Sunt multe lucruri punctuale de spus, dar, parc„, sentimentul cel mai acut pe care-l Óncerc este acela de ie∫ire dintr-un r„zboi, un r„zboi din care, contrar celor pe care le-au spus lideri ai politicii rom‚ne∫ti, care au considerat c„ sunt c‚∫tigate toate p„r˛ile, eu cred c„ sunt pierz„toare toate p„r˛ile. Sigur, democra˛ia e un concept care s-a Ómbog„˛it cu aceast„ ocazie, dar, Ón realitate, a sc„zut credibilitatea omului politic Ón fa˛a celor ce
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/1.VII.2004
hot„r„sc ce au de f„cut oamenii politici ∫i care dintre ei Ói reprezint„ pe aleg„tori. A sc„zut pentru c„ Ónver∫unarea rela˛iei publice candidat-candidat ∫i partidpartid a atins cote greu de imaginat Ón lumea civilizat„, cu acuze, Óntr-adev„r, grave, care pun Ón chestiune nu numai apartenen˛a unui om la partidul s„u, ci ∫i apartenen˛a unui om public la via˛a politic„ a Rom‚niei.
Noi ne-am obi∫nuit cu un tip de reac˛ie public„ imediat ∫i nervos, sup„rat. Oamenii simpli s„ se supere, eventual, st‚rni˛i de diver∫i lideri de opinie din diverse zone ale societ„˛ii, s„ ias„ Ón strad„, cum sunt Ón strad„ yoghinii acum ∫i nimeni nu st„ de vorb„ cu ei... Eu cred c„ e un lucru regretabil c„ nu se discut„ cu ace∫ti oameni, care nu sunt pu˛ini ∫i nu sunt ni∫te nimeni, mul˛i dintre ei sunt intelectuali de semnifica˛ie.
A∫adar, ne-am obi∫nuit c„ oamenii ies Ón strad„, Ó∫i spun p„surile ∫i trec mai departe. Ceea ce am constatat ∫i Ón raporturile oamenilor (care constituie electoratul) cu partidul din care fac parte, dar ∫i cu celelalte partide, este schimbarea profund„ de comportament, dup„ p„rerea mea. Oamenii nu mai au nevoie s„ ne Ónjure direct. Oamenii doar se Óntristeaz„, se am„r„sc, se consider„ decep˛iona˛i ∫i reac˛ioneaz„ atunci c‚nd le vine la m‚n„ numele unui lider sau al unui simplu reprezentant al partidului pe care oamenii sunt sup„ra˛i. N-am nici o Óndoial„, de exemplu, c„ exist„ o rela˛ie direct„ Óntre faptul c„ primarul de Arad, care a concurat la Arad, a c„zut la vot pentru, s„-i spun a∫a, s‚rguin˛a cu care a militat pentru punerea acelui monument Ónc„ neelucidat Ón con∫tiin˛a opiniei publice. Oamenii n-au ie∫it la vot de lehamite. C„, de fapt, acesta era unul dintre dialogurile pe care le-am avut cu lideri ai partidului meu. S-a spus: îNu reac˛ioneaz„ oamenii!“ P„i, nu reac˛ioneaz„ acum. N-au ie∫it s„ fac„ scandal, n-au ie∫it s„ se opun„, dar s-au sc‚rbit. ™i, de fapt, lehamitea aceasta este partea cea mai grav„ a absenteismului pe care-l constat„m ∫i partea cea mai grav„ a reac˛iei populare de respingere a unor nume c‚t de c‚t consacrate.
A∫a se face c„ un om de foarte bun„ calitate, cum e Dan Darabon˛, fost primar al sectorului 6, a fost bun pentru electorat c‚nd nu era cunoscut. Cum a devenit un personaj cunoscut, cum a fost asimilat cu cei ce nu mai aud ce spune poporul, ∫i a fost r„sturnat de pe scaunul s„u Ón mod nemeritat. Lucrul e valabil ∫i Ón alte cazuri. Au fost prefera˛i oameni necunoscu˛i, c„rora nu le lipsesc nici lor relele, oamenilor valoro∫i c„rora li se ∫tiau ∫i bunele, ∫i relele.
