Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor, v„ propunem s„ Óncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 4 octombrie 2004.

Din totalul de 140 senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a Ón sistemul electronic un num„r de 98 senatori — 7 dintre colegii no∫tri sunt Ónvoi˛i, dintre care 3 sunt membri ai Guvernului ∫i 4 Ón delega˛ie la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei.

™edin˛a va fi condus„ de subsemnatul, Dinu Marin, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Iuliu P„curariu, secretari ai Senatului.

Œn leg„tur„ cu programul de ast„zi, ne propunem s„ avem lucr„ri p‚n„ Ón jurul orei 19,30. Œncep‚nd cu ora 18,00 avem Óntreb„ri, interpel„ri, care vor fi radiodifuzate.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de ast„zi sunt observa˛ii, propuneri? Nu sunt. V„ propun s„ vot„m programul de ast„zi.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 82 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a aprobat.

De asemenea, Ón mape a˛i primit ordinea de zi propus„ de Biroul permanent, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare.

Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi sunt observa˛ii, propuneri? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

Cu 85 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, ordinea de zi a fost aprobat„.

La primul punct pe ordinea de zi avem declara˛ii politice.

Dau cuv‚ntul domnului senator Alin Cioc‚rlie. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

M„ voi referi Ón declara˛ia mea politic„ la participarea delega˛iei Grupului Rom‚n al Uniuni Interparlamentare la cea de-a 111-a Adunare a Uniunii Interparlamentare, care a avut loc la Geneva.

O delega˛ie a Parlamentului Rom‚niei a atras aten˛ia comunit„˛ii parlamentare ∫i a opiniei publice interna˛ionale asupra efectelor nefaste ale construirii canalului BÓstroe, din punct de vedere al echilibrului ecologic ∫i calit„˛ii ecosistemului Deltei Dun„rii.

Aceasta a avut loc Óntre 27 septembrie ∫i 1 octombrie 2004, c‚nd a avut loc la Geneva sesiunea de toamn„ a Uniunii Interparlamentare pe parcursul c„reia s-au reunit principalele organe de lucru ale organiza˛iei — Adunarea, Consiliul Director, cele trei comisii permanente, precum ∫i grupurile geopolitice care func˛ioneaz„ sub egida Uniunii ∫i Asocia˛ia Secretarilor Generali de Parlamente.

Principalele interven˛ii ale delega˛iei Grupului Rom‚n pentru Uniunea Interparlamentar„ au avut loc Ón cadrul Comisiei a II-a pentru dezvoltare durabil„, finan˛e ∫i comer˛, care a examinat tema îRolul parlamentelor Ón p„strarea biodiversit„˛ii“. Œn interven˛ia sa din plenul Comisiei, deputatul P.S.D. Florin Iordache a eviden˛iat importan˛a Rezerva˛iei Biosferei îDeltei Dun„rii“ ∫i faptul c„ ea se afl„ sub inciden˛a a numeroase instrumente interna˛ionale, multilaterale ∫i regionale. Participan˛ii au fost informa˛i despre faptul c„ Ucraina a demarat ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 Óncheiat prima parte a lucr„rilor la Canalul BÓstroe, f„r„ notificarea ∫i consultarea Rom‚niei ∫i f„r„ o evaluare de impact asupra mediului, inclusiv Ón context transfrontalier, ignor‚nd astfel obliga˛iile ce-i revin conform instrumentelor juridice aplicabile, dar ∫i recomand„rile ∫i criticile formulate de organiza˛ii ∫i exper˛i interna˛ionali. Totodat„, delega˛ia rom‚n„ a difuzat Declara˛ia-apel a Senatului Rom‚niei privind Óncetarea construirii de c„tre Ucraina a Canalului BÓstroe, preciz‚nd c„ acesta este un caz concret Ón care diploma˛ia parlamentar„ poate ac˛iona Ón sprijinul p„str„rii biodiversit„˛ii Óntr-o zon„ unic„ a patrimoniului natural universal.

™i eu v„ mul˛umesc pentru interesantele informa˛ii prezentate.

Œl invit la microfon, pe timpul rezervat Grupului parlamentar P.R.M., pe domnul senator Doru Bindea.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ziua de ieri, 3 octombrie 2004, a fost una dintre cele mai interesante momente din via˛a politic„ postdecembrist„ a Rom‚niei. A fost ziua Ón care o parte a e∫ichierului politic rom‚n se zb„tea cu disperare s„-∫i men˛in„ un electorat Ón evident„ descre∫tere, prin mijloace despre care rom‚nii nici nu ∫i-au putut imagina c„ exist„.

A ie∫it din curs„ un pion cu preten˛ii de rege, Ón condi˛ii neclarificate de nici unul dintre autorii regiei.

S-a observat cum oameni politici ∫i partide politice au Óncercat s„ se apropie de inima aleg„torilor comercializ‚nd boala unui om ∫i, mai mult, Óncerc‚nd s„ Ómbine acest comer˛ hidos cu un altul pe care singuri l-au numit ∫antaj.

Nu au reu∫it s„ stabileasc„ elementul determinant al retragerii domnului Stolojan. Nu au reu∫it s„-i conving„ pe rom‚ni Ón care tab„r„ se afl„ autorii ∫antajului, de∫i cu to˛ii au sus˛inut existen˛a lui.

Au urmat lacrimi, care nu se ∫tie dac„ izvorau din sentimente sau din laboratoarele de fabricare a strategiilor politice, au urmat ap„r„ri false ale victimei politice ∫i multe invective care pot fi culese Óntr-un dic˛ionar al cuvintelor ce ar trebui interzise Ón politic„.

Œn contrast cu acest tablou politic Óntunecat ∫i ap„s„tor, ca norii de noiembrie ce Ói a∫teapt„, Óntr-o alt„ zon„ a Bucure∫tiului ∫i Óntr-o cu totul alt„ manier„, Partidul Rom‚nia Mare s„v‚r∫ea un act politic cu adev„rat major pentru rom‚ni: prezentarea singurei oferte politice credibile la pre∫edin˛ia Rom‚niei, aceea a pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator doctor Corneliu Vadim Tudor. Œn sala îC.A. Rosetti“ din Palatul Parlamentului, au fost prezen˛i la ∫edin˛a Consiliului Na˛ional al Partidului Rom‚nia Mare delega˛i din toate jude˛ele ˛„rii ∫i invita˛i din ˛ar„ ∫i din str„in„tate. La acest moment deosebit au fost prezen˛i invita˛i din Statele Unite ale Americii, din Israel ∫i din alte col˛uri ale lumii, care au f„cut eforturi mari pentru a fi al„turi de Partidul Rom‚nia Mare ∫i de pre∫edintele s„u, domnul Corneliu Vadim Tudor.

Desigur, au fost prezen˛i ∫i partenerii no∫tri politici din Partidul Na˛ional Democrat, izvor‚t ∫i sus˛inut de Blocul Na˛ional Sindical. Ace∫ti oameni au s„v‚r∫it un act politic a∫teptat de majoritatea rom‚nilor, cu Ón˛elepciune, decen˛„ ∫i cu o evident„ preocupare pentru marile probleme cu care se confrunt„ cet„˛enii acestei ˛„ri.

Mul˛umim domnului senator Bindea.

Invit la cuv‚nt pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule pre∫edinte,

Am o singur„ fraz„ de r„spuns la ceea ce a afirmat domnul senator, ∫i anume c„ este de preferat s„ fii pion ∫i s„ mergi numai Ónainte, dec‚t s„ fii acea pies„ care merge Ón diagonal„ ∫i mai ales Óntre partide.

Mul˛umesc.

Amestecul politic al P.S.D. Ón economia rom‚neasc„, prin A.V.A.B. ∫i, ulterior, A.V.A.S., face ca aceasta s„ fie doar superficial o economie de pia˛„ func˛ional„.

Lipsa de profesionalism, contractele Óncheiate pe genunchi, f„r„ clauze suficiente, f„r„ sanc˛iuni pecuniare, denot„ o neseriozitate care a provocat prejudicii enorme.

La Bra∫ov, toate privatiz„rile P.S.D.-iste nu au f„cut dec‚t s„ loveasc„ Ón interesele economice at‚t ale comunit„˛ii bra∫ovene, dar ∫i, Ón particular, ale celor care mai, acei pu˛ini care mai lucreaz„ la aceste societ„˛i.

Astfel, la îTractorul“ Bra∫ov, dup„ un an de negocieri ∫i tergivers„ri, îLandini“ — S.A. se transform„ subit Ón îLandini“ — S.R.L. care, pur ∫i simplu, a dezertat, de∫i se elaborase o Lege a privatiz„rii Uzinei îTractorul“. Lipsa clauzelor ∫i a unor sanc˛iuni a f„cut ca, ast„zi, nimeni s„ nu mai ∫tie Ón ce punct se afl„ privatizarea sus-men˛ionatei societ„˛i.

îHidromecanica“ — S.A., cu o avere imobiliar„ ie∫it„ din comun, dat fiind faptul c„ de˛ine un teren imens aflat Ón mijlocul Bra∫ovului, a fost prima dat„ oferit„ cadou ∫ahistului Cri∫an, sus˛inut oficial de P.S.D., care, ulterior, aproape c„ a distrus prin inginerii financiare patrimoniul acesteia. Relu‚ndu-se privatizarea dup„ arestarea lui Cri∫an, societatea cade din nou sub influen˛a P.S.D.-ist„. De data aceasta este dat„ direct unei societ„˛i, IVAR FIN, proprietatea, Ón principal, a familiei senatorului Seche — ∫i Ómi pare bine c„ a venit tocmai Ón acest moment, pentru c„ este de neadmis ca...

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Nu dumneavoastr„, senatorul Seche. N-am spus dumneavoastr„.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Bine, domnule.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Este de neadmis ca unei firme f„r„ bonitate financiar„, Ónregistrat„ ca microÓntreprindere, s„-i fie adjudecat„ licita˛ia la o asemenea societate cu avere, cu un patrimoniu extrem de mare. ™ti˛i c„ microÓntreprinderile sunt cele care nu dep„∫esc 100.000 euro cifr„ de afaceri pe an.

Or, aceast„ societate avea Ón componen˛„, a∫a cum a declarat ∫i conducerea A.V.A.S.-ului, un num„r de societ„˛i care aveau ele datorii la stat, rezult‚nd din alte privatiz„ri anterioare. Nimeni nu verific„ c‚nd e vorba de o persoan„ politic„, iar dac„ nu era sindicatul, dac„ nu era opozi˛ia din Bra∫ov, care s„ se ridice Ón a declara c„ se opune unui astfel de matrapazl‚c, lucrurile mergeau Ónainte.

Œn urma acestor presiuni, a revenit A.V.A.S.-ul ∫i reÓncepe privatizarea, dar s-a pierdut timp, s-au pierdut zile Óntregi, care Ónseamn„ miliarde, pentru c„ acolo se pierde datorit„ lipsei unui management serios.

îRoman“ — S.A. se privatizeaz„ pe o norm„, pe un euro, la firma malayezian„ îPesaka Astana“. Tot prin ordonan˛„ se stabile∫te ca aceast„ firm„ s„ transfere, imediat dup„ ce prime∫te cadou pe un euro, s„ transfere peste 96% din patrimoniul îRoman“ — S.A. Cui? Unei societ„˛i de administrare.

Guvernul Ónfiin˛eaz„ societatea de administrare, d‚ndu-i cadou, prin hot„r‚re de Guvern, toat„ aceast„ avere asocia˛iei P.S.D.-iste denumit„ îPro-Bra∫ov“. Pre∫edintele acestei asocia˛ii, renumitul om de afaceri Ion Nicolae, Ómprumut„ cu c‚teva miliarde societatea de administrare, lu‚nd drept gaj toate ac˛iunile societ„˛ii. Banii nu s-au pl„tit Ón termen, iar domnul Ion Nicolae a devenit proprietarul îRoman — S.A.“.

Ca urmare, au Ónceput procese pornite de al˛i P.S.D.-i∫ti care doreau s„-∫i ia gratuit partea promis„ din Uzina îRoman“ — S.A. Œn consecin˛„, la ora actual„, exist„ procese pe rol at‚t la îHidromecanica“, c‚t ∫i la îTractorul“, ∫i la îRoman“.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ cei de la A.V.A.S. se fac vinova˛i de o grav„ neglijen˛„ Ón serviciu, datorat„ incompeten˛ei ∫i lipsei de responsabilitate, se impune cu necesitate demisia pre∫edintelui Ursache.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Popa.

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Pan„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## **Domnul Aurel Pan„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dup„ modelul primei vizite de lucru Ón Bucure∫ti, efectuat„ Ón mai-iunie 2004 de ministrul de externe Mircea Geoan„, opinia public„ bag„ de seam„ c„ cineva descoper„ Rom‚nia ∫i pentru domnul Adrian N„stase, prim-ministru al Guvernului.

Vizitele dumneavoastr„ din aceast„ perioad„, domnule prim-ministru — oare unde a˛i guvernat p‚n„ acum? — nu pot s„ nu fi atras aten˛ia datorit„ îspontaneit„˛ii“ ∫i bunei lor organiz„ri. C„ aceste vizite urmeaz„ o formul„ clasic„ binecunoscut„, cu alai de ma∫ini oficiale, negre, cu girofar ∫i cu num„r de Bucure∫ti deja nu mai conteaz„. Œn fond, ne demonstra˛i c„ avem de-a face, domnule prim-ministru, cu o form„ special„ de agroturism, agroturismul electoral care v„ d„ prilejul s„ participa˛i la cules de porumb sau scoatere de cartofi, aranjate, bineÓn˛eles, pentru a da bine la TV, precum ∫i la mese c‚mpene∫ti, Ón mijlocul naturii, cu culeg„torii bine selec˛iona˛i.

Cum de a˛i descoperit abia acum p‚inea cu cartofi? Ce a˛i m‚ncat p‚n„ acum? Cozonac?

™i Ónc„ ceva a mai observat opinia public„: reu∫i˛i s„ Ómbina˛i pl„cutul cu utilul, av‚nd Ón vedere c„, Ón acest fel, pute˛i realiza o adev„rat„ colec˛ie — termen pe care Ól agrea˛i foarte mult, din p„cate — de mur„turi ∫i produse de sezon.

