nu au fost întotdeauna sincrone. România a contribuit la admiterea Republicii Moldova în Pactul de stabilitate ºi la susþinerea intereselor acestei þãri pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeanã ºi de Pactul de stabilitate.

Guvernul României a continuat sã promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel înalt ºi prezenþa tot mai eficientã a companiilor româneºti, dimensiunea esticã a cooperãrii. Prin poziþia sa geostrategicã, România reprezintã puntea prin care Uniunea Europeanã poate sã îºi proiecteze rolul ºi capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spaþiile în tranziþie de dincolo de Marea Neagrã, cãtre Marea Caspicã ºi Asia Centralã.

România a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil sã îºi asume responsabilitãþi de anvergurã ºi sã ducã la îndeplinire angajamentele luate. În acest context, nu se poate omite sublinierea ºansei, dar ºi a rãspunderii care a rezultat pentru þara noastrã din faptul fãrã precedent cã România a deþinut în acelaºi timp atât conducerea ramurii guvernamentale, cât ºi a celei parlamentare a OSCE. Prin modul în care am reuºit integrarea acestor douã dimensiuni, am mãrit atât relevanþa aportului politic românesc pentru OSCE, cât ºi relevanþa OSCE pentru pacea, securitatea ºi stabilitatea globalã.

O atenþie specialã a fost acordatã întãririi rolului ºi contribuþiei României la dezvoltarea cooperãrii regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de stabilitate ºi pe baza unei strategii de acþiune a României în plan regional. În acelaºi timp, România a avut o prezenþã activã ºi iniþiative de referinþã în cadrul cooperãrilor regionale la Marea Neagrã, Iniþiativa CentralEuropeanã ºi SECI.

România a fost o prezenþã activã ºi recunoscutã în dezbaterile privind rolul viitor ºi reformele necesare unor instituþii cu vocaþie universalã, în primul rând ONU. De asemenea, a fost continuatã participarea în cadrul Consiliului Europei, organizaþie în care parlamentarii români se bucurã de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca ºi la New York, Bruxelles ºi Geneva, România se afirmã, în momentul de faþã, ca un contributor la miºcarea universalã de promovare ºi de asigurare a respectãrii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale.

Politica externã a continuat sã promoveze proiecte de sprijinire a comunitãþilor româneºti de peste hotare, pentru consolidarea identitãþii lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptatã Strategia privind relaþiile cu românii din afara graniþelor, cu atenþie specialã privind problemele românilor din vecinãtatea þãrii.

Guvernul României a iniþiat ºi susþine, din acest an, proiectul ”Casa RomâniaÒ, dedicat întãririi relaþiilor României cu comunitãþile româneºti de peste hotare, dar ºi pentru promovarea intereselor economice româneºti în strãinãtate.

Fondul ”RomâniaÒ, constituit la iniþiativa Guvernului, va fi un suport semnificativ atât pentru activitãþile de promovare a intereselor economice ºi comerciale de export ale mediului de afaceri din România, cât ºi un sprijin consistent pentru viitoarele acþiuni ale ”Casei RomâniaÒ.

În întreaga activitate de promovare a politicii externe a României, Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al preºedintelui Ion Iliescu ºi al Parlamentului. Prin contribuþia diplomaþiei parlamentare, am reuºit sã promovãm o politicã externã coerentã ºi eficientã dedicatã pe deplin intereselor naþionale ale þãrii noastre.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În decembrie 2000 Guvernul P.S.D. s-a angajat ºi cred cã în bunã parte a reuºit sã restabileascã raporturile constituþionale dintre Executiv ºi Legislativ, prin repunerea Parlamentului în rolul sãu de reprezentant suprem al poporului român ºi de unicã autoritate legiuitoare a þãrii.

Împreunã cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere ºi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienþei în desfãºurarea activitãþii legislative. Pânã în acest moment au fost adoptate ºi promulgate 748 de legi.

Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin ºi continuu, prin informãri, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniþiativele legislative parlamentare, rãspunsuri la întrebãrile sau interpelãrile deputaþilor ºi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moþiuni simple, asumarea rãspunderii.

Cu privire la modul în care ne-am îndeplinit angajamentele asumate, am sã citesc câteva evaluãri recente ale Comisiei Europene din Raportul de þarã pentru România pe anul 2001 referitor la Parlament, în capitolul intitulat ”Criterii politice, democraþia ºi statul de dreptÒ, în care se afirmã: ”Eficienþa puterii legislative, identificatã drept o problemã deosebitã în rapoartele precedente, s-a îmbunãtãþit considerabil. Înaintea alegerilor, corpul legislativ se gãsea în stare de paralizie, ca urmare a slãbiciunii coaliþiei de la putere. S-au luat o serie de mãsuri de îmbunãtãþire a relaþiilor dintre Legislativ ºi Executiv. Numãrul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la începutul anului. Toate agenþiile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a îmbunãtãþit coeziunea administraþiei.Ò

Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputaþilor ºi Senatului, a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altã parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor în comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, plenul Camerei Deputaþilor, al Senatului sau al ºedinþelor comune a devenit forum de dezbatere politicã ºi de decizie finalã.

