Sigur c„ exist„ nenum„rate formalit„˛i, Ón astfel de zile, care ne pot am„gi, chiar ne pot Ónc„lzi. Eu a∫ dori ca Œnvierea s„ ne cuprind„ pe to˛i ∫i s„ aib„ dreptul ∫i puterea de a rena∫te acei oameni at‚t de necesari politicii noastre de azi, pentru ca ea s„ devin„ ∫i istorie. A∫adar, nu m„ sfiesc s„ v„ urez îrodnic„ Œnviere!“.
Un fenomen care ar fi, dup„ p„rerea mea, Ón firea lucrurilor s„-l constat„m este aceast„ respectare pe s„rite a legii: acolo unde ne convine, respect„m legea, acolo unde sunt alte texte, eventual nelegale, unele antilegale, de Ómbr„˛i∫at, s„ le Ómbr„˛i∫„m.
Iat„, vorbim despre faptul care a decurs dintr-o hot„r‚re de guvern ∫i apoi a fost adoptat Ón Parlament, privitor la interdic˛ia de a se face Ón Rom‚nia elogiul persoanelor implicate Ón crime Ómpotriva p„cii ∫i omenirii.
Exist„ un cet„˛ean de origine maghiar„, Wass, cu o oper„ literar„ nu lipsit„ de calit„˛i, dar cu o activitate personal„ de criminal Ómpotriva p„cii ∫i Ómpotriva omenirii, Ómpotriva rom‚nilor ∫i a evreilor din Ardeal, recunoscut„ ca atare chiar ∫i de unii dintre cona˛ionalii lui Wass, privit„ ca atare de presa progresist„ de la Budapesta ∫i Bucure∫ti, o activitate pe care justi˛ia a calificat-o drept criminal„, ∫i, totu∫i, colegi de-ai no∫tri, senatori ai U.D.M.R., au sus˛inut pe o cale sau alta, cu masc„ sau f„r„ masc„ punerea de statui ale lui Wass Ón Ardeal ∫i, un lucru pe care eu nu-l consider la fel de vinovat, poate chiar e un fapt firesc de cultur„, lecturi din opera lui Wass. Lecturi, dar nu mitinguri arogante! M„ despart, aici, de cei care cred c„ dac„ un scriitor a f„cut ∫i erori el nu mai trebuie citit, dar faptele lui criminale, fapte penale, recunoscute ∫i de jandarmeria ungar„ ∫i luate ca atare de justi˛ie, nu pot fi eludate.
Apare, firesc, Óntrebarea: bine, bine, fa˛„ de unii dintre cei care sunt acuza˛i de fapte asem„n„toare, dintre rom‚ni, exist„ aceast„ interdic˛ie, ∫i fa˛„ de Albert Wass nu exist„? Simplul fapt c„ fiul s„u a fost unul dintre comandan˛ii NATO, Óntr-o anumit„ perioad„, ajunge pentru a-l sp„la de aceste crime?
Repet, eu nu cer interzicerea c„r˛ilor lui, la aceast„ ac˛iune nu a∫ participa orice s-ar Ónt‚mpla, nu am puterea ∫i cinismul de a m„ implica Ón arderea de c„r˛i pe motive ideologice sau pe motive politice. Nu cred c„ asta ar fi o solu˛ie, azi, ∫i nu a fost nici ieri, ∫i nu va fi nici m‚ine, dar sanc˛ionarea ∫i l„sarea lui Wass Ón istorie, dup„ ce a omor‚t rom‚ni ∫i evrei, de exemplu la Sucutard, nu Ónseamn„ destul pentru ca bunii no∫tri colegi s„ nu mai tot exhibeze aceast„ statuie a secuiului r„t„citor? El a fost r„t„citor pentru c„ a f„cut crime ∫i s-a temut de lege, nu a fost r„t„citor din fire, c„ a∫a ar fi timpurile, s„ r„t„ceasc„. Œnt‚i a omor‚t, ∫i dup„ aceea a r„t„cit. Nu vreau s„ redeschid acest proces, dar iat„ c„, spre cinstea sa, Parchetul de la Cluj a concluzionat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/20.IV.2007
c„ solicitarea de declan∫are a procedurii de revizuire a dosarului, depus„ de András Wass — Wash, probabil, Ón engleza american„ —, unul dintre cei cinci copii ai lui Wass Albert, nu se justific„ ∫i a cerut respingerea revizuirii.
S-a constatat c„ sentin˛a a fost legal„ ∫i s-a Óntemeiat pe probe serioase. Ce se mai dore∫te? Iar„∫i busturi ale lui Wass? Nu sunt sanc˛ionate de cei Ón drept acele for˛e obscure ∫i oculte care Ó∫i permit s„ sfideze legea rom‚neasc„. De altfel, este ∫i firesc din moment ce liderul acestei organiza˛ii consider„ c„ obiectul primului articol din Constitu˛ie, statul na˛ional unitar rom‚n, este o c‚rp„ colorat„.
