Se temea Ón zadar domnul coleg Cioroianu c„ voi veni peste dumnealui. Voi veni Ón locul din care a plecat ∫i, Ón general, pl„c‚ndu-mi oamenii de∫tep˛i ∫i, uneori, ∫i spusele lor, n-am f„cut dec‚t s„ scurtez timpul de venire, nu s„ gr„besc finalul discursului dumnealui, de altfel, un discurs corect, un discurs care a pus probleme de care, Óntr-adev„r, ne vom izbi. Probleme corecte, dar ∫i inevitabile.
Œn dialogurile noastre din s„pt„m‚nile care au trecut, Ón starea de tensiune a acelei perioade, s-a petrecut aici un fapt pe care eu l-am semnalat Ón Biroul permanent. Din p„cate, cel c„ruia m-am adresat, ∫i anume senatorul U.D.M.R. Frunda György, a reac˛ionat ∫i atunci superficial ∫i v„d c„ nici de atunci Óncoace nu ∫i-a propus s„ rezolve o chestiune pe care a inventat-o ∫i cu care a luat, cum se spune, fa˛a opiniei publice, nel„s‚nd-o s„ observe adev„rurile aflate Ón discu˛ie aici, Ón Senat, ci antren‚nd-o Óntr-o direc˛ie inadmisibil„. N-am spus ∫i repet, e a treia oar„ c‚nd precizez public, n-am spus niciodat„ c„ maghiarii c„rora nu le place ceea ce se Ónt‚mpl„ aici s„ plece Ón Asia, nu face parte din repertoriul meu de g‚ndire ∫i deci nu poate face parte din repertoriul meu de exprimare. Nu puteam s„ g‚ndesc a∫a ceva. I-am repetat Ón Biroul permanent senatorului Frunda György c„ ar fi Ónsemnat c„, Ón Ómprejurarea Ón care tat„l so˛iei mele e maghiar, ar fi Ónsemnat s„ trimit Ón Asia un sfert de maghiar„, care este copilul meu, Ana-Maria P„unescu. Ea este un sfert maghiar„. Nu pot g‚ndi a∫a, pentru c„ n-am crezut niciodat„ c„ solu˛ia este etnic„. Eu am fost indignat tocmai pentru c„ problema minorit„˛ilor a fost pus„ pe baze etnice, ∫i nu pe baze civice. Cred Ón Ón˛elegerea dintre noi, cred Ón realit„˛ile pe care le-am construit Ómpreun„, dar cred Ón dreptul majorit„˛ii rom‚ne∫ti de a-∫i p„stra drepturile, de a-∫i p„stra Constitu˛ia ∫i de a-∫i p„stra puterea de a interveni inclusiv pentru minoritarii s„i. Nimeni n-ar trebui s„ participe la sl„birea acestui stat rom‚n, pentru c„, inevitabil, ceea ce produce va sim˛i pe propria piele. ™i noi avem exemple din anii mai vechi, din consiliile
europene unde mergeam ∫i aveam de recuperat mizeriile pe care le spuseser„ despre noi tot felul de parlamentari, ca s„ zic a∫a, inclusiv.
Ei bine, l-am rugat pe domnul Frunda, fa˛„ de care nu am nici o antipatie: Domnule, l„muri˛i aceast„ chestiune! A˛i declarat la o emisiune de televiziune c„ eu am cerut s„ plece maghiarii din Rom‚nia Ón Asia.
Cum pute˛i afirma a∫a ceva, c‚nd declara˛i c„ n-a˛i fost Ón sal„ Ón momentul Ón care a∫ fi f„cut aceast„ declara˛ie? Unde? Ar„ta˛i-mi unde? Uita˛i-v„ la stenograme, Óntreba˛i-i pe colegii dumneavoastr„, Óntreba˛i pe oricine dac„ eu am putut spune a∫a ceva. Dumnealui a considerat chestiunea, m„ rog, pasager„ ∫i nu a f„cut nici un demers pentru a l„muri lucrurile.
Œn aceast„ situa˛ie, eu fac un ultim apel la dumnealui ∫i-l anun˛ c„ dac„ nu-∫i retrage aceste cuvinte ∫i nu-∫i prezint„ scuze, Ól dau Ón judecat„.
