Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·15 septembrie 2004
Senatul · MO 112/2004 · 2004-09-15
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: — Ioan Pop de Popa — îIndustria medical„ Ón alb, surs„ de valut„“; — George Mihail Pruteanu — protest fa˛„ de nep„sarea Guvernului Ón chestiunea persoanelor care au depus Ónainte de 1989 bani pentru achizi˛ionarea unui autoturism Dacia 1300; — Aureliu Leca — analiz„ a situa˛iei sistemului de Ónc„lzire; — Dumitru Codreanu — îDrumul p‚inii“ — lipsa de respect a guvernan˛ilor fa˛„ de rodul muncii ˛„ranului; — Radu Alexandru Feldman — atacul pre∫edintelui Voronin la adresa poporului rom‚n ∫i lipsa de reac˛ie a autorit„˛ilor rom‚ne; — Iuliu P„curariu — migra˛ia politic„ a primarilor; — Adrian P„unescu — pledoarie pentru rezolvarea favorabil„ a situa˛iei p„gubi˛ilor care au depus bani pentru achizi˛ionarea unui autoturism Dacia 1300; reac˛ia autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de atacurile lui Voronin ∫i fa˛„ de provoc„rile Ucrainei; starea igienei la Clubul Sportiv Deva, locul unde se antreneaz„ gimnastele olimpice; lansarea lucr„rii îTratat de diabet — Paulescu“ la Biblioteca Academiei Rom‚ne; Vasile Stati — autorul Dic˛ionarului moldovenesc-rom‚nesc; referire la organizarea unui referendum privind autonomia fnutului Secuiesc; — Ioan Aurel Rus — condi˛iile grele de trai ale romilor; — Gheorghe Acatrinei — actul adi˛ional la Raportul pe 2004 pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Validarea mandatului de senator al doamnei Doina Bunea din Circumscrip˛ia electoral„ nr. 15 Bihor
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
4 discursuri
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„. V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.
Invit colegii din Grupurile parlamentare P.N.L., P.D. Ón sal„.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 6 septembrie 2004, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Iuliu P„curariu, pe care-i invit la prezidiu.
Primul punct pe care-l avem Ónscris pe ordinea de zi: declara˛ii politice.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator P.S.D. Ioan Pop de Popa.
de diagnostic, urgen˛„, recuperare, chirurgie reparatorie, chirurgie general„, toracic„, cardiovascular„, plastic„, ortopedic„, maxilo-facial„, stomatologie, oftalmologie, centre de transplant cardiac, renal, hepatic ∫i a∫a mai departe. Unit„˛ile citate rezolv„, Ón prezent, Óntreaga patologie pentru cet„˛enii rom‚ni... ∫i se opresc aici. Este bine ∫i a∫a, Óns„ ei ar putea rezolva Ón aceea∫i m„sur„ ∫i cet„˛eni str„ini, pl„titori de valut„, din ˛„ri bogate, dar care nu au asemenea oportunit„˛i ∫i nu sunt pu˛ine acestea. Acest lucru se poate realiza cu at‚t mai mult cu c‚t pacien˛ii str„ini nu sunt diferi˛i ca patologie de ai no∫tri. ( _Discu˛ii Ón sal„_ .)
Personal, Ón trecut, am practicat...
Este cam g„l„gie!
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„ ∫i s„-l ascult„m pe domnul senator.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i colegi,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îIndustria medical„ Ón alb, surs„ de valut„“.
Sunt cunoscute dificult„˛ile financiare din sectorul sanitar. Aducerea de fonduri prin acest proiect al industriei Ón alb, adic„ Ón sectorul medical, ar revigora s„n„tatea.
Propunerea mea pleac„ de la trei premise.
1. Este cunoscut„ experien˛a unor ˛„ri avansate, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Fran˛a, Italia, Germania, Austria, Anglia, Israel etc., care au Óncas„ri valutare din presta˛ii medicale comparabile cu marile industrii.
· procedural · adoptat
191 de discursuri
Stima˛i colegi... stima˛i colegi, v„ invit s„ face˛i lini∫te Ón sal„! V„ rog!
## **Domnul Ioan Pop de Popa:**
Unele centre din Rom‚nia au fost finan˛ate cu sume mari Ón dolari pentru utilit„˛i ∫i aparatur„ ∫i consider c„ este momentul amortiz„rii acestor investi˛ii prin reluarea opera˛iilor pentru pacien˛ii str„ini. Desigur, nu toate au condi˛ii corespunz„toare, dar ele pot fi create rapid. Unele au ∫i nu le folosesc profitabil.
Din c‚te sunt informat, centrele de excelen˛„ ∫i de v‚rf au primit sume importante Ón dolari ∫i ar fi cazul s„ acopere prin venituri extrabugetare cheltuieli prin acest proiect: Spitalul îFundeni“, Spitalul Clinic de Urgen˛„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 îFloreasca“, Spitalul din T‚rgu-Mure∫, Clinica de Urologie Cluj, Timi∫oara, Ia∫i etc.
Este tot at‚t de adev„rat c„ noi avem o bil„ neagr„ privind chirurgia cardiac„ a copilului sub 2 ani ∫i noun„scut, nemaivorbind, dec‚t poate Ón vis, de chirurgia prenatal„ intrauterin„, ce o practic„ unii Ón str„in„tate cu succes pentru bolile cardiace.
Toate interven˛iile mele Ón acest domeniu, declara˛ia politic„ din Senat din anul 2000, precum ∫i interven˛ia la Ministerul S„n„t„˛ii au r„mas f„r„ succes. Din cei 2.800 de copii care se nasc malforma˛i anual, mor cu zile, de∫i, dac„ ar fi opera˛i, majoritatea pot fi recupera˛i p‚n„ la eticheta de om s„n„tos, ∫i aceasta, Ón condi˛iile Ón care popula˛ia ˛„rii noastre este Ón sc„dere. Este o situa˛ie intolerabil„ ∫i de neÓn˛eles, mai ales c„ am oferit ∫i solu˛ii de rezolvare a acestor probleme.
Nu putem cere mereu fonduri statului, pe care, este adev„rat, nu Óntotdeauna le primim, dar personalul care s-ar angaja la asemenea activit„˛i trebuie s„ fie cointeresat material Ón valut„, cu cot„ parte de 30% din total, cum se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile ce practic„ acest sistem.
Œn sprijinul acestui proiect se preconizeaz„ a participa ∫i Institutul de Medicin„ Comparat„, prin realizarea fermei de porci transgenici, inclusiv mistre˛i clona˛i SPF, ale c„ror organe pot fi transplantate la om, f„r„ a a∫tepta moartea cuiva ca donator. Costul unui asemenea porc se situeaz„ ast„zi Óntre 3.000 ∫i 6.000 euro, prin valorificarea c„rnii ecologice, iar la pre˛uri foarte mari se valorific„ organele folosite la transplant: cord, ficat, rinichi sau grefare de piele, cornee, oase, tendoane etc. Asemenea ferme exist„ Ón Statele Unite ale Americii, Olanda, Fran˛a, care aprovizioneaz„ Ón prezent pia˛a european„ la pre˛uri foarte mari. Folosirea porcului mistre˛ este o premier„ rom‚neasc„ recunoscut„ interna˛ional. Desigur, pentru malpraxis, Ón aceste cazuri, este obligatorie...
Prezentul proiect, care va constitui o ini˛iativ„ legislativ„, va reu∫i s„ pun„ Ón eviden˛„ factorilor responsabili valoarea ∫i preg„tirea de excep˛ie a multor v‚rfuri medicale din Rom‚nia, azi pierdute Ón anonimat, care nu sunt cu nimic mai prejos, ca preg„tire ∫i experien˛„, dec‚t colegii no∫tri din ˛„ri avansate.
Despre factorii responsabili de traducere Ón via˛„, metodologia aplic„rii celor de mai sus, este necesar„ implicarea Ministerului de Externe, prin ambasade, care s„ depisteze bolnavii, Ministerului Turismului, pentru transport, ∫i Ministerului S„n„t„˛ii, pentru presta˛iile citate. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator George Pruteanu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Nu ∫tiu dac„ acest lucru are importan˛„, vreau s„ v„ spun c„ de vineri preg„tisem alt subiect pentru declara˛ia politic„ de ast„zi, un subiect de natur„ cultural„, dar realitatea cotidian„ a fost mai puternic„. Este ∫i un dicton latin care spune c„ îprimum vivere et deinde
philosophari“, Ónt‚i s„ tr„ie∫ti, dup„ aceea po˛i s„ filozofezi.
Am v„zut, ca ∫i dumneavoastr„, mitingul din fa˛a Senatului. Este vorba de persoanele care au depus, Ónainte de 1989, bani pentru un autoturism Dacia ∫i au r„mas cu buzele umflate. Am stat de vorb„ cu ei ∫i trebuie s„ v„ spun c„ problema lor m„ preocupa dinainte de ∫edin˛a de ast„zi. Am discutat cu prieteni de-ai mei, cu colegi de partid, cu al˛i colegi Ón leg„tur„ cu acest subiect.
V„ spun din capul locului c„ nu am nici un fel de interes b„nesc Ón problema aceasta. Nu am depus bani. A∫ fi vrut atunci, Ónainte de 1989, n-am reu∫it ∫i nu am nici o rud„ care s„ fie interesat„ direct Ón ob˛inerea acestui rezultat favorabil.
Vreau s„ mai adaug ceva Ón preambulul spuselor mele, problema aceasta constituie obiectul unui proiect de lege apar˛in‚nd senatorului György Frunda. Nu am deloc simpatie pentru ideile domnului senator Frunda, nici pentru organiza˛ia din care face parte, care-∫i spune partid. Rela˛iile mele cu Domnia sa sunt reci, glaciale aproape, regret acest lucru, dar asta-i situa˛ia la ora de fa˛„. Deci nu Ón favoarea unui proiect de lege sau altul vorbesc eu — a avut o idee bun„ —, ci Ón favoarea acestor oameni nedrept„˛i˛i ∫i nec„ji˛i care sigur — cum se discuta ast„zi ∫i Ón grupul nostru parlamentar — nu reprezint„ un subiect m„nos pentru pres„. Mul˛i dintre ei sunt b„tr‚ni, insignifian˛i, nu sunt o bomb„ de pagina Ónt‚i, dar chestiunea lor este o chestiune de dreptate.
Œn numele acestor oameni, dac„-mi Óng„dui˛i, ∫i a∫ preciza, ∫i Ón numele grupului parlamentar, pentru c„ am acest mandat, nu este o opinie personal„, vorbesc acum.
Ace∫ti oameni, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dup„ g‚ndul meu cel mai ad‚nc, au dreptate p‚n„ la Dumnezeu ∫i p‚n„ la Strasbourg, a∫ putea ad„uga. Ace∫ti oameni au depus suma de 70.000 lei, Ón virtutea unui contract, pun ghilimele dac„ este nevoie, dar contract era, pentru ca s„ primeasc„ Ón schimbul acestor bani un autoturism. Au depus ace∫ti bani nu la vreun ∫mecher din blocul de vizavi, ci primei institu˛ii din orice loc din lume, ∫i anume statul, institu˛ia cea mai serioas„ ∫i care are o deplin„ continuitate. Statul rom‚n de ast„zi este acela∫i cu statul rom‚n dinainte de 1989.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.
Din sal„
#21127Nu este Ón sal„.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aureliu Leca, Grupul parlamentar al P.S.D.
## **Domnul Aureliu Leca:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la un subiect care a f„cut, s„pt„m‚na trecut„, obiectul a dou„ legi care au fost aprobate de Senat, ∫i anume cre∫terea subven˛iilor pentru Ónc„lzire ∫i aprobarea unui proiect, propus de Guvern, pentru unele m„suri de Ómbun„t„˛ire a sistemului de Ónc„lzire centralizat„ ∫i cogenerare.
Subiectul acesta se refer„ la 3.000.000 de persoane care sunt afectate de acest sistem. Chiar dac„ sunt c‚teva elemente tehnice, cu scuze, o s„ v„ rog s„ fi˛i amabili s„ le accepta˛i.
Cogenerarea — Ói spuneam Ónainte termoficare — reprezint„ producerea simultan„ de energie electric„ ∫i c„ldur„. Deci oriunde exist„ consumatori industriali sau cartiere de locuin˛e care trebuie Ónc„lzite se adopt„ aceast„ solu˛ie, din motive lesne de Ón˛eles, economice, randamente mult mai mari, iar poluarea ambiental„ este considerabil mai mic„, dec‚t s„ ai zeci ∫i zeci de surse individuale care s„ ard„ combustibil.
Consumatorii industriali, Ón mare majoritate, au disp„rut, au r„mas, Óns„, Ón mod inevitabil, locuin˛ele, iar pentru aceste locuin˛e problema este Ón momentul de fa˛„, din p„cate, Óntr-un declin continuu.
Acest subsector al Ónc„lzirii centralizate ∫i al cogener„rii este comparabil cu sectorul sau subsectorul energiei electrice sau al gazelor naturale, dar el este, comparativ cu acestea, Ón situa˛ia cea mai proast„.
Œn Rom‚nia sunt 250 de localit„˛i care au Ónc„lzire centralizat„. Ast„zi mai sunt numai 160. Diferen˛a, Ón timp, a renun˛at la acest sistem benefic.
Spuneam 3.000.000 — m„ scuza˛i! —, nu de persoane, de apartamente Ón care tr„iesc 7.000.000 de oameni.
Consiliul Mondial al Energiei, care este o institu˛ie cu 100 de ˛„ri membre, execut„ studii pentru diverse probleme. A executat, pentru 11 ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est, o analiz„ a Ónc„lzirii centralizate ∫i cogener„rii. Situa˛ia este, Ón general, proast„, dar cea mai proast„ este, din p„cate, Ón ˛ara noastr„. Sunt pierderi energetice, raportate la combustibilul consumat, Óntre 35 ∫i 77%. Deci consumatorul final, omul care st„ Ón apartament, el pl„te∫te pu˛ina energie util„ care Ói r„m‚ne, dar ∫i toate pierderile dinainte.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Dumitru Codreanu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Dumitru Codreanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îDrumul p‚inii“.
Permite˛i-mi ca la Ónceputul acestei declara˛ii politice s„ prezint un citat din discursul de recep˛ie rostit la ∫edin˛a solemn„ din 5 iunie 1937 a Academiei Rom‚ne al unui scriitor care a fost cel mai apropiat de satul ∫i ˛„ranul rom‚n, Lucian Blaga, care a afirmat, citez: îVreau s„ vorbesc despre singura prezen˛„ vie Ónc„, de∫i nemuritoare, de∫i a∫a de terestr„, despre unanimul nostru Ónainta∫ f„r„ de nume, despre satul rom‚nesc“.
Ca atare, a∫ dori s„ v„ prezint c‚teva aspecte din satul rom‚nesc ∫i din via˛a celor ce lucreaz„ acolo, ˛„ranii ∫i munca acestora.
Dintotdeauna, via˛a ˛„ranilor a fost, este ∫i probabil va fi grea, cu toate c„ el este acela care, trudind din zori p‚n„ Ón noapte, asigur„ hrana de toate zilele pentru semenii lui de pretutindeni. Greutatea vie˛ii celor ce locuiesc la sate ∫i muncesc p„m‚ntul nu este dat„, totdeauna, de condi˛iile mai pu˛in confortabile de aici, ci, Ón mai toate cazurile, de b„taia de joc vizavi de rodul muncii lor, de pre˛ul cu care ei pot sau li se impune s„ valorifice produsele agricole.
A∫ dori, Ón acest sens, s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ doar un simplu exemplu, mult discutat Ón mass-media rom‚neasc„ Ón ultima perioad„, cel al produc˛iei de gr‚u ob˛inute de ˛„ranul rom‚n Ón acest an agricol ∫i pre˛ul p‚inii noastre cea de toate zilele.
Dac„ Ón ultimii ani produc˛ia de gr‚u din ˛ara noastr„ nu a fost conform a∫tept„rilor ∫i eforturilor depuse, Ón acest an, dac„ nu cumva este numai scriptic, s-a ob˛inut cea mai mare produc˛ie de gr‚u din istoria ultimilor 45 de ani, adic„ 3.870 de kilograme la hectar, fa˛„ de cea ob˛inut„ Ón 1988, care a fost considerat„ cea mai mare — 3.575 de kilograme la hectar, produc˛ia total„, Ón acest an, fiind de 7,77 milioane de tone.
Cum popula˛ia actual„ a Rom‚niei consum„ numai 3-3,5 milioane de tone de gr‚u panificabil, rezult„ c„, Ón acest an, avem disponibilit„˛i destul de mari pentru export, disponibilit„˛i aduc„toare de valut„. Nu am Ón˛eles sau poate nici nu voi Ón˛elege de ce actualii guvernan˛i nu au f„cut at‚ta v‚lv„ Ón mass-media, a∫a cum am mai spus, ∫i Ón anul 2003, c‚nd produc˛ia medie ob˛inut„ pe cei 1,45 milioane hectare a fost de numai 1.719 kilograme de gr‚u la hectar, fapt ce a impus importul a peste 1,8 milioane tone de gr‚u la un pre˛, la poarta fabricii, de 7-8.000 lei/kilogram, cu toate c„ ∫i Ón anul 2003, ca ∫i Ón ceilal˛i ani ai actualei guvern„ri, au fost create condi˛ii financiare asem„n„toare.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Cei c‚˛iva senatori care am mai r„mas Ón Sala îOmnia“ la finalul ∫edin˛ei din 1 septembrie 2004 am ascultat Ónm„rmuri˛i Ón revolt„, Ón lectura domnului senator Adrian P„unescu, o suit„ de fragmente din cartea pre∫edintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, îCauza mea“, Ón curs de apari˛ie la Editura îComunistul“, din Chi∫in„u.
Selec˛ia textelor a ap„rut Ón ziarul îJurnalul de Chi∫in„u“, Ón edi˛ia din 6 august 2004, sub semn„tura lui Constantin Cheianu, personalitate marcant„ a Uniunii Scriitorilor din Moldova, ∫i a fost reprodus„ integral Ón revista îFlac„ra lui Adrian P„unescu“, Ón num„rul din 27 august—2 septembrie 2004.
Nu voi repeta lectura f„cut„ de colegul nostru, dar m„ simt dator s„ informez plenul Senatului Rom‚niei, Ón modul cel mai succint, asupra felului Ón care g‚nde∫te ∫i se exprim„ pre∫edintele Voronin despre poporul rom‚n.
S„ v„ spun, deci, despre îlegea dreapt„ care pedepse∫te nu doar acuplarea moldovenilor cu reprezentantele celei mai inferioare rase, rom‚ncele, ci ori∫ice contact cu ele“, despre gravul avertisment adresat tuturor îr„t„ci˛ilor care Ón orbirea lor s-au amestecat, cumva, cu rom‚nii, contribuind astfel la degradarea rasei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 noastre ∫i care, dac„ nu vor p„r„si ei, benevol, ˛ara, Ón timpul cel mai apropiat, ne vom vedea obliga˛i s„ Ói izol„m de societatea noastr„“, despre îtinerii care, Ón incon∫tien˛a lor, mai nutresc g‚ndul de a-∫i face studiile Ón Rom‚nia ∫i pentru care, o dat„ trecut„ frontiera cu Rom‚nia, cale Óntoars„ nu mai exist„“, pentru c„ simpla inspirare a aerului infestat de peste Prut va Ónsemna o intoxicare iremediabil„ cu bacilii rasei inferioare, despre îbanderolele ∫i insignele de culoare galben„ pe care s„ fie scris rom‚n ∫i care, de la 1 ianuarie 2005, urmeaz„ s„ fie purtate de cei infesta˛i de rom‚nism, Ón scopul facilit„rii recunoa∫terii lor de c„tre moldoveni“. Œn sf‚r∫it, despre vizita f„cut„ de autorul c„r˛ii îÓntr-un moment de Óntunecare mintal„, Óntr-o ˛ar„ al c„rei nume nici nu Ól pot rosti, pentru a negocia cu cel mai degradat dintre rom‚ni“.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, Grupul parlamentar P.D.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Sunt Ón m„sur„ ast„zi s„ v„ prezint o scrisoare primit„ de la comisarul european pentru extindere, Günther Verheugen, actual comisar pentru industrie, Ón noua comisie, document menit s„ probeze juste˛ea demersurilor mele politice ∫i legislative menite a pune cap„t fenomenului migra˛iei politice a primarilor.