Nici una dintre promisiunile dumneavoastr„, chiar puse Ón practic„, nu vor acoperi ceea ce va s„ vin„ dup„ valul scumpirilor la gaze, energie electric„ ∫i carburan˛i, intrate Ón vigoare deja la aceast„ dat„. Opinia public„ nu poate fi Ón∫elat„. Ea observ„ c„ dumneavoastr„, domnule Adrian N„stase, Ói prezenta˛i o Rom‚nie ideatic„, pe care a˛i construit-o pentru exterior, ∫i v„ feri˛i c‚t pute˛i de Rom‚nia real„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim ∫i noi.

Œl invit la microfon pe domnul senator Szabó Károly-Ferenc, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn vremea din urm„, nu pu˛ine sunt cazurile Ón care autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i, Ón ultim„ instan˛„, comunit„˛ile locale sunt, Ón mod v„dit, defavorizate de c„tre acte ale administra˛iei centrale.

Œn cele ce urmeaz„ v„ voi da un exemplu elocvent.

Anul acesta a ap„rut — datat„ 7 aprilie ∫i publicat„ Ón Monitorul Oficial din 21 aprilie, este adev„rat c„, Ón fapt, a ap„rut cu circa 3 luni mai t‚rziu piesa aceasta — Hot„r‚rea Guvernului nr. 526 privind transmiterea unui imobil proprietate public„ a statului din administrarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón administrarea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru Universitatea din Oradea. N-ar fi nimic deosebit de semnalat Ón aceast„ chestiune, dac„ nu ar avea o istorie deosebit de interesant„ acest subiect, pe care v„ invit respectuos s„ o audia˛i.

Œn 1991, printr-o simpl„ decizie a prefecturii — atunci, prefec˛ii erau numi˛i Ón baza Legii nr. 5/1990, ˛ine˛i minte Domniile voastre —, un teren de 34 de hectare, e drept proprietatea statului, la vremea respectiv„, aflat Ón administrarea Prim„riei Ora∫ului Carei, a fost transferat Ón administrarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, unde a fost Ónfiin˛at„ o unitate militar„, care avea s„ poarte num„rul 01251, din Carei, o unitate transferat„ de la Bistri˛a.

Pe terenul respectiv, un teren agricol de prim„ clas„, s-au construit bar„cile ∫i c‚teva utilit„˛i ale unei unit„˛i militare care, pe urm„, avea s„ devin„ o îvictim„“ a reformei din armat„ ∫i care la 30 iunie 2003 ∫i-a Óncheiat activitatea.

Consiliul Local al Municipiului Carei a fost la curent cu aceast„ situa˛ie ∫i a solicitat, Ón primele zile ale lunii iulie 2003, terenul respectiv, care a r„mas Ón mare parte neutilizat datorit„ faptului c„, Óntre timp, construc˛iile nu au evoluat a∫a cum ar fi fost normal... ∫i, Óntre noi fie vorba, a fost un exces aceast„ imens„ suprafa˛„ de teren, iar consiliul local se confrunt„ ∫i ast„zi cu chestiunea precarit„˛ii Ón materie de existen˛„ a terenurilor care s„ fac„ obiectul retroced„rii, conform Legii nr. 1/2000.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Szabó.

Œl invit la microfon, pe timpul rezervat senatorilor independen˛i, pe domnul senator Vasile Du˛„.

## **Domnul Vasile Du˛„:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn mod oficial, vreau s„ v„ anun˛ ast„zi c„ Ómi dau demisia din r‚ndul Partidului Social Democrat.

Vreau s„ mul˛umesc Grupului parlamentar al P.R.M., nu numai pentru aplauze, dar ∫i pentru faptul c„ datorit„ P.R.M.-ului am acces Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón Senat, ∫i zic eu c„ Óntotdeauna am fost un om de bun-sim˛ ∫i nu mi-am atacat colegii, nici c‚nd am fost la P.S.D., ∫i nici la P.R.M. Am considerat c„ decen˛a Óntre noi trebuie s„ existe, chiar dac„ purt„m lupta politic„ — s„ spunem — pe alte bariere.

A∫ dori s„ motivez, totu∫i, demisia mea, pentru c„ este la sf‚r∫itul unor ∫icane deosebit de puternice ale institu˛iilor statului, ∫i m„ refer, aici, la P.N.A., un organism pentru crearea c„ruia ∫i eu am votat Óntr-o anumit„ form„, ∫i am crezut c„ este un organism care va aduce bani — care, Ón 14 ani de zile, au fost jefui˛i din Rom‚nia —Ónapoi, Ón vistieriile ˛„rii.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Dar datorit„ unei p„r˛i din conducerea partidului — ∫i aici nu m„ sfiesc s„ spun, domnul Octav Cozm‚nc„, care este artizanul laboratoarelor —, am Ónt‚mpinat greut„˛i deosebite, cu toate c„ eu, Ón repetate r‚nduri, i-am dus dovezi...

Ne putem asculta, domnilor?

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Deci, Ón repetate r‚nduri, i-am adus dovezi asupra Ónscen„rilor care mi se aduc. Sigur c„ eu, Ón cei 3—4 ani de zile, am trimis foarte multe dosare de corup˛ie, nu m-am uitat la un miliard, dou„ miliarde, trei miliarde. Deci, zeci, sute de miliarde care au p„r„sit — s„ spunem — vistieria ˛„rii ∫i nu am ˛inut cont de zona politic„. Am f„cut-o la forma independent„, Óncerc‚nd s„ nu fac o ascundere din aceast„ nemoral„ a lor. Le-am trimis acestor institu˛ii ale statului, crez‚nd c„ ele, bineÓn˛eles, Ó∫i vor face datora ∫i, cel pu˛in, vor avea bunul-sim˛ s„ r„spund„ la aceste sesiz„ri. Dar v„ spun c„ nici acest lucru — ∫i le am Ónregistrate — nu l-au f„cut, m„car s„ dea o scrisoare de r„spuns c„ au primit acele dosare.

T„ierea mea spre ascensiunea politic„ nu m„ deranjeaz„, dac„ mai sunt sau nu mai sunt senator, nu asta este important, ∫i, pentru toat„ lumea din ˛ara asta, nu cred c„ este important dac„ e∫ti sau nu e∫ti parlamentar, dar s„ ajungi Ón ˛ara ta s„ fii unul dintre exponen˛ii revolu˛iei ∫i s„ ajungi iar„∫i la poli˛ia politic„ Ón Rom‚nia — ∫i o afirm cu toat„ t„ria, sunt unul dintre cei autoriza˛i s„ spun„ acest lucru, poli˛ie politic„ Ón Rom‚nia — este foarte grav. Grav, pentru c„ au murit 1.103 copii sau tineret pentru aceast„ democra˛ie, pentru libertatea noastr„.

Ne batem joc de s‚ngele celor care au murit ∫i o spun cu toat„ t„ria ∫i durerea.

Durerea care a fost iar„∫i din partea P.S.D.-ului, s„pt„m‚na trecut„, c‚nd au fost Camere reunite, s-a f„cut acea comisie pentru verificarea revolu˛ionarilor. Crede˛i-m„ c„ am fost exclus de pe list„ Óntr-un mod abuziv ∫i au fost pu∫i — s„ nu se supere — colegi de-ai mei care nu au avut nimic comun cu aceast„ Revolu˛ie, ba, mai mult, nu cunosc c‚te organisme, c‚te asocia˛ii sunt, cine a intrat pe nedrept Ón r‚ndul revolu˛ionarilor. P„i, scuza˛i-m„, eu nu o s„ fiu niciodat„ de acord s„ fie Miki Mih„ilescu revolu˛ionar — haide˛i s„ fi oameni serio∫i — sau alte persoane care nu cred eu c„ ar fi compatibile, din moralitate nu ar trebui s„ se situeze acolo.

Deci m-au Óndep„rtat, au l„sat o comisie din aceasta care nu poate, sub nici o form„, s„ analizeze la s‚nge, este incompatibil„, de exemplu, pre∫edintele comisiei este ∫i pre∫edintele Asocia˛iei Bra∫ov, care a trecut 8.000 de revolu˛ionari, ∫i atunci, dac„ acesta pune vizele Ón continuare...

Un moment, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ m„ l„sa˛i, pentru c„ nu este chiar...

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ rog s„ Óncheia˛i.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

L„sa˛i-l s„ vorbeasc„, este pentru ultima oar„.

Nu este ultima oar„, po˛i s„ fii sigur de asta.

...c‚˛iva colegi care, bineÓn˛eles, au fost turna˛i — s„ spunem — de mine sau li s-au trimis dosarele la P.N.A. au f„cut aceast„ — s„ spunem — mizerabil„ ac˛iune.

Mai mult — deci eu trebuie s„ o spun public, pentru c„ de aceea am fost ales de acest popor —, Ónainte cu o zi de a fi chemat la P.N.A., m-am dus la procurorul Vizitiu, ∫i vorbesc cu el foarte omene∫te: îDomnule Vizitiu, ∫tiu c„ nu sunte˛i competent, nu este competen˛a dumneavoastr„ de anchet„, aceste lucruri juridice le ∫tim, ba, mai mult, nu sunte˛i constitu˛ionali ∫i a∫a mai departe, o singur„ rug„minte am, haide˛i, cum scrie Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 Codul de procedur„ penal„, ˛ine˛i nepublice toate aceste audieri venite de la Parchet, nu face˛i un tam-tam pentru un lucru de nimic, pentru c„ nu am furat eu Rom‚nia!“.

Sigur c„ el, de bun„ credin˛„: îDa, domnule senator, nici un fel de problem„, v„ apreciem c„ sunte˛i un om de colaborat...“, ca seara, pe Antena 1, s„ apar„ pe man∫et„...

Domnule senator, v„ rug„m s„ v„ limita˛i exprimarea.

## **Domnul Vasile Du˛„:**

Œntr-un minut, domnule pre∫edinte.

... pe man∫et„, c„ senatorul Vasile Du˛„ va fi anchetat pentru fapte foarte grave de corup˛ie ∫i...

Domnilor, dac„ eu sunt cel corupt din ˛ar„, atunci eu cer s„ plec ∫i din Senat, s„ fiu b„gat Ón pu∫c„rie de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,

Dup„ cum se precipit„ lucrurile Ón aceast„ perioad„ electoral„, preelectoral„, dar, Ón fond, electoral„, este de a∫teptat ca orice venire la microfon s„ Ónsemne o demisie. Eu nu am s„ r„spund acestui ritm ∫i acestui program de demisii.

A∫adar, anun˛ cu toat„ seriozitatea c„ nu demisionez din partidul meu. Am vrut s„ demisionez, de disperare, Ón perioada 1997—2000, din func˛ia de cet„˛ean rom‚n. Nu am f„cut-o, cu at‚t mai mult nu o s„ demisionez la voia acestor valuri politice de o violen˛„ cu totul nejustificat„ fa˛„ de realitate. Realitatea ne impune dialoguri, realitatea ne impune confrunt„ri, dar este prea mult ce se Ónt‚mpl„, prea mult ∫i prea ur‚t. Sigur c„ demisiile sunt agrementate ∫i cu t„ieri de capete pe care, de asemenea, nu le suport. Nu cred c„ ele sunt metoda cea mai bun„ de a spori ∫i de a consolida democra˛ia din fiecare partid ∫i din societate.

Dar, Ón fine, v„ m„rturisesc c„ tulbur„toarea declara˛ie a colegului nostru cu privire la poli˛ia politic„ ar trebui s„ ne intereseze ∫i c„ ar fi important s„ afl„m mai multe despre acest fapt, dac„ el este adev„rat. Dar este adev„rat?

Nu sunt de acord cu atacul la pre∫edintele executiv al partidului din care eu fac parte, Octav Cozm‚nc„, nu sunt de acord s„ sp„l„m...

Rufele!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu rufele, a∫ zice cortinele de partid, Ón spa˛iul parlamentar, dar, dac„ exist„ poli˛ie politic„, este grav ∫i ar trebui aduse toate dovezile ∫i ar trebui luate toate m„surile, pentru c„ r„ul se insinueaz„ cu mult„, cu foarte mult„ abilitate. Nici nu realiz„m, Ón momentul Ón care r„ul apare, c„ el este consolidat acolo unde ni se pare c„ e doar o fulgura˛ie de r„u. De aceea, cred c„ este un apel pe care trebuie s„ Ól lu„m Ón seam„ ∫i s„ facem eforturi pentru a vedea dac„, Óntr-adev„r, societatea rom‚neasc„ este gazda unei poli˛ii politice de felul despre care ni s-a vorbit aici. Eu, personal, nu am sim˛it poli˛ia politic„, dar simt c„ Óntre noi exist„, uneori, o rela˛ie de poli˛ie politic„, Óntre noi, de la partid la partid, ∫i, uneori, ∫i Ón„untrul vie˛ii noastre de grup. De aceea subliniez faptul, pentru ca el s„ fie cercetat.

A∫ vrea s„ v„ spun, doamnelor ∫i domnilor, c„ se petrece, Ón orice caz, cu mult mai mult„ eviden˛„ dec‚t ceea ce ni s-a spus aici despre poli˛ia politic„ — pe care eu, deocamdat„, o refuz —, un fenomen de deculturalizare de o gravitate la fel de mare ca ∫i eventuala apari˛ie a poli˛iei politice.

Iat„, Ón comuna Gherm„ne∫ti, jude˛ul Vaslui, prim„ria dore∫te s„ ia sediul Bibliotecii ∫i s„ se mute Ón el. Biblioteca din Gherm„ne∫ti a fost desfiin˛at„ Ón perioada istoric„ trecut„. Ea a ren„scut Ón 1989, prin d„ruirea sufleteasc„ ∫i eforturile conjugate ale comunit„˛ii locale ∫i — aten˛ie! — ale unor personalit„˛i culturale marcante, de dincoace ∫i de dincolo de Prut. Este demn de men˛ionat faptul c„ poetul basarabean Ion HadÓrc„, unul dintre marii lupt„tori pentru unitate na˛ional„, a donat bibliotecii Integrala operei lui Mihai Eminescu.