Pe plan legislativ, Guvernul a acþionat în douã direcþii. Pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege iniþiate în legislatura 1996Ñ2000, aflate, în momentul preluãrii guvernãrii, în procedurã de legiferare în Parlament, prezentând punctul sãu de vedere asupra acestora, în concordanþã cu mãsurile propuse prin Programul nostru de guvernare.

Pe de altã parte, a iniþiat noi proiecte de acte normative, în diferite domenii de activitate, necesare punerii în practicã a angajamentelor luate pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu cea comunitarã. Astfel, de la învestiturã ºi pânã prezent Guvernul ºi-a exercitat dreptul de iniþiativã legislativã prin transmiterea la Parlament a unui numãr de 393 de proiecte de lege.

Este adevãrat cã în cadrul procesului de legiferare am uzat ºi de instituþia delegãrii legislative, dar cu respectarea prevederilor constituþionale ºi regulamentare. Guvernul a emis în acest an un numãr important de ordonanþe de urgenþã, însã motivele principale care au determinat emiterea lor au fost întemeiate, aºa cum s-a demonstrat în expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform art. 114 din Constituþie.

În perioada sesiunilor parlamentare din acest an, Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la iniþiativele legislative parlamentare ale deputaþilor ºi senatorilor. De asemenea, a rãspuns la 990 de întrebãri ºi de interpelãri adresate membrilor Guvernului, inclusiv primuluiministru. O însemnatã parte a întrebãrilor ºi interpelãrilor ne-a ajutat sã examinãm ºi sã soluþionãm situaþii, stãri sau aspecte din viaþa economicã ºi socialã.

Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea moþiunilor. Ne-am confruntat cu un numãr record de moþiuni simple pe parcursul a douã sesiuni. Numai în ultima lunã au fost depuse 4 moþiuni simple ºi vã asigur cã le-am tratat cu maximã seriozitate ºi responsabilitate.

Închei acest capitol dedicat raporturilor constituþionale GuvernÑParlament cu ceea ce noi am numit ”dialogul sãptãmânal al parlamentarilor cu GuvernulÒ. În acest sens, am asigurat ca de douã ori pe sãptãmânã, la sediul celor douã Camere, secretarii de stat pentru relaþia cu Parlamentul sã fie prezenþi la întâlnirea cu senatorii sau deputaþii care doresc sã se consulte sau sã se

documenteze în vederea soluþionãrii unor probleme din propria circumscripþie electoralã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Un lucru important pe care l-am realizat în aceste 11 luni a fost câºtigarea legitimitãþii proiectului nostru de transformare socialã ºi, implicit, a legitimitãþii guvernãrii noastre.

Suportul popular pe care l-am câºtigat în aceastã perioadã este, pe de o parte, o dovadã consistentã cã suntem pe drumul cel bun, iar pe de altã parte o premisã a participãrii active la reconstrucþia economicã ºi socialã, participare fãrã de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorþi de izbândã în condiþiile democraþiei.

Dacã la alegerile din anul 2000 coaliþia Polului social-democrat a obþinut puþin peste 35% din voturi, astãzi, dupã un an de guvernare, toate sondajele de opinie indicã un sprijin politic între 55 ºi 62%. În plus, Guvernul ºi Parlamentul, alte instituþii fundamentale ale sistemului democratic, au câºtigat în acest an importante puncte de încredere. Este un lucru fãrã precedent, întrucât regula era, pânã acum, pierderea de credibilitate pentru principalele instituþii ale statului dupã primele luni de guvernare.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul cã, deºi o mare parte a populaþiei nu beneficiazã încã de un nivel de trai acceptabil, declarã, totuºi, cã este pregãtitã sã facã, pe termen scurt, sacrificii pentru reformã, sã ofere în continuare încrederea sa acþiunilor Guvernului. Este un fapt care ne responsabilizeazã suplimentar, dându-ne în acelaºi timp dovada înþelepciunii ºi a realismului cetãþenilor României, semne ale unei culturi civice participative.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În analele Parlamentului României ºedinþa de astãzi a celor douã Camere va fi consemnatã ca un moment special, în care, din proprie iniþiativã, Executivul îºi angajeazã, pentru prima datã, rãspunderea politicã faþã de activitatea desfãºuratã în primul an de guvernare. Acest act exprimã hotãrârea actualului Cabinet de a-ºi continua mandatul numai cu condiþia aprobãrii Declaraþiei de politicã generalã cu care se prezintã în faþa forului legislativ ºi a acordãrii, în continuare, de cãtre acesta a încrederii politice.