Oamenii Ónva˛„, au lideri. De aceea au lideri, ca s„-i conduc„ ∫i s„-i Ónve˛e.
Eu cred, totu∫i, c„ nu mai trebuie s„ respect„m legea pe s„rite, s-o respect„m Ón totalitatea ei, s„ respect„m legea noastr„ ∫i legea european„ ∫i legea lumii. ™i s„ o respecte ∫i domnul Markó!
Iat„, Departamentul de Stat al Statelor Unite consider„ c„ alegerile de la Tiraspol au fost incorecte, nelegitime ∫i c„ nu e normal, nu este legal s„ fie urm„ri˛i ∫i persecuta˛i, ∫i b„ga˛i Ón pu∫c„rii rom‚nii care vorbesc rom‚ne∫te dincolo de Nistru. E bine c„ Departamentul de stat Ón raportul s„u pe anul 2006 are aceast„ iluminare, numai c„ trebuie trecut ∫i la fapte. Am v„zut c„ p‚n„ ∫i portocaliul pre∫edinte ucrainean are tot felul de op˛iuni Ón ceea ce prive∫te istoria ∫i geografia, mai ales ale statelor care se Ónvecineaz„ cu Rom‚nia, ∫i c„ Ón toate grijile care ar trebui s„-l cople∫easc„ el nu g„se∫te altceva de cuviin˛„ dec‚t s„ fac„ pe populistul, consider‚nd c„ Insula ™erpilor este a ucrainenilor, stat recent totu∫i, ∫i c„ va negocia ∫i se va Ón˛elege cu Rom‚nia Ón privin˛a Canalului B‚stroe.
At‚ta neru∫inare ∫i at‚ta ie∫ire din realitate, c‚nd pe el Ól Ónconjoar„ milioane de priviri din toat„ fosta Uniune Sovietic„ ∫i sute de mii de ucraineni care acum vin s„ protesteze Ómpotriva lui, mi se pare c„ Ónseamn„ ∫i o ie∫ire din politic„, din ra˛iune. Iar noi ce facem Ón aceast„ situa˛ie? Noi ne a∫ez„m din nou Ón coada evenimentelor, noi consider„m c„ sunt toate naturale, c„ a∫a e via˛a: cutremure, Iu∫cenko, Wass Albert... Asta nu se poate! Noi suntem aici pentru a ac˛iona, pentru a lua cuno∫tin˛„, pentru a face gesturi de con∫tiin˛„ ∫i pentru a ac˛iona. Noi nu putem da direct p‚ine oamenilor, dar demnitate am putea s„ le oferim ∫i legi pentru p‚ine, da, am putea s„ le oferim. ™i nici acelea n-ar trebui s„ apar„ pe s„rite, a∫a cum o lege respectat„ pe s„rite este ∫i cea privitoare la felul Ón care sunt ajuta˛i oamenii din zonele inundate, de exemplu ale Doljului, unde nu s-a f„cut aproape nimic, s-a vorbit mult, s-a min˛it mult, s-a promis mult, ∫i nu s-a f„cut aproape nimic. Pa∫tele oamenilor din sudul Olteniei a fost cumplit. Pentru ei n-a Ónviat nimeni! Nu mai au nici p‚ine, nu mai au nici case, nu mai au nici iluzii. Unii dintre ei, e drept, ∫i-au v‚ndut materialele cu care se Ónvredniciser„ unii s„ vin„ ∫i s„ le ofere, dar nu din tic„lo∫ie, ci tot din s„r„cie.
Ajungem la situa˛ia de a nu avea nici sare. Mi se pare ceva nemaipomenit: Rom‚nia nu mai are sare?! Va s„ zic„ nici ocna∫ii no∫tri nu mai lucreaz„ corespunz„tor. Ce s„ te mai a∫tep˛i de la guvernan˛i?! Ocna∫ii nu mai produc sare. Import„m sare din Ucraina, sare f„r„
lacrimi, f„r„ lacrimile Óndeob∫te s„rate. Se ajunge la situa˛ia ca din 150 mii tone pe care le import„m anual din Ucraina 100 mii tone s„ fie destinate consumului casnic, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia are nenum„rate z„c„minte de sare. fiar„ de sare, dar f„r„ sare!
Ce-am f„cut cu oamenii care se implicaser„ de o via˛„ ∫i, poate, de o dinastie Óntreag„ Ón exploatarea s„rii? Unde sunt ei? Cum am reu∫it s„ risipim minerii, cum am reu∫it s„ risipim speciali∫tii, medicii de care vorbea pre∫edintele Iliescu Óntr-un interviu, de cur‚nd, c„ sunt s„raci Ón marea lor majoritate? Cum am reu∫it? Cum am reu∫it? V„ rog s„ con∫tientiza˛i absurdul!