Œn numeroase ocazii am ar„tat c„ fenomenul migra˛iei politice a primarilor Ón Rom‚nia Ó∫i are cauzele Ón deficien˛ele cadrului legislativ care reglementeaz„ transferul resurselor de la bugetul de stat c„tre comunit„˛ile locale. Altfel spus, Ón Rom‚nia nu a existat, ∫i Ón bun„ m„sur„ nu exist„ nici ast„zi, un set complet de criterii obiective Ón func˛ie de care s„ se realizeze un transfer corect al resurselor din unit„˛ile administrative locale. Din cauza acestor caren˛e, lista comunit„˛ilor favorizate prin astfel de transferuri coincidea, de fiecare dat„, cu lista primarilor pe care-i aveau Ón frunte, primari apar˛in‚nd partidului aflat la conducerea Consiliului jude˛ean. Totu∫i, este necesar de re˛inut c„ singurul partid care a f„cut politic„ de stat din ac˛iunea de absorb˛ie a reprezentan˛ilor opozi˛iei din administra˛ia local„ a fost Partidul Social Democrat, at‚t Ón legislatura 1992—1996, c‚nd a declan∫at acea ac˛iune de suspendare abuziv„ a primarilor, care a dus Ón 1994 la interven˛ia reprezentan˛ilor autorit„˛ilor locale ∫i regionale ∫i modificarea Legii administra˛iei publice locale, c‚t ∫i Ón legislatura 2000—2004, Ón care cifrele care atest„ acest fenomen nu mai trebuie reamintite acum. Aceast„ realitate a fost ∫i este Óncurajat„ de lipsa din legea bugetar„ anual„ (Ón vechea lege bugetar„ nu era reglementat„ problema transferurilor) ∫i din Legea finan˛elor publice locale a sanc˛iunilor Ón caz de nerespectare a criteriilor de repartizare a sumelor c„tre unit„˛ile administrative.
Ca parlamentar al opozi˛iei ∫i membru al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului, am Óncercat Ón repetate r‚nduri s„ corijez aceast„ deficien˛„ normativ„ prin amendarea at‚t a legilor bugetare pe anii 2001, 2002, 2003, c‚t ∫i a Legii finan˛elor publice locale, Ón sensul introducerii de sanc˛iuni pentru nerespectarea chestiunilor de repartizare a sumelor de la bugetul de stat pentru unit„˛ile administra˛iei locale. Œntruc‚t demersurile mele, concretizate Ón amendamente la Legea bugetului de stat ∫i la Legea nr. 189/1998 privind finan˛ele publice locale s-au izbit, de fiecare dat„, de refuzul politic constant al majorit„˛ii parlamentare P.S.D., m-am v„zut nevoit s„ m„ adresez Congresului Puterilor Locale ∫i Regionale, organism specializat al Consiliului Europei, Ón care Rom‚nia este membru.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Ca s„ continuu ce a spus antevorbitorul meu, doamnelor ∫i domnilor, dup„ ce dumnealui ∫i-a exprimat opinia despre schimbarea de ton a lui Adrian N„stase, Ón scrisoarea c„tre Pre∫edintele Iliescu, fa˛„ de scrisoarea c„tre copre∫edintele Alian˛ei, a∫ insista ∫i eu ca pre∫edintele P.S.D., Adrian N„stase, s„ adreseze o scrisoare de revenire Ón P.S.D., m„car ca ministru al s„u, a copre∫edintelui respectiv, ca s„ p„streze un ton fratern. Da, se pare c„ s-a rezolvat, ca proiect, cine s„ fie ∫eful Executivului. Oricum, e o idee bun„, de competi˛ie.
Sunt de acord cu domnul senator Pruteanu, Ónc„ Ónainte de a-∫i rosti d‚nsul cuv‚ntul, pentru c„, Ón perioada 1992—1996, am cerut Ón Senat grij„ ∫i respect pentru banii depu∫i de oameni ca s„-∫i cumpere ma∫ini, bani depu∫i Óntr-o form„ ∫i la o institu˛ie care, chiar dac„ n-ar mai fi existat, ∫i-ar fi transferat atribu˛iile c„tre alta sau ar fi fost obligat„ s„ pl„teasc„ din Óntreaga ei avu˛ie, din Óntregul ei patrimoniu, banii pe care oamenii i-au depus, Ón condi˛iile unui stat, poate c„ unii nu vor considera c„ a fost civilizat, dar a fost, ca s„ zic a∫a, existent.
V„ fac precizarea, ∫i unora le reamintesc: statul rom‚n a existat ∫i Ónainte de 22 decembrie 1989 ∫i el are obliga˛ii de continuitate, a∫a cum rezult„ din faptul c„, de exemplu, nou„ ne merge cartea de munc„ de atunci. Cartea de munc„ de dinainte de 1989 e valabil„ ∫i dup„ 1989. P„i dac„ unele drepturi ∫i unele obliga˛ii merg?! Dac„ toate drepturile ∫i toate obliga˛iile, cu excep˛ia celor partinice, merg, cum e posibil ca at‚tea guverne, pentru c„ nu e vorba numai de ultimul guvern, s„ eludeze aceast„ problem„ a unor oameni care n-au nici o vin„ c„ au crezut c„ institu˛iile statului rom‚n exist„ ∫i c„ sunt supuse legii, cu at‚t mai mult cu c‚t s-a Óntemeiat o form„ de organizare, ∫i nu un stat nou? A∫a este, a∫a am pledat ∫i eu Ón perioada 1992—1996, c„ nu e vorba de alt stat, ci de o form„ de organizare nou„, care respect„ ∫i mai mult sau abia respect„ legea. Eu cred c„ nici o logic„ din lume n-ar trebui s„ blocheze dreptul oamenilor de a-∫i rec‚∫tiga banii depu∫i la C.E.C. Faptul c„ avem sau n-avem noi, ca stat, bani, nu e problema acelor oameni. Trebuie s„ g„sim mijloacele eficiente de a produce bani ∫i pentru a ne achita de obliga˛iile vechi.
## Domnule,
Dintr-un anumit grup parlamentar este mereu acolo cineva care are ceva s„ completeze la ce afirm eu.
**Din sal„**
**:**
E mai iscoditor grupul „sta!
Eu, dac„ a∫ fi fost actor, cum poate c„ nu era absurd s„ fiu, m-a∫ fi putut baza pe memoria sufleorului, dac„ nu se Ónt‚mpla s„ am eu o memorie foarte bun„. f n minte perfect ce trebuie s„ spun. M„ rog, dac„ dumneavoastr„ dori˛i s„ vorbim deodat„, facem, poate, un cor cu canon.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Vreau s„ v„ spun c„ p‚n„ ∫i domnul Vasile Stati, autorul acelui nenorocit ∫i caraghios dic˛ionar moldovenesc-rom‚nesc ∫i mare sfetnic al marelui pre∫edinte care vrea s„ scape de rom‚ni, se declar„ solidar cu pozi˛ia regimului de la Tiraspol fa˛„ de ∫colile rom‚ne∫ti. E o veste bun„. Dac„ domnul Stati nu reac˛iona, l-am fi rugat prin instan˛ele interna˛ionale s-o fac„. Eram nelini∫ti˛i: ce p„rere are domnul Stati?
Iat„ ce p„rere are domnul Stati: îŒn toate ∫colile din Republica Moldova, acest na˛ionalism m‚r∫av rom‚nesc, ceau∫ist-comunist, se pred„ foarte liber. Œn Transnistria s-a hot„r‚t s„ nu se permit„. Manualele de istorie sunt Ómb‚csite de un na˛ionalism ceau∫ist. Transnistria nu vrea a∫a lucrurile“, a spus la BBC domnul Stati.
îModelul Tiraspolului trebuie preluat“ — zice domnul Stati — î∫i de autorit„˛ile de la Chi∫in„u. At‚ta ne-au rom‚nizat aici, pe mine m„ dezgust„ faptul c„, la mine acas„, orice parvenit, care a Ónv„˛at trei-patru clase Ón ∫colile rom‚ne∫ti Ón Moldova ∫i Ón institute, acum m„ apuc„ pe mine de guler ∫i spune c„ eu sunt rom‚n. La noi, ∫colile sunt fabrici de rom‚na∫i“.
Absurdul e cu at‚t mai mare ∫i mai provocator cu c‚t vine de la un a∫a-zis om de ∫tiin˛„. De fapt, un om de ∫tiin˛„ care Ó∫i folose∫te ∫tiin˛a pentru a-∫i Óngropa con∫tiin˛a. Vasile Stati tiraspolizeaz„ penibil.
Este de salutat reac˛ia Pre∫edintelui Ion Iliescu fa˛„ de situa˛ia ∫colilor din Transnistria ∫i demersul s„u privind rezolvarea situa˛iei: îNe adres„m institu˛iilor interna˛ionale competente pentru a contribui la sprijinirea demersurilor pentru revenirea la o via˛„ normal„ a ∫colilor cu predare Ón grafia latin„ din regiunea Transnistria a Republicii Moldova“.
Politica de purificare lingvistic„ despre care vorbe∫te pre∫edintele este extrem de periculoas„, dar eu cred c„ ∫i Ón instan˛ele interna˛ionale noi trebuie s„ reac˛ion„m ∫i trebuie s„ cre„m probleme celor care Ó∫i bat joc de rom‚nii din Transnistria.
V„ adresez rug„mintea s„ limita˛i expunerea.
Pre∫edin˛ii organiza˛iilor locale ale Consiliului Na˛ional al Secuilor din Harghita ∫i Covasna au depus cereri la cele dou„ consilii jude˛ene pentru organizarea unui referendum privind autonomia f nutului Secuiesc. A ceea ce numesc d‚n∫ii f nutul Secuiesc. Ca r„spuns la aceste cereri, prefectul jude˛ului Covasna, Horia Grama, a declarat c„ solicitarea este ilegal„. P„rerea sa este Ómp„rt„∫it„ chiar ∫i de pre∫edintele Consiliului jude˛ean Covasna, Demeter János, care a declarat c„ prevederile legale invocate de C.N.S. nu permit organizarea unui referendum privind autonomia f nutului Secuiesc dec‚t Ón cazul Ón care pre∫edintele ˛„rii ia o astfel de decizie. Œn Mure∫, acest C.N.S. a solicitat primarilor din 31 de localit„˛i ale jude˛ului s„ organizeze referendumuri Ón data de 26 septembrie. Prefectul de Mure∫, Ovidiu Natea, a reac˛ionat firesc, declar‚nd c„ va ataca Ón contencios administrativ eventualele valid„ri ale referendumurilor de c„tre primarii celor 31 de localit„˛i.
Pe de alt„ parte, vicepre∫edintele C.N.S., Ferencz Csaba, a spus c„ C.N.S. nu renun˛„ la lupta pentru autonomie, îchiar dac„ atitudinea Parlamentului ∫i a Guvernului fa˛„ de inten˛ia C.N.S. a demonstrat c„ secuii sunt trata˛i drept cet„˛eni de rangul doi, fiind priva˛i de dreptul la egalitate“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 ## Doamnelor ∫i domnilor,
nu puteam s„ plec de la acest microfon f„r„ a atrage aten˛ia asupra acestei grave provoc„ri care apar˛ine tot momentului actual. De fapt, fostul prim-ministru al Ungariei, domnul Orban, care a spus: îAcum e momentul“, a dezv„luit, f„r„ s„ vrea, diversiunea. Se pare c„, la chemarea sa s„lbatic„, se consider„ chiar necesar ∫i inspirat momentul pentru a lansa aceast„ absurd„ lupt„ Ómpotriva unit„˛ii na˛ionale, aceast„ ilegal„ ac˛iune pentru ceea ce numesc respectivii reprezentan˛i ai C.N.S. autonomia teritoriului numit f nutul Secuiesc.
™i Ón aceast„ privin˛„ a∫ vrea s„ cer autorit„˛ilor rom‚ne interven˛ie hot„r‚t„, Ón baza legilor, nu ciomege ∫i urm„riri penale, ci ac˛iune hot„r‚t„, Ón baza legilor existente, Ón temeiul Constitu˛iei Ónnoite, pentru a curma Ón fa∫„ acest grav atac la adresa statului rom‚n ∫i a unit„˛ii sale teritoriale.
Domnul senator Radu F. Alexandru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trei preciz„ri, ca drept la replic„, la cele spuse de domnul senator P„unescu.
Domnule senator,
C‚nd dumneavoastr„ refuza˛i ideea a dou„ popoare — poporul rom‚n ∫i poporul moldovean — da˛i glas felului Ón care g‚ndi˛i ∫i sim˛i˛i. ™i da˛i-mi voie s„ v„ asigur c„ g‚ndesc ∫i simt la fel ca dumneavoastr„, dar, din nefericire, ast„zi, din punct de vedere al tratatelor interna˛ionale, sunt dou„ popoare, iar declara˛iile lui Voronin...
slujeau o alt„ ideologie. Este un subiect la care merit„ reflectat. Œntr-adev„r, au fost oameni care au spus: îMor Ón pu∫c„rie“, dec‚t s„ accepte t‚rgul cu care anumi˛i oameni le ofereau o fals„ libertate.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dori˛i s„ mai interveni˛i? V„ rog.
Sunt, domnule senator, situa˛ii diferite. Eu n-am spus c„ pe strad„ trece un doctor criminal, care ne taie nou„, s„ zicem, din gre∫eal„, degetul mic — nu vorbesc nici de degetul mare ∫i nici de alte degete — f„r„ ca s„ pregete.
Am vorbit de partide politice ∫i de orient„ri politice. Eu n-am vorbit de criminali, de pu∫c„rii, fa˛„ de care... Vreau s„ v„ spun, domnule senator, c„ dumneavoastr„ a˛i citat un caz teoretic. Eu v„ spun cazul tat„lui meu, condamnat la 15 ani de pu∫c„rie politic„, el nu a f„cut nici o tranzac˛ie cu nimeni. Nu asta am vrut s„ subliniez, ci faptul c„ nu trebuie s„ ne diferen˛ieze situa˛iile politice atunci c‚nd Ón discu˛ie e via˛a.
Eu, de exemplu, cred c„ pot avea Óncredere s„ casc gura, pentru ca doctorul G„ucan, care este îc„l„tor Ón gura lumii“, s„-mi rezolve o problem„ dentar„, f„r„ s„ m„ tem c„, folosind prilejul, Ómi va t„ia ∫i beregata.
Din sal„
#74373Mare eroare!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Tratatele nu pot reglementa raporturile dintre oameni ∫i la nivelul poporului. Nu poate fi un tratat pentru a Ómp„r˛i un popor Ón dou„ r‚me.
… iar declara˛iile lui Voronin se refer„ la poporul rom‚n ∫i la poporul moldovean. Este o realitate dureroas„, este o realitate pe care putem s„ n-o accept„m suflete∫te, dar este o realitate.
A doua chestiune — ∫i vreau s„ fiu foarte bine Ón˛eles ∫i ˛in foarte mult la opinia dumneavoastr„ —, severitatea tonului cu care eu am f„cut repro∫ul celor pe care Ói consideram Óndrept„˛i˛i s„ aib„ o atitudine era departe de a fi un model al reac˛iei pe care trebuiau s-o aib„. Dar trebuiau s„ aib„ o reac˛ie. Eu n-am propus ∫i cu at‚t mai pu˛in n-am impus o amplitudine a tonului cu care trebuia exprimat„ o reac˛ie. Eu am repro∫at, am amendat faptul c„ nu a existat nici o reac˛ie. N-am cerut o reac˛ie Ón tonul cu care m-am exprimat eu. Am cerut o reac˛ie, cea care se considera cea mai potrivit„ ∫i cea mai adecvat„.
Œn sf‚r∫it, ca o chestiune, s„ spunem, secundar„ fa˛„ de fond, nu pun nici o clip„ Ón discu˛ie meritele incontestabile ale carierei ∫tiin˛ifice a profesorului Paulescu, dar vreau s„ v„ amintesc, domnule senator, c„ istoria gulagului rom‚nesc consemneaz„ numeroase cazuri de oameni care au preferat s„-∫i piard„ via˛a dec‚t s„ primeasc„ salvarea din partea unor oameni care
Ce mare eroare? C„ m„ las pe m‚na doctorului G„ucan? M„ rog, Ónt‚i va experimenta pe dumneavoastr„, colegii lui de partid, dac„ va fi cazul.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
A∫ vrea s„ fiu bine Ón˛eles. Eu n-am f„cut aici elogiul tranzac˛ionismului, ci am f„cut elogiul rela˛iei ra˛ionale dintre oameni politici care au meserii diferite ∫i care trebuie trata˛i ca atare.
C‚t prive∫te via˛a lui Paulescu, eu cred c„ Ónc„ o dat„ trebuie s„ lu„m seama la faptul c„ exist„ ∫i intelectuali evrei de v‚rf, pe care Ói recunoa∫tem Ón istoria acelei dezvolt„ri la care ei au participat, care, din punct de vedere politic, corespund sau nu corespund idealurilor noastre. Ba, mai mult, exist„ evrei de v‚rf Ón Israel care au p„reri diferite unii despre al˛ii. Exist„ evrei de dreapta, exist„ evrei de extrem„ dreapt„, exist„ evrei de st‚nga, exist„ evrei de centru. Ei trebuie s„ se omoare Óntre ei? Sunt ei antisemi˛i pentru c„ au alte p„reri unii despre al˛ii? E absurd! Eu am cerut judecat„ dreapt„ pentru Paulescu at‚t Ón conclavul rom‚nesc, c‚t ∫i Ón conclavul popoarelor, pentru c„, dac„ nu ∫tim s„ ne respect„m valorile, nu vom mai putea, nu vom mai ∫ti s„ le producem.
Mul˛umesc.
Domnul senator Pruteanu, de asemenea, drept la replic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
Œn virtutea dreptului la replic„ vreau s„ spun, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c„ am o veche pre˛uire pentru performan˛a Ón materie de m‚nuire expresiv„ a limbii rom‚ne ∫i Ón materie de valorificare a ei, dar, de data aceasta, senatorul Adrian P„unescu cred c„ a fost mai catolic dec‚t b„tr‚nul ∫i vrednicul Pap„ de la Roma.
C‚nd eu am folosit termeni aspri, c‚nd am spus cuv‚ntul îescroc“ fire∫te c„ s„v‚r∫eam o antropomorfizare a statului, d‚ndu-i trup de om, trat‚ndu-l metaforic ca pe o persoan„, dar nu eram deloc aspru, pentru c„ el ca atare se comport„, de ani ∫i ani de zile, Óntr-adev„r, sub mai multe guverne succesive, dar acum, Ón prezent, prin cel de fa˛„, statul rom‚n se comport„ ca un escroc care a primit banii ∫i nu d„ marfa ∫i Ói trimite pe nec„ji˛i de la Ana la Caiafa.
Deci numindu-l îescroc“ sigur c„ nu personalizam, era aceast„ abstrac˛ie numit„ îstat“, nu un om anume, dar el are ∫i reprezentan˛i concre˛i. E vorba de cel care are p‚inea ∫i cu˛itul Ón m‚n„, respectiv Guvernul, Guvern Óntruchipat de ni∫te oameni care au ∫i promis acest lucru.
A∫adar, nu este gre∫it a-l numi escroc, cu at‚t mai mult cu c‚t am o informa˛ie Ón plus, ca termen de compara˛ie.
Œnc„ din anii ’90, Ónceputul lor, o ˛ar„, aflat„ um„r la um„r cu noi Ón anumite curse, cum este Polonia, a dat o lege perfect similar„, pe exact aceea∫i problem„, numai c„ ma∫ina nu se numea Dacia 1300, ci se numea Fiat-ul polonez, ∫i a restituit nec„ji˛ilor banii pe care i-au depus pentru ob˛inerea Ón acela∫i stil, Ónscriere pe list„, la o ma∫in„.
De altfel, pe aceea∫i tem„, ∫i Partidul Rom‚nia Mare a f„cut un proiect de lege la Camera Deputa˛ilor. Acesta era dreptul meu la replic„.
Da, v„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Exist„ Ón Rom‚nia, la ora actual„, c‚teva O.N.G.-uri care militeaz„ pentru ap„rarea ∫i respectarea drepturilor omului, Ón general, ∫i ale minorit„˛ilor romilor, Ón special.
Una dintre ele este ∫i îRomani Cris“, care promoveaz„ conceptul politic al romilor, ca minoritate european„, Óncearc„ accesarea de fonduri externe, dar aplicabilitatea Ón ˛ar„ este foarte slab„. Desigur ∫i reprezentan˛ii administra˛iei publice locale, del„s„tori, nu Óntind o m‚n„ de ajutor acesteia.
Se tot vorbe∫te de discriminarea etnic„, de prevenirea violen˛ei interetnice, de cre∫terea securit„˛ii romilor, ca persoane ∫i ca minoritate, dar acolo, jos, Ón p„tura s„rac„, nu se schimb„ nimic. Programe, politici, Ón realitate case de chirpici, din nuiele, colibe din cartoane ∫i buc„˛i de tabl„, copii s„raci, dezbr„ca˛i, descul˛i, plini de p„duchi, purici ∫i altele.
Nu se vorbe∫te nimic despre mafia capilor lumii interlope ∫i a pie˛elor, nu se vorbe∫te nimic de banii din programele europene care nu au ajuns la comunit„˛ile pentru care s-au accesat. Reprezentan˛ii etniei romilor din Parlamentul Rom‚niei uit„ de ace∫tia.
Œn jude˛ul S„laj, un caz greu de imaginat Ól constituie comunitatea romilor din ora∫ul Jibou, ora∫ doar ca administra˛ie public„, Ón realitate ei locuiesc Óntr-un adev„rat ghetou. Odat„ ajuns Ón mijlocul lor, romii se pl‚ng de capii lor, care doar le m„n‚nc„ banii veni˛i din ajutoare europene, ∫i de Ómp„r˛irea ajutoarelor. Ei nu reclam„ pentru c„ le este fric„. Ei nu scriu, ei doar vorbesc. Nimeni nu face nimic pentru ace∫ti am„r‚˛i. Politicienii Ói caut„ doar Ón vederea str‚ngerii de voturi ∫i s„r„cia r„m‚ne mai departe.