Faptul c„ prim„ria ar dori s„ se mute Ón acea bibliotec„ Ón locul Integralei lui Eminescu nu este un fapt de onoare pentru ei. M-am adresat, ca pre∫edinte al Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, prefectului; mi-a promis c„ se va ocupa, nu s-a f„cut nimic. M-am adresat pre∫edintelui consiliului jude˛ean, fostul nostru coleg Bichine˛, nu s-a f„cut nimic. De la tribuna Senatului protestez Ómpotriva gesturilor de desfiin˛are a unor institu˛ii de cultur„.

_**:**_

™i Aradul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Pofti˛i?! ™i Aradul? Nu-n˛eleg!

™i Aradul, se refer„ la statuia de la Arad!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnilor, nu o s„ spun Ón fiecare ∫edin˛„ de plen c„ eu sunt Ón dezacord cu aceast„ chestiune, nu Ómi cere˛i o chestie aberant„! Ce vre˛i, s„ m„ transform Óntr-un refren?! Nu sunt de acord ∫i sunt la fel de convins, ca ∫i atunci c‚nd am putut duce lupta, c„ nu este un fapt pozitiv ∫i c„ nu este un fapt de reconciliere Monumentul de la Arad.

Dar nu pot s„ nu Ól laud pe R„zvan Theodorescu pentru ce face pozitiv!

## **Domnul Ion C‚rciumaru**

**:**

Nu Ól mai l„uda˛i!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ei, asta-i bun„, c„ m„ iau eu dup„ dumneavoastr„!

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Nu este t‚rziu!

Dac„ era s„ m„ iau dup„ dumneavoastr„, ne vedeam Ón partidul acela. L„sa˛i-m„ Ón pace!

Mai ave˛i timp, nu este t‚rziu!

V„ rog, ast‚mp„ra˛i-v„, domnilor, nu este cuviincios!

V„ rog s„ nu mai interveni˛i.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

O s„ fie, Ón materialele Senatului, consemnat„ o voce îdin popor“.

M„ rog... Dac„ ˛ine˛i la asta, continua˛i! Poate ar trebui s„ ˛ine˛i minte c„ am privit lucrurile pe care le fac oameni din partidul dumneavoastr„ ca pe fapte adev„rate ∫i c„ nu am avut nici o prejudecat„ Ón aprecierea lor. Dar, dac„ am o p„rere diferit„ de a dumneavoastr„, nu m„ Ómpu∫ca˛i, v„ rog.

Nu, nu!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mai ales c„ sunt at‚t de multe gloan˛e Ón mine, Ónc‚t n-ave˛i unde trage. De-at‚tea gloan˛e Ón mine, am devenit impenetrabil. S„ relu„m dialogul cu poporul. Parc„ mi-a intrat cineva Ón creier ∫i m„ terorizeaz„.

Aceast„ deculturalizare este tocmai terenul propice pentru orice fapt abominabil, cum ar fi spargerea Rom‚niei Ón buc„˛i, cum ar fi confuzionarea termenilor, autonomie pe baze etnice ∫i autonomie Ón sens democratic. Iat„, din p„cate, ne vin semnale c„ se supraliciteaz„ din nou, prin ofert„ electoral„, conceptul de autonomie pe baze etnice ∫i c„ se Óncearc„ iar„∫i enclavizarea ∫i separarea de Rom‚nia a unor jude˛e din Ardeal. Œn acela∫i timp, ca un f„cut, dinspre alt punct politic, dinspre alt orizont politic, dinspre bol∫evism, autorit„˛ile de la Chi∫in„u au hot„r‚t organizarea unui referendum viz‚nd, ceea ce ar spune d‚n∫ii, dezbinarea societ„˛ii din cauza rom‚nismului, pentru alimentarea teoriei moldovenismului. Se pare c„ aceste nemul˛umiri sunt exprimate chiar ∫i mai brutal. Se Óncearc„ îprotejarea majorit„˛ii moldovene∫ti de expansionismul spiritual rom‚nesc“. ™i eu, care credeam c„ suntem slabi la capitolul expansionism spiritual! Se pare c„ nu. Domnul Vasile Stati, autorul monumentalei ru∫ini îDic˛ionarul moldovenesc-rom‚nesc“, face teoria c„ lucrurile de acum se datoreaz„ str„lucitei, actualei conduceri: îOrice observator loial, nep„rtinitor ∫i, c‚t de c‚t, cititorii de gazete, de carte ∫i de manuale vor observa cu u∫urin˛„ c„ exist„ numai rom‚ni, ru∫i, bulgari, g„g„uzi, moldoveni nu mai exist„“. Dar, e interesant sindromul: aceea∫i tendin˛„ spre etnicism, spre un etnicism dus p‚n„ la absurd. Asta nu este nici o noutate, de∫i ar trebui, poate, s„ reac˛ion„m mai vehement Ón favoarea ziari∫tilor de la îTele Radio“ Chi∫in„u, pentru care Ambasadele Fran˛ei, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, Statelor Unite ale Americii, Ungariei ∫i Misiunea OSCE au protestat, au dat un comunicat important. îTele Radio“ Chi∫in„u trebuie, zic reprezentan˛ii acestor state, s„ ofere reflectarea impar˛ial„, echilibrat„ ∫i obiectiv„ a evolu˛iilor politice.

Deculturalizarea se petrece, Óns„, ∫i sub ochii no∫tri, Ón sectoarele prin care trecem Ón fiecare zi. Dup„ 1947, Sfatul Popular al Bucure∫tilor din acea vreme a transformat mare parte din c‚rciumile ora∫ului Ón biblioteci. Este inadmisibil! Sigur, glumesc. Au f„cut atunci nou-veni˛ii Ón politic„, Ón ciuda a tot ceea ce Ónsemnau Ón plan politic, au f„cut 92 de biblioteci. Dup„ 1980 au fost demolate 16. Nu s-a mai construit nici una. Din 1990 s-au mai pierdut 12 sedii Ón urma retroced„rii spa˛iilor c„tre fo∫tii proprietari, ∫i cel mai recent au fost dezafectate filialele îC„linescu“, din Bulevardul Banu Manta, îBolliac“, din Alexandru Constantinescu, ∫i îDobrogeanu-Gherea“, din Bulevardul Pache Protopopescu. 200.000 de volume au fost ad„postite Ón condi˛ii improprii Ón dou„ pavilioane din Parcul Her„str„u. P‚n„ la sf‚r∫itul anului, biblioteca trebuie s„ mai evacueze Ónc„ dou„ filiale: îMoisil“, cu un fond de periodice de 260.000 de exemplare, Óntre care se g„sesc exemplare rare din secolul al XIX-lea, de o valoare excep˛ional„, ∫i 150.000 de c„r˛i, ∫i Biblioteca îI.L. Caragiale“, cu volume de patrimoniu ∫i manuscrise deosebit de valoroase ale lui Creang„, Sadoveanu sau Cezar Petrescu. Din cele 36 de sedii care au mai r„mas, 19 func˛ioneaz„ Ón condi˛ii improprii, f„r„ Ónc„lzire sau grup sanitar.

Pentru c„ el nu era un poet popular, am s„ v„ spun c‚teva dintre versurile lui, pu˛ine, dar care nu se poate s„ nu v„ intre Ón con∫tiin˛„, unele chiar Ón suflete. Nu a scris foarte liric. A fost un mare ironic. A fost un lupt„tor, dar poezia lui pune probleme de con∫tiin˛„. ™i am s„ v„ spun o singur„ poezie, pentru c„ este ∫i cea pe care, Ón amintirea lui, am republicat-o pe prima pagin„ a revistei îFlac„ra lui Adrian P„unescu“. Se nume∫te îAfrica de sub frunte“: îNumai ve∫ti rele mai a∫tept./ Numai ve∫ti proaste mai pot aduce:/ a mai murit un copac,/ a mai plecat o pas„re,/ cineva ∫i-a t„iat sufletul Óntr-un/ ciob de oglind„,/ undeva, Ón continentul iubirii,/au n„v„lit oamenii-cangur...// Toate v‚nturile bat de-a-nd„ratelea,/ zic‚nd c„ trebuiesc/ Óndrepta˛i arborii/ pe care tot ele i-au str‚mbat./ ™i astfel/ mortalitatea arborilor/ a crescut Ónsp„im‚nt„tor -/ c„ci, nimic, o, nimic nu se poate Óndrepta/ f„r„ Óncuviin˛area sevelor,/ ∫i tot ce se-ndreapt„ cu de-a sila/ se fr‚nge...// De aceea, nu mai a∫tept dec‚t ve∫ti rele -/ se vor stinge probabil ∫i focurile r„mase,/ va cre∫te p„r aspru de cal/ pe ultimele frun˛i albe,/ str„lucitoare,/ nesf„r‚mate Ónc„ de ciomege,/ ∫i ultimele c‚ntece Ón p„duri/ vor fi ale gorilelor-lupi...// P‚n„ atunci, toat„ lumea trebuie/ s„ se scarpine individual-/ a∫a e legea, a∫a e obiceiul/ Ónainte de moarte. Nu st„rui˛i,/ nu se acord„ nici o dispens„ -/ doar ciungii au voie s„ se scarpine/ reciproc, cu botul sau cu picioarele...// ™i Óntre timp a mai murit un copac,/ a mai plecat o pas„re,/ cineva ∫i-a t„iat oglinda/ Óntr-un ciob de suflet,/ ∫i oamenii-cangur se Ónmul˛esc/ Ón buzunarul de la spate al lumii...// Numai ve∫ti rele mai a∫tept.“

Poet des„v‚r∫it al protestului, Gavroche al baricadei care trebuie s„ duc„ la progres, Geo Dumitrescu este ∫i cel pe care l-am evocat Ón c‚teva versuri: îN-a fost nimeni s„-i Ónchid„ ochii,/ Dintre to˛i ai c„ror ochi, c‚ndva,/ El s-a-nvrednicit s„ Ói deschid„,/ Ca s„-l poat„ cei mai mul˛i uita.// Ies pe str„zi s„-mi reg„sesc boema,/ A∫ pleca de voie Ón r„zboi,/ Cum s„ moar„ Geo Dumitrescu,/ Cel mai viu ∫i drastic dintre noi _?“ (Aplauze puternice.)_

Œi mul˛umesc domnului senator P„unescu. Œl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

## **Domnul Ilie Petrescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛iei mele politice i-am dat titlul: îGorjul de azi, f„r„ cifre ∫i perspective“.

Guvernarea P.S.D. a transformat jude˛ul Gorj Óntr-o enclav„ a corup˛iei des„v‚r∫ite, instrumentele politice, numite savant îconsiliu jude˛ean“, îconsiliu comunal“ ∫i, mai grav, îserviciile descentralizate ale statului“, au ajuns, Ón nenum„rate cazuri, simpli pioni ai crimei economice.

Politizarea total„ a func˛iilor de conducere din Óntreprinderile ∫i institu˛iile statului au determinat reinstalarea pe termen mediu a incompeten˛ei, a traficului de influen˛„, a clicii clientelare, Ón metode standard de gestionare a banului ∫i bunului public.

Astfel, consecin˛ele imediate au fost: asasinarea perspectivelor relans„rii economice a jude˛ului, deteriorarea mediului concuren˛ial, a elementelor economice de practici ∫i promovarea afacerilor oculte ∫i oneroase. Acestea au produs limitarea sau evitarea investi˛iilor firmelor str„ine ∫i na˛ionale Ón Gorj, conservarea ∫i camuflarea unor situa˛ii explozive, adev„rate butoaie de pulbere, care pot influen˛a ∫i distruge mediul social, disiparea problemelor esen˛iale ale popula˛iei Ón favoarea unor m„run˛i∫uri ∫i cu evolu˛ii pompieristice, confiscarea prin mituire sau cump„rare ∫i, uneori, prin limitarea mijloacelor de informare corect„ asupra adev„ratelor probleme din Gorj.

Se cunosc exemple de persoane care au Ónc„lcat demnitatea gorjean„ din presa local„ ∫i central„, to˛i cerceta˛i de institu˛iile abilitate ale statului pentru abuzuri Ón leg„tur„ cu gestionarea unor firme ∫i servicii, prin intermediul c„rora ∫i-au Ónsu∫it bunuri materiale Ónsemnate Ón detrimentul institu˛iilor pe care le-au gestionat: directori ∫i directora∫i, unii dintre primarii ∫i consilierii ale∫i, care au confundat banul public cu averea personal„, firme economice care au Óntre˛inut ∫i alimentat corup˛ia la nivel politic ∫i administrativ.

Œn privin˛a corup˛iei Ón mediul politic, toate nominaliz„rile pe liste de partid s-au f„cut pe baza unor cotiza˛ii ∫i dona˛ii, cu mult peste limitele legale ale unor contribu˛ii personale, oficializate de legisla˛ia rom‚n„. A∫a se explic„ masiva publicitate, sus˛inut„ cu bani negri, care afi∫eaz„ excesiv echipele multiple folosite pentru propaganda ocult„. Locurile eligibile au fost oferite unor persoane contestate, unele aflate sub cercetare penal„, care au devenit ulterior persoane alese manipulabile ∫i coruptibile, mai ales. Se ∫tie c„ tr„darea liberal„ a f„cut posibil„ ascensiunea unei puteri care a ∫i dovedit imediat a fi corupt„.

Œn privin˛a corup˛iei din mediul economic, relat„m urm„toarele:

— implicarea managerilor ∫i administratorilor societ„˛ilor de stat Ón politica firmelor c„pu∫„;

— majoritatea ac˛iunilor din firmele cu capital mixt ∫i privat sunt de˛inute Ón prezent de donatori P.S.D., politicieni P.S.D. ∫i rudele acestora;

— caracterul licit sau ilicit al opera˛iunilor desf„∫urate prin aceste firme.

Referitor la sistemul de corup˛ie bugetar„, P.S.D. Gorj a politizat toate institu˛iile, p„str‚nd un sistem de comand„ de tip comision. Cei numi˛i s„ conduc„ institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate fie au fost constr‚n∫i, fie au fost ale∫i anume s„ blocheze reformele. Urm„rile acestui sistem sunt falimentare ∫i duc la compromiterea definitiv„ a oric„rui sistem de valori. Oamenii valoro∫i au fost descuraja˛i ∫i schimba˛i cu persoane c„rora li s-a dat doar dreptul de a executa comenzi, sacrific‚nd perspectivele la care gorjenii au dreptul.