Desigur, prin angajarea rãspunderii, Guvernul pune Parlamentul în faþa unei alternative: fie sã menþinã în funcþiune actualul Guvern, aprobându-i Declaraþia de politicã generalã, fie sã încerce retragerea încrederii prin iniþierea unei moþiuni de cenzurã.

Considerãm cã un asemenea demers trebuie sã se bazeze pe o fundamentare corectã a conþinutului moþiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri ºi disfuncþii care pot fi imputate pe drept Executivului, ºi nu pe afirmaþii generale, fãrã corespondent în realitate, sau pe aserþiuni vizând diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi.

Tratând în mod just opþiunea pe care o au, raportat la Declaraþia noastrã de politicã generalã, distinºii reprezentanþi ai opoziþiei au prilejul sã demonstreze cã acþioneazã în spiritul interesului naþional ºi în mod constructiv faþã de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernãri.

Îmi exprim încrederea în fair-play-ul politic al colegilor din opoziþia parlamentarã, mulþumindu-le, totodatã, pentru atenþia ºi rãbdarea de care au dat dovadã pe parcursul prezentãrii acestei Declaraþii de politicã generalã referitoare la bilanþul primului an de guvernare P.S.D.

Vã mulþumesc.

Reamintim guvernanþilor angajamentele asumate în faþa Parlamentului ºi chiar comentate ºi astãzi: relansarea creºterii economice; combaterea sãrãciei ºi a ºomajului; combaterea corupþiei ºi a criminalitãþii; refacerea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale. κi mai aminteºte cineva din Guvern aceste angajamente? Fiind convinºi cã nu, ne revine nouã, partidelor din opoziþie, datoria sã punem faþã în faþã promisiunile P.S.D. cu realitãþile care macinã astãzi societatea româneascã.

Guvernul s-a angajat ”sã combatã sãrãcia ºi ºomajulÒ. În realitate, în anul 2001, 44% din populaþia þãrii a trãit sub pragul sãrãciei. Creºterea aberantã a preþurilor a scãpat de sub orice control. Preþurile la gaze, energie, curent electric, transporturi ºi combustibili au evoluat în funcþie de cotaþia dolarului, în timp ce salariile reale au scãzut.

Pentru a putea manevra ºi ajusta informaþiile cu privire la performanþele economice ale þãrii, guvernanþii au creat un întreg minister al propagandei ºi dezinformãrii ºi duce o campanie perversã de acaparare, prin orice mijloace, a mass-media. Creºterea preþurilor în 2001 a fost însã atât de dramaticã încât nici mãcar prin aceastã metodã realitatea nu a mai putut fi mascatã.

În anexa la moþiune prezentãm creºterea indicilor preþurilor de consum în perioada 1 ianuarieÑ31 octombrie 2001, acestea fiind date oficiale furnizate de Institutul Naþional de Statisticã. Pe ansamblu, în aceastã perioadã, preþurile la produsele alimentare au crescut cu 24%, cele ale produselor nealimentare cu 23,7%, iar cele ale serviciilor cu 30%, timp în care salariul mediu net pe economia naþionalã a crescut numai cu 10,3%.

Ce înseamnã în fapt aceste date? Înseamnã o crudã realitate, aceea cã în mai puþin de un an de guvernare P.S.D. puterea realã de cumpãrare a populaþiei a scãzut deja cu 12 procente. Ne este fricã sã gândim ce s-ar întâmpla dacã P.S.D. ºi-ar duce pânã la capãt mandatul început în decembrie 2000.

Cu toate încercãrile Guvernului de manipulare a opiniei publice, sondajele de opinie dovedesc cã aproape jumãtate dintre oameni, 48%, cred cã þara merge într-o direcþie greºitã, numai 31% apreciind cã direcþia este bunã. 72% din cetãþenii României declarã cã trãiesc mai prost comparativ cu anul trecut, în timp ce 81% dintre români sunt nemulþumiþi de veniturile pe care le au, iar 48% de sãnãtatea personalã.