O.N.G.-ul îRomani Cris“, prin directorii Costel Bercus ∫i Dezideriu Gherghei, Centrul de resurse pentru comunit„˛ile de romi din Cluj, prin Florin Moise, alte asocia˛ii asem„n„toare ar trebui, Ón parteneriat cu Prim„ria Jibou, cu Agen˛ia de Dezvoltare Regional„ NordVest, s„ intervin„.
Fac acest apel de la Ónalta tribun„ a Senatului pentru a auzi cei ce trebuie s„ aud„, dar mai ales s„ fac„. V„ mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ ultimul coleg Ónscris ast„zi la declara˛ii politice, domnul senator Gheorghe Acatrinei.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la faptul c„ Rom‚nia a prezentat recent la Bruxelles actul adi˛ional la raportul pe 2004 privind progresele interne din intervalul iunie—august 2004, Ón preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„.
Comisia European„ va folosi con˛inutul actului adi˛ional pentru elaborarea raportului de ˛ar„, din 6 octombrie.
La purificat sunt luate criteriile politice ∫i economice de aderare, precum ∫i realiz„rile la capitolele de negociere. Calendarul Comisiei Europene prevede Óncheierea negocierilor Ón acest an, semnarea tratatului de aderare anul viitor ∫i integrarea Ón 2007. Se pare Óns„ c„, din cauza Ónt‚rzierilor, Uniunea European„ ar putea decupla aderarea Rom‚niei de cea a Bulgariei. fiara noastr„ a acumulat r„m‚neri Ón urm„ ∫i exist„ riscul de a nu se Ónchide p‚n„ la finele anului 2004 toate capitolele de negociere. Bulgaria a Óncheiat Ón iunie negocierile de aderare, Rom‚nia av‚nd Ónc„ de negociat capitole precum justi˛ia ∫i afacerile interne, mediul, concuren˛a ∫i libera circula˛ie a serviciilor.
Oficiali ai Parlamentului European au ridicat problema separ„rii, dar o decizie nu se va lua Ónainte de prezentarea Ón octombrie a Raportului Comisiei Europene privind progresele Ónregistrate de cele dou„ candidate. Raportul Comisiei Europene va fi publicat pe data de 6 octombrie, prezentarea documentului elaborat de Guvernul Rom‚niei av‚nd loc cu o lun„ Ónainte de aceast„ dat„.
Œn precedentul raport de ˛ar„ au fost semnalate mai multe puncte slabe Ón evolu˛ia Rom‚niei, acestea urm‚nd a fi abordate pe parcurs.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 La Ónceputul anului, Uniunea European„ a avertizat c„ negocierile nu vor putea fi Óncheiate p‚n„ la finele lui 2004, urmare a corup˛iei ∫i a lipsei reformei Ón economie ∫i justi˛ie. Ulterior, un sondaj al unei publica˛ii de mare prestigiu, privitor la posibilitatea ader„rii Ón Uniunea European„, credita Bulgaria cu 70% ∫anse de intrare Ón Uniunea European„ Ón 2007, cele ale Rom‚niei fiind de 60%.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,
Prin interven˛ia domnului senator Acatrinei acest punct Ónscris Ón ordinea de zi, declara˛ii politice, a fost epuizat.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ informez c„, din totalul de 139 senatori c‚˛i exist„ Ón prezent, Óntruc‚t un loc este vacant Ón Senat, ∫i-au Ónregistrat, prezen˛a prin vot electronic 115 colegi, cvorumul de ∫edin˛„ Ón acest moment fiind de 70 de parlamentari.
Œn situa˛ia Ón care vom valida mandatul de senator al doamnei Doina Bunea, cvorumul de ∫edin˛„ va deveni de 71 de parlamentari.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.
Programul de lucru, lucr„ri Ón plen, cu dezbateri, p‚n„ la ora 19,30.
V„ consult dac„ ave˛i interven˛ii legate de programul de lucru.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestuia. V„ rog s„ vota˛i!
Programul de lucru al plenului Senatului a fost aprobat de acesta cu 92 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V„ consult dac„ ave˛i interven˛ii legate de ordinea de zi. Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
O ultim„ informa˛ie: de la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat ast„zi patru colegi. Trei sunt membri ai Guvernului, domnii senatori Athanasiu Alexandru, Popescu Mircea-Dan ∫i R„zvan Theodorescu, iar un coleg este bolnav, Ón concediu medical, domnul senator Tri˛„ F„ni˛„.
La punctul 2 din ordinea de zi avem Ónscris„ validarea unui mandat de senator. Raportor, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œl invit pe domnul vicepre∫edinte Aron Bela∫cu s„ prezinte raportul Óntocmit de aceasta.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte!
Raport privind validarea mandatului de senator al doamnei Doina Bunea din Circumscrip˛ia electoral„ nr. 15 Bihor.
Œn urma demisiei domnului senator Teodor Maghiar, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Senatul Rom‚niei, prin Hot„r‚rea nr. 38 din 29 iunie 2004, declar„ vacant locul de senator de˛inut de acesta.
Prin adresa nr. 487 din 14 iulie 2004, Organiza˛ia Jude˛ean„ Bihor a Partidului Social Democrat confirm„ ∫i sus˛ine candidatura doamnei Doina Bunea, Ón vederea valid„rii mandatului de senator.
Cercet‚nd îMonitorul Oficial“, Partea I, nr. 627 din 4 decembrie 2000, se constat„ c„ Ón anexa nr. 3S figureaz„ la Circumscrip˛ia electoral„ Bihor, la pozi˛ia 17, ca membru supleant, Doina Bunea.
Prin adresa nr. 579 din 23 august 2004, Organiza˛ia Jude˛ean„ Bihor a Partidului Social Democrat a adus la cuno∫tin˛a Senatului c„ domnul Florian Pantea, care figureaz„ la pozi˛ia 16, dup„ domnul Teodor Maghiar, a trecut la Partidul Rom‚nia Mare, fiind consilier municipal, Ón urma alegerilor din anul 2004, pe listele acestui partid.
La dosarul de validare se afl„ adeverin˛a nr. 487 din 14 iulie 2004 a Partidului Social Democrat, Filiala Bihor, prin care confirm„ c„ doamna Doina Bunea este membru al Organiza˛iei Jude˛ene Bihor a Partidului Social Democrat ∫i o sus˛ine pentru ocuparea func˛iei de senator, precum ∫i declara˛ia acesteia prin care accept„ validarea mandatului de senator Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 15 Bihor, pentru legislatura 2000—2004.
De asemenea, doamna Doina Bunea a depus la dosar declara˛ia pe propria r„spundere c„ nu a f„cut parte ca agent sau colaborator din organele de securitate, ca poli˛ie politic„, potrivit art. 2 ∫i 3 din Legea nr. 187/1999.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón ∫edin˛a din 24 august 2004, constat‚nd c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile prev„zute de Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, cu modific„rile ulterioare, Ón unanimitate, adopt„ raport favorabil ∫i Ón temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al doamnei Doina Bunea Ón Circumscrip˛ia electoral„ Bihor, pentru diferen˛a de mandat din legislatura 2000—2004.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Dac„ nu sunt interven˛ii, atunci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului prezentat de c„tre domnul senator.
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost aprobat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.
Stima˛i colegi,
V„ reamintesc c„, potrivit dispozi˛iilor legale, dup„ validarea mandatului de senator se depune jur„m‚nt de credin˛„ din partea senatorului validat, jur„m‚nt care se depune Óntr-o ∫edin˛„ solemn„, motiv pentru care declar Ónchis„ ∫edin˛a ordinar„ ∫i totodat„ declar deschis„ ∫edin˛a solemn„ a Senatului, consacrat„ depunerii jur„m‚ntului de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor de c„tre doamna senator Doina Bunea.
##
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile!
Stima˛i colegi,
V„ reamintesc c„, potrivit prevederilor Legii nr. 8/2002, jur„m‚ntul scris se roste∫te individual, se semneaz„ de senator ∫i se depune la pre∫edintele Senatului spre p„strare, de asemenea, c„ jur„m‚ntul se roste∫te cu m‚na dreapt„ pe Constitu˛ie ∫i pe Biblie.
O invit pe doamna senator s„ prezinte jur„m‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Doina Bunea:**
Jur„m‚nt de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor.
Eu, Doina Bunea, Ón calitate de senator ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 15 Bihor,
Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.
A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!
Dac„ dori˛i s„ rosti˛i c‚teva cuvinte Ón prima zi, Ón ziua valid„rii mandatului dumneavoastr„.
Ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Doina Bunea:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ mul˛umesc deosebit pentru c„ prin votul dumneavoastr„ m-a˛i primit ast„zi Ón r‚ndurile Senatului Rom‚niei, c„ acest mandat, chiar dac„ este de scurt„ durat„, este pentru mine o cinste deosebit„. Œmi dau seama de responsabilitatea pe care o ridic„ acest titlu de senator al Bihorului ∫i voi face tot ce-mi st„ Ón putin˛„ pentru a nu-mi dezam„gi concet„˛enii care m-au votat.
V„ mul˛umesc ∫i s„ avem parte de legi eficiente pentru popor ∫i pentru bun„starea acestuia.
V„ mul˛umesc frumos.
™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i ca Ón numele Biroului permanent, Ón numele dumneavoastr„, Ón numele domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu s„ o felicit pe doamna senator Doina Bunea ∫i s„-i doresc o activitate rodnic„, chiar dac„ Ón aceast„ ultim„ sesiune, practic, dezbaterile nu mai sunt pe durat„ foarte mare, dar cu siguran˛„ vor fi extrem de intense fiind la sf‚r∫it de mandat.
Felicit„ri!
Stima˛i colegi,
Revenind la problemele organizatorice, v„ rog s„-mi permite˛i s„ ofer cuv‚ntul liderilor grupurilor parlamentare, Ón situa˛ia Ón care exist„ modific„ri Ón cadrul comisiilor, s„ le prezinte plenului Senatului.
Doamna senator Maria Petre, ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am de f„cut c‚teva propuneri de modificare a componen˛ei comisiilor permanente ale Senatului ∫i ele sunt urm„toarele: grupul nostru parlamentar Ól propune ca membru ∫i ca prim„ comisie, evident, Ón Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ pe domnul senator Aurel Pan„; de asemenea, Ól propunem Ón Comisia economic„, Ól desemn„m ca membru pe domnul senator Dan Dumitru, care Ól va Ónlocui Ón aceast„ comisie pe colegul Iuliu P„curariu.
V„ mul˛umesc.
Jur credin˛„ patriei mele, Rom‚nia.
Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.
Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii Ón leg„tur„ cu cele dou„ propuneri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot pentru a putea modifica hot„r‚rea Senatului de constituire a comisiilor.
Solicitare venit„ din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat ∫i aprobat„ de plenul Senatului cu 102 voturi pentru ∫i 2 ab˛ineri.
Grupul parlamentar P.R.M., v„ rog, domnule senator Ioan Aurel Rus, ave˛i cuv‚ntul!
Au intervenit ∫i la noi c‚teva schimb„ri, Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ au intrat domnii Valentin Ciocan ∫i domnul Vasile Ofileanu, prin p„r„sirea comisiei de c„tre domnul Nicolae P„tru ∫i Ioan Aurel Rus.
Œn Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, prin plecarea domnului Dumitru Badea din Senat a fost cooptat domnul Ioan C‚rciumaru.
Œn Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, prin plecarea domnului Corneliu Bichine˛, a fost numit Ón aceast„ comisie domnul senator Iosif Balint.
Œn Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ ∫i tineret, domnii senatori Gheorghe Bunduc ∫i Gheorghe Mihail Pruteanu au fost Ónlocui˛i de domnii senatori Andrei Victor ∫i Eugeniu-Constantin Florescu.
Œn Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ prin transferul domnului EugeniuConstantin Florescu la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, locul d‚nsului a fost luat de domnul senator George Mihail Pruteanu.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii Ól leg„tur„ cu propunerile formulate de Grupul parlamentar P.R.M.? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ le vot„m Ón bloc. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot!
Solicitare aprobat„ de plen cu 101 voturi pentru ∫i 2 ab˛ineri.
Grupul parlamentar P.S.D., v„ rog domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!
Domnul Viorel Marian Pan„, viceliderul grupului parlamentar, ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Modific„rile sunt urm„toarele: domnul senator Hoha Gheorghe la Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón locul domnului senator Dan-Mircea Popescu; Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, doamna senator Bunea Doina, Ón locul domnului senator Dan-Mircea Popescu, iar la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, domnul senator C„uti∫ Vasile, Ón locul domnului senator Maghiar Teodor.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii Ón leg„tur„ cu propunerile formulate de Grupul P.S.D.? Nu sunt. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra celor 3 propuneri.
Solicit„ri aprobate de plen cu 102 voturi pentru ∫i o ab˛inere.
Adresez rug„mintea comisiilor s„ se Óntruneasc„ m‚ine Ón cadrul reuniunii ∫i s„-∫i desemneze conducerile care s„ fie anun˛ate apoi Ón ∫edin˛a de plen de joi pentru c„ m‚ine ∫i poim‚ine vom avea activitate pe comisii.
La punctul 4 din ordinea de zi avem constituirea a dou„ comisii de mediere, o prim„ comisie de mediere la proiectul de Lege privind Statutul profesional specific al medicului de medicin„ a muncii.
Grupul parlamentar P.S.D. — 3 propuneri, v„ rog!
Grupul parlamentar P.R.M. —2 propuneri.
V„ rog, Grupul parlamentar P.S.D., v„ rog 3 propuneri.
Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.N.L.— o propunere.
Domnul senator Corin Penciuc.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R.— o propunere.
Doamna senator Vajda Borbala.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.S.D., v„ rog, 3 propuneri, din comisia de s„n„tate.
Ion Solcanu
#97079Domnul senator Sorin Oprescu, domnul senator Ion Iliescu ∫i domnul senator Ioan Pop de Popa.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu propunerile formulate. Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra constituirii, c‚t ∫i asupra componen˛ei comisiei.
Comisia aprobat„ de plenul Senatului cu 102 voturi pentru ∫i 2 ab˛ineri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 A doua comisie de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind statutul ale∫ilor locali.
Grupul parlamentar P.S.D., v„ rog, 3 propuneri.
Ion Solcanu
#97767Domnul senator Prichici Emilian, domnul senator Antonie Iorgovan ∫i domnul senator Hri˛cu Florin, de la Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.R.M.— 2 propuneri.
Domnii senatori Dumitru Petru Pop ∫i Alexandru Ionel.
Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri.
La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Ón˛elegere Óntre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind acordarea unui avans, Ón valoare de 2,0 milioane dolari Statele Unite, pentru preg„tirea Proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, care urmeaz„ s„ fie finan˛at printr-un Ómprumut Ón valoare de 80,0 milioane dolari S.U.A., semnat„ la Bucure∫ti la 30 iunie 2004.
- V„ rog, din partea Executivului, cine este prezent s„-
- ∫i ocupe locul ∫i s„ prezinte expunerea de motive. Proiect de lege adoptat de Camera Deputa˛ilor. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Ioan Cordo∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ _**:**_
## Domnule pre∫edinte,
Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D.— o propunere.
Maria Petre.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R.— o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
Mul˛umesc.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, nefiind interven˛ii at‚t asupra constituirii, c‚t ∫i asupra componen˛ei comisiei. Comisie aprobat„ de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru ∫i 2 ab˛ineri.
La punctul 5 Ón ordinea de zi avem o solicitare venit„ din partea Executivului de a dezbate ∫i adopta cu procedur„ de urgen˛„, conform aprob„rii Biroului permanent din 1 septembrie 2004, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, a 3 proiecte de lege, respectiv a proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adi˛ional la Conven˛ia european„ de asisten˛„ judiciar„ Ón materie penal„, adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, al doilea, proiect de Lege pentru ratificarea Protocolului de amendare a Conven˛iei europene pentru reprimarea terorismului, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003, ∫i cel de-al treilea, proiect de Lege privind aplicarea Conven˛iei asupra aspectelor civile ale r„pirii interna˛ionale de copii, adoptat„ la Haga la 25 octombrie 1980, la care Rom‚nia a aderat prin Legea nr. 100/1992.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu cele 3 solicit„ri de dezbatere Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectelor de lege.
## Domnilor senatori,
Œmi revine sarcina de a v„ prezenta ast„zi proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Banca Interna˛ional„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Guvernul Rom‚niei pentru acordarea unui avans Ón valoare de 2 milioane de dolari S.U.A. Ón vederea implement„rii unui proiect intitulat îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“.
Acest proiect a fost aprobat Ón diverse foruri ale B„ncii Mondiale, a fost construit pe baza unei metodologii aprobate Ón plenul B„ncii Mondiale.
Pe baza acestui Ómprumut vor fi realizate o metodologie de dezvoltare a unor puncte de acces la serviciile informatice Óntr-o serie de zone rurale, Ón baza acestui ini˛ial avans de 2 milioane se vor construi 30 asemenea centre care vor fi repartizate Ón diverse zone, unde nivelul de informatizare ∫i de comunica˛ii este foarte sc„zut.
Acest proiect este ∫i Ón concordan˛„ cu sarcinile pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat cu privire la implementarea planului de ac˛iuni _Europlus_ prin care se dore∫te oferirea de ∫anse egale tuturor cet„˛enilor ˛„rii ∫i, Ón primul r‚nd tineretului, pentru a avea acces la resurse informatice. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Comisia noastr„, cu majoritate de voturi, a Óntocmit raport de admitere, f„r„ amendamente, cu precizarea c„ potrivit art. 75 alin. (1) din Constitu˛ie, Senatul este Camer„ decizional„ pe acest proiect ∫i, de asemenea, cu precizarea c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare, supunem spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Desigur este un lucru extrem de important c„ se demareaz„ acest proiect care, a∫a cum se prevede, va costa 80 de milioane dolari ∫i, Ón fond, ace∫tia sunt bani care vor fi returna˛i, restitui˛i conform regulilor economiei de pia˛„. La acest proiect pe care Ól avem noi ∫i care se refer„ pur ∫i simplu numai la avansul de 2 milioane dolari, nu am a face pe fond amendamente, cu at‚t mai mult cu c‚t procedura aceasta de urgen˛„, Ón perioada extrem de scurt„ ∫i de interesant„ care a precedat ∫edin˛a de ast„zi, nu ne-a permis acest lucru, dar a∫ vrea s„ atrag aten˛ia pentru viitor, pentru celelalte 78 milioane, care de fapt vor constitui punerea Ón aplicare la scar„ na˛ional„ a acestui lucru demn de toat„ lauda; deci a∫ vrea s„ aten˛ionez Executivul Ón leg„tur„ cu existen˛a Ón numeroase localit„˛i a telecentrelor. O parte dintre ele se vor Ónfiin˛a pe baza acestui proiect, telecentre Ón care popula˛ia din mediul rural poate avea acces la Internet, ∫i anume ar trebui preluat„ sarcina finan˛„rii lor Ón continuare ∫i a celor existente p‚n„ la ora actual„ ∫i care Ón mare parte sunt l„sate Ón seama organiza˛iilor societ„˛ii civile ∫i, uneori, Ón seama autorit„˛ilor locale; deci s-ar crea o dispropor˛ie Óntre acele localit„˛i, unde a existat voin˛„ ∫i ini˛iativ„ ∫i chiar disponibilitate pentru a finan˛a astfel de lucruri deosebit de utile ∫i acelea care vor primi un îcadou“ pe care Ól pl„te∫te Óntreaga ˛ar„, pentru c„ banii ace∫tia vor fi returna˛i din bani publici. Iat„, deci, cred c„ ar trebui preluat„ chestiunea trat„rii Ón regim unitar ∫i a finan˛„rii, dac„ se poate chiar pe o perioad„ limitat„, dar, Ón cadrul acestui proiect de 80 de milioane, ∫i a telecentrelor rurale care exist„ ∫i func˛ioneaz„ ∫i Ón prezent. Mul˛umesc.
## Da, v„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? V„ rog, doamna senator Maria Ciocan!
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œntruc‚t proiectul îEconomie bazat„ pe cunoa∫tere“ are drept scop eliminarea discrepan˛elor privind accesul la informa˛ie dintre mediul rural ∫i urban, accesul tuturor cet„˛enilor la informa˛ia digital„, crearea unui cadru economic ∫i institu˛ional care s„ stimuleze folosirea eficient„ a cunoa∫terii, este o m„sur„ benefic„ pentru to˛i beneficiarii acestui proiect, fapt pentru care Grupul parlamentar P.R.M. va vota pentru proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Œn˛elegere Óntre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind acordarea avansului de 2 milioane dolari S.U.A. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
Declar Ónchise dezbaterile generale. V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente, c„ legea are caracter de lege ordinar„. O
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2004 pentru modificarea alin. 1 al art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societ„˛ile na˛ionale, companiile na˛ionale ∫i societ„˛ile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ∫i la regiile na˛ionale.