Revenind la agricultura Gorjului, aceasta este un capitol Óncheiat Óntr-un dezastru care genereaz„ s„r„cie, dezn„dejde, disperare ∫i, Ón multe cazuri, abandonarea mediului rural.

Œn acest sector ar trebui cercetate posibilit„˛ile fiec„rei localit„˛i, urmate de investi˛ii Ón zonele de produc˛ie, conduc‚nd astfel la dezvoltarea propriet„˛ii rurale ∫i subven˛ionarea real„ a cultiv„rii acesteia.

C‚t prive∫te domeniul social, 80% din popula˛ia Gorjului se zbate Óntre subzisten˛„ ∫i s„r„cie, salariul mediu pe economie nu ajunge pentru plata d„rilor Ón mediul urban. Gorjenii nu-∫i mai pot sus˛ine copiii la ∫coal„, o parte dintre sus˛in„torii de familie au migrat Ón c„utarea unui loc de munc„ dincolo de grani˛e. Aproximativ 40% din popula˛ie nu au resurse suficiente pentru hrana zilnic„. S-a ajuns Ón situa˛ia disperat„ a achizi˛ion„rii tuturor pieselor de Ómbr„c„minte ∫i Ónc„l˛„minte de la second-hand.

Acest lucru a lovit dur ∫i sistemul de produc˛ie al Óntreprinderilor mici sau prestatoare de servicii, care ar fi putut genera locuri de munc„.

Œn concluzie, sistemul de conducere P.S.D. trebuie anihilat peste tot, pentru a nu cheltui ∫i bruma de impozite care se mai str‚nge din aceast„ parte a ˛„rii. Acest sistem se suprapune sistemului mafiot care coordoneaz„ crima financiar-economic„, ale c„rei elemente sunt cunoscute din pres„, dar ele sunt camuflate exact acolo unde ar trebui s„ fie pedepsite.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim domnului senator Petrescu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ast„zi, opinia public„ este preocupat„ de evenimentele ultimelor zile, care, Óntr-un fel sau altul, afecteaz„ scena

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 politic„ rom‚neasc„. Eu nu doresc s„ comentez c‚t de importante sunt sau nu acestea, de∫i, fiind unul dintre membrii opozi˛iei, aceste evenimente nu ne las„ indiferen˛i.

Doresc, Ón schimb, s„ atrag aten˛ia asupra altor fapte mult mai aproape de via˛a de zi cu zi a cet„˛enilor rom‚ni care tr„iesc ancora˛i Ón gravele probleme generate de conducerea politic„ din Rom‚nia.

Concret, este vorba de soarta unui copil!

Joi, 23 septembrie anul acesta, citeam pe prima pagin„ a unui cotidian central c„ Guvernul Rom‚niei intermediaz„ o adop˛ie interna˛ional„ printr-o depe∫„ expediat„ Tribunalului din Ia∫i, recomanda instan˛ei s„ fac„ o excep˛ie Óntr-un dosar de adop˛ie interna˛ional„, fapt ce ar duce la Ónc„lcarea moratoriului privind adop˛iile negociat cu Uniunea European„.

Timp de o s„pt„m‚n„ a fost lini∫te. Vineri, 1 octombrie, tot Ón prima pagin„ a aceluia∫i cotidian, dar ∫i Ón paginile altora, citeam un articol tulbur„tor din r‚ndurile c„ruia r„zb„tea rug„mintea copila∫ului de numai 4 ani, D„nu˛, c„tre primul-ministru: îNu m„ vinde˛i, domnule premier!“

Era prezentat„ situa˛ia unui copil abandonat Ón maternitate, crescut Ón centrul de plasament ∫i apoi transferat Ón grija unui asistent maternal, o femeie, mam„ a doi copii, care declara c„ l-ar cre∫te Ón continuare pe D„nu˛, al„turi de copiii s„i, chiar dac„ nu ar mai primi de la stat banii cuveni˛i pentru aceasta.

De data aceasta nu a mai fost lini∫te. Imediat a urmat reac˛ia Guvernului, care printr-un comunicat ce ap„rea s‚mb„t„, 2 octombrie, Ón toate ziarele, dezmin˛ea informa˛iile referitoare la recomandarea unei adop˛ii interna˛ionale. O reac˛ie fireasc„, prompt„ a Guvernului, dar oare c‚nd trebuia ea s„ apar„?!

Doamnelor ∫i domnilor senatori, p‚n„ mai zilele trecute se discuta aprins problema libert„˛ii presei, a necesit„˛ii ap„r„rii ∫i p„str„rii acestui drept constitu˛ional c‚∫tigat cu s‚ngele tinerilor din Decembrie ’89. Acum a ap„rut acest caz, deosebit de grav, Ón opinia mea, care nu trebuie s„ r„m‚n„ nesolu˛ionat, un caz peste care nu este permis s„ se a∫tearn„ praful indiferen˛ei, al uit„rii, cum se Ónt‚mpl„ de obicei pe aceste meleaguri.

Va trebui s„ afl„m adev„rul!

Ori este vorba de o intoxicare a presei pentru compromiterea ei, ∫i f„pta∫ul trebuie pedepsit pentru c„ nu este normal ca cineva s„ se joace cu via˛a unui copila∫ ∫i sentimentele a milioane de rom‚ni, ori Guvernul chiar este Ón culp„, ceea ce ar fi extrem de grav, pentru c„ doar asta mai lipsea. Dup„ ce a v‚ndut tot ce se mai putea vinde din economia na˛ional„, l„s‚nd pe drumuri sute de mii de muncitori, dup„ ce a trecut la m„cel„rirea ur∫ilor din p„durile Rom‚niei, acum vinde copii orfani.

Asta s„ fie solu˛ia Guvernului N„stase pentru rezolvarea problemei copiilor str„zii ∫i ai celor din centrele de plasament?!

Pentru c„ ar fi greu de crezut c„ presa, Ón c„utare de motive pentru care problemele acesteia s„ fie luate Ón seam„, s„-∫i fi inventat un subiect fierbinte, gen îautoincendiere“.

Oricum ar fi, soarta acelui copila∫ nevinovat nu trebuie s„ r„m‚n„ indiferent„ pentru nimeni ∫i solicit ca Ón cel mai scurt timp s„ primim explica˛ii cu privire la acest caz.

Este o problem„ legat„ de ceea ce se Ónt‚mpl„ azi Ón societatea rom‚neasc„, de drepturile omului, de drepturile ∫i grija statului fa˛„ de copiii s„i, de necesitatea libert„˛ii presei ∫i a dreptului la liber„ exprimare, c‚t ∫i a obliga˛iilor ce deriv„.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Valentin Ciocan, Grupul parlamentar al P.R.M, 6 minute.

## **Domnul Valentin Ciocan:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aflat„ Ón procesul preg„tirii de aderare la Uniunea European„, Rom‚nia este nevoit„ s„ ac˛ioneze pentru modernizarea sistemului ei administrativ, mai ales c„ aceasta este o cerin˛„ formulat„ cu insisten˛„ de forurile interna˛ionale, dar ∫i o necesitate a societ„˛ii noastre care Ó∫i caut„ modele Ón lumea euro-atlantic„.

Œn acest sens, de mai mul˛i ani s-a declan∫at Ón Rom‚nia reforma administra˛iei publice locale, ac˛iune care ar fi trebuit s„ duc„ la formarea unor noi mentalit„˛i ∫i seturi de valori, a unor norme ∫i principii care s„ orienteze comportamentele Ón administra˛ie.

Din p„cate, rezultatele Ónt‚rzie s„ apar„, fapt dovedit ∫i de repetatele observa˛ii formulate la adresa sistemului administrativ din ˛ara noastr„ de c„tre reprezentan˛ii Uniunii Europene.

Se ∫tie c„ toate legile ∫i programele de dezvoltare sunt aplicate de c„tre reprezentan˛i ai autorit„˛ilor publice locale care, de cele mai multe ori, nu Ón˛eleg reforma administra˛iei publice locale Ón sensul dorit de reformatori.

Œn acela∫i timp, transferul unor competen˛e administrative de la nivel central c„tre diverse organe sau autorit„˛i administrative din palierul teritorial s-a realizat f„r„ s„ se ia Ón calcul capacitatea redus„ a reprezentan˛ilor autorit„˛ilor publice locale de a exercita cu succes aceste competen˛e, de a Ón˛elege esen˛a mesajului administrativ Ón aceast„ etap„ parcurs„ de ˛ara noastr„.

Cu alte cuvinte, se constat„ o capacitate redus„ de gestionare a treburilor comunitare din partea autorit„˛ilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 publice locale. Incoeren˛a actului reformator Ón domeniul administra˛iei publice locale a creat disfunc˛ionalit„˛i Ón acest sistem, care pune noi probleme Ón fa˛a cet„˛eanului de r‚nd, sporind nemul˛umirea acestuia.

Nemul˛umirile cet„˛enilor sunt legate ∫i de politizarea excesiv„ a administra˛iei publice. A devenit astfel o regul„ ca fondurile necesare dezvolt„rii comunit„˛ii s„ fie atribuite preferen˛ial pe criterii politice, Ón timp ce mul˛i primari sunt preocupa˛i s„ fac„ politica partidului din care provin ∫i nu s„ rezolve problemele cet„˛enilor care i-au ales.

Am epuizat lista senatorilor Ónscri∫i pentru declara˛ii politice.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Fondul Na˛iunilor Unite pentru Popula˛ie pentru aplicarea _mutatis mutandis_ a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Programul Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 23 ianuarie 1991, activit„˛ilor ∫i personalului Fondului Na˛iunilor Unite pentru Popula˛ie din Rom‚nia, convenit prin schimb de scrisori, semnate la New York la 5 mai 2003 ∫i la Bucure∫ti la 13 noiembrie 2003.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ion Diaconu** _— secretar general Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba de un acord prin care urm„rim s„ extindem aplicarea Acordului Óncheiat privind func˛ionarea Oficiului P.N.U.D. Ón Rom‚nia la Acordul privind Oficiul Fondului Na˛ional pentru Popula˛ie din Rom‚nia — P.N.U.A.B. Acesta va avea ∫i el proiecte de executat Ón Rom‚nia, va avea ∫i el personal Ón Rom‚nia ∫i, Ón consecin˛„, trebuie s„ se bucure de acela∫i regim ca ∫i Programul Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare — ca P.N.U.D.-ul —, pentru c„ este acela∫i personal ∫i fondurile provin din acelea∫i surse, ∫i anume, ONU.

Pentru aceste motive, v„ propun s„ vota˛i Ón favoarea acestui proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul doamnei senator Nora Rebreanu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru politic„ extern„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ extern„ a fost sesizat„ Ón fond pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la proiectul de lege amintit.

Preciz„m c„ prin Acordul existent Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Programul Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 23 ianuarie 1991, au fost reglementate probleme legate de formele de asisten˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 acordate, contribu˛ia Guvernului rom‚n la executarea proiectelor, precum ∫i privilegiile ∫i imunit„˛ile ce se vor acorda de c„tre Rom‚nia Organiza˛iei Na˛iunilor Unite.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i men˛ion„m c„ acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor Ón ∫edin˛a sa din 14 septembrie 2004.

Lu‚nd Ón considerare cele men˛ionate mai sus, Comisia pentru politic„ extern„ a hot„r‚t avizarea favorabil„, f„r„ amendamente, a proiectului de act normativ ∫i propune ca acesta s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Sunt interven˛ii la dezbateri generale? Œn˛eleg c„ nu sunt.

V„ rog s„ observa˛i c„ nu avem amendamente, ca atare,

Urm„torul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aderarea Rom‚niei la Acordul dintre p„r˛ile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informa˛iilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege care vi se propune vizeaz„ protec˛ia informa˛iilor clasificate care se schimb„ Óntre statele membre NATO ∫i centrul de la Bruxelles.

Avem aceast„ obliga˛ie, Ón calitatea noastr„ de stat membru al NATO. Trebuie s„ lu„m anumite m„suri. Vreau s„ v„ informez c„ Ón Ministerul Afacerilor Externe s-au luat deja aceste m„suri, avem o structur„, avem instala˛iile necesare, din c‚te ∫tiu, ∫i Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, a∫a Ónc‚t nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ v„ propun s„ aproba˛i acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul Sergiu Nicolaescu s„ prezinte raportul comisiei sesizate Ón fond.

Œn cadrul comisiei, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, cu unanimitate de voturi, s-a hot„r‚t adoptarea raportului de admitere, f„r„ propuneri de modificare a textului adoptat de Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte.

Sunt interven˛ii la dezbateri generale? Constat c„ nu sunt.

Œntruc‚t nu avem modific„ri ale textului proiectului de lege supus aprob„rii dumneavoastr„, v„ rog s„ vota˛i Ómpreun„ raportul comisiei ∫i textul de lege Ón ansamblul s„u.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 111 voturi pentru, proiectul de Lege privind aderarea Rom‚niei la Acordul dintre p„r˛ile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informa˛iilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997, a fost adoptat.

La punctul 4 pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de Ónfiin˛are a B„ncii Europene de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezolu˛ia nr. 90 a Consiliului Guvernatorilor al B„ncii Europene pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, din 30 ianuarie 2004.

Rog punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Maria Manolescu.

**Doamna Maria Manolescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin acest amendament este acceptat„ Mongolia, care nu este o ˛ar„ central sau est-european„, s„ devin„ membr„ a B.E.R.D.-ului. Astfel, pentru ca B.E.R.D. s„ poat„ desf„∫ura opera˛iuni Ón Mongolia, ca membru noneuropean, a fost necesar„ elaborarea amendamentului la Acordul de Ónfiin˛are a B.E.R.D.

Pentru intrarea Ón vigoare a unui amendament este necesar„ acceptarea acestuia de c„tre toate statele membre.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón 14 septembrie 2004, iar comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport f„r„ amendamente, motiv pentru care propunem ∫i sus˛inem adoptarea proiectului de act normativ.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

V„ mul˛umim, doamna secretar de stat.

O rog pe doamna Maria Ciocan s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón urma dezbaterii ∫i a examin„rii proiectului de lege, a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru politic„ extern„.

Supunem acest proiect dezbaterii Senatului, Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor, f„r„ amendamente. Mai fac men˛iunea c„ legea are caracter ordinar. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

V„ consult dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale. Œn˛eleg c„ nu sunt.

