Ca s„ continuu ce a spus antevorbitorul meu, doamnelor ∫i domnilor, dup„ ce dumnealui ∫i-a exprimat opinia despre schimbarea de ton a lui Adrian N„stase, Ón scrisoarea c„tre Pre∫edintele Iliescu, fa˛„ de scrisoarea c„tre copre∫edintele Alian˛ei, a∫ insista ∫i eu ca pre∫edintele P.S.D., Adrian N„stase, s„ adreseze o scrisoare de revenire Ón P.S.D., m„car ca ministru al s„u, a copre∫edintelui respectiv, ca s„ p„streze un ton fratern. Da, se pare c„ s-a rezolvat, ca proiect, cine s„ fie ∫eful Executivului. Oricum, e o idee bun„, de competi˛ie.
Sunt de acord cu domnul senator Pruteanu, Ónc„ Ónainte de a-∫i rosti d‚nsul cuv‚ntul, pentru c„, Ón perioada 1992—1996, am cerut Ón Senat grij„ ∫i respect pentru banii depu∫i de oameni ca s„-∫i cumpere ma∫ini, bani depu∫i Óntr-o form„ ∫i la o institu˛ie care, chiar dac„ n-ar mai fi existat, ∫i-ar fi transferat atribu˛iile c„tre alta sau ar fi fost obligat„ s„ pl„teasc„ din Óntreaga ei avu˛ie, din Óntregul ei patrimoniu, banii pe care oamenii i-au depus, Ón condi˛iile unui stat, poate c„ unii nu vor considera c„ a fost civilizat, dar a fost, ca s„ zic a∫a, existent.
V„ fac precizarea, ∫i unora le reamintesc: statul rom‚n a existat ∫i Ónainte de 22 decembrie 1989 ∫i el are obliga˛ii de continuitate, a∫a cum rezult„ din faptul c„, de exemplu, nou„ ne merge cartea de munc„ de atunci. Cartea de munc„ de dinainte de 1989 e valabil„ ∫i dup„ 1989. P„i dac„ unele drepturi ∫i unele obliga˛ii merg?! Dac„ toate drepturile ∫i toate obliga˛iile, cu excep˛ia celor partinice, merg, cum e posibil ca at‚tea guverne, pentru c„ nu e vorba numai de ultimul guvern, s„ eludeze aceast„ problem„ a unor oameni care n-au nici o vin„ c„ au crezut c„ institu˛iile statului rom‚n exist„ ∫i c„ sunt supuse legii, cu at‚t mai mult cu c‚t s-a Óntemeiat o form„ de organizare, ∫i nu un stat nou? A∫a este, a∫a am pledat ∫i eu Ón perioada 1992—1996, c„ nu e vorba de alt stat, ci de o form„ de organizare nou„, care respect„ ∫i mai mult sau abia respect„ legea. Eu cred c„ nici o logic„ din lume n-ar trebui s„ blocheze dreptul oamenilor de a-∫i rec‚∫tiga banii depu∫i la C.E.C. Faptul c„ avem sau n-avem noi, ca stat, bani, nu e problema acelor oameni. Trebuie s„ g„sim mijloacele eficiente de a produce bani ∫i pentru a ne achita de obliga˛iile vechi.
De altfel, tot Ón aceast„ perioad„, Ón ace∫ti 15 ani, nu s-a respectat nici dreptul pensionarilor care au fost, Óntr-o m„sur„ semnificativ„, discrimina˛i Ón func˛ie de anul Ón care au ie∫it la pensie, ca ∫i c‚nd cei ce au ie∫it Ón perioada anterioar„ lui decembrie 1989 sunt vinova˛i. Se pare c„ nu exist„ Ón nici o lege a lumii vina de a fi b„tr‚n Ónaintea unei revolu˛ii. A∫a c„ a∫ prefera s„ nu mai vorbim despre asta ∫i s„ se Óncumete Guvernul existent s„ rezolve aceast„ grav„ dilem„: dac„ statul rom‚n are sau nu obliga˛ii Ón continuarea statului rom‚n. A∫a c„ m„ despart de domnul senator Pruteanu Ón chestiunea aia cu borfa∫ul, prea lung termen pentru borfa∫ — 15 ani. Poate c„, dac„ am g„si cuvinte mai temperate, am putea ob˛ine chiar o Óncredere mai mare
Ón pledoariile noastre spre a rezolva, Óntr-adev„r, problema. Nu suntem alt popor, nu suntem alt stat, suntem o alt„ societate. O alt„ societate care nu trebuie s„ se r„zbune pe cei care au investit ∫i care Ó∫i au drepturile lor la continuitate.