Cât despre ºomaj, în afarã de faptul cã cifrele oficiale indicã o creºtere a acestuia spre sfârºitul anului în curs, ºtim bine cã nici mãcar acestea nu sunt reale. Un numãr de ºomeri egal cu cel înregistrat nu mai este cuprins în statisticile oficiale, ei obosind sã se mai tot prezinte fãrã speranþã la oficiile de plasare a forþei de muncã sau depãºind perioada de primire a ajutorului, ºi aceasta redusã de la 27 la maximum 12 luni. Mai mult, pentru a face economii, chiar ºi pe spinarea ºomerilor, hotãrârea P.S.D. este de a egaliza, începând de anul viitor, ajutoarele de ºomaj prin raportarea lor la salariul minim pe economia naþionalã, neþinând cont nici de nevoile diferite ºi nici de contribuþia diferitã la fondul de ºomaj.

P.S.D. încearcã sã arunce praf în ochii populaþiei, adoptând Legea nr. 416 din 2001 privind venitul minim garantat, ca instrument pentru combaterea sãrãciei. Pentru aplicarea acesteia însã, acelaºi Guvern a prevãzut în bugetul pe anul 2002 suma de 5.700 de miliarde de lei. Aceasta înseamnã cã pentru fiecare din cele 2,4 milioane aflate în stare de sãrãcie extremã revin 2.375.000 lei pe an, deci 198.000 de lei pe lunã, ceea ce este evident ridicol. Nici mãcar aceastã sumã nu este asiguratã

din bugetul de stat, P.S.D. aruncând ºi aceastã povarã pe umerii bugetelor locale. Practic, aceºti oameni abandonaþi de cãtre guvernanþi sunt condamnaþi la o viaþã inumanã.

Guvernul s-a angajat ca pânã la 15 mai 2001 sã realizeze planul naþional de acþiune în domeniul ocupãrii forþei de muncã. Într-adevãr, în iulie 2001 a fost aprobat un program în acest domeniu, care are un singur merit, acela cã este bine realizat grafic ºi frumos colorat. În realitate, acesta a rãmas o simplã diversiune propagandisticã. În Valea Jiului, de exemplu, din 3.030 de locuri de muncã programate au fost realizate doar 24, ceea ce este inacceptabil ºi ruºinos în aceeaºi mãsurã. În localitãþile unde au fost create câteva locuri de muncã s-au folosit bani de la Banca Mondialã ori de la alte organisme internaþionale.

În aceeaºi ordine de idei, Guvernul nu a gãsit o soluþie pentru repunerea în funcþiune a industriei de apãrare, aflatã în stare de colaps, ºi pentru a asigura locuri de muncã ºi venituri pentru cei 30.000 de salariaþi din acest sector.

Pensionarii au ajuns în România niºte nãpãstuiþi ai sorþii, condamnaþi la o moarte lentã prin inaniþie, boli, lipsã de medicamente, ei fiind mai presus de toate trataþi cu un dispreþ revoltãtor pentru munca lor de o viaþã.

Din numeroasele recorelãri ºi indexãri promise de cãtre Guvern pensionarii nu au simþit pânã acum aproape nimic, în schimb modestele lor venituri au fost în mod sigur erodate de creºterea continuã a preþurilor. Nu mai puþin de 4,3 milioane de pensionari primesc o pensie medie lunarã de 1.204.031 de lei. Din aceºtia 1.777.000 sunt pensionari agricoli care au o pensie medie lunarã de 269.000 de lei. Perspectiva pentru anul 2000 este ºi mai sumbrã, având în vedere cã alocaþiile bugetare sunt mai mici, în termeni reali, cu 9% faþã de anul 2001.

Guvernul s-a angajat în mod emfatic sã edifice o Românie mai sãnãtoasã, cu o morbiditate scãzutã ºi mai puþine decese premature, dar sumele alocate prin Legile bugetelor de stat pe anul 2001 ºi 2002 demonstreazã atitudinea realã de dispreþ faþã de aceste deziderate. Cele 464 de spitale din România, cu un total de 164.156 de paturi au înregistrat în anul 2001 un numãr de 7.330.330 de internãri, faþã de 6.520.922 înregistrate în anul 2000, ceea ce denotã o deteriorare accentuatã a stãrii de sãnãtate a populaþiei, punând în pericol însãºi fibra biologicã a poporului român. Toate spitalele au datorii imense faþã de furnizorii de medicamente, alimente, energie termicã, gaze ºi energie electricã, în timp ce banii colectaþi de la CNAS sunt folosiþi în cu totul alte scopuri. Doar în acest sfârºit de an suma deturnatã de Guvern din sistemul sanitar este de peste 5.000 de miliarde de lei.