Œntruc‚t raportul nu prezint„ amendamente, supun aprob„rii dumneavoastr„ raportul prezentat de comisia sesizat„ Ón fond Ómpreun„ cu proiectul de lege Ón ansamblul s„u.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 110 voturi pentru, proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de Ónfiin˛are a B„ncii Europene pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezolu˛ia nr. 90 a Consiliului Guvernatorilor al B„ncii Europene pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, din 30 ianuarie 2004, a fost adoptat.

La punctul 5 pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul federal austriac privind schimbul reciproc de date Ón domeniul controlului migra˛iei ∫i Ón probleme de azil, semnat la Bucure∫ti la 24 iunie 2004.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Florin Sandu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt Florin Sandu, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Prin proiectul de lege Ón discu˛ie se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul federal austriac privind schimbul reciproc de date Ón domeniul controlului migra˛iei ∫i Ón probleme de azil, semnat la Bucure∫ti la 24 iunie 2004.

Acordul supus ratific„rii stabile∫te modalit„˛ile concrete de cooperare Óntre cele dou„ p„r˛i contractante Ón ceea ce prive∫te categoriile de date ce pot fi schimbate, modul ∫i condi˛iile de transmitere a acestora, protec˛ia datelor

personale, autorit„˛ile competente pentru aplicarea prevederilor acordului ∫i dispozi˛ii legate de aplicarea Ón timp.

Œn conformitate cu prevederile legisla˛iei rom‚ne Ón materie, pentru a intra Ón vigoare acest acord trebuie s„ fie ratificat de c„tre Parlament prin lege.

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil Óntocmit de comisia de specialitate a Senatului, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„, adoptat„ ∫i de Camera Deputa˛ilor la 14 septembrie 2004.

Mul˛umim domnului secretar de stat Florin Sandu. Œl rog pe domnul senator Aron Bela∫cu s„ prezinte raportul comisiei sesizate Ón fond.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a din 29 septembrie 2004, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Œn vederea dezvolt„rii unei cooper„ri bilaterale Ón domeniul afacerilor interne Óntre statul rom‚n ∫i statul austriac ∫i, Ón mod deosebit, Ón domeniul controlului migra˛iei ilegale ∫i Ón probleme de azil, la 24 iunie 2004, la Bucure∫ti, a fost semnat un acord Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul federal austriac.

Acordul constituie un tratat interna˛ional, semnat la nivel guvernamental, ∫i, potrivit prevederilor art. 19 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, urmeaz„ s„ fie supus Parlamentului spre ratificare.

La dezbateri au fost prezen˛i reprezentan˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, care au sus˛inut proiectul de lege.

Œn consecin˛„, supunem, spre dezbatere ∫i adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„ Ón 2003.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

V„ consult dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale. Constat c„ nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind stabilirea unor m„suri pentru realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului.

Invit pe domnul ministru R„zvan Theodorescu s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul R„zvan Theodorescu** _— ministrul culturii_

## _∫i cultelor_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cum ∫ti˛i, acesta a fost un subiect destul de mult dezb„tut. Guvernul aduce Ón fa˛a dumneavoastr„ un proiect de lege care Óncearc„ s„ concilieze toate interesele, Ón sensul p„str„rii monumentului construit Ón 1963 — care, precizez, nu a fost niciodat„ declasat, a∫a cum a ap„rut, eronat, Ón pres„ — ∫i construirea, pe un spa˛iu din spate, spre circa financiar„ din strada Cu˛itul de Argint, a unui spa˛iu de mai mult de un hectar, care va g„zdui aceast„ catedral„, ∫i se transmite cu titlu gratuit Ón proprietatea Patriarhiei Rom‚ne acest mic spa˛iu, care, practic, nu e din parc, este de acces Ón parc, mai mult pentru utilit„˛i ∫i alte lucruri de acest tip. Practic, parcul nu este, Ón nici un fel, atins. Restul terenului, p‚n„ la concuren˛a suprafe˛ei de 52.704 m[2] , adic„ vreo 38.000 m[2] , r„m‚ne parc ∫i monument, a∫a cum este ∫i acum Ón lista monumentelor istorice.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Óntocmit raportul ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord ∫i cu concluziile colegilor no∫tri senatori, ∫i cu Guvernul. Mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului ministru.

Œl rog pe domnul senator Aron Bela∫cu s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ fac de la Ónceput precizarea c„ prezint acest raport Ón calitate de vicepre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Acest lucru nu Ónseamn„ c„ sunt obligat s„ fiu de acord cu raportul. Fac precizarea c„ reprezentan˛ii P.R.M. au votat Ómpotriv„.

Œn ∫edin˛a din 29 septembrie 2004, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón

dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

Patriarhia Rom‚n„ a sus˛inut ideea construirii Ón capitala ˛„rii a Catedralei M‚ntuirii Neamului, care constituie un simbol al celor de peste 2.000 de ani ai m„rturisirii credin˛ei ortodoxe pe p„m‚ntul rom‚nesc.

Œn vederea realiz„rii Catedralei M‚ntuirii Neamului, Patriarhia Rom‚n„ a solicitat sprijinul Guvernului pentru promovarea unui proiect de lege av‚nd ca obiect realizarea acestuia Ón Parcul Carol, din municipiul Bucure∫ti, pentru ca for˛a juridic„ a actului ∫i posibilitatea dezbaterii lui Ón Parlamentul Rom‚niei s„ creeze premisele elimin„rii oric„ror discu˛ii ulterioare cu privire la aceast„ decizie.

Œn acest scop, pe baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 468/2003 ∫i a Hot„r‚rii Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti nr. 37 din 18.03.2004, Biroul de carte funciar„ al Judec„toriei Sectorului 4 Bucure∫ti a admis cererile formulate de Patriarhia Rom‚n„ cu privire la terenul Ón cauz„, respectiv 52.700 metri p„tra˛i, situat Ón municipiul Bucure∫ti, Calea ™erban Vod„, Parcul Carol, sectorul 4, ∫i a dispus Ónscrierea Ón cartea funciar„ a dreptului de proprietate public„ a statului ∫i a dreptului de administrare a Patriarhiei Rom‚ne, pe durata existen˛ei construc˛iei Catedralei M‚ntuirii Neamului.

Prin proiectul de lege se propun urm„toarele:

Terenul identificat, Ón suprafa˛„ de 13.814 m[2] , strict necesar pentru realizarea Catedralei M‚ntuirii Neamului, s„ fie trecut din domeniul public al statului Ón domeniul privat al statului ∫i transmis, cu titlu gratuit, Ón proprietatea Patriarhiei Rom‚ne. Acest teren va fi destinat exclusiv construc˛iei Catedralei M‚ntuirii Neamului.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale. Domnul senator Lupoi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt, Ón sf‚r∫it, fericit c„ am ocazia, Ón fa˛a colegilor, s„ iau cuv‚ntul nu numai ca membru al P.R.M. sau al Comisiei pentru politic„ extern„, Ón sf‚r∫it, ca ceea ce m„ caracterizeaz„ Ón curriculum vitae, ca arhitect.

Œn ziarul îZiua“ de ast„zi apare acest articol care spune c„ arhitec˛ii nu vor catedral„ Ón Parcul Carol. ™i iat„ ce spune comunicatul Ordinului Arhitec˛ilor, cel mai calificat organism Ón domeniu, de arhitectur„ ∫i sistematizare, ∫i nu avem nici un motiv s„-i contest„m autoritatea.

Potrivit unui comunicat de pres„ remis redac˛iei, Ordinul Arhitec˛ilor din Rom‚nia s-a pronun˛at pentru conservarea Parcului Carol Ón integralitatea sa, ca monument istoric protejat de lege ∫i confirmat prin ordinul privind aprobarea Listei monumentelor istorice, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 646 din 12 iulie 2004.

Informa˛ia conform c„reia Ordinul Arhitec˛ilor Ón Rom‚nia a studiat avansat noua delimitare a amplasamentului este inexact„ ∫i contrar„ deciziilor luate de Consiliul Na˛ional al Ordinului, ce contravine opiniei profesionale a breslei arhitec˛ilor.

Deci concluzia este, cum spune ∫i comunicatul, c„ Óntreaga opera˛iune, inclusiv atribuirea terenurilor, determin‚nd Ónc„lcarea legisla˛iei ∫i a reglement„rilor Ón vigoare, este Ómpotriva bunului-sim˛. ™i aici Óncepe, dac„ studiem documentele pe care le-am avut cu to˛ii la caset„, prima mare minune, adic„, noi suntem, de fapt, pu∫i Ón fa˛a unui fapt Ómplinit. Acest teren a fost deja atribuit de c„tre consiliul popular, ∫i acum se vine cu o lege care s„ atribuie acela∫i teren. Chiar ∫i avizul Consiliului Legislativ sesizeaz„ aceast„ abera˛ie.

Œn al doilea r‚nd, Ón cadrul aceluia∫i proiect de lege se cere, pe de o parte, atribuirea terenului ∫i, pe de alt„ parte, se ∫i stabile∫te destina˛ia ∫i amplasarea acestei catedrale. Lucru ie∫it din comun, din ceea ce ∫tiu eu p‚n„ acum.

Nu a∫ vrea s„ fie interpretat„ Ón mod electoral luarea mea de pozi˛ie. Este un subiect deosebit de important, fiind bine cunoscut pentru toat„ lumea, at‚t societatea civil„, c‚t ∫i politicienilor, importan˛a subiectului, sensibilitatea popula˛iei la acest subiect, ∫i nu a∫ dori s„ folosim Ón scop electoral lu„rile noastre de cuv‚nt.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sunt absolut bucuroas„ de faptul c„ a vorbit Ónaintea mea un coleg care, dincolo de calitatea politic„ ∫i de mandatul actual pe care Ól exercit„, are profesia de arhitect, pentru c„, la r‚ndul nostru, am f„cut demersurile necesare, din momentul Ón care am fost Ón posesia ordinii de zi ∫i a raportului pe care colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri l-au Óntocmit, am f„cut demersurile necesare c„tre Ordinul Arhitec˛ilor din Rom‚nia ∫i am constatat, din p„cate, c„ avem o expunere de motive Ón care, cel pu˛in aceast„ informa˛ie, ∫i v„ voi argumenta c„ mai sunt ∫i altele, cel pu˛in aceast„ informa˛ie, cum c„ acest proiect de lege a fost elaborat pe baza unor eventuale studii de amplasament elaborate de Ordinul Arhitec˛ilor din Rom‚nia, este nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t fals„, pentru c„, deja, Ón acest moment, Ordinul Arhitec˛ilor din Rom‚nia a dat publicit„˛ii un comunicat care contrazice total acest lucru.

A doua informa˛ie de care cred c„ avem cu to˛ii nevoie este aceea care ˛ine de faptul c„ Ón acest moment se invoc„ eventuala Ónscriere Ón cartea funciar„ a dreptului Patriarhiei de a administra, de∫i, ∫tim c„ la cartea funciar„ nu dreptul de administrare se oficializeaz„, pe baza unei hot„r‚ri a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, despre care am luat toate informa˛iile necesare Ónainte de ∫edin˛a noastr„ de plen, aceast„ hot„r‚re a fost suspendat„ urmare atacului la contencios ∫i se afl„ pe rol Óntr-o anumit„ faz„ de judecat„, Ón acest moment.

Deci iat„ un al doilea motiv pentru care v„ voi formula la r‚ndul meu o cerere.

Al treilea motiv pe care, dincolo de fondul problemei, cred c„-l dator„m cu to˛ii acestei profesii extraordinare, care este profesia de arhitect, ar fi acela, deloc neimportant, c„ ast„zi este Ziua Mondial„ a Arhitecturii.

Œn calitatea noastr„ de senatori ai Rom‚niei, cred c„ dator„m acestei profesii m„car aceast„ doz„ de respect.

Exist„, stima˛i colegi, un studiu care a fost elaborat de Institutul de Arhitectur„ ∫i Urbanism îIon Mincu“, de Centrul de cercetare proiectare expertiz„ ∫i consulting al

Domnul senator Antonie Iorgovan, urmeaz„ domnul senator Petre Roman.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Personal, sunt un pic surprins de iure∫ul, c„ este un adev„rat iure∫, de a se bloca acest act normativ ∫i de a se trimite la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, l„s‚ndu-se s„ se Ón˛eleag„, de altfel s-a ∫i spus expres, c„ aceast„ Comisie juridic„, de data aceasta, a fost un pic corigent„ la capitolul documentare.

Mi-a∫ Óng„dui s„ re˛in aten˛ia distinsei noastre colege ∫i distinsului nostru coleg c„ acest proiect a fost pe rolul plenului Senatului ∫i, la interven˛ia celui care are cinstea s„ vi se adreseze ∫i Ón aceste momente, el a fost trimis la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, tocmai pentru a face un plus de analiz„.

Personal, m-am Óntrebat atunci ∫i mi-am clarificat, Ómpreun„ cu ceilal˛i colegi din comisie, dac„ formula din art. 2 îtransmiterea Ón folosin˛„ gratuit„“ intr„ Ón consonan˛„ cu principiul constitu˛ional. ™i am avut o discu˛ie, pot s„ fac aceast„ dezv„luire, nu numai cu exper˛ii no∫tri din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, ba, m-am dus personal ∫i am discutat ∫i cu colegii de la Camera Deputa˛ilor, inclusiv cu pre∫edintele Camerei care, da˛i-mi voie s„ spun, este un str„lucit jurist.

™i am ajuns la concluzia, dup„ medita˛ii Óntre noi, at‚t ne-a dus pe noi mintea, mai mult nu ne poate duce, c„ formularea din proiectul ini˛ial este cea potrivit„. ™i acum,

dac„ Ómi este Óng„duit, am s„ dau numai c‚teva explica˛ii.

Œn Constitu˛ie, Ón 1991, atunci c‚nd am vorbit despre regimul juridic al propriet„˛ii publice, am g‚ndit noi atunci, Ón acel moment, c„ proprietatea public„, un bun proprietate public„, adic„ un teren, strad„, autostrad„, parcuri, tot ce Ónseamn„ proprietate public„ este suficient s„ spunem c„ este dat Ón administrare. Cui Ól d„m Ón administrare? ™i am spus noi: regiilor autonome, c„ de aceea sunt regii autonome, ∫i institu˛iilor publice. Apoi, am mai spus c„ bunul proprietate public„ poate fi Ónchiriat sau concesionat. Cine Ónchiriaz„, cine concesioneaz„? Se subÓn˛elege. Nu cei care administreaz„.