A∫ vrea s„ v„ spun, doamnelor ∫i domnilor, c„ ∫i Ón ceea ce a spus colegul Radu Feldman Alexandru sunt multe lucruri adev„rate ∫i poate e cazul s„ judec„m dac„ finalul dumnealui, acela cu îru∫ine“, cu nu ∫tiu ce, e un final corespunz„tor premiselor.
Mie mi se pare c„ e doar o chestiune de tactic„ politic„. Eu sunt de p„rere c„ statul rom‚n, prin institu˛iile sale ∫i mai ales prin institu˛iile sale politice, trebuie s„ reac˛ioneze vehement la mizeriile pe care le-a pus Ón circula˛ie un cet„˛ean din Moldova, care nu face parte din alt popor. Aici poate e chiar o chestiune de fond. Culmea este c„ el face parte din acela∫i popor. El este la fel de rom‚n ca ∫i noi ∫i tot ce spune despre noi spune pornind de la propria experien˛„. Dar nu pentru c„ face parte din alt popor spune ceea ce spune, ci pentru c„ are un mental Ómboln„vit de idei rasiste, naziste ∫i antirom‚ne∫ti. Nu cred c„ problema este c„ face parte din alt popor, ci c„ face parte din alt mod de a g‚ndi. Dumnealui lanseaz„ aceast„ diversiune pentru a acoperi gravele probleme economice, sociale ∫i na˛ionale din Republica Moldova.
Din S.U.A., din Los Angeles, m-a sunat un actor rom‚n din Basarabia, actor rom‚n basarabean care tr„ie∫te Ón Los Angeles. ™i mi-a spus: îB„di˛„, f„ ceva, c„ la Chi∫in„u se Ónt‚mpl„ un lucru foarte periculos“. îCe anume?“ îFratele nostru, Grigore Vieru, vrea s„ Ónceap„ o grev„ a foamei joi, Ón semn de protest fa˛„ de toat„ teroarea la care este supus la Chi∫in„u“. Adic„ peste trei zile.
A∫adar, un rom‚n din Los Angeles Ómi spunea mie, rom‚n din Bucure∫ti, aflat atunci la Deva, ce se Ónt‚mpl„ la Chi∫in„u cu Grigore Vieru. ™i vreau s„ v„ spun dumneavoastr„, cei mai Ónal˛i trimi∫i ai poporului rom‚n, Óntr-o putere a statului, c„ a∫a ceva trebuie s„ ne sesizeze chiar Ónainte ca faptul s„ se petreac„.
Este o atmosfer„ asupra c„reia noi trebuie s„ atragem aten˛ia ∫i trebuie s„ cerem nu numai propria noastr„ opinie, care trebuie exprimat„, dup„ p„rerea mea, ci ∫i opinia celor care, Ón fapt, sunt reprezentan˛ii intereselor interna˛ionale, intereselor dintre na˛iuni, intereselor ∫i raporturilor dintre na˛iuni. Nu este vorba c„ dincolo de Prut ar fi o alt„ na˛iune, ci este vorba c„ dincolo de Prut este o alt„ organizare statal„ ∫i c„ este o politic„ terorist„ la adresa celor pe care pre∫edintele Voronin, cu neÓndem‚nare — cum s„ v„ spun eu? —, cu st‚ng„cie intelectual„ semnificativ„ ∫i calificant„, ∫i descalificant„ pentru el, Ói analiza din punct de vedere al craniului, a∫a cum v„ povesteam aici. A∫adar, acel pre∫edinte are ceva cu marii scriitori ai acelei ˛„ri, care nu sunt de opinia lui politic„.
Or, noi nu putem privi aceste chestiuni ca pe un spectacol dintr-o vitrin„ cu t‚rfe din Hamburg. Este problema tuturor, poate c„ este problema Óntregii comunit„˛i europene, dar este ∫i problema comunit„˛ii rom‚ne∫ti, este problema acut„ a comunit„˛ii rom‚ne∫ti.