Este o capodoper„ negativ„ de care ne-am Ónvrednicit ∫i pe care nu cred c„ e t‚rziu s„ o denun˛, pentru c„ mai sunt Ónc„ de distrus c‚teva obiective, ∫i unul dintre ele este tezaurul f„r„ pre˛ din Mun˛ii Or„∫tiei, tezaurul cet„˛ilor dacice. Acolo, iar„∫i, s-a reu∫it o absurditate: s„ se creeze un parc natural ale c„rui interese s„ contravin„ intereselor arheologice. Arheologii nu mai pot s„pa pentru c„ distrug parcul natural, ∫i cercet„torii de la parcul natural nu-i las„. E dreptul lor, dac„ li s-a dat acest cadru, s„ fie parc natural, ei vor s„ fie parc natural. De ce s„ umbl„m Ón p„m‚nt, c‚nd pe p„m‚nt cresc flori at‚t de frumoase? Da, dar sub acele flori este o Óntreag„ civiliza˛ie, pe care unii, veni˛i mai recent Ón aceste locuri, au tot interesul s„ o lase Ón p„m‚nt, cum au avut interesul s„ lupte Ómpotriva lui Gheorghe Funar, c‚nd era primar de Cluj ∫i voia s„ sape Ón Cluj, ∫i spuneau c„ e nebun. ™i s-a s„pat la Cluj, ∫i s-a v„zut c„ nu Funar era nebun, ci c„ erau nemernici cei care voiau s„ opreasc„ s„p„turile arheologice, pentru c„ nu voiau ca poporul rom‚n s„-∫i reg„seasc„ istoria. Ei bine, a∫a ceva noi nu mai putem tolera! P‚n„ c‚nd?!
Cer, cu hot„r‚re, Guvernului Rom‚niei s„ se implice de urgen˛„ Ón crearea Rezerva˛iei arheologice din Mun˛ii Or„∫tiei. Se poate face parc natural ∫i Ón afara zonelor Ón care trebuie s„pat.
Ac˛iunile acestea c„tre trecut sunt ac˛iuni c„tre viitor, noi nu putem s„ ne impunem Ón Europa ca ni∫te chiria∫i ai propriului nostru destin, noi avem ac˛iuni de mii de ani, ∫i ele sunt unele Ón p„m‚nt, altele Ón folclorul oral, altele urmeaz„ s„ fie recuperate de la oamenii pe care legi eronate ∫i ac˛iuni criminale i-au izgonit din ˛ar„.
Parc„, de exemplu, noi n-am putea pune c„p∫uni Ón toat„ Rom‚nia ∫i s„ le negociem pre˛urile Ón a∫a fel Ónc‚t s„ c‚∫tige ∫i c„p∫unarii, a∫a cum c‚∫tig„ in Spania?! V„ da˛i seama Ón ce ecua˛ie nebun„ tr„im? Sigur c„ e bine c„ avem oameni Ón Europa, oameni Ón Spania, oameni Ón Italia. Dac„ ne mai str„duim pu˛in, vor ajunge chiar majoritari ∫i vor cere Guvernului spaniol s„ nu mai sape s„-∫i vad„ r„d„cinile.
Noi nu suntem at‚t de lumina˛i la creier Ónc‚t s„ spunem: domnule, c„p∫uni cresc ∫i Ón Rom‚nia ∫i au un gust extraordinar, p„tl„gele ro∫ii cresc ∫i Ón Rom‚ni. Dar nu pot cre∫te de la sine, trebuie s„ se ocupe cineva de ele, ∫i guvernele cu asta se ocup„, cu crearea condi˛iilor Ón care oamenii s„ poat„ lucra, Ón care particularii, m„ rog, cooperati∫tii, cine mai lucreaz„ Ón Rom‚nia s„ poat„ lucra. Asta ar fi!
S-au stins toate focurile ∫i d‚rd‚im insolent de frig. E absurd ceea ce se Ónt‚mpl„. ™i legea este, iar„∫i,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/20.IV.2007
respectat„ pe s„rite, unde are c‚te un potentat nevoie. Dar unde avem noi nevoie?