Aceste drame se petrec sub ochii indiferenþi ai guvernanþilor preocupaþi sã le creascã numãrul de firme, vile, moºii, dar ºi conturile în bãnci, acþiuni la diferite societãþi comerciale privatizate prin fraudã ºi afiºând un lux ºi o opulenþã scandaloase. Aceºtia au dus cinismul dincolo de limita bunului-simþ prin ticluirea unor sondaje ºi declaraþii mincinoase, menite sã inducã în eroare populaþia ºi sã abatã atenþia opiniei publice de la o guvernare catastrofalã ºi contrarã interesului naþional. Prin acest comportament nu numai cã se pune în pericol procesul democratic, dar se pune sub semnul întrebãrii credibilitatea societãþii româneºti în ansamblul ei. Mult trâmbiþata creºtere economicã de 4,7% realizatã în 2001 este o farsã propagandisticã, ea nu se regãseºte, aºa cum ar fi normal ºi dacã era real, în coºul zilnic al cetãþeanului. La fel de nerealã este proiectata creºtere economicã de 5% prevãzutã în anul 2002, în care nu crede nici mãcar Guvernul din moment ce ea nu se reflectã în alocaþiile bugetare pentru sectoarele sociale.

Cu toate eforturile Guvernului de cosmetizare a imaginii sale externe, iatã aprecierile raportului de þarã prezentat de Comisia Europeanã, care plaseazã România pe ultimul loc în plutonul þãrilor candidate la Uniunea Europeanã. Citez câteva: procesul decizional în România este foarte slab, pagina 15; în privinþa mãsurilor anticorupþie progresele sunt limitate, pagina 21; coordonarea dintre diferitele organizaþii de luptã împotriva corupþiei ºi a crimei organizate rãmâne o problemã ºi recentele schimbãri administrative nu au dus la nici un progres, pagina 21; este nevoie ca sprijinul statului sã rãmânã constant în protejarea copiilor, sãrãcia fiind unul dintre motivele principale, pagina 24; o mai bunã politicã a alocaþiilor pentru familiile cu copii este necesarã pentru a preveni abandonul ºi instituþionalizarea copiilor, pagina 24; nu sunt sprijinite suficient familiile ºi mamele, grijã faþã de adolescenþii care pãrãsesc centrele specializate ºi nu sunt politici de prevenire a abandonului, pagina 24; România nu poate fi consideratã având o economie de piaþã funcþionalã ºi nu este în stare sã facã faþã la presiunile competitive ºi la forþele pieþei din cadrul Uniunii într-un timp scurt; nivelul pensiilor este foarte scãzut ºi reprezintã 30% din salariul mediu net, pagina 31; declinul venitului populaþiei ºi deteriorarea infrastructurilor privind sãnãtatea, educaþia au creat serioase obstacole în dezvoltarea capitalului uman, pagina 31; în cazul politicii sociale este necesarã adoptarea unui nou Cod al muncii, care sã îmbunãtãþeascã protecþia drepturilor salariaþilor ºi sã extindã legislaþia privind sãnãtatea ºi protecþia la locul de muncã, pagina 42; indicatorii de bazã, ca mortalitatea infantilã crescutã ºi speranþa de viaþã scãzutã, demonstreazã nivelul precar al sãnãtãþii publice în România, pagina 56; bugetul alocat sectorului sãnãtãþii mãsurat în procente din p.i.b. este mult sub nivelul Uniunii Europene, pagina 56.

Acestea au fost doar câteva dintre observaþiile critice ale Raportului de þarã, care nu poate fi acuzat de partizanat politic, dar care dovedeºte incapacitatea ºi imobilismul actualului Guvern, preocupat numai de satisfacerea intereselor proprii ºi ale clientelei politice, ridicând corupþia la nivel de principiu de guvernare.

Din nefericire, Summit-ul de la Laeken la care au participat ºefi de stat ºi de guverne din þãrile europene a reconfirmat excluderea României din plutonul þãrilor care urmeazã sã adere la Uniunea Europeanã în anul 2004, astfel cã speranþa þãrii noastre de integrare în structurile europene devine pe zi ce trece ”un pod prea îndepãrtatÒ.

Aducând toate aceste probleme în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului, probleme ale oamenilor ajunºi la capãtul suportabilitãþii ºi la limita umilinþelor din cauza unor guvernanþi iresponsabili ºi incompetenþi, semnatarii prezentei moþiuni de cenzurã solicitã, în consecinþã, retragerea încrederii acordate Guvernului Adrian Nãstase ºi

formarea unui Executiv responsabil care sã guverneze în interesul tuturor cetãþenilor României.

Bucureºti, 18 decembrie 2001.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Siguranþa ºi bunãstarea cetãþeanului, pe care se întemeiazã prosperitatea ºi securitatea statului, poate fi realizatã pe temeiul unei democraþii participative printr-un parteneriat social extins, consecvent ºi durabil.