Dup„ p„rerea mea, este vorba ∫i despre noi Ón acestea toate ∫i trebuie s„ reac˛ion„m. Nu sunt, Óns„, defel entuziast cu privire la termenii Ón care se adreseaz„ colegul Radu Feldman Alexandru autorit„˛ilor rom‚ne∫ti, care sunt Ón situa˛ia ca, dac„ intervin cu vehemen˛„, cum au f„cut Óntr-o ocazie anterioar„, mi se pare anul trecut,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
c‚nd Ónghe˛aser„ rela˛iile cu Chi∫in„ul, s„ fie criticate pentru c„ Óntrerup rela˛ia cu rom‚nii din Basarabia, care nu au nevoie de un nou zid pe Prut ∫i, dac„ nu intervin, dac„ p„streaz„ calmul necesar unei drepte ∫i prietenoase judec„˛i europene cu privire la politica noastr„, sunt amenda˛i grav ∫i chiar ataca˛i nedrept de c„tre noi.
Faptul acesta, de a nu ne exprima ca ˛ar„ cu privire la ceea ce se Ónt‚mpl„ chiar raportat la noi, la rom‚ni, dar ∫i raportat la intelectualii ∫i la cultura din Basarabia, nu este un fapt bun. Dar este un fapt bun acela c„ Guvernul Rom‚niei face ast„zi mai mult dec‚t s-a f„cut vreodat„ Ón istorie pentru cultura, pentru presa basarabean„ ∫i este corect s„ spunem c„ mai sunt multe de f„cut pentru un circuit normal al valorilor, dincolo ∫i dincoace de Prut.
Singurul mod (posibil, ast„zi) al unit„˛ii na˛ionale este compatibilizarea unor criterii fundamentale. At‚ta vreme c‚t noi nu ∫tim eroii de dincolo de Prut, faptele de dincolo de Prut, evenimentele de dincolo de Prut ∫i oamenii cinsti˛i de dincolo de Prut nu au acces la fenomenele, la evenimentele ∫i la personalit„˛ile istoriei de dincoace de Prut, e greu de conceput o unitate real„, o unitate spiritual„ real„ ∫i o unitate real„, din punct de vedere politic, Ón viitor.
Da, este dificil! Rom‚nia nu poate reac˛iona haiduce∫te, nu poate reac˛iona temperamental, nu poate reac˛iona nici m„car logic fa˛„ de provoc„rile Ucrainei, care nu sunt Ónt‚mpl„toare ∫i nu e Ónt‚mpl„tor c„ apar acum. Apar acum, c‚nd problema intr„rii noastre Ón Uniunea European„ este at‚t de acut„. Orice provocare la care r„spundem, Óntr-adev„r, ne-ar putea situa la o distan˛„ ∫i mai mare de idealul european comun. Dar nici lipsa de reac˛ie nu este, dup„ p„rerea mea, o cale.
Eu nu cer — Doamne, fere∫te! — interven˛ie armat„, dar trebuie s„-i ap„r„m, de exemplu, pe pescarii rom‚ni care Ón fiecare zi a muncii lor, nici nu mai ∫tiu dac„ putem numi ziua lor de munc„ zi de via˛„, sunt agresa˛i de pescarii ucraineni care sunt de trei ori mai mul˛i. Aceste lucruri exist„ ∫i, Óntr-adev„r, noi nu putem s„ le privim ca pe Ónt‚mpl„ri amuzante ale altora. Nu cred c„ trebuie, a∫adar, s„ adres„m cuvinte grele Óntr-o chestiune care ar trebui s„ ne uneasc„ ∫i Ón care noi ar trebui s„-i facem pe cei ce reprezint„ Rom‚nia Ón primele r‚nduri ale politicii executive s„ reac˛ioneze. Nu s„-i Ónt„r‚t„m ∫i s„-i facem s„ gre∫easc„ de o manier„ sau de alta, printr-o exagerare sau alta. Oricum, sesizarea c„ aceste fenomene se petrec ∫i c„ trebuie s„ nu le l„s„m s„ se petreac„ este una corect„.
Pofti˛i? Mi s-a p„rut c„ Ómi spune cineva ceva.