Deci nu regia autonom„ Ónchiriaz„, nu regia autonom„ concesioneaz„, nu institu˛ia public„ are calitatea de concesionar. Deci al˛ii, adic„ subiecte de drept privat, cum se spune la facultatea de drept.

Mul˛umesc domnului senator Antonie Iorgovan.

Are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman. Se preg„te∫te domnul senator Iuliu P„curariu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte!

Am votat Ón favoarea acestei legi la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. De ce? Deoarece Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri era chemat„ s„ judece temeiul juridic al proiectului de lege, nu mai reiau demonstra˛ia f„cut„ de colegul senator Antonie Iorgovan adineaori, dar este exact„!

Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pronun˛‚ndu-se Ón ceea ce prive∫te temeiul juridic are dreptate. Acest proiect de lege este conform Constitu˛iei Rom‚niei ∫i reprezint„ o voin˛„ a actualului Guvern Ón aceast„ direc˛ie.

Pe de alt„ parte, evident c„ nu pot ∫i nu am fost Ón situa˛ia s„ Ónchid ochii la problema de fond, care este problema, s„ spunem — oricum am lua-o — e tot de ordin politic, ∫i anume dac„ amplasamentul este cel potrivit.

Ce informa˛ie ni s-a adus la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri? Anume, amplasamentul propus ini˛ial, adic„ Ónl„turarea monumentului eroilor, Pantheonul, ∫i deschiderea unei cu totul alte perspective este Ónl„turat„ de acest proiect de lege. Aceast„ variant„ este Ónl„turat„ de acest proiect de lege. Nu se mai vorbe∫te despre a∫a ceva. Documentul la care facem referire, cel foarte interesant de-altminteri, al Institutului de Arhitectur„ critic„ amplasarea Catedralei Ón locul Pantheonului. Aceast„ variant„ este Ónl„turat„.

Din acest motiv am considerat c„, Ón conformitate cu con∫tiin˛a mea, pot vota acest proiect! Totu∫i, colegii Ó∫i amintesc faptul c„ noi, cu o s„pt„m‚n„ Ónainte de aceast„ dezbatere, a∫a cum se Ónt‚mpl„ de obicei Ón Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, am ascultat p„r˛ile pentru ca s„ ne putem face o p„rere ∫i Ón ceea ce prive∫te calitatea amplasamentului. Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat! Au fost de fa˛„ numai reprezentan˛ii Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Eu spun la ora actual„ c„ exist„ o serie de documente, care Ón ceea ce ne prive∫te, noi nu am avut cuno∫tin˛„ de ele, de exemplu am constatat cu interes faptul c„ Ón documentele de la Ónceputul secolului al XIX-lea, 1820 ∫i ceva, o bun„ parte din Parcul Carol, privit dinspre Pantheon c„tre lac Ón jos, din partea dreapt„ a Parcului Carol, era proprietatea Mitropoliei. Este o realitate pe care o pute˛i vedea Ón acest document.

Mul˛umesc, domnule senator Petre Roman.

Are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu. Se preg„te∫te domnul senator Mihail Ungheanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ pun o Óntrebare, ∫i anume: dac„ acest act normativ asigur„ construc˛ia catedralei Ón pozi˛ia despre care s-a discutat?

Pe baza legisla˛iei Ón vigoare, certificatul de urbanism care trebuie s„ se Óncadreze Ón planul de urbanism zonal, certificatul de construc˛ie, eliberarea lor este de competen˛a exclusiv„ a prim„riei. Nu putem s„ nu ne amintim c„ p‚n„ la urm„ Guvernul a Ónaintat un alt act normativ de a transfera Bisericii Ortodoxe, Mitropoliei, 50.000 m[2] , nu putem s„ nu ne amintim c„ retragerea acestui proiect a fost ca urmare a reac˛iei negative a opiniei publice, cu impact asupra alegerilor locale, pentru c„ acest act normativ face parte din r„zboiul P.S.D. — Traian B„sescu, c‚∫tigat de noi, din nefericire pentru dumneavoastr„, colegii din P.S.D., ∫i vreau s„ Óntreb Ón acest moment ce rost are Ón clipa de fa˛„, care este utilitatea acestui act normativ? Practic, noi nu mai respect„m func˛ionarea institu˛ional„ din statul rom‚n!

Œn mod normal, trebuia g„sit un amplasament, prim„ria ∫i comunitatea local„ s„-∫i dea acordul, dac„ era

domeniu public, ini˛iativa, trecerea acestui teren din domeniul public Ón domeniul privat, ca s„ treac„ Ón administrarea Patriarhiei trebuia s„ plece de la nivelul consiliului local. Aceasta este legea Ón Rom‚nia! Degeaba trec Ón acest moment acest teren Ón proprietatea Mitropoliei, pentru c„ prim„ria poate s„ refuze eliberarea certificatului de urbanism pe aceast„ zon„.

P‚n„ la urm„, continu„m aceea∫i Óncr‚ncenare Ón tratarea acestui subiect care nu este deloc folositoare situa˛iei noastre.

Mul˛umesc, domnului senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu. Se preg„te∫te domnul Ion Solcanu.

## Domnilor colegi,

Problema noastr„ este c„ trebuie s„ ∫tim ce vot„m. Aceast„ lege, de fapt, ne cere, printr-un singur vot, Ónc„ un vot pentru alt„ lege. Œn mod normal se poate da o lege pentru trecerea unei suprafe˛e de p„m‚nt Óntr-o anumit„ proprietate ∫i at‚t. Proprietarul face ce vrea cu acest p„m‚nt, Ól destineaz„ oric„rui scop vrea, ∫i noi nu discut„m hot„r‚rea de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, numai c„ Ón lege exist„ un alin. 2 care trebuia s„ fie o lege separat„.

Deci, dac„ vrem s„ implic„m Parlamentul Ón aceast„ disput„ ∫i s„ acoperim cu Parlamentul alegerea acestui loc pentru Catedral„, trebuia o alt„ lege ∫i o alt„ dezbatere.

Acesta este un act viclean care ne cere nou„ ca prin votul privind suprafa˛a de p„m‚nt s„ vot„m Ón acela∫i timp ∫i aceast„ decizie asupra c„reia exist„ foarte multe controverse, or, Ón mod normal, noi trebuie s„ renun˛„m la acest alineat doi. Este, Óntr-adev„r, necesar s„ se Óntoarc„ Ónapoi Ón discu˛ie la Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, unde nu s-a invitat Ordinul Arhitec˛ilor ∫i nu s-a f„cut nici o discu˛ie pe aceast„ tem„ Ón mod aprofundat.

Eu am fost prezent la Opera Rom‚n„ la o discu˛ie la care au fost reprezentan˛ii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, ministrul este aici de fa˛„, ∫i arhitec˛ii, ∫i unul dintre lucrurile surprinz„toare a fost c„ arhitec˛ii prezen˛i acolo, care erau autorii proiectului, spuneau c„ locul nu este indicat pentru aceast„ catedral„.

Revin la problema noastr„ legislativ„: de ce ni se cere s„ lu„m o decizie noi, aici, pentru o op˛iune, pentru o decizie legat„ de amplasare, c‚nd noi trebuie s„ vot„m doar un singur lucru, s„ vot„m trecerea, schimbarea propriet„˛ii, ∫i proprietarul stabile∫te singur ce are de f„cut acolo.

Deci, Ónc„ o dat„, este foarte ciudat alc„tuit„, alin. 2 nu are ce c„uta Ón aceast„ lege. Trebuie f„cut„ una separat, facem o mare dezbatere, s„ vin„ aici nu numai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 Ministerul Culturii ∫i Cultelor, care reprezint„ ∫i cultele, s„ vin„ ∫i Biserica Ortodox„ Rom‚n„, s„ ne conving„ dac„ vrea ca noi s„ particip„m la decizie, pentru c„ acolo ∫i numai acolo trebuie f„cut„.

## **Domnul Marin Dinu:**

Mul˛umesc, domnule senator. Are cuv‚ntul domnul senator Ion Solcanu.

valid„ri deoarece chestiunea de fond este de natur„ juridic„, ∫i anume trecerea din proprietatea public„ a statului Ón proprietatea privat„ a statului a unei suprafe˛e de teren pe care urmeaz„ s„ se pun„ problema construirii Catedralei Neamului. Nu hot„r‚m noi, prin lege...

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Ba da!

Da˛i-mi voie, eu nu v-am Óntrerupt. Nu urmeaz„ ca noi, aici, s„ hot„r‚m acest lucru. ™i atunci, Ón˛eleg‚nd foarte bine preocuparea colegilor ∫i pentru c„ este nevoie de acordul tuturor colegilor ca s„ trecem legea, pentru c„ nu e o lege oarecare...

E organic„...

## **Domnul Ion Solcanu:**

Nu faptul c„ e organic„, pentru c„ am avut zeci de legi organice, domnule senator Pop. Este vorba de o lege cu totul deosebit„, c„ e vorba de Catedrala Neamului ∫i, de aceea, m„car suflete∫te, spiritualice∫te e bine s„ avem acordul tuturor grupurilor parlamentare — ∫i al P.R.M.-ului, ∫i al P.D.-ului, pentru c„ nu confund aici lucrul, faptul c„ P.D.-ul este reprezentat de domnul B„sescu. Nici vorb„! Eu Ói cred de foarte bun„-credin˛„, cum este ∫i domnul B„sescu p‚n„ la urm„...

**Din sal„**

**:** E primarul Capitalei...

Stima˛i colegi,

Eu plec de la premisa care cred c„ este absolut corect„, ∫i anume aceea c„ absolut to˛i colegii care au vorbit aici sunt de bun„-credin˛„, Ón sensul c„ se dore∫te ca aceast„ Catedral„ a Neamului s„ fie construit„ — r„m‚ne s„ vedem unde ∫i cum —, dar sunt Óngrijora˛i dac„ aceast„ voin˛„ se face cu respectarea tuturor normelor din statul rom‚n. Aceasta este problema. Œn bun„ parte, distinsul senator Petre Roman a abordat ∫i ni∫te chestiuni de istorie care sunt absolut corecte, dar ∫i c‚teva de actualitate Ón leg„tur„ cu amplasarea Catedralei care urmeaz„ s„ fie construit„. Plec‚nd de la aceast„ premis„ c„ absolut to˛i care au vorbit sunt de bun„-credin˛„, dar f„c‚ndu-se ∫i anumite confuzii, ∫i anume c„ nu se poate ridica aceast„ catedral„ f„r„ s„ aib„ avizul, s„ spunem, municipalit„˛ii, f„r„ s„ existe un plan de urbanism general, f„r„ s„ existe un plan urbanist de detaliu care presupune, p‚n„ la urm„, ∫i amplasarea exact„, deci la metru, a construc˛iei respective. Legea a mers la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i

Sigur c„ da. E primarul Capitalei, s„-i dea Dumnezeu s„n„tate, s„ nu vrea s„ fie pre∫edinte al Rom‚niei! ( _Discu˛ii, comentarii Ón sal„.)_ Dar problema e alta. ™i atunci, stima˛i colegi, domnule pre∫edinte, eu cred c„ sugestia care a venit aici, ∫i anume de a avea un aviz ∫i din partea Comisiei pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„, unde s„ fie invitat ∫i reprezentantul Patriarhiei, s„ fie invitat ∫i un reprezentant al arhitec˛ilor, ∫i de la Comisia Monumentelor Istorice,

## **Din sal„:**

™i municipale...

...de la prim„rie...

**:**

...de la prim„rie, de regul„, sau de la P.N.L., invit„m, uneori, portarul, c„ r„spunde portarul uneori Ón lucrurile...

Sunt de bun„-credin˛„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Da, sunt de bun„-credin˛„.

Deci Comisia pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„ r„m‚ne s„ decid„ pe cine invit„, ∫i Grupul parlamentar P.S.D., care dore∫te s„ treac„ acest proiect de lege, este de acord s„ discut„m Ón cadrul Comisiei pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„ Ón prezen˛a personalit„˛ilor despre care am f„cut vorbire ∫i s„ avem acordul tuturor grupurilor pentru acest proiect de lege.

Domnule pre∫edinte, Ómi da˛i voie ∫i mie?

Numai un moment.

Domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnilor colegi, una din dou„: ori domnul Mihai Ungheanu are dreptate ∫i e vorba...

V„ rog, l„sa˛i-m„ s„ vorbesc. V-a˛i f„cut obiceiul „sta de a interveni peste tot ce spun eu. L„sa˛i-m„ Ón pace! Nu ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Petru Dumitru Pop**

**:**

Dar nu dumneavoastr„ ne da˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Asta e o neru∫inare f„r„ margini. Deci nu are cuv‚ntul, eu vorbesc ∫i sare ca îNae din baie“.

V„ rog mult s„ m„ l„sa˛i s„ vorbesc. A∫adar, oricum...

V„ rog s„ respecta˛i dreptul la cuv‚nt.

A∫adar, oricum, senatorul Ungheanu are dreptate. ™i atunci, nu e nevoie s„ mai vin„ la Comisia pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„ acel text pentru un aviz asupra unui fapt pe care noi nu-l avem Ón prerogative, ∫i anume cedarea unui teren. Or, dac„ Óncepe discu˛ia despre amplasare ∫i despre celelalte, ∫i despre cum arat„, atunci v„ spun ceva: Ón 10—12 ani se termin„ discu˛ia ∫i, Óntre timp, mai degrab„ se d„r‚m„ ni∫te catedrale dec‚t s„ facem o catedral„. Eu cred c„ trebuie simplificate rapoartele. Trebuie s„ ne str‚ngem Ón jurul ideii c„ e nevoie de aceast„ Catedral„ a Neamului ∫i s„ d„m ceea ce este prerogativa noastr„, s„ d„m avizul pe care l-a propus Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i s„ nu complic„m lucrurile cu Comisia de cultur„. Eu nu am nimic Ómpotriv„ s„ vin„, dar discu˛ia de-abia ar Óncepe, de la acel

moment c‚nd se va reveni la Comisia pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„, unde a ∫i fost acest text.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Am o Óntrebare. Terenul care se acord„ Mitropoliei este terenul pe care se afl„ ∫i monumentul?