De aceea a∫ Óncerca s„ spun clasei politice, din care fatalmente facem parte, unii mai facem parte ∫i din alte categorii privilegiate, dar important e Ón momentul de fa˛„ s„ ne adres„m clasei politice cu chemarea de a-∫i purifica mesajul, de a nu intra Ón zone de unde nu se mai poate ie∫i, dec‚t, vorba unui candidat, îcu picioarele Ónainte“. Adev„rul este acesta. Nu ∫tiu dac„ ˛ine˛i minte un film absolut genial cu Stan ∫i Bran care se certau cu un g„zdoi al lor ∫i Stan ∫i Bran Ói rupeau „luia clan˛a, g„zdoiul le rupea lor clan˛a de la ma∫in„, ∫i a∫a au reu∫it ei, ca o clas„ politic„ dintr-o ˛ar„ anume, la care v„ ve˛i g‚ndi dumneavoastr„, au reu∫it s„ termine b„t„lia
f„r„ nimic. Stan ∫i Bran nu mai aveau ma∫in„ ∫i g„zdoiul nu mai avea cas„. Cam asta este la ora de fa˛„ imaginea ruinelor care au r„mas dup„ festivalurile noastre de orgoliu ∫i ale noastre de umilin˛„.
Sigur, eu sunt profund marcat de faptul c„, Ón locuri importante ∫i semnificative ale vizibilit„˛ii politice din Rom‚nia, partidul din care fac parte a pierdut, a∫a cum, desigur, sunt bucuros c„ partidul din care fac parte este, totu∫i, ca partid, de la distan˛„, cel mai puternic. Iat„, a trebuit s„ se str‚ng„ valorile a dou„ partide ∫i, spre cinstea lor, aceste valori au reu∫it s„ stea Ómpreun„ (lucru care nu e sigur pentru viitor), s„ lucreze Ómpreun„ pentru a veni aproape ∫i, uneori, peste nivelul de credibilitate al Partidului Social Democrat. Dar Ómpreun„.
S-a mai v„zut cu aceast„ ocazie Ónc„ un lucru: c‚t de g„unoase sunt etichet„rile. De c‚te ori aici ∫i de c‚te ori Ón culise cel ce v„ vorbe∫te a fost atacat c„ sprijin„, Ón diverse chestiuni punctuale sau Ón atitudine de fond, la Constitu˛ie sau Ón fa˛a diverselor legi, Partidul Rom‚nia Mare? V„ aminti˛i c„ ∫i reflectarea Ón pres„ era cam aceea∫i: îC„, uite, P„unescu e mai cu Rom‚nia Mare!“ ∫i alte lucruri de acest fel. Ce s-a constatat acum? C‚t de mare nevoie este de Rom‚nia Mare, chiar c‚nd n-a ob˛inut o performan˛„ electoral„ excep˛ional„! S-a constatat c„ toate partidele alese de oameni reprezint„ democra˛ia rom‚neasc„. Noi putem avea orice p„rere unii despre al˛ii, dar eu cred c„ nu trebuie s„ ne omor‚m Ónainte de a se termina partida de ∫ah la care particip„m. Trebuie s„ ne p„str„m rezerva. Trebuie s„ ne p„str„m relativismul. Trebuie s„ ne p„str„m bunul-sim˛, pentru c„ altfel vom fi Ón situa˛ia s„ mergem s„ cer∫im sprijinul unui partid pe care l-am demonizat. Este important ca Ón momentele acestea, Ón care fumul se ridic„ de pe c‚mpul de b„taie ∫i se constat„ ce zdrav„n e pavajul cu cadavre, s„ fim, e important s„ g„sim resursele de luciditate pentru a repara, Ón mod esen˛ial, imaginea clasei politice, pentru c„ ea iese cu totul r„nit„, cu totul ∫i cu totul terfelit„ din acest mar∫ c„tre victorie.