Scriitorul ∫i gazetarul maghiar de anvergur„, care este Hajdu Gözö, a scris un articol îExtremismul maghiar minte cu neru∫inare ∫i calomniaz„“, ∫i spune a∫a:
îZiarele care apar Ón Ardeal Ón limba maghiar„ propag„, Ón mod serial, faptul c„ Adrian P„unescu, ca m‚nc„tor de unguri, a trimis maghiarimea la cap„tul Asiei.“
Iat„, îKronika“ din 2 octombrie, ziar care apare la Cluj, public„ Ón pagina 1 urm„torul titlu: îSfatul lui Adrian P„unescu — Ónapoi cu ungurii Ón Asia.“
Œn s„pt„m‚nalul clujean îErdely Naplo“, Sazs István Tasch, amintind luarea de cuv‚nt a lui P„unescu, afirm„ c„ îParlamentul Rom‚niei din nou a expediat Ón Asia limba maghiar„.“
Putem cita pagini Óntregi din revistele ∫i ziarele maghiare, care apar Ón Ardeal, care la unison url„ c„ Adrian P„unescu a trimis ungurimea Ón Asia. Cel mai trist lucru Ón toat„ aceast„ chestiune este c„ minciunile extremismului maghiar din ˛ar„ au fost preluate de c„tre unele cercuri din str„in„tate, care le propag„ f„r„ opreli∫ti.
Œn leg„tur„ cu acestea a∫ dori s„ m„ refer ∫i la urm„torul exemplu care provoac„ stupefac˛ie.
Radio îKossuth“ Budapesta are Ón fiecare diminea˛„ de duminic„ o emisiune cu titlul îZiarele de duminic„“. Aceast„ emisiune, este cunoscut, are orientare de extrem„ dreapta. Ce am putut asculta la aceast„ emisiune Ón diminea˛a zilei de 10 octombrie? Reporterii, scriitorii, publici∫tii care au luat cuv‚ntul au protestat, pe r‚nd, contra faptului c„ îun senator rom‚n, pe nume Adrian P„unescu, a trimis maghiarimea Ónapoi Ón Asia.“
Sigur c„ eu, ca persoan„, m„ pot sim˛i ∫i flatat de at‚ta preocupare pentru mine, ∫i de trimiterea mea c„tre propria mam„, dar, p‚n„ la urm„, ve˛i constata c„ este vorba ∫i despre dumneavoastr„, ∫i este vorba despre institu˛ia numit„ Senatul Rom‚niei, Ón care nu puteam s„-mi permit s„ spun ∫i s„ g‚ndesc a∫a ceva, cum nu-mi pot permite s„ spun ∫i s„ g‚ndesc a∫a ceva nici Ón via˛a mea personal„. Iat„ continuarea.
Ba chiar s-a auzit — aten˛ie! — ∫i absurditatea c„ îIat„ c‚t de nerecunosc„toare este Rom‚nia! Cu toate c„ Parlamentul ungar a votat integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, Rom‚nia a mul˛umit pentru acest
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/7.XI.2005
gest al Ungariei prin expedierea ungurimii Ón Asia, prin intermediul senatorului rom‚n Adrian P„unescu.“
Dup„ tot acest festival de minciuni pornite de la minciuna domnului Frunda György, colegul nostru pe care cu ultimele mele puteri de a r„bda Ól rog s„ clarifice aceast„ situa˛ie, iat„ c„ vine ∫i prestigiosul ziar îNepszabaszag“ — domnul pre∫edinte Iliescu nu a avut timp s„ observe, dar are timp domnul Funar — care spune c„:
îFosilele politice Funar, Iliescu ∫i P„unescu au ac˛ionat...“ — pe Vadim nu-l men˛ioneaz„, spune˛i-i c„-mi pare r„u, a c„zut Ón rang, deci Funar, Iliescu ∫i P„unescu —, deci îFunar, Iliescu ∫i P„unescu au f„cut din lu„rile lor la cuv‚nt ni∫te atacuri violente la adresa maghiarilor.“
Ziarul este cunoscut, eu aveam alt„ impresie despre el, dar e de nesuportat ideea c„ ˛i se imput„ la nesf‚r∫it ceva ce nu ai f„cut niciodat„. Dar chiar niciodat„!