V„ rog, reprezentantul Executivului s„ prezinte expunerea de motive.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La nivelul societ„˛ilor na˛ionale, companiilor na˛ionale ∫i societ„˛ilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ∫i al regiilor autonome s-a impus necesitatea adopt„rii unor m„suri av‚nd ca scop asigurarea resurselor proprii Ón procesul...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
O clip„! V„ rog, doamna secretar de stat, v„ rog s„ merge˛i l‚ng„ domnul secretar de stat.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat Ón_
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin proiectul de ordonan˛„ emis Ón baza Legii de abilitare se p„streaz„ pentru societ„˛ile comerciale cu capital majoritar de stat dreptul de a-∫i constitui din profit un fond de participare la profit la nivelul a p‚n„ la un salariu mediu brut. Au fost foarte multe comentarii pe acest nivel de fond de participare, dar trebuie s„ avem Ón vedere c„ Legea nr. 161/2003 a modificat ∫i a completat Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale ∫i prin aceste modific„ri s-a prev„zut c„ profitul, dup„ plata impozitului, este un drept al ac˛ionarului care poate fi pl„tit sub form„ de dividende. Iat„, c„, prin aceast„ ordonan˛„ se stabile∫te o excep˛ie ca, pentru societ„˛ile cu capital majoritar de stat totu∫i salaria˛ii respectivi s„ poat„ beneficia de un fond de participare la profit p‚n„ la nivelul sumei respective, deci un salariu mediu brut la nivelul agentului economic respectiv, pentru anul de referin˛„. Av‚nd Ón vedere cele ar„tate, v„ rug„m s„ fi˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 de acord ∫i s„ aproba˛i proiectul de act normativ respectiv.
V„ mul˛umesc.
Da, mul˛umesc.
Sunte˛i de acord cu amendamentele existente Ón anex„?
Da.
Mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„, cu majoritate de voturi a decis asupra raportului de admitere, formul‚nd un amendament prezentat Ón anexa la raport. Cu precizarea c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare iar competen˛a decizional„ apar˛ine Camerei Deputa˛ilor, supun spre dezbaterea ∫i aprobarea plenului Senatului proiectul de lege Ón forma prezentat„, cu amendamentul din anex„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, doamna senator Maria Ciocan.!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntruc‚t Ordonan˛a Guvernului nr. 61/2004 privind modific„rile aduse la art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului net realizat de c„tre societ„˛ile na˛ionale, companiile na˛ionale ∫i societ„˛ile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, reglementeaz„ m„sura de limitare a particip„rii salaria˛ilor la fondul de realizare a profitului Ón limita a unui procent 10 % sau a salariului mediu lunar realizat pe unitatea respectiv„, consider„m c„ este o m„sur„ benefic„ pentru societ„˛ile respective Óntruc‚t sumele r„mase se folosesc drept surse de finan˛are pentru anumite activit„˛i ∫i sectoare de activitate din cadrul unit„˛ilor men˛ionate mai sus, fapt pentru care ∫i Grupul parlamentar P.R.M. va vota pentru aceast„ ordonan˛„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
Alte interven˛ii dac„ mai sunt? Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ ne pronun˛„m prin vot Ón primul r‚nd asupra amendamentului existent Ón anexa nr. 1, amendament acceptat de reprezentanta Ministerul Finan˛elor Publice. V„ rog s„ vota˛i!
Amendament aprobat de plenul Senatului cu 72 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 8 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.
Domnule senator Matei Viorel, v„ invit la pupitru!
V„ rog, domnule Dr„gan, ave˛i cuv‚ntul, din partea Guvernului, s„ prezenta˛i expunerea de motive.
**Domnul Gabriel Dr„gan —** _secretar general al Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor_ _**:**_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Actuala Lege nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor transpune o parte din Reglementarea Comisiei Europene nr. 178/2002 privind principiile generale ∫i cerin˛ele legislative din domeniul siguran˛ei alimentelor. Un punct important Ón discu˛iile cu Comisia European„ a fost necesitatea complet„rii Legii nr. 150/2004, Ón sensul adapt„rii Ón integralitate a normelor ∫i principiilor din Reglementarea nr. 178/2004 la condi˛iile din ˛ara noastr„ ∫i Ón special desemnarea autorit„˛ilor competente implicate ∫i cu responsabilit„˛i Ón problematica siguran˛ei alimentelor. Ulterior apari˛iei Legii nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor a fost adoptat„ Legea nr. 215/2004 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2000 privind organizarea activit„˛ii sanitar-veterinare ∫i pentru siguran˛a alimentelor, prin care Agen˛ia Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor a devenit Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor.
Œn conformitate cu Legea nr. 215/2004 Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor este autoritatea ce reglementeaz„ Óntreaga problematic„ legat„ de siguran˛a alimentelor ∫i coordoneaz„ activit„˛ile din acest domeniu de la producerea materiei prime p‚n„ la consumator.
Œn acest sens ∫i Ón conformitate cu noul _acquis_ comunitar a ap„rut necesar„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 150/2004 Ón forma Ón care a fost adoptat„ Ón Guvern.
Mul˛umesc.
## Da, v„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul viitor pre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ s„ prezinte raportul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu aceste proiecte de lege prin adresa L. 560 /2004. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport. Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 31 august 2004. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului de admitere Ón forma prezentat„ de Guvern. Prin natura reglement„rilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Fa˛„ de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, domnul senator Dumitru Codreanu!
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ este ca o necesitate pentru reglementarea Ón ceea ce prive∫te siguran˛a alimentelor nu numai ale oamenilor, dar ∫i a celor folosite Ón hrana animalelor. M„ Óntreb dac„ Ón timpul emiterii ∫i sus˛inerii Legii nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor cei de la sanitar-veterinar nu au avut Ón vedere ∫i siguran˛a alimentelor folosite Ón hrana animalelor ∫i atunci nu trebuia s„ mai venim cu 2-3 ordonan˛e de urgen˛„ una dup„ alta. Dar, probabil, a∫a cum a sus˛inut domnul secretar de stat — sau nu ∫tim cine este, c„ nu s-a prezentat ∫i nu l-am mai v„zut Ón plenul Senatului p‚n„ acum — probabil c„ av‚nd Ón vedere acela∫i an — ∫i Legea 150 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului 24 sunt tot Ón 2004, ∫i Legea 215 tot Ón 2004 — corelarea a fost ceva mai greoaie, probabil. A∫ ruga pe cei care au promovat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ca, atunci c‚nd activitatea sanitar-veterinar„ va intra Ón func˛iune Ón urma aprob„rii acestei ordonan˛e privind siguran˛a alimentelor folosite Ón hrana animalelor, s„ se reÓnfiin˛eze Ón fiecare jude˛ acele laboratoare de control ∫i de analiz„ a furajelor pentru zootehnie. Acele laboratoare au existat, domnule secretar de stat, au func˛ionat foarte bine Ónainte de 1989, cu rezultate deosebite dar, tot prin îgrija“ noastr„, aceste laboratoare au fost desfiin˛ate, iar hrana animalelor se face, a∫a cum a˛i spus ∫i dumneavoastr„, mai pu˛in Ón siguran˛„.
vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i!
Raportul comisiei ∫i proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 1 vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
La punctul 9 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 56/2004 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. II din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“. Invit reprezentan˛ii Executivului la pupitru. Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
## Mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente Ón fa˛a Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, c„ acest proiect de lege se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i c„ proiectul de lege are caracter de lege ordinar„. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond spre dezbatere ∫i adoptare cu acest proiect de lege prin adresa L. 534 /2004. Proiectul de lege are avizul...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
Din sal„
#118159Mai tare!
Mai aproape de microfon, v„ rog!
Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.
Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul Ón ∫edin˛a din 31 august 2004. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi Óntocmirea raportului de admitere Ón forma prezentat„ de Guvern.
Fa˛„ de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnule senator Codreanu, ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum prevedeam ∫i acum 2 ani, c‚nd a intrat Ón plenul Senatului Ón discu˛ie Legea Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, ea a fost conceput„, dup„ p„rerea mea, ∫i mi se pare c„ se adevere∫te, a fost conceput„ nu prea bine, Ón sensul c„... A∫ zice c„ atunci c‚nd facem o cas„ trebuie s„ avem temelie, s„ avem materiale de construc˛ie, s„ avem meseria∫i ∫i a∫a mai departe. La construc˛ia acestei legi s-a plecat f„r„ temelie ∫i f„r„ o baz„ de documentare solid„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ trecem legea. ™i domnul pre∫edinte este de fa˛„, Domnia sa a solicitat ca aceast„ lege s„ treac„ oricum prin Senatul Rom‚niei ∫i prin Parlamentul Rom‚niei, av‚nd Ón vedere c„ st„tea Ón ni∫te sertare de 3-4 ani, Ónainte de a veni noi Ón Parlament.
Este adev„rat, probabil, c„, Ón prim„var„, la interven˛ia domnului pre∫edinte V„c„roiu, c‚nd am discutat din nou despre Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, domnul pre∫edinte nu a putut s„-i determine pe cei... Problema pleac„ Óntotdeauna, Ón aceast„ lege, de la situa˛iile financiare ∫i economice ale subunit„˛ilor academiei. De aici, Domniile lor, membri ai academiei sau pre∫edintele academiei, cei care lucreaz„ Ón academie nu s-au putut Óncadra Ón termenul stabilit prin lege pentru a-∫i rezolva aceste probleme ∫i cere prorogarea termenelor p‚n„ la 31 sau c‚t doresc dumnealor— 31 decembrie.
Domnule pre∫edinte,
Eu afirm Ón fa˛a plenului c„ dumneavoastr„, nu dumneavoastr„ personal, ci cei care trebuie s„ pun„ Ón aplicare aceast„ lege, Ómpreun„ cu Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, cu cei care se ocup„ din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, nu se va Óncheia aceast„ aplicare a legii nici p‚n„ la 31.
Av‚nd Ón vedere c„ reorganizarea aceasta Ón institu˛ii publice cu anumite datorii a unit„˛ilor pe care dumneavoastr„ le ave˛i Ón subordine este foarte greoaie ∫i trebuie s„ intervenim cu alt„ ordonan˛„ de urgen˛„ pentru ∫tergerea acestor datorii ca unit„˛ile s„ poat„ trece Ón aceste institu˛ii publice.
™ti˛i foarte bine c„, Ón Boto∫ani, am Óncercat Ómpreun„ cu dumneavoastr„ ∫i cu cei de acolo, de la Sta˛iunea zootehnic„ Pop„u˛i, s„ facem ceva pentru cercetarea din zon„, de acolo, dar este foarte greu av‚nd Ón vedere datoriile mari acumulate.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii.
Termenul se prorog„ p‚n„ la data de 1 decembrie 2004, conform textului din ordonan˛„.
V„ rog, domnule vicepre∫edinte Buzatu!
Ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mie mi se pare c„ lucrurile sunt pu˛in mai simple. Am dezb„tut aceast„ Lege a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, a fost o comisie care, pe urm„, a definitivat textul, lucr„rile au durat foarte mult. S-a ajuns la un text considerat ideal. S-au ascultat toate punctele de vedere ∫i acum pentru mine este o surpriz„. Surpriza nu este dac„ se are Ón vedere c„ aceast„ prorogare s-ar face numai ca s„ Ónt„reasc„ institutele de cercetare. Œn termeni mai simpli, s„ le l„rgeasc„ domeniile, p„m‚nturile de care au nevoie pentru a face experimente. Œn nici un caz ca, dup„ 2 luni sau 3 luni, dup„ 1 decembrie, s„ se ajung„ la situa˛ia ca institutele de cercet„ri agronomice etc., etc., s„ fie l„sate numai pe h‚rtie ∫i f„r„ nici un fel de p„m‚nturi.
Domnul academician care este aici este un specialist de renume mondial, a lucrat la Viena. Nu cred c„ trebuie noi s„-i d„m sfaturi Domniei sale ∫i speciali∫tilor cu care s-a Ónconjurat.
Deci, dac„ vot„m pentru aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, trebuie s„ avem — o spun pentru procesulverbal pentru c„ acesta conteaz„, acesta r„m‚ne, textul poate s„ treac„, vine altul — avem Ón vedere prorogarea termenului, dar numai cu condi˛ia s„ se ajung„ la consolidarea unit„˛ilor de cercetare prin intrarea lor Ón posesia terenurilor de care este nevoie. Sunt prea mul˛i ochi care a˛intesc asupra acestor terenuri, s„ le spunem, îspeciale“, Óntre ghilimele. Ele sunt cel mai bine situate, cele mai m„noase, au fost lucrate cel mai bine ∫i acum, dac„ tot facem, ascuns sau f„˛i∫, privatizarea, haide˛i s„ ne arunc„m asupra lor.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
## Mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente la proiectul de lege. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.
Preciz‚nd caracterul legii de lege ordinar„, Senatul adopt„ at‚t raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, c‚t ∫i legea Ón ansamblu cu 90 de voturi pentru, 2 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 11 din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 52/2004 pentru modificarea alin. (1) al art. II din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia economic„. Punctul 11.
Punctul 10 o s„-l discut„m la final, Ómpreun„ cu celelalte 2-3 legi care au caracter organic.
Rog pe doamna secretar de stat Manolescu s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin acest proiect de act normativ se preiau la Ministerul Finan˛elor Publice toate contesta˛iile care se afl„ Ón curs de solu˛ionare la Autoritatea Na˛ional„ de Control. Scopul acestei m„suri vizeaz„ de fapt solu˛ionarea unitar„ a acestor contesta˛ii at‚t pentru problematica vamal„, c‚t ∫i pentru problematica fiscal„.
Av‚nd Ón vedere aceast„ cerin˛„ de solu˛ie unitar„ pentru faptele respective, v„ propun s„ fi˛i de acord ∫i s„ aproba˛i modific„rile respective.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Novolan s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Prin prezentul act normativ se propune reglementarea prelu„rii activit„˛ii de solu˛ionare a contesta˛iilor aflate Ón curs de solu˛ionare la Autoritatea Na˛ional„ de Control sau la Autoritatea Na˛ional„ a V„milor de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice. De fapt, a∫a cum a fost Ónainte.
Promovarea prezentului act normativ Ón regim de urgen˛„ se justific„ av‚nd Ón vedere necesitatea solu˛ion„rii unitare ∫i Ón termenele prev„zute de lege a contesta˛iilor formulate.
Men˛ion„m c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Consiliului Economic ∫i Social.
Comisia a adoptat raport favorabil cu unanimitate de voturi ∫i propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn anul 2003, reorganiz„rile succesive ale activit„˛ii Guvernului, f„cute probabil cu scopul de a o Ómbun„t„˛i, au f„cut ca activitatea din domeniul vamal s„ treac„ din subordinea Ministerului Finan˛elor Publice Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control. Au fost multe semne de Óntrebare atunci, de ce se face acest transfer, cu ce scop, Ón ce interese, dar erau nel„muriri pentru cei care nu cuno∫teau anumite realit„˛i din domeniul vamal.
S-a considerat totu∫i ca un fapt benefic faptul c„ au r„mas la Ministerul Finan˛elor Publice 4 puncte din domeniul activit„˛ii vamale ∫i anume elaborarea politicii vamale, elaborarea actelor normative care s„ sus˛in„ aceast„ politic„, solu˛ionarea contesta˛iilor ∫i valorificarea bunurilor confiscate din activitatea vamal„.
Œn anul 2004, la discutarea proiectului de lege privind promovarea ordonan˛ei care stabilea acest transfer, Guvernul vine ∫i insist„ ca solu˛ionarea contesta˛iilor s„ nu r„m‚n„ la Ministerul Finan˛elor Publice, s„ nu r„m‚n„ la cel care elaboreaz„ actele normative care ∫tie despre ce este vorba, care are speciali∫ti ∫i s„ treac„ la Autoritatea Na˛ional„ de Control.
Partidul Rom‚nia Mare a luat atunci atitudine, a spus Ón plenul Senatului c„ este incorect ca solu˛ionarea contesta˛iilor s„ treac„ de la Ministerul Finan˛elor Publice, adic„ de la cel care elaboreaz„ actele normative, la Autoritatea Na˛ional„ de Control, adic„ la cel care face subiectul contesta˛iei. Este incorect ca acele contesta˛ii s„ fie solu˛ionate de cel care este contestat — spuneau atunci reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare.
Iat„ c„, dup„ luni bune de zile, Guvernul ajunge la aceast„ concluzie.
Noi, cei din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, consecven˛i opiniilor noastre ∫i consecven˛i ideii de a vota Óntotdeauna legi bune, legi corecte, vom vota prezentul proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Declar Ónchise dezbaterile generale.
V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii. V„ rog s„ vota˛i! Precizez c„ legea are caracter de lege ordinar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru, 1 vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, adopt„ raportul Comisiei economice, precum ∫i legea Ón ansamblu.
Punctul 12 pe ordinea de zi— proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite Ómpotriva corup˛iei, adoptat„ la New York la 31 octombrie 2003.
Invit pe doamna secretar de stat la pupitru. De asemenea, pe colegul din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului. Ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Rodica Constantinovici —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ _**:**_
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Conven˛ia Organiza˛iei Na˛iunilor Unite Ómpotriva corup˛iei, semnat„ de Rom‚nia Ón decembrie 2003, reflect„ preocuparea constant„ a acestui Ónalt for pentru g„sirea unor solu˛ii care, prin armonizarea legisla˛iilor na˛ionale s„ permit„ promovarea unei politici comune de c„tre statele membre Ón vederea prevenirii ∫i combaterii pe plan interna˛ional a corup˛iei.
Conven˛ia este structurat„ Ón 8 capitole ∫i urm„re∫te promovarea ∫i consolidarea m„surilor Ón scopul prevenirii ∫i combaterii corup˛iei Óntr-un mod eficient, promovarea, Ónlesnirea ∫i sprijinul cooper„rii interna˛ionale ∫i asisten˛ei tehnice Ón scopul prevenirii corup˛iei ∫i a luptei Ómpotriva acesteia, inclusiv recuperarea de bunuri, promovarea integrit„˛ii responsabilit„˛ii ∫i a bunei gestiuni a afacerilor publice ∫i a bunurilor publice.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Emilian Prichici s„ prezinte raportul comisiei.
Domnul secretar al comisiei, v„ rog!
Domnule pre∫edinte,
Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite Ómpotriva corup˛iei, adoptat„ la New York la 31 octombrie 2003, a fost luat Ón dezbatere de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón ∫edin˛a din 2 septembrie 2004, comisia hot„r‚nd Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat de Senat Ón calitate de Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Ofer cuv‚ntul domnului senator Mircea IonescuQuintus.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a face observa˛ii cu privire la ratificarea acestei conven˛ii, s„-mi da˛i voie, ca, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, s„ felicit pe noua noastr„ coleg„, doamna senator Bunea, care se al„tur„ distinselor ∫i at‚t de utilelor noastre partenere Ón acest Senat, Ómbun„t„˛e∫te procentul de prezen˛„ feminin„ Ón Senat ∫i, f„r„ Óndoial„, va da mai mult„ stabilitate ∫i seriozitate lucr„rilor noastre.
Œmi da˛i voie s„ v„ felicit!
V„ mul˛umim.
Cu privire la aceast„ conven˛ie Ómpotriva corup˛iei, sigur c„ nu se mai poate discuta titlul, eu a∫ spune c„ e mai pu˛in potrivit îÓmpotriva“ ∫i trebuia s„ se spun„ îpentru combaterea ∫i prevenirea corup˛iei“. De fapt, este acela∫i lucru. Regret c„ nu ni s-a al„turat textul conven˛iei. Am Ón˛eles, Óns„, foarte mult din expunerea de motive cum este ea structurat„. Conven˛ia aceasta a fost adoptat„ la sf‚r∫itul lunii octombrie ∫i foarte cur‚nd, ∫i e meritoriu acest lucru, a fost semnat„ ∫i de ministrul nostru al afacerilor externe, la o lun„ de zile.
Preocuparea pentru acest flagel de dimensiuni absolut globale a Na˛iunilor Unite arat„ c„, spre deosebire de pesimismul nostru, nu numai Ón ˛ara noastr„ ne confrunt„m cu un asemenea fenomen antisocial, Ónainte de toate, ∫i cred c„ — cum toate for˛ele politice din ˛ara noastr„ sunt Ómpreun„, atunci c‚nd urmeaz„ s„ observ„m, s„ g„sim, s„ observ„m fenomenul, s„ g„sim mijloacele cele mai potrivite pentru prevenirea ∫i pentru combaterea lui — aceast„ conven˛ie este Ón sprijinul nostru, al tuturor ∫i, f„r„ Óndoial„, vom vota proiectul de ratificare.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón fa˛a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter ordinar. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii. V„ rog s„ vota˛i!
Plenul Senatului, cu 91 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, adopt„ at‚t raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
La punctul 13 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adi˛ional la Conven˛ia european„ de asisten˛„ judiciar„ Ón materie penal„, adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
Cel de-al doilea Protocol adi˛ional la Conven˛ia european„ de asisten˛„ judiciar„ Ón materie penal„ a fost adoptat, la 19 septembrie 2001, Ón cadrul celei de-a 765a Reuniune a Comitetului Delega˛iilor Mini∫trilor ∫i a fost deschis spre semnare la 8 noiembrie 2001, la Strasbourg, cu ocazia celei de-a 109-a Sesiuni a Comitetului de Mini∫tri, dat„ la care a fost semnat ∫i de Rom‚nia. P‚n„ Ón prezent, protocolul a fost semnat de 22 de state ∫i ratificat de 6.