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Œmi pare r„u, dar eu nu pot s„ r„spund la aceast„ Óntrebare.

V-a∫ ruga s„-l ascult„m pe domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Domnule ministru,

Este vorba de un proiect prea important ca s„ fim Ón situa˛ia ca o parte dintre grupurile parlamentare s„ nu se al„ture pentru votarea ∫i adoptarea lui. Eu cred, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c‚nd gre∫im, c„ Biroul nostru permanent a gre∫it c‚nd nu a dispus ca cele dou„ Comisii — juridic„ ∫i de cultur„ — s„ fac„ un raport comun. Problema nu e juridic„. A∫a cum spunea distinsul nostru coleg, domnul senator Iorgovan, din punct de vedere juridic nu e nimic de discutat. Problema este de culte ∫i de cultur„. ™i, dac„ observa˛i, adopt‚nd acest proiect, este cu destina˛ie exclusiv„ aceast„ suprafa˛„ pentru construire. Nu c„ proprietarul face ce dore∫te, un cimitir sau mai ∫tiu eu ce se poate face acolo. Este destinat construirii. Pe noi ne intereseaz„, ca oameni ai acestui neam ∫i a c„rui m‚ntuire o dorim, s„ a∫ez„m aceast„ catedral„ acolo unde este posibil s„ Ó∫i aib„ toat„ m„re˛ia ∫i s„ adune toate sufletele cre∫tine acolo. Or, f„r„ un aviz al arhitecturii, Ón˛eleg c„ arhitectura este departe de a... a venit cineva, un arhitect... M„ rog ∫i Ón arhitectur„, ca ∫i Ón alte profesii, sunt p„reri diferite. Aici trebuie ca organismul de conducere al arhitecturii, prim„ria ∫i, mai ales, biserica... Eu cunosc foarte bine cu c‚t„ st„ruin˛„ Preafericitul patriarh dore∫te ridicarea acestui monument. Nu vrem s„-l Ónt‚rziem, dar vrem s„ Ói asigur„m o desf„∫urare normal„ ∫i cre∫tineasc„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. ( _Discu˛ii Ón sal„, solicit„ri la cuv‚nt.)_

Sunt nevoit s„ v„ anun˛ c„ intr„m deja Ón perioada Ón care se face transmisia direct„ la radio.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Sunt dator s„ dau c‚teva explica˛ii.

## **Domnul Marin Dinu:**

Un moment, domnule ministru! A∫tepta˛i, v„ rog.

Trebuie s„ v„ dau...

Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte, sunt c‚teva deslu∫iri Ón spiritul a ceea ce s-a discutat aici.

Nu, le ∫tim...

Nu. Nu ave˛i de unde s„ le ∫ti˛i.

Are cuv‚ntul domnul ministru R„zvan Theodorescu.

Domnul senator Quintus ∫tia ceva, ca un vechi liberal. De ce o lege? Pentru c„ printr-o Lege a Catedralei s-a Ónceput la 1884 de c„tre Guvernul Br„tianu, care a ∫i dat o sum„, ne-am g‚ndit...

Ce are asta...

Ce are? Are istorie, domnule coleg.

Domnul senator Roman a evocat foarte bine un lucru: de pe toate Ón„l˛imile Bucure∫tiului, singura proprietate istoric„ a Bisericii este exact cea care v-a descris-o domnul Roman. Deci temeiul istoric: Guvernul liberal la 1884 d„ Legea Catedralei. Crede˛i c„ am vrut, domnule coleg Ungheanu, s„ fim vicleni? Nu, dimpotriv„. Am spus foarte clar la punctul 1 ∫i punctul 2 ce se Ónt‚mpl„.

Acum, s-au evocat arhitec˛ii. Tot domnul Ungheanu a vorbit de Ónt‚lnirea de la 4 iunie de la Oper„. V„ aminti˛i c„ acolo, cancelarul Universit„˛ii de Arhitectur„, profesor arhitect Sorin Vasilescu, a f„cut o pledoarie pentru acest lucru, dar eu am aici o h‚rtie pe care o s-o dau domnului pre∫edinte de ∫edin˛„, semnat„ de pre∫edintele Filialei teritoriale Bucure∫ti a Ordinului Arhitec˛ilor, domnul Viorel Hurduc, care spune Óntr-o scrisoare: îCu prilejul celor 100 de ani de la inaugurarea Parcului Carol, Ón 2006, Ó∫i propune studiul“ — care, p‚n„ atunci, evident, din momentul Ón care dumneavoastr„ v„ ve˛i da votul, Óncepe — îpentru evaluarea posibilei amplas„ri a Catedralei Neamului ∫i a modului de integrare a acesteia Ón context“. Ordinul Arhitec˛ilor, filiala Bucure∫ti s-a declarat de acord pentru a lucra la acest proiect. Din acest punct de vedere dumneavoastr„, evident, propune˛i, ∫i mi s-a p„rut c„ ceea ce a f„cut colegul Solcanu are

un temei, s„ mai mearg„ o dat„. Œns„, Ómi permit colegial s„ v„ atrag aten˛ia c„ lungim aceast„ chestie, cum spunea Adrian P„unescu, Óncepe s„ fie o nevoin˛„. Ave˛i aici Ordinul Arhitec˛ilor, cu semn„tura pre∫edintelui. ( _Œnm‚neaz„ documentul domnului pre∫edinte de ∫edin˛„.)_ Arhitec˛ii din Bucure∫ti, ace∫tia lucreaz„. Vre˛i s„ v„ spun mai mult ∫i cu asta Ónchei? Restul pozi˛iilor, din p„cate, au fost politizate. Eu ∫tiu c„ dumneavoastr„ asta nu vre˛i s„ face˛i. Eu ∫tiu c„ dumneavoastr„ sunte˛i solidari Ón ideea acestei catedrale. Pare c„ o politiz„m, o am‚n„m ∫i o am‚n„m la un moment dat, Ón contextul actual, poate c‚teva luni. Sigur, propunerea domnului...

Din partea Guvernului ader la aceast„ propunere a domnului Solcanu cu condi˛ia s„ se fac„ foarte iute. Arhitec˛ii care au fost invita˛i au fost de acord. Biserica, evident, e de acord, Guvernul v„ spune c„ este de acord, b„nuiesc c„ mare parte dintre dumneavoastr„ sunte˛i de acord, Óns„ mai st„m s„ ne g‚ndim pu˛in. Este un obicei al nostru care nu ne duce Óntotdeauna la marile succese. Asta e. Dumneavoastr„ ve˛i decide. Merg, Ón numele Guvernului, spre pozi˛ia domnului Solcanu, cu condi˛ia de a nu se mai face afirma˛ii, ierta˛i-m„, care nu au temei.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, trebuie s„ constat faptul c„ s-au conturat o serie de puncte de vedere ∫i ar trebui s„ ne decidem pe care mergem. Œntruc‚t, Óns„, Ón sal„ mai sunt solicit„ri pentru interven˛ii...

Nu....

... a∫ propune s„ ne oprim aici pentru...

Domnule pre∫edinte, eu v„ rog foarte frumos s„ respect„m programul. Pentru c„ noi suntem critica˛i Ón teritoriu c„ orele pe care le avem alocate transmisiei din Senat nu se respect„ exact, ora comunicat„. Suntem critica˛i. Oamenii umbl„ pe aparate, crez‚nd c„ li s-a stricat aparatul de radio. V„ rog s„ fie respectat programul.

Am Ón˛eles, domnule senator, despre asta era vorba. Œntruc‚t noi am dep„∫it programul de lucru pentru legislativ, totu∫i consider c„ putem, Ón aceast„ faz„ a dezbaterilor, s„ ne decidem asupra uneia dintre cele trei solu˛ii care au fost date Ón mod succesiv de reprezentan˛ii grupurilor parlamentare ∫i v„ amintesc: Grupul parlamentar P.R.M. ∫i Grupul parlamentar P.D. au propus returnarea textului la comisie, Grupul parlamentar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 P.S.D. a propus s„ se ob˛in„ ∫i aviz din partea Comisiei pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„, iar Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal a propus s„ se fac„ un raport suplimentar comun de c„tre comisia care a fost sesizat„ Ón fond, anterior, ∫i Comisia pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„. Sunt nevoit, deci, s„ v„ prezint aceste trei propuneri ∫i v-a∫ ruga s„ ne pronun˛„m prin vot asupra acestora, Óntruc‚t deja am dep„∫it cu mult programul aprobat. ( _Vocifer„ri Ón sal„.)_

V„ propun s„ vot„m propunerea f„cut„ de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, ca textul proiectului de lege s„ revin„ pentru un raport suplimentar comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisiei pentru cultur„, art„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ rog s„ vota˛i.

## **Domnul Marin Dinu:**

Cu 104 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a revenit, pentru raport suplimentar, la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ mul˛umesc.

Œntrerupem aici dezbaterile.

V„ rug„m, dac„ nu sunte˛i interesa˛i de aceast„ parte a ∫edin˛ei, v„ pute˛i retrage.

Domnule pre∫edinte, am constatat la intrarea Ón sal„ c„ nu era afi∫at cui se dau r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri ast„zi.

Ast„zi sunt prev„zute r„spunsuri pentru domnul senator Dumitru Codreanu, din partea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului senator Vasile Ofileanu, din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i domnului senator Ioan Aurel Rus, din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Trecem la primul punct al acestei p„r˛i a ∫edin˛ei noastre, Óntreb„ri.

Domnul senator Dumitru Codreanu ave˛i cuv‚ntul pentru a adresa Óntreb„rile pe care vi le-a˛i propus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Conform Regulamentului Senatului, am dreptul la dou„ Óntreb„ri ∫i, cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori s„ le citesc.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Petre Daia.

Domnule ministru, v„ rog s„-mi preciza˛i dac„, pentru anul 2005, vor fi prev„zute fondurile necesare punerii Ón

aplicare a Legii pie˛elor pentru produsele agricole, deci Legea nr. 73/2002.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este pus„ domnului ministru Dan-Mircea Popescu, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Domnule ministru, v„ rog s„-mi pune˛i la dispozi˛ie situa˛ia pe jude˛e a ∫omerilor existen˛i Ón eviden˛a direc˛iilor jude˛ene de munc„, c‚˛i ∫omeri au trecut prin toate fazele de sprijin ∫i unde crede˛i c„ se reg„sesc eviden˛ia˛i ace∫tia din urm„.

Doresc r„spuns scris ∫i oral.

Domnule pre∫edinte, cu permisiunea dumneavoastr„, am ∫i o interpelare scurt„.

V„ mul˛umesc.

La punctul respectiv, la interpel„ri, nu acum. Reamintesc c„ pentru Grupul parlamentar al P.R.M. sunt afectate 8 minute pentru Óntreb„ri.

Are cuv‚ntul domnul Vasile Ofileanu pentru a formula Óntrebarea.

Nu este.

Nu este. Œn˛eleg c„ a depus-o Ón scris. Domnul senator Ionel Alexandru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru, v„ rog s„-mi r„spunde˛i p‚n„ la ce plafon vor cre∫te pre˛urile produselor de larg consum Ón Rom‚nia, Ón situa˛ia Ón care pre˛ul carburan˛ilor cre∫te aproape lunar cu circa 2.000 lei. Pentru a nu l„sa impresia c„ guvernarea dumneavoastr„ nu cunoa∫te ce este eficien˛a economic„, v„ Óntreb c‚nd ve˛i trece la cre∫terea salariilor Ón acela∫i ritm, pentru a se respecta prevederile art. 47 din Constitu˛ie.

V„ mul˛umesc.

Citesc ∫i interpelarea?

La interpel„ri. Acum, audiem doar Óntreb„rile adresate Guvernului.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru dou„ Óntreb„ri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Prima Óntrebare, care este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase, se refer„ la faptul c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 Guvernul a anun˛at o cre∫tere a salariului minim pe economie de la 2,8 milioane lei la 3,1 milioane. Cre∫terea este una simbolic„, care acoper„ doar infla˛ia pe acest an.

f n‚nd cont c„ aceasta va r„m‚ne valabil„ pe toat„ durata anului 2005, m„rirea anun˛at„ este, pur ∫i simplu, un fel de poman„.

Oare nu ∫tie ∫eful Cabinetului, domnul Adrian N„stase, c„ majoritatea patronilor Ó∫i pl„tesc angaja˛ii cu salariul minim pe economie tocmai pentru a sc„pa de plata unor d„ri c„tre stat?

Œntreb ce m„suri va Óntreprinde Guvernul, prin organele abilitate, pentru a stopa aceste nereguli.

Solicit r„spuns Ón scris.

A doua Óntrebare, domnule pre∫edinte, se refer„ la faptul c„, recent, ∫colile cu predare Ón limba rom‚n„ dintr-o localitate din zona Vidin, Bulgaria, au fost Ónchise, dup„ ce s-a invocat un num„r insuficient de elevi. Clasele cu copii rom‚ni ale unei unit„˛i ∫colare dintr-un cartier din Cern„u˛i au fost evacuate ∫i mutate Óntr-un spa˛iu necorespunz„tor. La acestea, se adaug„ arhicunoscuta prigoan„ Ómpotriva ∫colilor rom‚ne∫ti din Transnistria.

Œn aceste condi˛ii, m„ adresez domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i Ól Óntreb: ce m„suri au fost luate pentru a promova ∫i proteja Ónv„˛„m‚ntul minorit„˛ii rom‚ne∫ti din ˛„rile vecine?

A∫ ruga un r„spuns Ón scris din partea Domniei sale.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Petru Pop, pentru a adresa Óntrebarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare din jude˛ul Mure∫, m„ adresez cu o Óntrebare domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Con˛inutul: unde sunt banii, domnilor de la guvernare?

Domnule prim-ministru, av‚nd Ón vedere obliga˛ia de a r„spunde la interpel„rile ∫i Óntreb„rile senatorilor, conform art. 158 alin. (4) din Regulamentul Senatului, Guvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i sunt obliga˛i s„ r„spund„ la interpel„ri Ón cel mult dou„ s„pt„m‚ni.