Viziunea noii strategii se bazeazã pe caracterul imperativ al protejãrii valorilor ºi identitãþii naþionale ºi pe asigurarea resurselor interne necesare lansãrii unor programe economice, culturale ºi sociale în mãsurã sã apropie societatea româneascã de indicii de performanþã ai civilizaþiei europene.

Aceastã perspectivã a fãcut posibilã o abordare largã a conceptului de securitate, în care se includ atât riscurile convenþionale, cât ºi cele neconvenþionale la adresa stãrii de securitate a þãrii ºi a cetãþenilor ei.

Redobândirea încrederii în noi înºine ºi în posibilitãþile României de a-ºi împlini propriul destin, împreunã cu statele democratice ºi prospere ale lumii, reprezintã o prioritate ce rãzbate cu putere din prevederile întregului document.

Putem deveni o societate puternicã ºi prosperã în mãsura în care ne vom asigura mijloacele de a rãspunde adecvat sfidãrilor lumii de azi ºi de a anticipa incertitudinile lumii de mâine.

Semneazã Ion Iliescu, preºedintele României. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Analizând factorii de risc la adresa securitãþii României, strategia concluzioneazã cã þara noastrã nu este ºi nu se va afla în viitorul apropiat în faþa vreunei ameninþãri majore de tip militar clasic la adresa securitãþii sale naþionale. Se estimeazã cã în perioada actualã riscurile la adresa securitãþii sunt preponderent de naturã nemilitarã, mai ales internã, manifestându-se în special în domeniile economic, financiar, social ºi ecologic.

De asemenea, sunt prezentate o serie de riscuri asimetrice nonclasice, terorismul internaþional ºi transnaþional, acþiuni destinate afectãrii imaginii ºi credibilitãþii României în plan internaþional, agresiunea economico-financiarã.

Comisiile au constatat cã în capitolul destinat direcþiilor de acþiune în politica de securitate naþionalã se stabilesc mãsuri, acþiuni ºi resurse în domeniile politico-administrativ, economic, social, al educaþiei, cercetãrii ºi culturii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, apãrãrii naþionale, politicii externe, fiecare cu dezvoltãrile ºi precizãrile necesare. În acest context se acordã o atenþie specialã resurselor politicii de securitate.

În concluzie, dezbãtând proiectul Strategiei de securitate naþionalã a României, Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor apreciazã cã acesta îndeplineºte cerinþa de a constitui documentul de bazã care fundamenteazã planificarea apãrãrii la nivel naþional, stipulat în art. 4 al Legii nr. 63/2000, ºi cu majoritate de voturi au hotãrât sã supunã spre dezbatere ºi aprobare Parlamentului României proiectul de hotãrâre anexat.

Mulþumesc.

Nu voi putea face ºi nici nu-mi propun, pentru cã mai sunt ºi alþi vorbitori, chiar din grupul meu parlamentar, sã mã refer la întregul conþinut al materialului.

Mã voi opri la câteva aspecte din capitolul care se referã la factorii de risc. Acolo, foarte bine, ºi aici se constatã cele ce am enunþat referitor la evoluþia în plan politic ºi profesional al documentului, foarte bine se enumãrã noi factori de risc, aceia cu care nu ne-am întâlnit pânã acuma, însã referitor la doi dintre ei, factori veniþi din afarã, ºi anume acþiuni individuale sau colective de accesare ilegalã a sistemelor informatice sau acþiunile destinate în mod premeditat afectãrii sub diferite forme ºi în varii împrejurãri a imaginii României în plan internaþional, eu m-aº feri sã-i trec pe aceºtia printre adevãraþii factori de risc. Aici este vorba de hackeri, ca factori de risc la adresa siguranþei naþionale. Societatea deschisã este mai vulnerabilã decât dictatura, dar aceasta nu înseamnã sã revenim la principii care ne duc cu gândul la vremurile în care caracterele fiecãrei maºini de scris puteau ºi trebuiau sã fie evidenþiate într-un inventar. Cu alte cuvinte, protejarea sistemelor informatice este o treabã a acelora care le gestioneazã.

Cât priveºte protejarea imaginii þãrii, ea nu se poate face. Sã renunþãm la principiul acesta cã, cheltuind bani în exterior, chiar agenþi plãtiþi din sistemul securitãþii naþionale, vom putea obþine o imagine mai bunã. Ea este aici, în parte o reprezentãm chiar noi.

Un element despre care nu se vorbeºte, un factor de risc, dar nu numai factor de risc, la capitolul respectiv este problematica minoritãþilor. Îngãduiþi-mi sã vã sugerez aceastã idee ca o bazã de discuþie viitoare.