Protocolul are ca scop Ónt„rirea capacit„˛ii statelor membre ale Consiliului Europei ∫i a statelor partenere de a reac˛iona eficient la criminalitate. Acest scop este atins prin actualizarea dispozi˛iilor care guverneaz„ asisten˛a judiciar„ Ón materie penal„, prin diversificarea situa˛iilor Ón care asisten˛a poate fi solicitat„, facilitarea cooper„rii judiciare interna˛ionale, c„reia i se confer„ un plus de celeritate ∫i suple˛e.
Prevederile celui de-al doilea Protocol adi˛ional la Conven˛ia european„ Ón materie penal„ sunt armonizate cu cele ale Conven˛iei Uniunii Europene privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie penal„, adoptat„ la 28 mai 2000, care este partea _acquis_ -ului comunitar Ón domeniul justi˛iei ∫i al afacerilor interne.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Œl invit pe domnul senator Emilian Prichici s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Œn ∫edin˛a din 2 septembrie 2004, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege, a constatat c„ prevederile Protocolului adi˛ional la conven˛ie sunt compatibile cu normele din dreptul intern rom‚n, respectiv, cu Codul de procedur„ penal„, a∫a cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, cu Legea nr. 39/2003 privind prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate ∫i Legea nr. 682/2002 privind protec˛ia martorilor.
Fa˛„ de aceste considerente, comisia a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii, nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter ordinar. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.
Plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru, 3 voturi contra ∫i o ab˛inere, adopt„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
La punctul 14 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege de ratificare a Protocolului de amendare a Conven˛iei europene pentru reprimarea terorismului, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Rom‚nia a semnat, la data de 15 mai 2003, Protocolul de amendare a Conven˛iei europene pentru reprimarea terorismului, sub rezerva ratific„rii potrivit prevederilor art. 17 lit. b) din protocol, care va intra Ón vigoare Ón prima zi a lunii care urmeaz„ Óndeplinirii termenului de 3 luni de la data la care toate p„r˛ile la conven˛ie ∫i-au exprimat consim˛„m‚ntul de a deveni parte la protocol. P‚n„ Ón prezent, protocolul a fost ratificat de 5 state.
Œn acest context, ratificarea documentului de c„tre ˛ara noastr„ va confirma, o dat„ Ón plus, interesul pe care Rom‚nia Ól acord„ luptei Ómpotriva terorismului.
## V„ mul˛umesc.
Invit pe domnul secretar Emilian Prichici s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, a proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului de amendare a Conven˛iei europene pentru reprimarea terorismului.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camer„ decizional„.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
™i de data aceasta am constatat cu satisfac˛ie c„ o conven˛ie at‚t de important„, care a fost adoptat„ la data de 15 mai, Ón aceea∫i zi a fost semnat„ ∫i de Rom‚nia, prin ministrul afacerilor externe, ∫i ar fi aproape inutil s„ subliniez importan˛a deosebit„ a acestei conven˛ii Ón aceste momente, pe care vecinii no∫tri foarte apropia˛i, nu chiar vecinii no∫tri, intr„ Ón acest doliu de dou„ zile, Ón urma unei drame care, Óntr-adev„r, a cutremurat tot ce exist„ sim˛ire omeneasc„ pe aceast„ planet„ numit„ P„m‚nt.
F„r„ Óndoial„ c„ este important s„ ar„t„m c„ ˛ara noastr„ este Ómpotriva oric„rui fel de violen˛„ ∫i, cu at‚t mai mult, violen˛ele Óndreptate Ómpotriva unor oameni absolut nevinova˛i.
Sigur, nici nu mai este nevoie s„ spun, cred c„ noi to˛i vom vota acest proiect de ratificare.
Mul˛umesc.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
Mul˛umesc. Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii... Sunt? V„ rog, domnul senator Gheorghe Buzatu. Domnule vicepre∫edinte, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
S„pt„m‚na trecut„ a venit Ón aten˛ia noastr„ dezbaterea unui proiect de lege, care pica a doua zi dup„ deschiderea Canalului BÓstroe ∫i, m„ rog, a fost am‚nat. De data aceasta, iat„ c„ momentul este potrivit. Vine un proiect de lege care ne cheam„ s„ aviz„m o conven˛ie, care este chiar la ordinea zilei.
Dac„ intervin acum, o fac ∫i pentru alt motiv: anul trecut, dac„ Ómi aduc bine aminte, la Consiliul Europei, la Strasbourg, domnul senator Ghiorghi Pris„caru ∫i cel care v„ vorbe∫te am intervenit la dezbaterea care a durat o jum„tate de zi, chiar pe aceast„ tem„ a combaterii terorismului ∫i unde s-a hot„r‚t elaborarea acestei conven˛ii, de fapt, un pact adi˛ional.
Discu˛ia a fost extraordinar de interesant„, pentru c„ au intervenit toate... care sunt necesare Ón tratarea acestui fenomen.
Cu referire la evenimentele recente — ∫i fac trimitere la pres„, presa interna˛ional„ ∫i chiar la presa noastr„ —, combaterea terorismului este absolut necesar„, dar f„r„ manifestarea acelui hei-rup, care poate s„ survin„ ∫i a survenit Ón cazuri concrete, fiind vorba de salvarea vie˛ii copiilor.
La Strasbourg, Ón discu˛iile generale care au fost, s-a subliniat un lucru foarte important: combaterea terorismului — da, de pe principii Óntemeiate, justificate, f„r„ a se ajunge — Doamne, fere∫te! — la un r„zboi Óntre civiliza˛ii. Trebuie avute Ón vedere situa˛iile concrete din care a rezultat acest r„zboi contra terorismului, care, dac„ este purtat f„r„ nici un fel de limite, poate s„ duc„, cum duce Ón unele zone, la un r„zboi al tuturor Ómpotriva tuturor.
Necesitatea semn„rii acestei conven˛ii este, Ón aceste condi˛ii, cu at‚t mai mult evident„. Iat„ numai c‚teva aspecte spicuite, pentru care cred c„ trebuie s„ adopt„m acest proiect de lege ∫i ar fi extrem de bine, a∫ fi foarte fericit, a∫a cum s-a exprimat domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, dac„ — la urma urmei, de ce nu? — l-am adopta chiar Ón unanimitate.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ legea s-a dezb„tut, conform aprob„rii Senatului, Ón procedur„ de urgen˛„. Ea are caracter ordinar.V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i asupra legii.
Raportul comisiei ∫i proiectul de lege Ón ansamblu sunt adoptate de plen Ón unanimitate cu 89 de voturi.
La punctul 15 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aplicarea Conven˛iei asupra aspectelor civile ale r„pirii interna˛ionale de copii, adoptat„ la Haga la 25 octombrie 1980, la care Rom‚nia a aderat prin Legea nr. 100/1992.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru!
Rom‚nia a aderat la Conven˛ia de la Haga, din data de 25 octombrie 1980, asupra aspectelor civile ale r„pirii interna˛ionale de copii, prin Legea nr. 100/1992.
Conven˛ia are ca scop protejarea copilului, pe plan interna˛ional, Ómpotriva efectelor d„un„toare ale unei deplas„ri sau neÓnapoieri ilicite, prin stabilirea unor reguli procedurale care s„ garanteze aducerea imediat„ a copilului Ón statul re∫edin˛ei sale obi∫nuite.
Conven˛ia urm„re∫te, totodat„, protec˛ia exercit„rii dreptului de vizitare, c‚nd aceasta presupune deplasarea copilului din statul Ón care Ó∫i are re∫edin˛a.
Prin Legea nr. 100/1992, Ministerul Justi˛iei a fost desemnat, ca autoritate central„, pentru aducerea la Óndeplinire a obliga˛iilor statului rom‚n.
Œn cei 11 ani de aplicare a conven˛iei, Ministerul Justi˛iei, Ón calitatea sa de autoritate central„, s-a confruntat cu o serie de dificult„˛i, rezultate din disfunc˛iuni ivite Ón aplicarea conven˛iei, cum ar fi: durata Óndelungat„ a solu˛ion„rii cauzelor, nefinalizarea unora din procedurile de executare ∫i interpretarea diferit„ dat„ de c„tre instan˛ele rom‚ne dispozi˛iilor conven˛iei.
Proiectul de lege urm„re∫te precizarea unor reguli Ón desf„∫urarea procedurilor, reguli care, elimin‚nd disfunc˛iunile, s„ conduc„ la uniformizarea practicii Ón solu˛ionarea cererilor formulate Ón temeiul conven˛iei, precum ∫i la asigurarea solu˛ion„rii cu celeritate a acestora.
Con˛inutul acestui proiect de lege este aliniat cerin˛elor dreptului interna˛ional Ón materie ∫i Óncearc„ s„ valorifice experien˛a practic„ acumulat„ de Ministerul Justi˛iei, recomand„rile con˛inute Ón documentele elaborate de-a lungul anilor Ón cadrul Conferin˛ei de la Haga de drept interna˛ional privat ∫i Ón cazuistica interna˛ional„. V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul secretar Emilian Prichici s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Proiectul de Lege privind aplicarea Conven˛iei asupra aspectelor civile ale r„pirii interna˛ionale de copii a fost dezb„tut de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ón ∫edin˛a din 2 septembrie 2004, comisia hot„r‚nd, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ observa˛i c„ nu s-au formulat amendamente, legea s-a dezb„tut, p‚n„ Ón acest moment, cu procedur„ de urgen˛„ ∫i are caracter ordinar. V„ rog s„ vota˛i at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Cu 89 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.
Stima˛i colegi,
V„ propun, Ón primul r‚nd, s„ prelungim dezbaterile parlamentare, chiar dac„ avem transmisie la radio pe Óntreb„ri ∫i interpel„ri, mai avem 4 proiecte de lege, pentru a le finaliza ∫i pe acestea, sunt solicitate cu prioritate, iar la ultimul punct din ordinea de zi, respectiv Óntreb„ri ∫i interpel„ri, nu avem dec‚t 3 Óntreb„ri care vor dura maximum 10 minute.
V„ consult dac„ sunte˛i de acord. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot!
Cu 84 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, s-a aprobat prelungirea programului legislativ de c„tre Senat.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
Revenind la punctul 10 din ordinea de zi — acum avem 4 legi care au caracter organic —, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al func˛ionarului public denumit manager public.
V„ reamintesc c„ a fost Ón dezbaterea plenului, legea a fost reÓntoars„ la comisie, rog colegii din comisie s„ prezinte raportul suplimentar.
Ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
Procedur„!
Domnule pre∫edinte, Comisia...
Numai pu˛in, o chestiune de procedur„, domnul senator Popa.
## Domnule pre∫edinte,
Eu sus˛in c„ nu exist„ raport suplimentar, nu a fost Ómp„r˛it la casete ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, v„ rug„m s„ lua˛i m„surile cuvenite.
V„ rog, este un amendament propus — c„ acela s-a discutat, cel din plen — Ón plenul Senatului, de doamna senator Maria Petre. Nu este altceva Ón raportul suplimentar. A fost doar o discu˛ie legat„ de un amendament, nu Ól puteam accepta aici, au continuat discu˛ia Ón comisie. Haide˛i s„ Ói ascult„m!
## Domnule pre∫edinte,
M„ ierta˛i, nu ∫tiu dac„ dumneavoastr„ a˛i pus la vot..., nu, era domnul pre∫edinte V„c„roiu, a pus la vot reÓntoarcerea la comisie, pentru raport suplimentar ∫i nu exist„ raport suplimentar. Eu critic...
Eu Ól am Ón fa˛a mea.
Din sal„
#147028™i noi Ól avem.
™i colegii Ól au.
Œmi pare r„u, dar Ónseamn„ c„ este o defec˛iune Ón materie, la caset„ nu a fost depus, eu mi-am luat toate actele ∫i mi le-am cercetat.
Din sal„
#147288A fost depus raportul.
S„ nu se fi r„t„cit undeva, pentru c„ to˛i colegii Ól au, domnule senator, dar nu este un raport complicat sau care s„ ridice probleme.
Haide˛i s„ Ól rug„m pe domnul senator Hri˛cu s„ Ól prezinte ∫i vedem dac„ mai men˛ine˛i acest incident procedural.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului propune plenului Senatului, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al func˛ionarului public denumit manager, Ón forma transmis„ de Guvern, cu amendamentul prezentat Ón anexa care face parte integrant„ din raport.
Prin natura reglement„rilor, proiectul se Ónscrie Ón categoria legilor organice, urm‚nd a fi adoptat Ón conformitate cu art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei. Amendamentul prezentat este...
Este Ón anex„, propus de doamna senator Maria Petre ∫i acceptat.
Da, la art. 4 era îprograme de formare specializat„, specific pentru tinerii func˛ionari publici, cu durat„ de un an“, iar amendamentul aprobat sun„ a∫a: îprograme de formare specializat„ cu durata de un an, specific pentru tinerii func˛ionari publici Ón v‚rst„ de p‚n„ la 33 de ani“.
## Da, mul˛umesc.
V„ rog, din partea Executivului, punctul de vedere ∫i Ón leg„tur„ cu amendamentul prezentat de domnul senator Hri˛cu Florin.
**Domnul Marius Profiroiu —** _secretar de stat pentru rela˛ia cu Parlamentul Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
M„ numesc Marius Profiroiu ∫i reprezint Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Suntem de acord, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, cu acest amendament. Vreau s„ mai fac o singur„ precizare: la discu˛iile avute la comisie cu to˛i colegii no∫tri au participat inclusiv exper˛ii str„ini cu care am lucrat, pentru c„ acesta este un angajament al Rom‚niei Ón procesul de integrare european„. Ne-am pus cu to˛ii de comun acord, este o chestiune extrem de util„ pentru ca Rom‚nia s„ poat„ s„ beneficieze de programe PHARE de formare, p‚n„ Ón 2008, Ón valoare total„ de aproape 20.000.000 euro.
V„ rog, s„ o auzim!
Œnseamn„ c„ proiectul pe care l-a˛i transformat Ón aceast„ lege, îBursa Guvernul Adrian N„stase“, nu avea finan˛are sau a˛i a∫teptat aceast„ finan˛are a îBursei Guvernului Adrian N„stase“ din str„in„tate.
Sunt dou„ lucruri diferite, domnule senator.
## Da, mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale sau Ón leg„tur„ cu amendamentul formulat de doamna senator Maria Petre, amendament acceptat de c„tre ini˛iator.
Domnul senator Popa, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
Eu am o Óntrebare c„tre reprezentantul Guvernului: de ce s-a g‚ndit o astfel de derogare de la norma comun„ ∫i nu a fost modificat„ norma comun„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu existe discrimin„ri pentru restul func˛ionarilor publici?!
Deci e vorba de concep˛ia sau, mai bine-zis, modul Ón care s-a g‚ndit acest act normativ. Œn principiu, a∫a cum am ar„tat ∫i data trecut„, nu m„ opun ideii unor promov„ri rapide sau ultrarapide sau pl„˛ii Ón plus a unor func˛ionari, dar nu accept, ca principiu, ideea unor derog„ri permanente ∫i stabilirea de categorii speciale chiar Ón acest domeniu al func˛iei publice.
V„ rog s„ oferi˛i r„spuns!
## Domnule pre∫edinte,
## Domnule senator,
Era nevoie, pentru c„ este o urgen˛„, altfel eram Ón situa˛ia s„ pierdem finan˛area pentru programul PHARE 2004—2006 ∫i atunci Comisia European„ a spus c„ avem nevoie acum ∫i nu Ón 2005 ∫i s-a luat hot„r‚rea s„ fie ordonan˛„ de urgen˛„, pentru c„ eram Ón situa˛ia s„ nu putem pl„ti bursele PHARE pentru cei care se Óntorc acum Ón Rom‚nia, cei 100 de tineri care au c‚∫tigat concursul na˛ional, care au fost selecta˛i de c„tre exper˛ii Comisiei Europene ∫i care acum se Óntorc acas„ ∫i vor lucra pentru statul rom‚n, pe un contract de 5 ani de zile. Era interesul nostru s„ facem acest lucru acum ∫i nu mai t‚rziu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Domnule pre∫edinte, Am o nel„murire.
Nu, nu, aceast„ lege este Ón continuarea Programului îBursa Guvernului Rom‚niei“.
## Domnule pre∫edinte,
Dac„-mi permite˛i, nu, nu este Ón continuarea Programului îBursa Guvernului Rom‚niei“, este un program finan˛at de c„tre Comisia European„ ∫i se nume∫te îSchema tinerilor profesioni∫ti“. Deci nu este Ón continuarea îBursei Guvernului Rom‚niei“.
Dac„ v„ uita˛i cu aten˛ie — ∫i Ón comisie am discutat cu colegii dumneavoastr„ — am convenit de comun acord c„ Ón toate ˛„rile europene exist„ acest mecanism de avansare rapid„, dar, Ón acela∫i timp ∫i de evaluare. Cei care nu corespund standardelor Uniunii Europene Ó∫i pierd automat statutul. Deci nu este un privilegiu, ci Ói face pe cei bine preg„ti˛i s„ Ón˛eleag„ c„ avem nevoie de ei acum ∫i nu peste 2 sau 3 ani de zile.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da, mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii. Dac„ nu mai sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului existent Ón anexa nr. 1. V„ rog s„ vota˛i! Rog colegii senatori s„ voteze!
Cu 83 de voturi pentru, 2 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, amendamentul a fost adoptat de plen.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
-
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
La punctul 16 avem Ónscris proiectul de Lege privind darea unui teren Ón folosin˛a gratuit„ a Ambasadei Fran˛ei la Bucure∫ti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Rog punctul de vedere al Executivului. Ave˛i cuv‚ntul!
Dac„ exist„ uzan˛a interna˛ional„ a reciprocit„˛ii sau darea Ón folosin˛„ gratuit„, sau transfer Ón alte formule?
Mul˛umim, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prezentul proiect de lege este necesar pentru a se transmite Ón folosin˛„ gratuit„ un teren Ón scopul de a se constitui noul sediu pentru Liceul îAnna de Noailles“, care ast„zi func˛ioneaz„ Ón condi˛ii necorespunz„toare Ón incinta Ambasadei Republicii Franceze.
Potrivit Constitu˛iei ∫i potrivit Legii nr. 213/1998 transmiterea Ón folosin˛„ gratuit„ nu se poate face dec‚t la institu˛iile publice ale statului.
Œn momentul de fa˛„, prin acest proiect de lege se propune, Ón primul articol, trecerea suprafe˛ei de teren de 10.000 m[2] din proprietatea public„ a statului, Ón proprietatea privat„ ∫i astfel s„ poat„ s„ fie transmis Ón folosin˛„ gratuit„ Ón vederea constituirii acestui nou sediu pentru care investi˛ia este suportat„ integral de c„tre statul francez.
Pentru informa˛ii suplimentare o avem aici pe reprezentanta Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, dac„ este nevoie.
Da, dac„ dore∫te suplimentar s„ informeze plenul Senatului cu ceva, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul! Nu dori˛i.
Bun. V„ rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege, a apreciat Ón unanimitate c„ Ón circumstan˛ele de fa˛„ se justific„ derogarea de la prevederile Legii nr. 213/1998, drept pentru care a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## Da, mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Da, v„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu!
O singur„ Óntrebare: dac„ exist„ Ón uzan˛a interna˛ional„ aceast„ reciprocitate Ón acordarea de terenuri pentru ambasade.
## **Domnul Teodor Bobi∫:**
Nu am Ón˛eles.
Œn cazuistic„ exist„. Tocmai de aceea am ∫i solicitat Ón primul articol s„ fie mai Ónt‚i trecut din proprietatea public„ Ón proprietatea privat„, iar odat„ trecut Ón proprietatea privat„ titularul dreptului de proprietate Ó∫i transmite dreptul Ón cele 3 forme cunoscute.
## **Domnul Valentin Dinescu**
_**:**_
Nu a Ón˛eles Óntrebarea. Œntrebarea era dac„ putem primi, prin reciprocitate, ∫i noi teren Ón Fran˛a.
Este doar un gest de bun„voin˛„ sau un act de reciprocitate. Despre asta este vorba.
Aici nu este vorba de reciprocitate. Dac„ era vorba de reciprocitate nici nu mai era nevoie s„ trecem din proprietatea public„ Ón proprietatea privat„. Atunci se putea, pe baz„ de reciprocitate, Ón acelea∫i condi˛ii, s„ primim aceea∫i suprafa˛„ Ón proprietate public„ sau dac„ terenul era deja Ón proprietate privat„...
## Da, mul˛umesc.
Œl invit„m pe domnul senator Pris„caru, v„ rog!
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Stimularea Ónv„˛„m‚ntului Ón limba francez„ este o preocupare a statului rom‚n ∫i a statului francez, Ón egal„ m„sur„. Liceul francez, la ora actual„ func˛ioneaz„ Ón condi˛ii improprii, iar solicit„rile pentru cre∫terea num„rului de elevi Ón liceul francez sunt foarte mari.
