Adrian P„unescu

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mai ales c„ sunt at‚t de multe gloan˛e Ón mine, Ónc‚t n-ave˛i unde trage. De-at‚tea gloan˛e Ón mine, am devenit impenetrabil. S„ relu„m dialogul cu poporul. Parc„ mi-a intrat cineva Ón creier ∫i m„ terorizeaz„.

Aceast„ deculturalizare este tocmai terenul propice pentru orice fapt abominabil, cum ar fi spargerea Rom‚niei Ón buc„˛i, cum ar fi confuzionarea termenilor, autonomie pe baze etnice ∫i autonomie Ón sens democratic. Iat„, din p„cate, ne vin semnale c„ se supraliciteaz„ din nou, prin ofert„ electoral„, conceptul de autonomie pe baze etnice ∫i c„ se Óncearc„ iar„∫i enclavizarea ∫i separarea de Rom‚nia a unor jude˛e din Ardeal. Œn acela∫i timp, ca un f„cut, dinspre alt punct politic, dinspre alt orizont politic, dinspre bol∫evism, autorit„˛ile de la Chi∫in„u au hot„r‚t organizarea unui referendum viz‚nd, ceea ce ar spune d‚n∫ii, dezbinarea societ„˛ii din cauza rom‚nismului, pentru alimentarea teoriei moldovenismului. Se pare c„ aceste nemul˛umiri sunt exprimate chiar ∫i mai brutal. Se Óncearc„ îprotejarea majorit„˛ii moldovene∫ti de expansionismul spiritual rom‚nesc“. ™i eu, care credeam c„ suntem slabi la capitolul expansionism spiritual! Se pare c„ nu. Domnul Vasile Stati, autorul monumentalei ru∫ini îDic˛ionarul moldovenesc-rom‚nesc“, face teoria c„ lucrurile de acum se datoreaz„ str„lucitei, actualei conduceri: îOrice observator loial, nep„rtinitor ∫i, c‚t de c‚t, cititorii de gazete, de carte ∫i de manuale vor observa cu u∫urin˛„ c„ exist„ numai rom‚ni, ru∫i, bulgari, g„g„uzi, moldoveni nu mai exist„“. Dar, e interesant sindromul: aceea∫i tendin˛„ spre etnicism, spre un etnicism dus p‚n„ la absurd. Asta nu este nici o noutate, de∫i ar trebui, poate, s„ reac˛ion„m mai vehement Ón favoarea ziari∫tilor de la îTele Radio“ Chi∫in„u, pentru care Ambasadele Fran˛ei, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, Statelor Unite ale Americii, Ungariei ∫i Misiunea OSCE au protestat, au dat un comunicat important. îTele Radio“ Chi∫in„u trebuie, zic reprezentan˛ii acestor state, s„ ofere reflectarea impar˛ial„, echilibrat„ ∫i obiectiv„ a evolu˛iilor politice.

Deculturalizarea se petrece, Óns„, ∫i sub ochii no∫tri, Ón sectoarele prin care trecem Ón fiecare zi. Dup„ 1947, Sfatul Popular al Bucure∫tilor din acea vreme a transformat mare parte din c‚rciumile ora∫ului Ón biblioteci. Este inadmisibil! Sigur, glumesc. Au f„cut atunci nou-veni˛ii Ón politic„, Ón ciuda a tot ceea ce Ónsemnau Ón plan politic, au f„cut 92 de biblioteci. Dup„ 1980 au fost demolate 16. Nu s-a mai construit nici una. Din 1990 s-au mai pierdut 12 sedii Ón urma retroced„rii spa˛iilor c„tre fo∫tii proprietari, ∫i cel mai recent au fost dezafectate filialele îC„linescu“, din Bulevardul Banu Manta, îBolliac“, din Alexandru Constantinescu, ∫i îDobrogeanu-Gherea“, din Bulevardul Pache Protopopescu. 200.000 de volume au fost ad„postite Ón condi˛ii improprii Ón dou„ pavilioane din Parcul Her„str„u. P‚n„ la sf‚r∫itul anului, biblioteca trebuie s„ mai evacueze Ónc„ dou„ filiale: îMoisil“, cu un fond de periodice de 260.000 de exemplare, Óntre care se g„sesc exemplare rare din secolul al XIX-lea, de o valoare excep˛ional„, ∫i 150.000 de c„r˛i, ∫i Biblioteca îI.L. Caragiale“, cu volume de patrimoniu ∫i manuscrise deosebit de valoroase ale lui Creang„, Sadoveanu sau Cezar Petrescu. Din cele 36 de sedii care au mai r„mas, 19 func˛ioneaz„ Ón condi˛ii improprii, f„r„ Ónc„lzire sau grup sanitar.