Iat„, Ón chestiunea canalului BÓstroe, liderul Partidului Popular Ucrainean, domnul Kostenco, crede c„ îeste vorba de isteria Comunit„˛ii interna˛ionale pentru protejarea ou„lor berzelor ucrainene“ ∫i d‚nsul zice c„ îvor veni mereu atacuri din partea iubitorilor de p„s„ri, de pe∫ti ∫i de alte anim„lu˛e“. Asta a Ón˛eles dumnealui din protestul nostru, al opiniei publice ∫i al oric„ror oameni normali care se tem de consecin˛ele grave ale apari˛iei canalului BÓstroe.
Tot Ón vremea asta, tot sub specia absurdului, cum se Ónt‚mpl„ multe, iat„, domnul Voronin ne cere s„ recunoa∫tem existen˛a unei na˛iuni moldovene ∫i s„ facem declara˛ii solemne ∫i noi, ∫i Federa˛ia Rus„, ∫i Ucraina, ∫i S.U.A. V„d c„ domnul Voronin, Ón loc s„-∫i cear„ iertare pentru ceea ce a spus despre poporul
rom‚n ∫i pentru felul cum se poart„, ne cere s„ facem noi declara˛ii solemne.
Tot absurd„ mi se pare ∫i situa˛ia ca, exact Ón momentul Ón care, la olimpiad„, gimnastele rom‚nce cuceresc lauri pentru toat„ Rom‚nia, la Deva s„ se descopere, la ∫coala unde tr„iesc ele, la Clubul Sportiv, c„ exist„ p„duchi Ón sala de antrenamente. Ce s„ mai spunem? Dac„ Ón locul Ón care ni∫te fete de aur ale unei na˛iuni, care ar avea at‚ta nevoie s„ se exprime plenitudinar Ón lume, dac„ Ón zona aia, care ar trebui s„ fie absolut curat„, avem de-a face cu asemenea mizerie, ce s„ mai zicem de bordeiele neluminate, de casele de dincolo de orizontul ora∫elor?!
Exist„ ∫i ve∫ti bune, Óntemeiate Óns„ ∫i ele pe drame. Pe 31 august la Biblioteca Academiei a fost lansat„ lucrarea îTratat de diabet — Paulescu“, o carte de 1.500 de pagini, elaborat„ de un colectiv de 30 de speciali∫ti, coordona˛i de eminentul profesor dr. Constantin IonescuT‚rgovi∫te. Momentul nu a fost Ónt‚mpl„tor, pentru c„ se Ómplineau, Ón acele zile, 83 de ani de c‚nd Nicolae Paulescu anun˛ase Óntr-o publica˛ie francez„ descoperirea insulinei. Din p„cate, a∫a cum declara prof. dr. IonescuT‚rgovi∫te, contribu˛ia lui Paulescu a fost subevaluat„. El a descoperit insulina, doi belgieni i-au dat numele, iar Premiul Nobel l-a luat un canadian. O distribu˛ie neatent„ a meritelor Ón lume.
O Óncercare de binemeritat„ restabilire a prestigiului profesorului Paulescu, Óntreprins„ anul trecut de autorul tratatului de ast„zi, acela∫i valoros Ionescu-T‚rgovi∫te, a fost, din nefericire, sortit„ e∫ecului. La spitalul unde profesorul Paulescu lucrase Óntre 1891—1894 urma s„ se dezveleasc„ o plac„ Ón memoria lui ∫i un bust al descoperitorului insulinei. Apari˛ia Ón ziarul îLe Monde“ a unui articol (Ón care se ar„ta c„ profesorul Paulescu a avut atitudini antisemite) i-a z„d„rnicit toate aceste eforturi.
Afirmam Óntr-o emisiune de televiziune pe care o aveam c‚ndva c„ este foarte grav c„ i se repro∫eaz„ dup„ at‚˛ia ani lui Paulescu un fapt de publicistic„, un fapt de orientare politic„, atunci c‚nd toat„ lumea se bucur„ de efectele pozitive ale descoperirii lui.