Iat„ o alt„ nebunie: Autoritatea Na˛ional„ SanitarVeterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor — m„ surprinde c„ e un titlu a∫a de scurt, putea s„ continue 4—5 fraze, s„ se sperie ˛„ranii Ónc„ de la lectura titlului ∫i s„-∫i dea seama c„ n-au acces la a∫a ceva, Amblablasudapa, ANSVbrlbrl, ANSVSA, fa˛„ de GMA, FGMA, ARLUS ∫i altele, acesta este un semn de evolu˛ie... suntem Ón Europa, nu putem s„ umbl„m cu interjec˛ii, nu putem altfel, c„ la noi exist„ situa˛ia paradoxal„ ca un pre∫edinte de partid s„-∫i trag„ numele de la o interjec˛ie —, dar ce a hot„r‚t ANSVSA? C„ nu conteaz„ ce a zis Europa, ∫i anume c„ Ón 3 ani s„ ne punem de acord cu normele europene privind laptele. Nu, s-o facem pe loc, zice ANSVSA. Ca s„ existe tot mai pu˛in lapte pe pia˛„, acesta s„ fie c‚t mai scump, s„ se dea o nou„ lovitur„ nivelului de trai, nu cumva s„ scape rom‚ni neÓngenunchea˛i, ∫i s„ import„m lapte din Ungaria, jignindu-i pe unguri, pentru c„ nu ∫tiu dac„ vitele la ei sunt mai numeroase dec‚t la noi. Ne putem bate Ón vite cu toat„ lumea, avem destule vite, unele, e drept, nu Ón grajduri, ci acolo unde n-ar trebui s„ fie, de exemplu, la ANSVSA... Cine a g‚ndit noile interdic˛ii cu privire la lapte, ∫i a f„cut-o Ómpotriva poporului rom‚n, ∫i Guvernul Ól las„ Ón pace s„ creeze o nou„ stare de tensiune, ca s„ ne fie ru∫ine s„ mai scoatem capul Ón lume, acela e o vit„ nepotcovit„. Urmeaz„ potcovirea prin voin˛a noastr„, a tuturor.
Asta ar trebui spus, urgent, Ón leg„tur„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„.
™i am uitat un lucru: nu suntem chiar de sine st„t„tori, iat„, UNESCO a cerut cercet„ri urgente, pentru c„ dore∫te ca respectivele cet„˛i dacice s„ fie scoase de pe lista UNESCO, v„z‚nd UNESCO faptul c„ noi nu ne interes„m de ele. Ce mai conteaz„ pentru ni∫te in∫i f„r„ ˛ar„ ni∫te cet„˛i dacice! Noi suntem moderni, noi lucr„m Ón plastic. A∫a a vrut, odat„, un prim-secretar de acolo s„ fac„ repede curat la Sarmizegetusa — Dumnezeu s„-l ierte! — ∫i a trebuit s„ lupt p‚n„ la liderul de atunci al ˛„rii, care a m„surat bine ∫i l-a dat afar„, pentru c„ el scotea din sanctuar pietrele vechi ∫i punea gresie recent„, cic„ s„ fac„ regizorul Vitanidis un film. ™i i-am spus: îDomnule Ciucu“ — Dumnezeu s„-l ierte!, repet —, îdomnule, e o nebunie! Cum s„ scoate˛i pietrele vechi ∫i s„ le arunca˛i? Ele trebuie p„strate!“ îNu, domnule“ — zice —, îc„ mi-a spus cineva de la Cluj“ — v„ da˛i seama ce orientare avea acela de la Cluj care-i spusese — îc„ trebuie s„ Ónnoim, s„ primenim Sarmisegetusa.“ Primenirea s-a produs la v‚rful jude˛ului, atunci. Acum, cine r„spunde? Pentru c„, v„ fac o m„rturisire, oamenii nu sunt mai pu˛in revolta˛i de tot ce tr„iesc dec‚t erau Ónainte de 1990, numai c„ adresa este confuz„, e l„rgit„, nu mai e ˛int„, nu mai avem unul la care s„ mearg„ toate sup„r„rile, suntem to˛i.
™i a∫ mai spune ∫i un lucru pozitiv, de∫i nu ∫tiu dac„ pozitiv„ este Ónaintarea Ón v‚rst„: un mare scriitor rom‚n, F„nu∫ Neagu, ∫i el aflat pe lista celor care trebuie îexpira˛i“ cu for˛a, cum a fost Maiakovski îsinucis“ cu for˛a, a Ómplinit 75 de ani ∫i e datoria mea de coleg al lui ∫i de om care cite∫te literatur„ rom‚n„ s„-i spun îLa mul˛i ani!“. M„ bucur c„ el exist„ ∫i c„ el va
continua s„ existe ca un reper, ca un punct de referin˛„ pentru cei ce tr„iesc azi Ón Rom‚nia ∫i pentru cei care vor fi. La mul˛i ani, Micimane!
Iar cuv‚ntul meu final este cel cu care am Ónceput: s„ dea Dumnezeu ca Œnvierea s„ ne priveasc„ pe to˛i, s„ devin„ o problem„ personal„ ∫i ob∫teasc„ a fiec„ruia ∫i a tuturor!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.