Sunt, am f„cut-o de mai multe ori, un om care a p„strat rela˛ii corecte ∫i amicale cu cel ce a fost ales primar general al Bucure∫tilor, Traian B„sescu. Sunt unul dintre acei oameni de televiziune care au lansat imaginea lui Emil Boc, care a c‚∫tigat prim„ria Clujului. Sigur, a∫ fi vrut ca la Bucure∫ti s„ c‚∫tige Geoan„ ∫i la Cluj s„ c‚∫tige Rus. Acesta-i adev„rul. Dar n-am f„cut nici un efort, de-a lungul perioadei anterioare, ∫i nici acum, pentru a pune piedici valorilor Ón afirmare. Sunt oameni de care electoratul are nevoie.
Acesta-i un lucru pe care trebuie s„-l Ón˛elegem definitiv ∫i s„ putem conlucra Ón a∫a fel Ónc‚t lipsa de respect a unuia fa˛„ de altul s„ nu devin„ un vot Ón plus pentru acela nedrept„˛it. Este, dup„ p„rerea mea, un moment Ón care putem fiecare transforma bucuria sau suferin˛a Ón combustibil al propriei lucidit„˛i. Se constat„ c„ nici varianta foarte vehiculat„: îB„g„m tineri ∫i asta rezolv„ lucrurile!“, nu rezolv„ nimic! Nici tinerii, nici b„tr‚nii nu sunt buni sau r„i. ™i tinerii, ∫i b„tr‚nii sunt buni sau r„i, Ón mod punctual. Cineva care are 25 sau 30 de ani nu e neap„rat bun. Cineva care are 70 de ani sau 50, sau 60 de ani nu e neap„rat r„u. Important este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/1.VII.2004
ca a∫a-zisa politic„ de cadre a fiec„rui partid s„ contribuie la politica general„ de promovare a valorilor Ón Rom‚nia, Ón care va fi nevoie la un moment dat s„ discut„m cu parteneri din lume chestiuni importante ∫i ai no∫tri trebuie s„ ∫tie ∫i istorie, s„ ∫tie ∫i filozofie, s„ ∫tie ∫i literatur„, s„ ∫tie ∫i politic„. Imaginea pe care v-am mai evocat-o o dat„ aici, a unui prim-ministru rom‚n c„ruia partenerul s„u maghiar i-a pus c‚teva probleme legate de 1918—1919 ∫i acela de la Bucure∫ti a Ónghe˛at, pentru c„ nu ∫tia mare lucru, imaginea aceasta m„ umile∫te ∫i acum. A trebuit s„ apar„ un intelectual de calitate, Ion Traian ™tef„nescu, care era Ón delega˛ie, ∫i s„ rezolve c‚teva dintre dilemele acelei Ónt‚lniri.
De aceea, eu cred c„ ar trebui s„ Óncepem s„ ne preg„tim nu numai pentru echipele noastre de club, pentru partidele noastre, ci ∫i pentru b„t„lia de natur„ fundamental„ pentru istoria Rom‚niei de m‚ine, b„t„lia echipei na˛ionale, care trebuie s„ fie elita clasei politice rom‚ne∫ti.
M-a jignit atitudinea p„tima∫„. Am Óncercat s„ trec peste ceea ce-mi venea cel mai degrab„ s„ spun, ∫i anume c‚t de mult m-a jignit atitudinea anti-P.S.D., atitudinea p„tima∫„ a multor ziari∫ti care ∫i-au f„cut din batjocorirea P.S.D. un stil de a munci ∫i de a se manifesta.
Am v„zut Ón presa acestor s„pt„m‚ni ceva ce m-a Ónfiorat. De exemplu, despre Partidul Rom‚nia Mare se spune: îAu tr„dat!“ Bine, dar trebuie s„ te situezi Óntr-un punct Ón care te consideri Ón m„sur„ semnificativ„ exponentul numai al unei p„r˛i a e∫ichierului ca s„ spui îPartidul Rom‚nia Mare sau P.U.R. a tr„dat!“ Ce au tr„dat? Ce anganjament aveau ∫i fa˛„ de cine? Care era datul? Faptul c„ Partidul Rom‚nia Mare ∫i P.U.R. au criticat P.S.D.? Bine, dar asta s-a Ónt‚mplat, Ón mod fatal, pretutindeni, partidul la guvernare a fost criticat. Dar pe cine au tr„dat? Ce Ón˛elegeri istorice, dat‚nd din paleolitic, erau Óntre P.N.L. ∫i P.D., pe de o parte, ∫i P.U.R. ∫i Partidul Rom‚nia Mare, pe de alt„ parte? Nici un fel de Ón˛elegeri. A∫a cred eu. Cred c„ problema nu este de a tr„da sau a nu tr„da ceva Ón plin„ mi∫care. Problema nu este de a conjuga la persoana I plural aceste verbe de repro∫ la adresa celor care nu au vrut s„ fac„ Óntr-o direc˛ie Consiliul jude˛ean ∫i l-au f„cut Ón alt„ direc˛ie.