A∫ vrea s„ v„ reamintesc absurdul situa˛iei Ón care ne-am afla dac„ ne-am alege medicamentele ∫i doctorii Ón func˛ie de orient„rile politice. ™i de exemplu, dac„ am fi c„zu˛i pe strad„ ∫i ar veni s„ ne salveze un om, l-am Óntreba: îDin ce partid politic faci parte, salvatorule?“ ™i dac„ el ar zice: îSunt ˛„r„nist!“ cum este, de exemplu, Ionescu-T‚rgovi∫te —, noi i-am spune: îMai bine mor. Du-te!“
A∫a ceva nu se poate la nivel personal, dar iat„ c„ se poate la nivelul colectivit„˛ilor, acolo unde sim˛urile omului se dilueaz„ ∫i unde acuitatea reac˛iilor este sl„bit„ mult de nenorocita dogm„ politic„. Nu se poate s„-l consider„m pe Paulescu vinovat, dup„ 83 de ani, de fapte politice care au trecut, c‚nd el a dat ∫i turcilor, ∫i norvegienilor, ∫i rom‚nilor, ∫i evreilor, ∫i Óntregii omeniri un medicament care a prelungit via˛a tuturor, f„r„ nici o discriminare. Este — cum s„ v„ spun?! — un talibanism inacceptabil!
™i dac„ se poate ca noi s„ mergem ferit prin ˛ara noastr„, printre valorile noastre, ∫i s„ le l„s„m sub ru∫inea c„ nu reac˛ion„m spre a le scoate la lumin„ ∫i spre a le ap„ra, eu cred c„ ne vom merita soarta dac„ valorile noastre vor p„˛i exact ce a p„˛it Paulescu, s„ descopere fapte excep˛ionale ∫i s„ ajung„ Ón situa˛ia de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
a nu li se recunoa∫te nici m„car cu o fraz„ prioritatea, care este un fapt ce ar determina ∫i al˛i tineri geniali din Rom‚nia s„-∫i Óncerce ∫ansele.
Nemaipomenit de important„ este, pentru genera˛iile tinere, for˛a exemplului, dar trebuie s„ termin„m odat„ ∫i Óntre noi cu lipsa de respect pentru valorile reale, numai din criterii politice sau din criterii de ras„ sau din criterii de neam. A∫a ceva, dup„ p„rerea mea, este intolerabil ∫i Ón to˛i ace∫ti ani, ca ∫i Ón cei anteriori, am Óncercat s„ pledez pentru pun˛ile dintre noi, pentru pun˛ile dintre valorile pe care, la un nivel sau altul, le reprezent„m.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Iar„∫i mi se pare absurd„ lupta f„r„ succes a autorit„˛ilor cu Ónc„p„˛‚narea unora de a nu sc„dea pre˛ul p‚inii. De fapt, „sta este un obicei nenorocit al locurilor. Œn toate regimurile politice, dac„ se scumpe∫te petrolul Ón lume, se scumpe∫te ∫i la noi petrolul, dac„ se ieftine∫te petrolul, se scumpe∫te ∫i la noi petrolul. Dac„ e lips„ de gr‚u, se scumpe∫te ∫i la noi p‚inea, dac„ e gr‚u doldora — ca s„ nu zic alte cuvinte, care rimeaz„ cu dud„u —, cre∫te ∫i la noi pre˛ul p‚inii.
La noi, orice s-ar Ónt‚mpla, pre˛urile cresc. Au fost c‚teva Óncerc„ri firave de a sc„dea cu 200-300 de lei un pre˛ care, cu o lun„ Ónainte, crescuse cu 2.000. Nu se poate a∫a ceva. Eu a∫ vrea s„ rog Guvernul s„ intervin„ cu autoritate asupra celor care r„spund cu cinism c„ vor cre∫te pre˛ul p‚inii.
Am trecut prin zone Ón care urla foamea Ón anii trecu˛i ∫i am v„zut, la mijlocul acestei veri, gr„mezi de gr‚u la por˛i. Nici m„car nu se gr„beau s„ ∫i le bage Ón cur˛i, pentru c„ ∫tiau c„, av‚nd to˛i, nu mai fur„ nimeni. De fapt, asta este regula elementar„ a cinstei Óntr-o societate: s„ fie destul, pentru ca s„ nu mai fie nimeni obligat s„ fure.
Ei bine, nici Ón aceast„ chestiune nu p„rem convin∫i c„ trebuie ac˛ionat cu autoritate asupra f„c„torilor de p‚ine. Ce e at‚t de absurd Ón faptul c„, intr‚nd gr‚ul acestui an Ón produc˛ie, devenind f„in„ ∫i t„r‚˛e, se poate ieftini p‚inea? Nu va fi nici un semn electoral. E vorba c„ a devenit electoral gr‚ul ˛„rii!
Aceast„ chestiune v„d c„...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.