Acesta a constituit obiectul unor discu˛ii mai Óndelungate Óntre reprezentan˛ii rom‚ni ∫i francezi ∫i s-a ajuns la aceast„ solu˛ie, Ón ideea ca noi s„ punem la dispozi˛ia Fran˛ei acest teren, iar Óntreaga investi˛ie s„ fie suportat„ de c„tre statul francez.
Eu cred c„ este un lucru foarte bun ∫i Ói invit pe colegii din Senat s„ voteze Ón favoarea acestui document.
Mul˛umesc.
## Da, mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii..., De altfel domnul senator a pus doar o simpl„ Óntrebare legat„ de acest transfer. V„ rog s„ ne pronun˛„m prin vot at‚t asupra raportului favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. Precizez caracterul legii de lege organic„.
Cu 81 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 La punctul 17 avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum ∫i a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
Comisiile sesizate Ón fond— Comisia economic„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Doamna secretar de stat Manolescu,
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
## Da, domnule pre∫edinte.
Prin aceste modific„ri ∫i complet„ri ale cadrului legislativ, referitor la contractele de parteneriat publicprivat ∫i la regimul concesiunilor, se asigur„ o transparen˛„ deplin„, Ón concordan˛„ cu normele europene, a procedurilor de selec˛ie ∫i de adjudecare a contractelor de tip parteneriat public-privat. Astfel, prin aceste modific„ri se stabilesc principiile care stau la baza select„rii ofertan˛ilor, precum ∫i obliga˛ia autorit„˛ilor care lanseaz„ oferte publice de a publica, Ón acest sistem de parteneriat public-privat, ofertele respective ∫i Ón Jurnalul Na˛ional al Comunit„˛ii Europene, tocmai pentru ca diverse persoane fizice ∫i juridice interesate s„-∫i manifeste interesul fa˛„ de acestea.
Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare, Ón forma prezentat„ de Guvern, f„r„ amendamente, motiv pentru care sus˛inem adoptarea actului normativ.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Invit pe cei doi colegi s„ desemneze raportorul ∫i s„ prezinte raportul comun.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Fa˛„ de cele prezentate de doamna ministru, noi nu avem de spus dec‚t c„ membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, f„r„ amendamente, pe care-l supun spre adoptare plenului Senatului, Ómpreun„ cu proiectul de lege, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de c„tre comisie ∫i asupra legii Ón ansamblu, cu precizarea c„ proiectul de lege a fost dezb„tut de Senat Ón procedur„ de urgen˛„.
Senatul adopt„ at‚t raportul, c‚t ∫i legea Ón ansamblu, cu 76 de voturi pentru ∫i 6 ab˛ineri.
Punctul 18 Ón ordinea de zi, ∫i ultimul, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii patronatelor nr. 356/2001.
Senatul, prima Camer„ sesizat„. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri... De fapt, cele dou„ comisii — ∫i Comisia economic„ sunt sesizate. Ave˛i cuv‚ntul!
Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii patronatelor nr. 356/2001, Ón sensul modific„rii atribu˛iilor ∫i a modului de constituire a organiza˛iilor patronale, precum ∫i introducerea Ón textul legii a criteriilor de reprezentativitate la nivel na˛ional. Propunerea legislativ„ creeaz„ confuzie prin redefinirea atribu˛iilor organiza˛iilor patronale, transfer‚nd acestora abilitatea de a certifica bonitatea societ„˛ilor comerciale, atribu˛ie specific„ Camerei de Comer˛ ∫i Industrie, stabilit„ prin lege. De aceea, comisiile au analizat ∫i avizele negative ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic ∫i Social, precum ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului. Fa˛„ de acestea, cu un vot Ómpotriv„ ∫i 2 ab˛ineri, cele dou„ comisii au Óntocmit raport de respingere a propunerii legislative, pe care-l supun plenului Senatului spre adoptare.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Sunt interven˛ii?
Da. Domnul senator BÓciu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Este un capitol la care este evident c„ exist„ un vid legislativ. Œntr-o discu˛ie anterioar„ Ón cadrul Comisiei economice, am fost nevoit s„ m„ documentez asupra uniunilor patronale din Rom‚nia. Pentru ca o uniune patronal„ din Rom‚nia s„ fie reprezentativ„ la nivel na˛ional, ea trebuie s„ aib„ peste 30% membri dintre patronii din Rom‚nia. Am solicitat mai multor uniuni patronale din Rom‚nia s„-mi comunice care dintre ele este reprezentativ„ ∫i am primit de la 9 uniuni patronale din Rom‚nia r„spuns pozitiv, c„ sunt reprezentative la nivel na˛ional, adic„ patronii din Rom‚nia, conform num„rului actual de uniuni patronale sunt reprezenta˛i Ón propor˛ie de 270%. Deci, revin la ideea de la Ónceput c„ este un vid legislativ la acest capitol. Este nevoie de uniuni patronale reprezentative la nivel na˛ional, pentru c„ legea d„ numai acestor uniuni dreptul la negociere cu Guvernul. Ini˛iativa legislativ„ a colegei noastre, pe care o admir, dar nu pot s-o sus˛in, pentru c„ este incomplet„. R„m‚ne ca Ón perioada scurt„ care a mai r„mas, al˛i colegi parlamentari, cu care m„ a∫ez de acum al„turi, s„ aib„ o ini˛iativ„ legislativ„ pentru a completa, Ón acest domeniu, o lege bun„.
Mul˛umesc.
Trebuie s„ vrea ∫i M„ria Sa..., nu patronatul, ci electoratul.
Mul˛umim.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
N-am Ón˛eles pe cine admir„: pe colega noastr„ sau ini˛iativa?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Ini˛iativa. Da.
Domnul senator BÓciu este decis s-o admire ∫i pe colega noastr„ Ón mandatul viitor. ™i a zis c„ depinde de M„ria Sa..., nu patronatul, ci electoratul... Ce va decide Ón 28 noiembrie.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ observa˛i c„ raportul este negativ, este de respingere, c„, de fapt, toate avizele necesare, cele 4 avize sunt negative, motiv pentru care
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Rog colegii senatori, cei care nu r„m‚n Ón continuare la dezbateri, la ultimul punct din ordinea de zi, s„ o fac„ Ón lini∫te. V„ rog...
Stima˛i colegi,
S-au Ónscris la Óntreb„ri ∫i interpel„ri domnii senatori Aron Bela∫cu, Dumitru Codreanu, Corin Penciuc. Dac„ mai sunt ∫i al˛i colegi care doresc s„ se Ónscrie Ói rog s„ o fac„.
Œl invit la tribun„, Ón primul r‚nd, pe domnul senator Aron Bela∫cu. Este prezent? Nu.
Domnul senator Dumitru Pop, ave˛i cuv‚ntul!
Unde-i domnul Bela∫cu, dac„ nu-i aici? ( _Discu˛ii.)_ S„ v„ vad„ poporul, s„ v„ vad„ ˛ara, domnule senator. Veni˛i aici!
Domnul Pop, pofti˛i, domnule senator! _(Discu˛ii._ ) Acum a˛i Óncurcat drumurile. V„ ducea˛i Óncolo ∫i o lua˛i Ónapoi. A∫a-i Ón via˛„, unii semnalizeaz„ st‚nga ∫i fac la dreapta.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase, de c„tre subsemnatul, Dumitru Pop, senator P.R.M. de Mure∫.
Domnule prim-ministru,
Av‚nd Ón vedere prevederile art. 1 alin. (3) ∫i (5), art. 2, art. 4, art. 6, art. 13, art. 16 alin. (1) ∫i (2), art. 30 alin. (7) ∫i art. 32 alin. (2) din Constitu˛ie, constat c„, sub guvernarea dumneavoastr„, cet„˛enii sunt discrimina˛i ∫i insulta˛i, fiindu-le grav afectat„ demnitatea na˛ional„, deoarece Ón municipiul T‚rgu-Mure∫, localitate situat„ Ón Rom‚nia — stat na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil — pe frontispiciul Palatului Culturii este prezent„ o inscrip˛ie Ón piatr„ pe care scrie îHungaria“ ∫i îKultúrpalota“, motiv pentru care v„ rog s„-mi r„spunde˛i de ce permite˛i perpetuarea discrimin„rii ∫i a dezinform„rii cet„˛enilor rom‚ni, care nu mai Ón˛eleg, atunci c‚nd v„d aceste inscrip˛ii, dac„ se afl„ Ón Rom‚nia sau Ón Ungaria.
Considera˛i c„ cet„˛enii rom‚ni de origine ungar„ sunt at‚t de redu∫i Ónc‚t nu pot Ón˛elege semnifica˛ia denumirii — Palatul Culturii — scris„ Ón limba oficial„ a statului rom‚n, Ón care au ales liber s„ tr„iasc„, Ónc‚t accepta˛i ca pere˛ii unor cl„diri oficiale s„ fie Ónzorzonate cu fel de fel de inscrip˛ii, scrise Ón alte limbi ce nu au nici o leg„tur„ cu limba oficial„ a Rom‚niei, sau sus˛ine˛i ideea unor retrograzi ∫ovini care afirm„ ∫i ac˛ioneaz„ pentru a convinge c„ ∫i municipiul T‚rgu-Mure∫ ar apar˛ine Ungariei?
Aceea∫i situa˛ie intolerabil„ se afl„ ∫i Ón interiorul cl„dirii Prefecturii Mure∫, unde, Ón hol, Ón locul destinat pl„cii prin care locuitorii municipiului T‚rgu-Mure∫ au exprimat ve∫nica recuno∫tin˛„ pentru gloriosul soldat rom‚n la 5 ani de la unirea teritoriilor rom‚ne∫ti cu patria-mam„, dup„ 10 ani de domnie a regelui Ferdinand, demontat„ abuziv de cei ce nu recunosc suveranitatea poporului rom‚n ∫i Ón T‚rgu-Mure∫, ce au instalat pe acel frontispiciu efigia fostului primar Bernady Görgy, care Ón activitatea sa a prigonit ∫i umilit rom‚nii.
Ce m„suri concrete inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru a se Ónl„tura discrimin„rile intolerabile Óntr-un stat de drept, democratic, semnalate ∫i sus˛inute de fotografiile pe care le anexez.
Mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Corin Penciuc— Grupul P.N.L.
## Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea este prezentat„ domnului Ion Giurescu, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale. Referitor la con˛inutul Óntreb„rii, Ól rog pe domnul pre∫edinte s„-mi prezinte situa˛ia pl„˛ilor aferente concediilor medicale acordate Ón anul 2003 ∫i primul semestru al anului 2004, precum ∫i cuantumul pl„˛ii sumelor concediilor medicale aferente accidentelor de munc„ ∫i bolilor profesionale pentru acelea∫i perioade enun˛ate mai sus.
Solicit r„spuns scris.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru Codreanu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare c„tre domnul ministru Cristian Diaconescu.
## Domnule ministru,
V„ rog s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele: de ce Ón sistemul penitenciarelor din Rom‚nia nu se poate institui o conduit„ a personalului ce-∫i desf„∫oar„ activitatea Ón acest domeniu, Ón conformitate cu legile ∫i dispozi˛iile Ón vigoare?
Œn acest sens, doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, dac„ mai era nevoie, c„, Ón urma multor evad„ri din penitenciare, evad„ri ce au costat timp, nervi, disloc„ri de cadre, dar mai ales bani, tratamentul inuman al de˛inu˛ilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Ón penitenciare (cazul Ia∫i ∫i nu numai), unii din subordona˛ii dumneavoastr„, chiar de la nivel Ónalt, de˛in„tori ai unor propriet„˛i mobiliare ∫i imobiliare, ce nu pot fi justificate prin salariile pe care le au de bugetari (terenuri, case, iahturi etc.), dau uneori dispozi˛ii cam ciudate, ca s„ nu spun altfel. A∫a se face c„ la penitenciarul din Boto∫ani am constatat o neregul„ Ón care se pare c„ ideea înepotismului“ func˛ioneaz„ perfect ∫i aici.
Œn _Monitorul de Boto∫ani_ , din data de 27 iulie 2004, penitenciarul scoate la concurs un post de operator calculatoare, cu toate condi˛iile impuse de c„tre cei care au dat anun˛, Óntre care îb„rba˛ii s„ aib„ stagiul militar satisf„cut“. S-au Ónscris 4 concuren˛i ce urmau s„ dea concursul definitiv, pentru c„ mai d„duse o prob„ la Penitenciarul Boto∫ani, pe data de 12 august 2004 la D.G.P. Bucure∫ti. Numai c„ nu a fost s„ fie a∫a, deoarece persoana mult dorit„ sau s„-i zicem înumit„“ nu a ap„rut printre cei 4 concuren˛i ∫i ca atare, din ordinul colonelului Florian, din cadrul Direc˛iei Generale a Penitenciarelor Bucure∫ti, ce poart„ nr. 26.323 din 12 august 2004, s-a dispus reorganizarea concursului ce a fost anun˛at Ón _Monitorul de Boto∫ani_ din 14 august
2004, anun˛ care nu mai prevedea ca b„rba˛ii s„ aib„ stagiul militar satisf„cut, Óntruc‚t persoana mult a∫teptat„, pe numele ei Guleac Mihai, nu are dec‚t 19 ani ∫i nu a reu∫it s„-∫i satisfac„ stagiul militar.
V„ rog, domnule ministru, s„ verifica˛i cele prezentate ∫i s„ dispune˛i m„surile care se cuvin, conform legilor Ón vigoare, m„suri care doresc s„ fie prezentate Ón scris ∫i oral la tribuna Senatului.
Mul˛umesc, domnule senator.
Rog _staff_ -ul s„ Ónainteze cele 3 Óntreb„ri Executivului,
pentru a fi formulate r„spunsuri Ón ∫edin˛a viitoare.
- Stima˛i colegi,
- Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului,
- ordinea de zi fiind epuizat„.
- V„ mul˛umesc.
- V„ doresc o sear„ bun„!
- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 18,35._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#171268Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 112/15.IX.2004 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul 60.800 lei
Dac„ ne-ar fi ocupat vizigo˛ii, vizigo˛ii puteau spune: îDomnule, Ómi pare r„u, noi suntem la putere acum“, dar nu ne-au ocupat vizigo˛ii. Altcineva este la putere. Or, acest altcineva ridic„ din umeri. Statul rom‚n, reprezentat de partidul de guvern„m‚nt care a promis acestor oameni expres, pe atunci, se numea P.D.S.R., Ón 2000, c„ le va rezolva problema. Nu a f„cut nimic.
Ace∫ti oameni se afl„ ca Ón fa˛a unui mare escroc. Statul rom‚n, ierta˛i-m„ c„ spun aceast„ vorb„, se poart„ ca un escroc. I-ai dat ni∫te bani, urma s„-˛i dea un produs ∫i acum se face c„ nu te cunoa∫te. Te trimite de la Ana la Caiafa.
Ace∫ti oameni s-au adresat ∫i instan˛elor interna˛ionale. Din nefericire, neav‚nd un avocat bun, fiind ∫i cam str‚mtora˛i, s-a produs un viciu de form„, nu unul de fond. Ei n-au pierdut procesul, ci nu au depus, pare-se, cum se cuvine documenta˛ia ∫i li s-a respins, urm‚nd s-o depun„ din nou.
Dar Ón fa˛a bunului dumneavoastr„ sim˛, pe care mizez, sim˛i˛i c„ problema lor este c‚t se poate de corect„. Au depus ni∫te bani unei institu˛ii serioase, care persist„ ∫i ast„zi, iar institu˛ia aceasta a folosit banii lor,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 statul rom‚n a avut ce face, Ón 1990, cu suma de 70.000 lei, era b„net la vremea aceea! Statul i-a folosit. Sigur c„ este greu s„ le d„m de urm„ acum, dar ei s-au concretizat Ón ceva, iar ast„zi, c‚nd s-ar pune problema restituirii nu a unui automobil, pentru c„ nu se mai produce Dacia 1300, iar noul model cost„ mult mai scump, ci a unei sume echivalente cu aceea c‚t costa o _Dacie_ Ón 1989, pus Ón fa˛a acestei situa˛ii, statul se comport„ ca o jigodie, ca un nesim˛it, b„t‚ndu-∫i joc de ace∫ti oameni.
Œn aceste condi˛ii, stimate colege ∫i stima˛i colegi, cred c„ noi, Parlamentul Rom‚niei, care avem autoritate asupra Executivului, nu putem p„stra indiferen˛a. Este o chestiune de obraz, este o chestiune de onestitate. Zeci de mii de oameni sunt p„gubi˛i sub ochii no∫tri. Parlamentul Rom‚niei nu poate tolera a∫a ceva. ™i s-a f„cut un calcul. Suma datorat„ lor este mai mic„ dec‚t, de pild„, datoriile ∫terse printr-o manevr„ deloc curat„ de la RAFO sau suma datorat„ lor s-ar putea u∫or scoate dac„ s-ar recupera cu adev„rat datoriile marilor neplatnici de impozite, mii de miliarde.
Œn aceste condi˛ii, lua˛i ca o rug„minte din partea mea, Ón calitate de coleg al dumneavoastr„, s„ ne manifest„m voin˛a pentru ca statul rom‚n s„ se comporte corect, onest, ∫i nu ca un escroc.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Pre˛ul na˛ional de referin˛„, care reflect„ nivelul de suportabilitate a consumatorilor, este ast„zi stabilit la 24 de euro pe gigacalorie. Costurile, care cuprind ∫i pierderile respective, sunt de 45 — 50 de euro, iar diferen˛a se acoper„ prin subven˛ii. Aceste subven˛ii vin de la bugetul central sau de la bugetul local. Anul trecut, de exemplu, s-au dat circa 250 — 300.000.000 de euro pentru a acoperi aceste subven˛ii, respectiv aceste pierderi.
Un element agravant este dat de faptul c„ dac„ Ón perioada 1997 — 2000 Rom‚nia a acceptat subven˛ii Óncruci∫ate, industrie—-popula˛ie, prin care industria pl„tea energia electric„ ∫i c„ldura mai scump ca popula˛ia s„ pl„teasc„ mai pu˛in, Ón perioada 1999 — 2000 aceste subven˛ii s-au retras. ™i pre˛ul gigacaloriei, de exemplu, s-a dublat Óntr-o perioad„ foarte scurt„ de timp. Œn acela∫i timp, pre˛ul gazelor naturale a r„mas neafectat. Rezultatul? Fiecare ∫i-a f„cut o socoteal„ ∫i a ajuns la concluzia c„ e mai simplu s„ renun˛e la sistemul acesta cu multe pierderi de termoficare, de Ónc„lzire centralizat„ ∫i s„ treac„ la gaz natural. Sunt, astfel, 500.000, cel pu˛in, de apartamente care au renun˛at la Ónc„lzirea centralizat„ ∫i au trecut la cogenerare.
Un aspect care va complica Ónc„ ∫i mai mult situa˛ia se refer„ la faptul c„, de cur‚nd, Rom‚nia a Óncheiat o Ón˛elegere cu Fondul Monetar Interna˛ional de retragere a subven˛iilor pentru Ónc„lzire, ∫i anume: Ón 2005 — cu 1/3, Ón 2006 — cu 2/3. Deci la Ónceputul lui 2007 pre˛ul de 45 — 50 de euro pe gigacalorie va fi transferat, f„r„ subven˛ii, consumatorului final.
Cum se vor acoperi aceste diferen˛e? Pentru c„ este greu de crezut c„ Ón aceast„ perioad„ nivelul de trai va cre∫te cu aceea∫i vitez„.
S-a hot„r‚t, Ón urm„ cu doi ani de zile, transferul a circa 20 centrale de termoficare la autorit„˛ile locale, iar aceast„ problem„ a Ónc„lzirii centralizate ∫i a Ónc„lzirii ora∫elor a revenit Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Pe l‚ng„ faptul c„ acest transfer nu a rezolvat problema, partea proast„ este c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu este preg„tit, din punctul de vedere al speciali∫tilor, s„ gestioneze aceast„ problem„. Din p„cate, Ón afar„ de h‚rtii, nu s-au produs foarte multe lucruri.
Un alt element care se adaug„ la dificult„˛ile pe care le-am men˛ionat este legat de pre˛ul gazului, pre˛ul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 gazelor naturale. Aceste pre˛uri, diferen˛iate pentru industrie ∫i pentru popula˛ie, vor cre∫te, Ón perioada urm„toare, Óntr-o perioad„ de circa 2 — 3 ani de zile, la un nivel de circa 140 de euro pe mia de metri cubi pentru consumatorii industriali ∫i la 210 euro pe mia de metri cubi pentru popula˛ie, deci cu circa 50% mai mult dec‚t Ón momentul de fa˛„, care, pe l‚ng„ cre∫terea gigacaloriei datorit„ retragerii subven˛iilor, o s„ trebuiasc„ s„ fac„ fa˛„ ∫i cre∫terii pre˛ului gazelor naturale.
Pierderile acestea enorme, care ajung p‚n„ la 75— 77%, se pot reduce numai prin investi˛ii, prin noi tehnologii, dar nu sunt investi˛ii f„cute sau, Ón orice caz, ele nu au o valoare semnificativ„, care Ón ansamblu se plaseaz„ la circa 4—4,5 miliarde euro.