Faptul c„ Partidul Rom‚nia Mare ∫i P.U.R. s-au angajat Ón constituirea Consiliilor jude˛ene dintr-o parte sau alta a ˛„rii, Óntr-o tab„r„ sau Ón alta, nu Ónseamn„ dec‚t c„ interesele respectivelor partide, Ón cazurile date, sunt cele pe care le-au exprimat cei care au participat la crearea acelor consilii. Nu era nici o obliga˛ie, nu era nici o obliga˛ie de distan˛„ mai apropiat„ Óntre P.R.M. ∫i P.N.L. fa˛„ de distan˛a dintre P.R.M. ∫i P.S.D. Eu cred c„ modul acesta de a pune problema, Óncr‚ncenarea cu care a fost atacat P.S.D., ca ∫i c‚nd el era acum la r‚nd s„ devin„ partidul nelegitim ∫i care trebuie scos, termenii ace∫tia fundamentali∫ti, termenii ace∫tia de film de groaz„: îS„-i d„m afar„!“, îS„-i scoatem!“, îS„-i omor‚m!“, îS„-i c„lc„m Ón picioare!“, nu fac cinste nici celor care Ói practic„, nici m„car celor la adresa c„rora sunt pu∫i Ón circula˛ie.
## Œmpotriva violen˛ei de limbaj
Œn mai multe ocazii am pledat aici pentru ca diferen˛ele dintre noi s„ fie exprimate ideologic, doctrinar, tactic, strategic ∫i m-am ridicat Ómpotriva violen˛ei de limbaj, m-am ridicat Ómpotriva Óncerc„rii de a transforma fiecare ocazie public„ Óntr-o revan∫„ la adresa celor ce pierd.
Repet, a∫ fi avut destule lucruri de spus Ón materie de nemul˛umiri fa˛„ de ce se Ónt‚mpl„ Ón via˛a public„ rom‚neasc„. A∫ fi avut de spus, de exemplu, un fapt important, ∫i anume c„ Societatea Na˛ional„ de Televiziune ar trebui s„ nu uite c„ are datorii, Ón materie de limb„ rom‚n„, fa˛„ de publicul rom‚nesc din ˛ar„ ∫i de dincolo de hotare. Sunt oameni din Basarabia care ne scriu, constat‚nd c„ suntem Ón fruntea unei Comisii de cultur„ a Senatului Rom‚niei, ∫i ne cer s„ se programeze filme rom‚ne∫ti la TVR. S„ nu se uite care este destinatarul acestor emisiuni ale televiziunii publice.
Œnt„rirea caracterului na˛ional unitar
Nu uit„m nici provoc„rile, dar de aceast„ dat„ nu ne vom referi Ón mod explicit la ele. Constat„m c„ diver∫i indivizi injecta˛i de ur„ Óncearc„ s„ fac„ Ón a∫a-zisul Bazin Carpatic, s„ organizeze o alt„ form„ de statalitate. Este un lucru grav, este un lucru care se petrece sub ochii no∫tri, ∫i trebuie mult„ aten˛ie, pentru c„, o dat„ create instrumentele, ele, instrumentele, Óncep s„ lucreze pe sine ∫i pentru cauza pentru care au fost create.
Ni se pare numai c„ sunt ni∫te jocuri de copii, eu cred c„ important este s„ r„spundem prin Ónt„rirea caracterului na˛ional unitar al statului rom‚n acestor provoc„ri. Dar despre ele voi avea timp s„ vorbesc data viitoare. ™i ast„zi din istorie se aude acel Óndemn pe care, din p„cate...
Chemare la conlucrare...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu**
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.