™i din acest motiv Ól rog, de la distan˛„ — fiindc„ v„d c„ nu este aici — pe senatorul Frunda s„ g„seasc„ solu˛ia pentru a ie∫i din acest impas din care eu ∫tiu cum se iese. Eu nu sunt Ónc„p„˛‚nat, nu sunt blocat Ón proiect, eu ∫tiu s„ r„spund unui gest curajos de asumare a unei erori, pentru c„ ∫i eu, la r‚ndul meu, am putut face erori Ón via˛„.
O a doua problem„, domnule pre∫edinte, domnilor colegi, se refer„ la inventivitatea absolut excep˛ional„ a unor reprezentan˛i ai Guvernului actual Ón chestiunea recuper„rii datoriilor unor oameni, unor cluburi de fotbal, ∫i unor Óntreprinderi, ∫i unor cet„˛eni.
Urm„rind acest ideal, care nu este deloc scund, nu este deloc minor, oamenii ace∫tia ajung la situa˛ii care-i descalific„ ∫i care-i introduc Ón legenda oral„ de unde nu vor mai ie∫i niciodat„. Sunt pove∫ti pe care le ∫tim ∫i noi de la mai b„tr‚nii no∫tri, cu Z„roni care voia s„-∫i cumpere un Mercedes, l-a v„zut, l-a Óntrebat cum e: îBun, domnule ministru, e foarte bun. Te urci Ón el ∫i Óntr-o or„ e∫ti la Ploie∫ti, consum„ 12%.“ ™i a doua zi a r„spuns: îBine, bine, totul e Ón regul„, dar ce s„ caut eu la Ploie∫ti?“
™i alte lucruri din acestea. îDup„ moarte s„ mi se ard„ trupul, s„ mi se pun„ Óntr-o urn„ ∫i urna s„-mi fie pus„ sub cap.“
Toate acestea r„m‚n cum va r„m‚ne ∫i marea descoperire recent„ c„ trebuie pus sechestru pe Gara de Nord. Aceasta este ceva absolut extraordinar.
Mul˛i rom‚ni se pl‚ngeau de faptul c„, dup„ 1989, Ón Rom‚nia au disp„rut bancurile. Nu mai era un teritoriu al umorului direct ∫i pedepsitor Ón Rom‚nia. Devenise o ˛ar„ serioas„, cu mari Óngrijor„ri ∫i cu mari c„deri, ∫i cu mari speran˛e. Ei bine, s-a reu∫it zilele trecute s„ se lanseze una dintre marile glume ale momentului, ∫i anume s„ se pun„ sechestru pe Gara de Nord. Vorbeam cu un prieten la telefon: îCine va prelua tampoanele?“
Iat„ ce propuneri am, ca s„ fiu Ón sprijinul Guvernului, s„ se mai ia Statuia îLeul“, celelalte g„ri, Pia˛a Universit„˛ii, Babele, Omul, Ceahl„ul, Cernica, Her„str„ul, Arcul de Triumf, aeroporturile ∫i trotuarele, dac„ nu cumva le face cineva din mers, ∫i s„ se mearg„ pe aceast„ cale c„tre umorul absolut.
Nu a∫ vrea s„ v„ ˛in str„ini de faptul c„ am dedicat un poem acestei situa˛ii speciale ∫i a∫ vrea s„ vi-l d„ruiesc. C‚nd v„ va Óntreba cineva, vreodat„, s„ ∫ti˛i c„ a˛i fost colegi ∫i cu un poet care a c‚ntat Gara de Nord sub stare de sechestru:
îVremuri cumplite de balamuc Democra˛ia e ultimul truc, Logica-∫i simte atacul de cord, S-a pus sechestru pe Gara de Nord.
™i cine urmeaz„, ∫i cine-i la r‚nd, ™i ce monumente ni se mai v‚nd, C„ pentru o glum„ ∫i-un bebe Schtrumf, Poate-˛i dau „∫tia un Arc de Triumf.
Cum ce exist„ e-al tuturor, Se va Ómp„r˛i tot ce e la popor: Marea ∫i Dun„rea, val dup„ val, Se vor ceda tuturor personal.
™i dac„ rezerve nu ne r„m‚n Vindem la t‚rg Ateneul Rom‚n Ca s„ putem suporta din buget Remus ∫i Romulus, fra˛i la pachet.
Sediul Guvernului, f„r„ drapel E foarte bun pentru un mare hotel. Deocamdat„, ca prim record,
S-a pus sechestru pe Gara de Nord?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.