Problema minoritãþilor este atât factor de risc, cât ºi resursã imensã de securitate. Este un factor de risc atunci când, nefiind tratate problemele sau fiind ignorate, când nu guvernãm cu consimþãmântul celor guvernaþi, atunci se ivesc situaþii de tipul celor din zona geopoliticã de care aparþinem, totuºi, din fericire, nu sub acest aspect, ºi cã, guvernând în interesul tuturor cetãþenilor þãrii, asigurând legal, prin cadrul legal, prezervarea identitãþii minoritãþilor, atunci contribuim la sporirea securitãþii interne, acesta este un lucru extrem de simplu.

Iatã, aºadar, onoraþi colegi, câteva chestiuni pe care am vrut sã le subliniez o datã cu sprijinul meu pentru acest document ºi pentru proiectul de hotãrâre prezentat, cu menþiunea pe care intenþionez s-o fac în ultima frazã, acolo unde se vorbeºte despre direcþiile de acþiune, ºi, adaug eu, rolul Parlamentului. Este foarte important ca Parlamentul sã îºi exercite atribuþiile ºi puterile conferite de Constituþie, pentru ca direcþiile de acþiune în domeniul securitãþii naþionale sã corespundã principiilor enunþate în acest document, nu în altul, iar instituþiile coabilitate în domeniul siguranþei naþionale sã se încadreze în aceste principii ºi în cadrul legislativ care le guverneazã activitatea.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Tot în aceeaºi perioadã s-au fãcut privatizãri frauduloase, prin care statul român a fost jefuit de o mânã de gangsteri ai tranziþiei. Acest lucru nici pe departe nu a adus revirimentul economiei, scontat de toate guvernele de pânã astãzi.

Corupþia este un fenomen care se împleteºte perfect pe scheletul unei þãri tot mai sãrace ºi bolnave. Aceastã caracatiþã cuprinde toate sectoarele de activitate din România, ea ajungând aproape la fel de normalã ca ºi

aerul poluat pe care îl respirãm. De altfel, ºi înalþi oficiali strãini au avut aprecieri total nefavorabile la adresa þãrii noastre, referitor la acest fenomen naþional, punând sub semnul întrebãrii integrarea noastrã în structurile euroatlantice.

Nu putem sã nu adãugãm crimele la adresa fiinþei biologice a poporului român. Aici mã refer atât la lipsa medicamentelor, la mortalitatea ridicatã ºi la natalitatea scãzutã, cât mai ales la copiii care se nasc din familii sãrace, fãrã nici o protecþie din partea statului, ceea ce pune sub semnul îndoielii viitorul naþiunii, ca numãr ºi sãnãtate.

Am încercat sã vã prezint câteva riscuri ºi ameninþãri la adresa siguranþei naþionale a României, care ar fi trebuit sã stea la baza elaborãrii Strategiei naþionale de securitate, ºi nu enumerarea lor simplistã. Astfel, printre interesele naþionale punctate superficial este ”menþinerea integritãþii ºi unitãþii statului român, dezvoltarea economicã ºi socialã, precum ºi realizarea condiþiilor de integrare în Uniunea Europeanã ºi NATOÒ.

Nu contestãm cã nu existã, dar în material se pedaleazã cam exagerat, în opinia noastrã, pe ameninþãrile de ordin extern, pe dezvoltarea reþelelor teroriste, a crimei organizate transnaþionale, a traficului de persoane ºi de droguri, pe migraþia clandestinã ºi nu se evidenþiazã pericolele interne datorate unor organizaþii extremiste care, prin manifestãri din ce în ce mai zgomotoase, îºi fac de cap în vãzul întregii þãri ºi pentru care legile ºi Constituþia României nu au nici o valoare.

În opinia noastrã, aceastã organizaþie extremistã, constituitã pe criterii etnice ºi aflatã de 12 ani la guvernare, îºi mãreºte cu tenacitate þelurile ºi finalitatea, nu cedeazã o clipã ºi atacã în permanenþã. Nu existã nici cel mai mic dubiu cã în judeþe ca Harghita ºi Covasna reprezentanþi ai acestei organizaþii acþioneazã împotriva statului naþional unitar român. Sunt date care reprezintã acþiuni, demersuri ºi activitãþi concrete, având caracter iredentist ºi revizionist.

Spre deosebire de strategia Guvernului României, strategia de provocare a Guvernului maghiar se întemeiazã exclusiv pe purtãtori secunzi de imagine, în contactul cu Guvernul român. Astfel, putem enumera: U.D.M.R., Sabin Gherman, Partidul Ardelenilor, ªcoala de la Tuºnad, reprezentanþi ai maghiarimii din Germania, Austria ºi toate þãrile limitrofe Ungariei, Congresul maghiarimii din Finlanda.