Aten˛ionez asupra faptului c„ politica energetic„ a Uniunii Europene Ón direc˛ia cogener„rii fixeaz„, ca o cifr„ de control, ca 40% din energia electric„ Óntr-o ˛ar„ s„ fie produs„ din cogenerare. Noi am pornit, Ón 1989, cu 40%. Œn momentul de fa˛„, din cauza fenomenelor pe care le-am men˛ionat, a ajuns la 9% ∫i este Ón descre∫tere Ón continuare.
Popula˛ia este, ast„zi, al doilea consumator ca importan˛„ din sursele de energie primar„, 34%. Asta Ónseamn„ multe miliarde de euro, surse energetice importate, Ón special sub form„ de gaze naturale ∫i petrol, care sunt pierdute prin tehnologii care nu sunt modernizate.
Tot noi Ón Senat, Ón urm„ cu un an de zile, am aprobat Legea energiei electrice ∫i termice, la Ónceput, care ulterior a revenit numai sub forma Legii energiei electrice. C„ldura, care f„cea parte din aceast„ problem„, a fost am‚nat„ ca solu˛ionare ∫i ea nu este nici Ón momentul de fa˛„ rezolvat„.
Deci, ca o concluzie, a∫ men˛iona faptul c„ Ónc„lzirea localit„˛ilor reprezint„ o situa˛ie care ridic„ ni∫te probleme de o gravitate deosebit„. Pe l‚ng„ cele 7.000.000, care se reg„sesc Ón aceste case, r„m‚n Ónc„ circa 10.000.000 care tr„iesc la ˛ar„, unde este vorba de energetica rural„, care nu este men˛ionat„ nic„ieri.
A doua men˛iune, cu care Ónchei, v„ rog s„ Ómi permite˛i un minut, am fost trimis de Senat, Ón cursul lunii iunie, la Ónceput, la Bonn, unde a avut loc o conferin˛„ interna˛ional„ de surse regenerabile de energie: energie hidro, energie solar„, eolian„, geotermal„. Ei bine, a fost cea mai mare Ónt‚lnire interna˛ional„ pe acest subiect, care a avut loc: 70 de ˛„ri participante, 1.500 de reprezentan˛i ai guvernelor Óntr-o conferin˛„ pe partea guvernamental„, 1.500 pe partea parlamentar„. Nu o s„ discut despre conferin˛a Ón sine.
Altceva a∫ vrea s„ men˛ionez ∫i legat ∫i de prima problem„ pe care am men˛ionat-o. Am discutat cu zeci de parlamentari, to˛i reprezentau, aproape f„r„ excep˛ie, comisii ale parlamentelor respective Ón domeniul energiei sau Ón domeniul mediului sau ecologiei.
Recunosc‚nd importan˛a acestora dou„, Ómi permit s„ fac propunerea ca pentru viitoarea structur„ a Senatului s„ se creeze o comisie special„ de energie ∫i ecologie sau energie ∫i mediu, cu at‚t mai mult cu c‚t, de exemplu, Comisia pentru privatizare ∫i-a pierdut obiectul de activitate. Convingerea mea este c„ activitatea acestei comisii o s„ fie extrem de benefic„.
V„ mul˛umesc.
Se pare c„, atunci c‚nd natura ne ajut„, c‚nd bunul Dumnezeu este cu noi, realiz„rile sunt tot ale guvernan˛ilor, iar batjocura este tot a ˛„ranului, at‚t cea verbal„, c‚t ∫i cea financiar„. A∫ da un exemplu. Œn discursul premierului N„stase, de la îRomexpo“, de s„pt„m‚na trecut„, se ar„ta: îProduc˛ia de cereale p„ioase, performan˛„ ∫i competitivitate Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 European„“, dar Ón anii 2000—2002—2003, cu produc˛ia cuprins„ Óntre 2.290 kilograme ∫i 1.719 kilograme/hectar, nu cumva se nume∫te tot îperforman˛„ Ón vederea ader„rii la Uniunea European„“?! Atunci nu tot dumneavoastr„ a˛i guvernat?!
Doresc, de asemenea, s„ v„ mai prezint un citat al distinsului nostru premier care arat„ c„ îcei r„u inten˛iona˛i vor spune c„ produc˛ia s-a datorat lui Dumnezeu, care a dat ploaie“. Ei bine, s„ ∫ti˛i c„ cei r„u inten˛iona˛i au dreptate: nimic Ón lumea asta nu se poate face f„r„ voin˛a bunului Dumnezeu ∫i asta s-a demonstrat, a∫a cum am ar„tat, cu produc˛ia de gr‚u ob˛inut„ Ón anii anteriori, c‚nd, cu toat„ str„dania Guvernului de a crea condi˛ii de irigat, dac„ nu a fost ploaie ∫i am avut o secet„ prelungit„, nu am avut produc˛ie.
Deci, domnule premier, ave˛i credin˛„ Ón Dumnezeu dac„ vre˛i s„ fi˛i pre∫edintele acestei ˛„ri!
Tot Ón cadrul manifest„rilor de la îRomexpo“, ˛„ranului rom‚n i s-a atras aten˛ia, de c„tre premierul N„stase, c„ este cam lene∫, ca s„ nu spun altfel, ∫i c„ el, ˛„ranul, cu toate c„ tr„ie∫te ∫i munce∫te la sat, Ón propor˛ie de peste 65% din for˛a activ„ a ˛„rii, particip„ la P.I.B. cu un procent destul de mic.
P„i, domnule premier, a˛i luat dumneavoastr„ Ón calcul ce mijloace de produc˛ie au ˛„ranii, tractoare, ma∫ini agricole, utilaje ∫i a∫a mai departe?! A˛i luat Ón calcul randamentul lucr„rilor f„cute pe acele terenuri, c‚nd, din cele 9,2 milioane hectare teren arabil, s-au f„cut peste 4 milioane de propriet„˛i sub dou„ hectare?! A˛i luat Ón calcul pre˛urile superliberalizate ale tuturor input-urilor ce concur„ la pre˛ul de produc˛ie din agricultur„?! V-a˛i g‚ndit vreodat„ dac„ pre˛ul de valorificare a produc˛iei agricole de orice fel acoper„ cheltuielile ˛„ranilor sau nu?! A˛i avut Ón vedere condi˛iile sociale ale celor ce tr„iesc la sate?! Eu unul nu cred c„ dumneavoastr„ cunoa∫te˛i prea bine via˛a celor de la sate ∫i atunci consider c„ acei oameni ce nu lucreaz„ cu aerul condi˛ionat deasupra capului, ci cu dogoarea nemiloas„ a soarelui, nu trebuie batjocori˛i c„ nu fac ei produc˛ii mari sau c„ nu particip„ la P.I.B. cu mai mult, ci fac c‚t pot, Ón concordan˛„ cu ceea ce li se d„.
Dar, cu toate acestea, anul acesta — a∫a cum am amintit — s-a ob˛inut produc˛ia de 7,77 milioane tone gr‚u la hectar. Guvernul a intervenit, a∫a cum am mai ar„tat, cu acel pachet de subven˛ii Ón valoare de peste 6.400 miliarde lei, lucr„rile au fost f„cute la timp ∫i de calitate, recoltatul s-a f„cut Ón condi˛ii optime ∫i a∫a mai departe, deci ce facem cu pre˛ul p‚inii puse pe masa consumatorului?!
Ei bine, dac„ Ón anul 2003 gr‚ul era dus la poarta fabricii cu 7.000-8.000 kilogramul, iar p‚inea a costat c‚t a costat, anul acesta pre˛ul de achizi˛ie la poarta fabricii este de 4.000-4.500 lei, iar pre˛ul unei p‚ini de 280 grame, la poarta fabricii, este de 6.000-6.500 lei.
V„ aduc la cuno∫tin˛„, stima˛i colegi, c„ din datele pe care le de˛in din surse autorizate, dintr-un kilogram de gr‚u adus la poarta procesatorului rezult„ 750 grame de f„in„ ∫i 250 grame de t„r‚˛e. Din cele 750 grame de f„in„ se ob˛in, prin procesare, 2,68 p‚ini, la 280 grame, ce se v‚nd — a∫a cum am ar„tat — cu 6.000 lei bucata, iar cele 250 grame de t„r‚˛e se v‚nd cu un pre˛ Óntre 3.500-4.000 lei kilogramul, rezult‚nd, Ón cele din urm„, un profit pentru procesator de circa 10-12%, profit
pe care Ól consider normal av‚nd Ón vedere consumurile energetice mari ∫i nu numai.
Lucrurile stau anapoda Ón urm„toarea verig„, care este comerciantul ce, prin adaosul comercial pe care Ól practic„, are, de obicei, un profit de 27-30%, ceea ce mi se pare ceva anormal fa˛„ de acel procent de 2-2,5% pe care Ól are cel care produce gr‚ul, de altfel. Deci Ón acest segment al drumului p‚inii c„tre consumatori ar trebui reglementat„ problema ∫i Óndeosebi problema pre˛ului pentru consumator ∫i pentru p‚inea noastr„.
Indiferent c‚t au avut pre˛ul energia electric„, carburan˛ii, c‚t au fost costurile salariale ∫i a∫a mai departe, nu putem compara pre˛ul gr‚ului din 2003 cu cel din 2004, Ón a∫a fel Ónc‚t pre˛ul p‚inii s„ fie cu circa 40% mai mare anul acesta dec‚t anul trecut.
Ca atare, stima˛i colegi, batjocura ˛„ranului rom‚n, a∫a cum am mai ar„tat, este at‚t verbal„, dar ∫i valoric„, b„neasc„.
™i pentru a Óncheia cu tot respectul pentru cel ce trude∫te pe ogoarele d„t„toare de roade ∫i de via˛„ voi cita iar din Lucian Blaga urm„toarele: îEl“ — ˛„ranul, adaug eu — înu are nevoie de altceva dec‚t de p„m‚nt ∫i de sufletul s„u, ∫i de un pic de ajutor de sus pentru a-∫i suporta cu r„bdare destinul“.
Haide˛i s„ respect„m ∫i s„ ne aplec„m cu pio∫enie Ón fa˛a ˛„ranului care este considerat — ∫i pe bun„ dreptate — talpa ˛„rii ∫i s„ nu atent„m la siguran˛a alimentar„ a poporului rom‚n, prin slaba putere de cump„rare a p‚inii cea de toate zilele.
V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
De la îLegile de la Nürnberg“ ∫i îMein Kampf“ nu am citit, p‚n„ azi, r‚nduri care s„ exprime cu mai mult„ furie oarb„, ira˛ional„ ∫i distructiv„, ura Ómpotriva unor semeni, pentru îvina“ aberant„ de a apar˛ine unui alt popor.
F„r„ s„ o exprime direct, dar f„r„ a l„sa nici o Óndoial„ asupra sentimentelor, nu Óncape nici o Óndoial„ c„ o nou„ solu˛ie final„ ar fi calea prin care pre∫edintele Voronin viseaz„ s„ rezolve problema rom‚nilor, Ón general, ∫i problema rom‚nismului Ón Moldova, Ón particular.
Un asemenea atavism politic Ón Europa unit„ a secolului al XXI-lea pare de domeniul co∫marului, dar el exist„ ∫i se manifest„ ca un atentat de o gravitate f„r„ precedent Ómpotriva poporului rom‚n, indiferent de grani˛ele Ón interiorul c„rora Ó∫i duce azi existen˛a.
Nimeni nu a mai Óndr„znit vreodat„, Ón epoca modern„, s„ se exprime Óntr-un mod at‚t de infam despre rom‚ni. Nimeni nu a produs o lezare mai impardonabil„ titlului de rom‚n.
Fa˛„ de blasfemia invocat„ mai sus, o Óntrebare se na∫te de la sine: care a fost reac˛ia puterii de la Bucure∫ti Ón cele 30 de zile scurse de la publicarea fragmentelor Ón ziarul de la Chi∫in„u?! Œn ce fel Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, primul-ministru, domnul Adrian N„stase, ministrul de externe, domnul Mircea Geoan„, au reac˛ionat, conform Óndatoririlor ce le revin, Ómpotriva unor manifest„ri ce aduc atingeri at‚t de grave intereselor na˛ionale ale Rom‚niei?! La ce dat„ a fost chemat ambasadorul Moldovei la Bucure∫ti pentru a i se cere explica˛ii ∫i pentru a i se Ónm‚na protestul ferm al Rom‚niei fa˛„ de opiniile exprimate de pre∫edintele Voronin?! La ce dat„ a fost rechemat Ón ˛ar„ ambasadorul Rom‚niei Ón Moldova, pentru consult„ri referitoare la criza ce s-ar putea declan∫a o dat„ cu apari˛ia, Ón libr„riile din Moldova sau din oricare alt„ ˛ar„ unde ar fi tradus„, a c„r˛ii pre∫edintelui Voronin?! Care sunt forurile interna˛ionale la care Rom‚nia ∫i-a depus protestul fa˛„ de ∫irul de Óndelungi ∫i inadmisibile provoc„ri practicate de pre∫edintele Voronin?!
La toate aceste Óntreb„ri ∫i la toate c‚te s-ar mai putea pune r„spunsul este invariabil acela∫i: t„cere. Nici o reac˛ie, nici o luare de pozi˛ie, nici un semn de elementar„ demnitate ∫i responsabilitate din partea celor dint‚i r„spunz„tori pentru destinul de azi ∫i de m‚ine al Rom‚niei.
Nu Ómi imaginez c„ mai exist„ o ˛ar„ civilizat„ pe glob ai c„rei conduc„tori s-ar dovedi la fel de indiferen˛i
∫i de neputincio∫i fa˛„ de injuriile proferate la adresa ˛„rii lor.
Fa˛„ de o asemenea atitudine nu exist„ dec‚t un singur comentariu: ru∫ine lor! O ru∫ine care va dura c‚t istoria acestui greu Óncercat popor pe care se dovedesc nedemni s„ Ól slujeasc„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 Oficialii Congresului au ar„tat, Ón repetate r‚nduri, Ón cadrul unor rapoarte de ˛ar„, precum ∫i cu ocazia unei vizite efectuate la Bucure∫ti, Ón februarie 2003, c„ fenomenul migra˛iei politice a primarilor din Rom‚nia este un fenomen unic Ón Europa, precum ∫i faptul c„ Óntr-o democra˛ie func˛ional„ o asemenea stare de fapte, Ón profund„ discordan˛„ cu Carta European„ a Autonomiei Locale ∫i Regionale, ar fi inadmisibil„.
Rezultatul vizitei delega˛iei Congresului la Bucure∫ti s-a concretizat Ón angajamentul Guvernului de a elabora o nou„ Lege a finan˛elor publice locale. A∫a a ap„rut Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, devenit„ o nou„ Lege a finan˛elor publice locale, din luna mai. Acest act normativ, chiar dac„ are meritul definirii unor criterii mai clare de transfer a resurselor de la buget c„tre comunit„˛ile locale, nu rezolv„ problema sanc˛iunilor Ón caz de nerespectare a acestor criterii. Acest fapt a format obiectul unui nou amendament personal, cu ocazia dezbaterii Legii de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003.
Œn orientarea demersului meu c„tre Comisia European„ am fost Óncurajat de Óns„∫i atitudinea Guvernului P.S.D. Astfel, Ón r„spunsurile la o interpelare av‚nd ca obiect documentele critice ale Congresului la adresa Rom‚niei, fostul ministru al administra˛iei ∫i internelor, domnul Ioan Rus, a negat c„ Rom‚nia ar avea probleme Ón ceea ce prive∫te respectarea angajamentelor interna˛ionale legate de democra˛ia ∫i autonomia local„. Mai mult, aceste documente critice nici m„car nu au fost supuse dezbaterii publice ∫i politice. Replica cinic„ a fostului ministru Ioan Rus a fost aceea c„ documentele Ón cauz„ se afl„ pe Internet, astfel Ónc‚t sunt larg accesibile publicului ∫i, Ón consecin˛„, nu era de datoria Guvernului s„ le aduc„ la cuno∫tin˛a opiniei publice. Aceast„ atitudine a oficialilor P.S.D. s-a concretizat Ón continuarea presiunilor asupra primarilor opozi˛iei Ón anul electoral 2004, Ón alocarea Ón pragul campaniei electorale a nu mai pu˛in de 1.000 miliarde lei din Fondul de rezerv„ al Guvernului, sum„ care a fost aproape Ón totalitate distribuit„ reprezentan˛ilor P.S.D. Ón administra˛ia local„.
Acestea au fost resorturile care m-au Óndemnat s„ m„ adresez comisarului Günther Verheugen, Ón cursul lunii mai a.c., astfel Ónc‚t r„spunsul Domniei sale sunt Ón m„sur„ s„ vi-l prezint ast„zi, tocmai pentru ca parlamentarii partidului de guvern„m‚nt s„ trag„ Ónv„˛„mintele de rigoare, m„car Ón ceasul al doisprezecelea, de dinaintea alegerilor generale.
V„ prezint scrisoarea:
îDomnule senator P„curariu,
V„ mul˛umesc foarte mult pentru scrisoarea dumneavoastr„ din 28 mai 2004. Am citit cu mare interes analiza pe care o face˛i situa˛iei actuale a administra˛iei publice locale din Rom‚nia. De asemenea, am luat not„ asupra Óngrijor„rii dumneavoastr„ pentru migra˛ia politic„ a primarilor, pentru lipsa unei autonomii financiare eficiente ∫i pentru rela˛ia complex„ dintre reprezentan˛ii administra˛iei centrale ∫i autorit„˛ii locale. Comisia European„ monitorizeaz„ Ón continuare problema autonomiei locale Ón Rom‚nia. Ultimul Raport periodic asupra preg„tirilor de aderare a Rom‚niei a f„cut cunoscut c„ «legisla˛ia care guverneaz„ transferurile
financiare c„tre administra˛iile locale este lipsit„ de transparen˛„ ∫i confer„ o puternic„ func˛ie de control consiliilor jude˛ene, Ón detrimentul consiliilor locale» ∫i «…considera˛iile de natur„ politic„ sunt adesea un factor important Ón deciziile pentru alocarea fondurilor». Aceste declara˛ii sunt confirmate de proiectele Comisiei Europene pentru monitorizarea administra˛iei publice locale ∫i pentru procesul de descentralizare fiscal„ din Rom‚nia. Comisia European„ este con∫tient„ de situa˛ia financiar„ delicat„ cu care se confrunt„ numeroase unit„˛i teritoriale ∫i este ferm implicat„ Ón consolidarea capacit„˛ii administra˛iei publice locale. V„ pot asigura c„ vom monitoriza Óndeaproape, Ón continuare, felul Ón care democra˛ia local„ se aplic„ efectiv, la fa˛a locului, Ón beneficiul cet„˛eanului rom‚n.
Al dumneavoastr„, Günther Verheugen“.
Consider luarea de atitudine a comisarului Verheugen Ón aceste r‚nduri ca una extrem de ferm„ ∫i, totodat„, put‚nd avea importante consecin˛e asupra procesului de negociere al Rom‚niei cu Uniunea European„.
Faptul c„ oficialii de la Bruxelles monitorizeaz„ Ón continuare situa˛ia administra˛iei publice locale din Rom‚nia arat„ indubitabil c„ Ón continuare avem deficien˛e la acest capitol. Spre deosebire de alte domenii de integrare care ridic„ eforturi financiare importante, structurale ∫i institu˛ionale ∫.a., problema realiz„rii corecte a transferurilor c„tre unit„˛ile administra˛iei publice locale este una care nu necesit„ nici un efort material, ea reclam‚nd exclusiv existen˛a unei voin˛e politice care s„ duc„ la stabilirea unui cadru legislativ ferm ∫i eficient. Ar fi suficient s„ inducem no˛iunea de îbuget func˛ional“ la unit„˛ile administrative, a∫a cum a fost ini˛ial Ón proiectul privind Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, c‚teva programe na˛ionale care privesc administra˛ia local„, spre exemplu, Programul pentru drumuri — dau un exemplu, dac„ s-ar face o alocare Ón Legea bugetului de stat —, criteriile de repartizare pe jude˛e ∫i apoi criteriile de repartizare pe unit„˛ile administrative, ca s„ rezolv„m aceast„ problem„ a disfunc˛ionalit„˛ii ∫i a influen˛ei politice privind acordarea resurselor c„tre unit„˛ile administra˛iei publice locale.