Astfel se explicã de ce domnul L‡szl— Tškes se deplaseazã braþ la braþ cu Sabin Gherman prin localitãþi din Transilvania, în special Harghita ºi Covasna, înfiinþând asociaþii ”pro OdorheiÒ, ”pro Miercurea-CiucÒ, care, prin statut, au elemente vizibile de federalizare a Transilvaniei.

În Harghita ºi Covasna statul român ºi-a pierdut complet autoritatea, datoritã expansionismului iredentist ºovin care a cuprins toate sectoarele vieþii politice, administrative ºi sociale. Acestea sunt principalele coordonate care sã stea la baza elaborãrii Strategiei de securitate naþionalã.

Desigur, þinând cont de evenimentele tragice care au avut loc pe 11 septembrie 2001 în Statele Unite, România, în politica sa militarã, trebuie sã colaboreze cu statele lumii în vederea limitãrii recrudescenþei acþiunilor teroriste care, de altfel, þinând cont de unde provin, au la bazã foametea ºi sãrãcia. ## Stimaþi colegi,

Proiectul Strategiei de securitate naþionalã a României, aflat în dezbaterea Parlamentului, subliniazã cã demersul, conceptul de integrare europeanã nu poate fi confundat cu destrãmarea administrativã ºi teritorialã a României.

Strategia de securitate a României trebuie permanent actualizatã cu elemente care sã contribuie la eradicarea oricãror manifestãri extremiste, secesioniste, ºovine sau teroriste.

În momentul de faþã nu avem suficiente dovezi cã pentru atingerea obiectivelor de securitate naþionalã ar fi alocate suficiente resurse financiare, pentru rezolvarea problemelor de securitate de naturã economicã în primul rând ºi de stopare a cancerului corupþiei, în al doilea rând.

De asemenea, se impuneÉ

Este, într-adevãr, un document care are o aplicabilitate pe termen lung ºi ne exprimãm convingerea cã aceastã strategie va obþine suportul unanim al Parlamentului, aºa cum principalele obiective ale integrãrii României în structurile euroatlantice au obþinut consensul tuturor forþelor politice din România.

Vã mulþumesc.

Pe de altã parte, existã comunitãþi importante de cetãþeni ai României, care nu sunt membri ai naþiunii române, cetãþeni care trebuie sã aibã aceleaºi drepturi, aceleaºi obligaþii ºi aceeaºi ºansã. Sunt ºi ei subiectul prezentei strategii? Eu cred cã rãspunsul este acelaºi, da.

Deci, de acest adevãr, de aceastã realitate trebuie sã þinã cont cel care elaboreazã aceastã strategie, cel care pune în practicã, prin politici sectoriale, aceastã strategie.

A treia problemã, ºi anume în ceea ce priveºte obiectivele. Este înºirat în acest document în mod generos un ºir de obiective. Este o încercare de abordare exhaustivã a obiectivelor securitãþii naþionale.

Eu aº scoate doar douã din acest ºir lung, ºi anume ”edificarea statului civic multiculturalÒ. În acest document se propun niºte garanþii pentru asigurarea edificãrii acestui stat civic multicultural, ºi anume: participarea socialã, integrarea multiculturalã ºi subsidiaritatea în actul de guvernare. Eu cred cã lipseºte ceva de aici, ºi anume lipsesc garanþiile juridice ºi constituþionale. Într-adevãr, în capitolul ”Direcþii de acþiuneÒ apare acest lucru care, dupã pãrerea mea, trebuie sã fie ºi obiectiv.

ªi ultima idee, strângerea legãturilor cu românii din afara graniþelor României. Eu cred cã este insuficient atât. Trebuie mult mai mult în aceastã strategie, ºi nu numai pentru cã aceste comunitãþi fac parte integrantã din naþiunea românã, ci prezintã o importanþã deosebitã privind securitatea regionalã. Acest element apare în subcapitolul ”Politici externeÒ, ºi anume cã aceste comunitãþi româneºti de dincolo de graniþele României sunt folosite ca suporþi pentru realizarea obiectivelor diplomaþiei române. Este o idee bunã, dar cred cã ar fi trebuit sã aparã ºi la subcapitolul ”Învãþãmânt, culturã, educaþieÒ un capitol separat pentru românii de dincolo de graniþele României.

Cu acestea, suntem perfect de acord ºi eu, ºi întregul Grup U.D.M.R. cã este un document bun ºi meritã un vot pozitiv din partea Parlamentului României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.