Stima˛i colegi,
Se pare c„ Ón ultimul timp genul epistolar a f„cut carier„ Ón via˛a politic„ din Rom‚nia. Premierul N„stase s-a adresat printr-o scrisoare copre∫edintelui Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, domnul Theodor Stolojan, transmi˛‚ndu-i o serie de invective. Tot Adrian N„stase, de aceast„ dat„ pe un alt ton, s-a adresat printr-o scrisoare Pre∫edintelui Ion Iliescu, invit‚ndu-l ca la sf‚r∫itul mandatului s„ se Óntoarc„ la conducerea P.S.D., iar la alegerile din noiembrie s„ candideze pe lista de senatori ai acestui partid. Pentru a fi Ón ton cu aceast„ mod„ politic„, doresc ca aceast„ declara˛ie politic„ con˛in‚nd scrisoarea comisarului Verheugen s„ se constituie Óntr-o scrisoare la adresa Guvernului Adrian N„stase, solicit‚nd ca un eventual r„spuns al acestuia s„ fie expediat pe adresa Comisiei Europene de la Bruxelles.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004
De altfel, tot Ón aceast„ perioad„, Ón ace∫ti 15 ani, nu s-a respectat nici dreptul pensionarilor care au fost, Óntr-o m„sur„ semnificativ„, discrimina˛i Ón func˛ie de anul Ón care au ie∫it la pensie, ca ∫i c‚nd cei ce au ie∫it Ón perioada anterioar„ lui decembrie 1989 sunt vinova˛i. Se pare c„ nu exist„ Ón nici o lege a lumii vina de a fi b„tr‚n Ónaintea unei revolu˛ii. A∫a c„ a∫ prefera s„ nu mai vorbim despre asta ∫i s„ se Óncumete Guvernul existent s„ rezolve aceast„ grav„ dilem„: dac„ statul rom‚n are sau nu obliga˛ii Ón continuarea statului rom‚n. A∫a c„ m„ despart de domnul senator Pruteanu Ón chestiunea aia cu borfa∫ul, prea lung termen pentru borfa∫ — 15 ani. Poate c„, dac„ am g„si cuvinte mai temperate, am putea ob˛ine chiar o Óncredere mai mare
Ón pledoariile noastre spre a rezolva, Óntr-adev„r, problema. Nu suntem alt popor, nu suntem alt stat, suntem o alt„ societate. O alt„ societate care nu trebuie s„ se r„zbune pe cei care au investit ∫i care Ó∫i au drepturile lor la continuitate.
A∫ vrea s„ v„ spun, doamnelor ∫i domnilor, c„ ∫i Ón ceea ce a spus colegul Radu Feldman Alexandru sunt multe lucruri adev„rate ∫i poate e cazul s„ judec„m dac„ finalul dumnealui, acela cu îru∫ine“, cu nu ∫tiu ce, e un final corespunz„tor premiselor.
Mie mi se pare c„ e doar o chestiune de tactic„ politic„. Eu sunt de p„rere c„ statul rom‚n, prin institu˛iile sale ∫i mai ales prin institu˛iile sale politice, trebuie s„ reac˛ioneze vehement la mizeriile pe care le-a pus Ón circula˛ie un cet„˛ean din Moldova, care nu face parte din alt popor. Aici poate e chiar o chestiune de fond. Culmea este c„ el face parte din acela∫i popor. El este la fel de rom‚n ca ∫i noi ∫i tot ce spune despre noi spune pornind de la propria experien˛„. Dar nu pentru c„ face parte din alt popor spune ceea ce spune, ci pentru c„ are un mental Ómboln„vit de idei rasiste, naziste ∫i antirom‚ne∫ti. Nu cred c„ problema este c„ face parte din alt popor, ci c„ face parte din alt mod de a g‚ndi. Dumnealui lanseaz„ aceast„ diversiune pentru a acoperi gravele probleme economice, sociale ∫i na˛ionale din Republica Moldova.
Din S.U.A., din Los Angeles, m-a sunat un actor rom‚n din Basarabia, actor rom‚n basarabean care tr„ie∫te Ón Los Angeles. ™i mi-a spus: îB„di˛„, f„ ceva, c„ la Chi∫in„u se Ónt‚mpl„ un lucru foarte periculos“. îCe anume?“ îFratele nostru, Grigore Vieru, vrea s„ Ónceap„ o grev„ a foamei joi, Ón semn de protest fa˛„ de toat„ teroarea la care este supus la Chi∫in„u“. Adic„ peste trei zile.
A∫adar, un rom‚n din Los Angeles Ómi spunea mie, rom‚n din Bucure∫ti, aflat atunci la Deva, ce se Ónt‚mpl„ la Chi∫in„u cu Grigore Vieru. ™i vreau s„ v„ spun dumneavoastr„, cei mai Ónal˛i trimi∫i ai poporului rom‚n, Óntr-o putere a statului, c„ a∫a ceva trebuie s„ ne sesizeze chiar Ónainte ca faptul s„ se petreac„.
Este o atmosfer„ asupra c„reia noi trebuie s„ atragem aten˛ia ∫i trebuie s„ cerem nu numai propria noastr„ opinie, care trebuie exprimat„, dup„ p„rerea mea, ci ∫i opinia celor care, Ón fapt, sunt reprezentan˛ii intereselor interna˛ionale, intereselor dintre na˛iuni, intereselor ∫i raporturilor dintre na˛iuni. Nu este vorba c„ dincolo de Prut ar fi o alt„ na˛iune, ci este vorba c„ dincolo de Prut este o alt„ organizare statal„ ∫i c„ este o politic„ terorist„ la adresa celor pe care pre∫edintele Voronin, cu neÓndem‚nare — cum s„ v„ spun eu? —, cu st‚ng„cie intelectual„ semnificativ„ ∫i calificant„, ∫i descalificant„ pentru el, Ói analiza din punct de vedere al craniului, a∫a cum v„ povesteam aici. A∫adar, acel pre∫edinte are ceva cu marii scriitori ai acelei ˛„ri, care nu sunt de opinia lui politic„.
Or, noi nu putem privi aceste chestiuni ca pe un spectacol dintr-o vitrin„ cu t‚rfe din Hamburg. Este problema tuturor, poate c„ este problema Óntregii comunit„˛i europene, dar este ∫i problema comunit„˛ii rom‚ne∫ti, este problema acut„ a comunit„˛ii rom‚ne∫ti.
Dup„ p„rerea mea, este vorba ∫i despre noi Ón acestea toate ∫i trebuie s„ reac˛ion„m. Nu sunt, Óns„, defel entuziast cu privire la termenii Ón care se adreseaz„ colegul Radu Feldman Alexandru autorit„˛ilor rom‚ne∫ti, care sunt Ón situa˛ia ca, dac„ intervin cu vehemen˛„, cum au f„cut Óntr-o ocazie anterioar„, mi se pare anul trecut,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 c‚nd Ónghe˛aser„ rela˛iile cu Chi∫in„ul, s„ fie criticate pentru c„ Óntrerup rela˛ia cu rom‚nii din Basarabia, care nu au nevoie de un nou zid pe Prut ∫i, dac„ nu intervin, dac„ p„streaz„ calmul necesar unei drepte ∫i prietenoase judec„˛i europene cu privire la politica noastr„, sunt amenda˛i grav ∫i chiar ataca˛i nedrept de c„tre noi.
Faptul acesta, de a nu ne exprima ca ˛ar„ cu privire la ceea ce se Ónt‚mpl„ chiar raportat la noi, la rom‚ni, dar ∫i raportat la intelectualii ∫i la cultura din Basarabia, nu este un fapt bun. Dar este un fapt bun acela c„ Guvernul Rom‚niei face ast„zi mai mult dec‚t s-a f„cut vreodat„ Ón istorie pentru cultura, pentru presa basarabean„ ∫i este corect s„ spunem c„ mai sunt multe de f„cut pentru un circuit normal al valorilor, dincolo ∫i dincoace de Prut.
Singurul mod (posibil, ast„zi) al unit„˛ii na˛ionale este compatibilizarea unor criterii fundamentale. At‚ta vreme c‚t noi nu ∫tim eroii de dincolo de Prut, faptele de dincolo de Prut, evenimentele de dincolo de Prut ∫i oamenii cinsti˛i de dincolo de Prut nu au acces la fenomenele, la evenimentele ∫i la personalit„˛ile istoriei de dincoace de Prut, e greu de conceput o unitate real„, o unitate spiritual„ real„ ∫i o unitate real„, din punct de vedere politic, Ón viitor.
Da, este dificil! Rom‚nia nu poate reac˛iona haiduce∫te, nu poate reac˛iona temperamental, nu poate reac˛iona nici m„car logic fa˛„ de provoc„rile Ucrainei, care nu sunt Ónt‚mpl„toare ∫i nu e Ónt‚mpl„tor c„ apar acum. Apar acum, c‚nd problema intr„rii noastre Ón Uniunea European„ este at‚t de acut„. Orice provocare la care r„spundem, Óntr-adev„r, ne-ar putea situa la o distan˛„ ∫i mai mare de idealul european comun. Dar nici lipsa de reac˛ie nu este, dup„ p„rerea mea, o cale.
Eu nu cer — Doamne, fere∫te! — interven˛ie armat„, dar trebuie s„-i ap„r„m, de exemplu, pe pescarii rom‚ni care Ón fiecare zi a muncii lor, nici nu mai ∫tiu dac„ putem numi ziua lor de munc„ zi de via˛„, sunt agresa˛i de pescarii ucraineni care sunt de trei ori mai mul˛i. Aceste lucruri exist„ ∫i, Óntr-adev„r, noi nu putem s„ le privim ca pe Ónt‚mpl„ri amuzante ale altora. Nu cred c„ trebuie, a∫adar, s„ adres„m cuvinte grele Óntr-o chestiune care ar trebui s„ ne uneasc„ ∫i Ón care noi ar trebui s„-i facem pe cei ce reprezint„ Rom‚nia Ón primele r‚nduri ale politicii executive s„ reac˛ioneze. Nu s„-i Ónt„r‚t„m ∫i s„-i facem s„ gre∫easc„ de o manier„ sau de alta, printr-o exagerare sau alta. Oricum, sesizarea c„ aceste fenomene se petrec ∫i c„ trebuie s„ nu le l„s„m s„ se petreac„ este una corect„.
Pofti˛i? Mi s-a p„rut c„ Ómi spune cineva ceva.
Iat„, Ón chestiunea canalului BÓstroe, liderul Partidului Popular Ucrainean, domnul Kostenco, crede c„ îeste vorba de isteria Comunit„˛ii interna˛ionale pentru protejarea ou„lor berzelor ucrainene“ ∫i d‚nsul zice c„ îvor veni mereu atacuri din partea iubitorilor de p„s„ri, de pe∫ti ∫i de alte anim„lu˛e“. Asta a Ón˛eles dumnealui din protestul nostru, al opiniei publice ∫i al oric„ror oameni normali care se tem de consecin˛ele grave ale apari˛iei canalului BÓstroe.
Tot Ón vremea asta, tot sub specia absurdului, cum se Ónt‚mpl„ multe, iat„, domnul Voronin ne cere s„ recunoa∫tem existen˛a unei na˛iuni moldovene ∫i s„ facem declara˛ii solemne ∫i noi, ∫i Federa˛ia Rus„, ∫i Ucraina, ∫i S.U.A. V„d c„ domnul Voronin, Ón loc s„-∫i cear„ iertare pentru ceea ce a spus despre poporul
rom‚n ∫i pentru felul cum se poart„, ne cere s„ facem noi declara˛ii solemne.
Tot absurd„ mi se pare ∫i situa˛ia ca, exact Ón momentul Ón care, la olimpiad„, gimnastele rom‚nce cuceresc lauri pentru toat„ Rom‚nia, la Deva s„ se descopere, la ∫coala unde tr„iesc ele, la Clubul Sportiv, c„ exist„ p„duchi Ón sala de antrenamente. Ce s„ mai spunem? Dac„ Ón locul Ón care ni∫te fete de aur ale unei na˛iuni, care ar avea at‚ta nevoie s„ se exprime plenitudinar Ón lume, dac„ Ón zona aia, care ar trebui s„ fie absolut curat„, avem de-a face cu asemenea mizerie, ce s„ mai zicem de bordeiele neluminate, de casele de dincolo de orizontul ora∫elor?!
Exist„ ∫i ve∫ti bune, Óntemeiate Óns„ ∫i ele pe drame. Pe 31 august la Biblioteca Academiei a fost lansat„ lucrarea îTratat de diabet — Paulescu“, o carte de 1.500 de pagini, elaborat„ de un colectiv de 30 de speciali∫ti, coordona˛i de eminentul profesor dr. Constantin IonescuT‚rgovi∫te. Momentul nu a fost Ónt‚mpl„tor, pentru c„ se Ómplineau, Ón acele zile, 83 de ani de c‚nd Nicolae Paulescu anun˛ase Óntr-o publica˛ie francez„ descoperirea insulinei. Din p„cate, a∫a cum declara prof. dr. IonescuT‚rgovi∫te, contribu˛ia lui Paulescu a fost subevaluat„. El a descoperit insulina, doi belgieni i-au dat numele, iar Premiul Nobel l-a luat un canadian. O distribu˛ie neatent„ a meritelor Ón lume.
O Óncercare de binemeritat„ restabilire a prestigiului profesorului Paulescu, Óntreprins„ anul trecut de autorul tratatului de ast„zi, acela∫i valoros Ionescu-T‚rgovi∫te, a fost, din nefericire, sortit„ e∫ecului. La spitalul unde profesorul Paulescu lucrase Óntre 1891—1894 urma s„ se dezveleasc„ o plac„ Ón memoria lui ∫i un bust al descoperitorului insulinei. Apari˛ia Ón ziarul îLe Monde“ a unui articol (Ón care se ar„ta c„ profesorul Paulescu a avut atitudini antisemite) i-a z„d„rnicit toate aceste eforturi.
Afirmam Óntr-o emisiune de televiziune pe care o aveam c‚ndva c„ este foarte grav c„ i se repro∫eaz„ dup„ at‚˛ia ani lui Paulescu un fapt de publicistic„, un fapt de orientare politic„, atunci c‚nd toat„ lumea se bucur„ de efectele pozitive ale descoperirii lui.
A∫ vrea s„ v„ reamintesc absurdul situa˛iei Ón care ne-am afla dac„ ne-am alege medicamentele ∫i doctorii Ón func˛ie de orient„rile politice. ™i de exemplu, dac„ am fi c„zu˛i pe strad„ ∫i ar veni s„ ne salveze un om, l-am Óntreba: îDin ce partid politic faci parte, salvatorule?“ ™i dac„ el ar zice: îSunt ˛„r„nist!“ cum este, de exemplu, Ionescu-T‚rgovi∫te —, noi i-am spune: îMai bine mor. Du-te!“
A∫a ceva nu se poate la nivel personal, dar iat„ c„ se poate la nivelul colectivit„˛ilor, acolo unde sim˛urile omului se dilueaz„ ∫i unde acuitatea reac˛iilor este sl„bit„ mult de nenorocita dogm„ politic„. Nu se poate s„-l consider„m pe Paulescu vinovat, dup„ 83 de ani, de fapte politice care au trecut, c‚nd el a dat ∫i turcilor, ∫i norvegienilor, ∫i rom‚nilor, ∫i evreilor, ∫i Óntregii omeniri un medicament care a prelungit via˛a tuturor, f„r„ nici o discriminare. Este — cum s„ v„ spun?! — un talibanism inacceptabil!
™i dac„ se poate ca noi s„ mergem ferit prin ˛ara noastr„, printre valorile noastre, ∫i s„ le l„s„m sub ru∫inea c„ nu reac˛ion„m spre a le scoate la lumin„ ∫i spre a le ap„ra, eu cred c„ ne vom merita soarta dac„ valorile noastre vor p„˛i exact ce a p„˛it Paulescu, s„ descopere fapte excep˛ionale ∫i s„ ajung„ Ón situa˛ia de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/15.IX.2004 a nu li se recunoa∫te nici m„car cu o fraz„ prioritatea, care este un fapt ce ar determina ∫i al˛i tineri geniali din Rom‚nia s„-∫i Óncerce ∫ansele.
Nemaipomenit de important„ este, pentru genera˛iile tinere, for˛a exemplului, dar trebuie s„ termin„m odat„ ∫i Óntre noi cu lipsa de respect pentru valorile reale, numai din criterii politice sau din criterii de ras„ sau din criterii de neam. A∫a ceva, dup„ p„rerea mea, este intolerabil ∫i Ón to˛i ace∫ti ani, ca ∫i Ón cei anteriori, am Óncercat s„ pledez pentru pun˛ile dintre noi, pentru pun˛ile dintre valorile pe care, la un nivel sau altul, le reprezent„m.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Iar„∫i mi se pare absurd„ lupta f„r„ succes a autorit„˛ilor cu Ónc„p„˛‚narea unora de a nu sc„dea pre˛ul p‚inii. De fapt, „sta este un obicei nenorocit al locurilor. Œn toate regimurile politice, dac„ se scumpe∫te petrolul Ón lume, se scumpe∫te ∫i la noi petrolul, dac„ se ieftine∫te petrolul, se scumpe∫te ∫i la noi petrolul. Dac„ e lips„ de gr‚u, se scumpe∫te ∫i la noi p‚inea, dac„ e gr‚u doldora — ca s„ nu zic alte cuvinte, care rimeaz„ cu dud„u —, cre∫te ∫i la noi pre˛ul p‚inii.
La noi, orice s-ar Ónt‚mpla, pre˛urile cresc. Au fost c‚teva Óncerc„ri firave de a sc„dea cu 200-300 de lei un pre˛ care, cu o lun„ Ónainte, crescuse cu 2.000. Nu se poate a∫a ceva. Eu a∫ vrea s„ rog Guvernul s„ intervin„ cu autoritate asupra celor care r„spund cu cinism c„ vor cre∫te pre˛ul p‚inii.
Am trecut prin zone Ón care urla foamea Ón anii trecu˛i ∫i am v„zut, la mijlocul acestei veri, gr„mezi de gr‚u la por˛i. Nici m„car nu se gr„beau s„ ∫i le bage Ón cur˛i, pentru c„ ∫tiau c„, av‚nd to˛i, nu mai fur„ nimeni. De fapt, asta este regula elementar„ a cinstei Óntr-o societate: s„ fie destul, pentru ca s„ nu mai fie nimeni obligat s„ fure.
Ei bine, nici Ón aceast„ chestiune nu p„rem convin∫i c„ trebuie ac˛ionat cu autoritate asupra f„c„torilor de p‚ine. Ce e at‚t de absurd Ón faptul c„, intr‚nd gr‚ul acestui an Ón produc˛ie, devenind f„in„ ∫i t„r‚˛e, se poate ieftini p‚inea? Nu va fi nici un semn electoral. E vorba c„ a devenit electoral gr‚ul ˛„rii!
Aceast„ chestiune v„d c„...
Ei bine, nu era suficient acest mono∫ovinism antirom‚nesc. Iat„ ∫i alt tip de ∫ovinism. Este ultima parte a celor pe care vreau s„ le spun.
Partidul Rom‚nia Mare este de p„rere c„ ∫ansele ˛„rii noastre de a adera Ón 2007 pot cre∫te dac„ autorit„˛ile vor lua m„suri ferme pentru rezolvarea principalelor probleme semnalate, p‚n„ la aceast„ dat„ remarc‚ndu-se Ónc„ Óncetineal„, neÓng„duit„ la capitolul reform„. Totu∫i, Ón ultimii ani, Rom‚nia a f„cut progrese de natur„ economic„, acordarea statutului de ˛ar„ cu o economie de pia˛„ func˛ional„ fiind posibil„.
Œn ceea ce prive∫te justi˛ia, cu toate c„ a fost remarcat„ o schimbare, provocat„ de Ónlocuirea ministrului, reforma Ónc„ nu este aplicat„. De asemenea, Ón administra˛ia public„ nu prea se simte nici un progres.
Oficialii rom‚ni afirm„ c„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004 Rom‚nia va Óncheia toate capitolele de negociere cu Uniunea European„.
S„ dea Dumnezeu s„ fie a∫a! Asta ar fi spre binele Rom‚niei.
Partidul Rom‚nia Mare atrage aten˛ia c„ p‚n„ acum a fost vorba doar despre promisiuni, capitolul fiind Óns„ modul Ón care acestea sunt transpuse Ón practic„. Rom‚nia a fost avertizat„, f„r„ drept de apel, c„ ar putea rata aderarea Ón 2007 dac„ nu asaneaz„ fenomenul corup˛iei ∫i nu accelereaz„ reformele.
Extinderea din acest an a fost un eveniment unic, care probabil nu se va mai repeta. De aceea, nu trebuie ca termenul limit„ din 2007 s„ fie ratat, acesta fiind un reper de importan˛„ istoric„ pentru ˛ara noastr„.
V„ mul˛umesc.
Semneaz„ pentru pre∫edinte senatorul Aron Bela∫cu, secretar, senatorul Emilian Prichici.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ prezenta˛i expunerea de motive. Ave˛i cuv‚ntul!
Rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ prezenta˛i expunerea de motive.
**Domnul Nicolae Istudor —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ _**:**_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Numele meu este Nicolae Istudor, sunt secretar de stat Ón cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Ast„zi am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un proiect de act normativ care are rolul de a m„ri perioada de aplicare de la 2 luni, cum a fost prev„zut Ón prima ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, Ordonan˛a nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare, dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i din cadrul Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“, deci prelungirea de la 2 luni p‚n„ la 1 decembrie 2004.
Motivele pentru prorogarea acestui termen sunt Óntemeiate, consider„m noi, ∫i constau Ón: probleme legate de fondul funciar ∫i situa˛ia unor suprafe˛e de teren care trec din domeniul public Ón cel privat al statului ∫i invers, situa˛ia juridic„ a bunurilor mobile ∫i imobile din patrimoniul unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare, precum ∫i stabilirea statutului juridic al acestora.
V„ mul˛umesc.
S„ dea Bunul Dumnezeu s„ reu∫i˛i p‚n„ la 31 decembrie, dar s„ vede˛i c„, la anul, vom veni cu alt„ prorogare de termen!
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
- Cu deosebit„ stim„,
- Senator Dumitru Codreanu.