V„ rog s„-mi comunica˛i care este motivul legal pentru care refuza˛i s„-mi r„spunde˛i la multe din interpel„rile ∫i Óntreb„rile pe care vi le-am adresat, chiar la data de 24.05.2004, c‚nd v-am pus Óntrebarea: ce m„suri ave˛i Ón vedere s„ lua˛i Ómpotriva acelora care s-au implicat Ón actul de justi˛ie ∫i au Ómpiedicat finalizarea rechizitoriului Ón cazul infractorului Gabriel Bivolaru, coleg ∫i protejat al dumneavoastr„.

Œn continuare, nu am primit r„spuns nici la interpel„rile cu titlul pe care l-am spus mai sus: unde sunt banii, domnilor guvernan˛i? sau la cele prin care solicitam s„ se

afle care sunt beneficiarii celor peste 3.700.000.000 dolari primi˛i fraudulos de la Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior, Ón baza aprob„rilor ilegale date de c„tre membrii Guvernului din acea perioad„, Petre Roman, Dijm„rescu, V„t„∫escu ∫i al˛ii, care sunt indica˛i Ón declara˛ia domnului Teme∫an, afla˛i Ónc„ Ón func˛ii importante.

Œn general, nu a˛i r„spuns la interpel„rile care nu v„ conveneau, motiv pentru care v„ Óntreb dac„ considera˛i sincer c„ Rom‚nia guvernat„ de dumneavoastr„ poate fi numit„ un stat de drept.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu pentru conciziune, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu pentru a formula Óntrebarea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru,

Av‚nd Ón vedere c„ sunte˛i pre∫edintele Partidului Social Democrat, av‚nd Ón vedere situa˛ia creat„ Ón Consiliul Jude˛ean Gorj unde s-a f„cut rectificarea de buget pe anul 2004, s-a constatat c„, Ón urma acestei opera˛iuni, un num„r Ónsemnat de localit„˛i din Gorj nu au beneficiat de aceast„ rectificare: Motru, Sanmarine∫ti, Tismana, Stoina, Rovinari, Benge∫ti Ciocadia, Glogova, Dr„gu˛e∫ti.

V„ Óntreb pe dumneavoastr„, de la microfonul Senatului, ca pre∫edinte al Partidului Social Democrat, ace∫ti oameni nu beneficiaz„ de rectificarea bugetului de stat? Ei nu pl„tesc impozite ∫i taxe la bugetul de stat? V„ rog s„-mi da˛i un r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Am epuizat lista senatorilor care au dorit s„ formuleze Óntreb„ri adresate Guvernului.

Trecem la interpel„ri.

Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum dumneavoastr„ observa˛i, aceast„ parte a ∫edin˛ei este dominat„ de c„tre membri ai Partidului Rom‚nia Mare. Cred c„ n-o s„ v„ sup„ra˛i dac„ o s„ dep„∫im pu˛in timpul afectat nou„.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Domnule ministru,

Dup„ anul 1989, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a trecut prin mai multe perioade de transform„ri ∫i test„ri ale unor forme de Ónv„˛„m‚nt ∫i programe. Aceasta, precum ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 schimb„rile masive ale economiei na˛ionale au f„cut ca unele profesii ∫i meserii care, de obicei, se Ónv„˛au Ón ∫colile profesionale — tractori∫ti, frizeri, cofetari, coafezi, croitori ∫i a∫a mai departe — s„ dispar„, ∫i aceasta mai ales Ón mediul rural.

Œn asemenea condi˛ii, v„ rog, domnule ministru, s„-mi prezenta˛i situa˛ia ∫colilor pe meserii, Ón fiecare jude˛, num„rul de elevi din aceste unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i meseriile care se Ónva˛„ Ón aceste ∫coli.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral, cu mul˛umiri. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc ∫i eu.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei pentru a formula interpelarea.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Interpelarea mea o adresez, Ón calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, tot domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Am primit multiple semnale de la ziari∫ti care reclam„ c„ problematica ridicat„ de Partidul Rom‚nia Mare Ón conferin˛ele de pres„ de maxim interes pentru electorat nu pot ajunge la cititori.

Cauza o reprezint„ constr‚ngerile la care sunt supu∫i ace∫tia de politica editorial„ a mijloacelor mass-meda la care lucreaz„.

Jurnali∫tii Ó∫i cer scuze c„ respectivele materiale nu au putut fi f„cute publice, acestea fiind oprite pe traseu de conducerea mijloacelor de informare Ón mas„.

La r‚ndul lor, diriguitorii ziarelor, posturilor de radio ∫i televiziune primesc dispozi˛ii de la cercuri de influen˛„ ale c„ror jocuri de interese sunt puse Ón pericol de pozi˛ia intransigent„ a reprezentan˛ilor Partidului Rom‚nia Mare fa˛„ de orice tendin˛„ de Ónc„lcare a legii.

Partidul Rom‚nia Mare va monitoriza toate aceste manifest„ri de cenzur„ a liberei opinii ∫i de obstruc˛ionare a dreptului de informare corect„ a popula˛iei.

Respectivii jurnali∫ti sunt lega˛i de m‚ini ∫i de picioare de favorurile financiare pe care institu˛iile statului le fac organelor de pres„, acestea fiind controlate prin condi˛ionarea acord„rii de publicitate.

Drept urmare, Ón ziare ∫i televiziuni apar, mereu ∫i mereu, acelea∫i figuri, contribuabilii fiind, pur ∫i simplu, intoxica˛i de prezen˛a acestora.

Œn aceste condi˛ii, solicit premierului Adrian N„stase s„ uziteze de prerogativele pe care le are ∫i s„ dispun„ m„surile necesare. Ziari∫tii trebuie l„sa˛i s„ se exprime liber, conform propriei con∫tiin˛e. Presa nu trebuie Óngr„dit„ cu nimic, chiar dac„ relev„ ∫i aspecte care nu ne convin, nefiind degeaba numit„ ∫i îc‚inele de paz„ al democra˛iei“.

Solicit domnului prim-ministru r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Invit, Ón continuare, pentru a prezenta textul interpel„rii, pe domnul senator Ionel Alexandru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul interpel„rii este adresat domnului ministru Dan-Mircea Popescu.

Domnule ministru,

Guvernul Rom‚niei a decis, acum c‚teva zile, s„ treac„ la recalcularea pensiilor, proces care va Óncepe cu data de 1 octombrie anul curent ∫i se va Óncheia la sf‚r∫itul anului 2005.

Deoarece acest proces ridic„ o serie de probleme, v„ rog, domnule ministru, ca Ón r„spunsul la aceast„ interpelare s„-mi clarifica˛i o serie de aspecte, ∫i anume: care sunt principiile ce stau la baza recalcul„rii pensiilor, cum se va pune Ón practic„ aceast„ recalculare ∫i Ón c‚t timp se va realiza aceasta, Ón sensul dac„ nu se va dep„∫i termenul anun˛at, pe ce surse de finan˛are se va baza acest proces guvernamental ∫i dac„ exist„ vreo diferen˛„ Óntre pensiile recalculate pentru militari ∫i pentru civili?

P‚n„ voi primi r„spuns la aceast„ problem„, consider c„ m„sura are mai mult un caracter propagandistic ∫i de aceea v„ rog s„-mi prezenta˛i ∫i motivele pentru care Guvernul nu a trecut la calcularea pensiilor Ónc„ din anul 2001, a∫a cum a fost prev„zut Ón Legea nr. 19/2000, ∫i de ce a Ónt‚rziat at‚t de mult s„ duc„ la Óndeplinire aceast„ prevedere legal„ obligatorie Óntr-un stat de drept.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Invit la microfon, pentru a prezenta interpelarea, pe domnul senator Dumitru Petru Pop.

Interpelarea este adresat„ tot domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru, prin modific„rile repetate pe baz„ de ordonan˛„ de urgen˛„ a Codului fiscal, Ónc„lc‚nd Constitu˛ia, a˛i impus abuziv impozitarea excesiv„ ∫i nedreapt„ a profitului net al societ„˛ilor din Rom‚nia, proprietarii acestora fiind deposeda˛i injust. Atunci c‚nd doresc s„ se bucure de o parte dintre realiz„rile ob˛inute de societ„˛ile unde sunt ac˛ionari ∫i vor s„ Óncaseze sumele cuvenite sub form„ de dividende, statul le mai impoziteaz„, Ónc„ o dat„, acea sum„, cu 10%.

Pentru a demonstra, Óntr-adev„r, c„ a˛i renun˛at la conceptul de mentalitate comunist„, c„ Ón˛elege˛i conceptele economiei de pia˛„ enun˛ate Ón art. 135,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004 coroborat cu prevederile art. 1 ∫i 56 din Constitu˛ie, v„ Óntreb: c‚nd ve˛i dovedi c„ pricepe˛i mecanismele care guverneaz„ sistemul capitalist, Ónl„tur‚nd prevederile unor acte normative abuzive, prin care sunt jefui˛i tinerii patroni, investitori Ón firava economie rom‚neasc„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit acum la microfon pe doamna senator Maria Ciocan, pentru a prezenta interpelarea mea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice.

Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere Ordinul ministrului finan˛elor publice nr. 1.106 din 2004 de desfiin˛are a Administra˛iei Finan˛elor Publice Ocna ™ugatag, comunicat prin adresa Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice Maramure∫, nr. 15.727, din 3.08.2004, consider„m c„ m„sura luat„ s-a f„cut Ón baza unor date insuficiente pentru o apreciere real„ a situa˛iei din teritoriu.

Unitatea sus-men˛ionat„ deserve∫te 8 localit„˛i Ónvecinate, ∫i pentru a v„ face o imagine corect„ asupra activit„˛ii acesteia preciz„m urm„toarele:

Œn eviden˛a fiscal„ se afl„ Ónregistra˛i un num„r de 304 contribuabili persoane fizice autorizate, 672 asocia˛ii familiale, 232 contribuabili persoane juridice ∫i 10 institu˛ii publice.

Œn perioada ianuarie — iulie 2004, Óncas„rile la bugetul consolidat al statului au fost de peste 30 de miliarde lei, veniturile bugetelor locale rulate prin intermediul Trezoreriei fiind, Ón aceea∫i perioad„, de peste 58 miliarde lei, iar cheltuielile, de peste 53 miliarde lei.

Transferarea Administra˛iei Finan˛elor Publice Ocna ™ugatag la Sighetu Marma˛iei va crea grave perturb„ri privind depunerea declara˛iilor de impozite ∫i taxe, precum ∫i plata acestora din cauza distan˛elor mari dintre contribuabili ∫i noua unitate fiscal„ unde vor fi aronda˛i.

Œntruc‚t comuna Ocna ™ugatag este ∫i o bine cunoscut„ sta˛iune turistic„, atestat„ de Guvernul Rom‚niei prin Hot„r‚rea Guvernului 1.122 din 10.10.2002, cu perspective de a deveni ora∫, ∫i av‚nd Ón vedere memoriul prim„riilor localit„˛ilor care sunt deservite de aceast„ unitate — pe care Ól anex„m prezentei —, v„ rug„m s„ reanaliza˛i decizia luat„ ∫i s„ ne comunica˛i punctul dumneavoastr„ de vedere.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, doamna senator.

V„ rog s„ observa˛i c„ am Óncheiat lista senatorilor care s-au Ónscris pentru prezentarea de interpel„ri.

Trecem la prezentarea r„spunsurilor din partea reprezentan˛ilor Guvernului.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu, pentru a da r„spuns domnului senator Dumitru Codreanu.

**Domnul Valentin Mocanu** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Bun„ seara!

Sunt secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i pre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„. M„ numesc Valentin Mocanu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La Óntrebarea adresat„ ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei de c„tre domnul senator Dumitru Codreanu, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, cu privire la situa˛ia ∫omerilor ∫i situa˛ia lor dup„ finalizarea fazei de sprijin financiar, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ r„spunde:

Agen˛ia este o institu˛ie public„ de interes na˛ional, aflat„ sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, care printre alte atribu˛ii o are ∫i pe aceea de a Ónregistra ∫omerii, a∫a cum sunt ei defini˛i prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„.

Œn anexa nr. 1 este prezentat„ situa˛ia ∫omerilor Ónregistra˛i Ón eviden˛ele agen˛iilor jude˛ene pentru ocuparea for˛ei de munc„ ∫i a municipiului Bucure∫ti, la data de 31 august 2004.

Astfel, la data men˛ionat„, la nivel na˛ional, erau Ónregistra˛i 552.596 de ∫omeri, din care: 209.281 ∫omeri indemniza˛i ∫i 343.315 ∫omeri neindemniza˛i.

Dup„ cum se poate observa, num„rul ∫omerilor neindemniza˛i este mai mare dec‚t al celor indemniza˛i, ceea ce dovede∫te c„ pentru persoanele active, f„r„ loc de munc„, chiar neindemnizate, serviciile oferite de agen˛iile pentru ocuparea for˛ei de munc„ r„m‚n o oportunitate pentru g„sirea unui loc de munc„.

Mai mult dec‚t at‚t, cadrul legal a fost modificat favorabil, astfel Ónc‚t, Ón prezent, m„surile active pot fi accesate nu numai de persoanele indemnizate, cum se Ónt‚mpla p‚n„ la intrarea Ón vigoare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„ la 1 martie 2002 sau p‚n„ Ón acest an, Ónainte de modificarea legii, prin Legea nr. 107/2004.

Mul˛umesc ∫i eu domnului secretar de stat Valentin Mocanu ∫i v-a∫ ruga s„ analiza˛i posibilitatea de a pune la dispozi˛ia domnului senator Codreanu anexele pe care le-a˛i men˛ionat.

Œl rog pe domnul senator Codreanu, dac„ are de f„cut comentarii pe marginea acestui r„spuns.

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc foarte mult pentru r„spunsul competent dat de c„tre domnul secretar de stat Mocanu.

Am avut pl„cerea at‚t eu, c‚t ∫i colegii mei s„ Ól cunoa∫tem ∫i, probabil, vom conlucra Ón continuare cu acela∫i raport de prietenie Óntre noi.

Domnule secretar de stat, v-a∫ ruga o singur„ Óntrebare. Materialul Ól voi primi de la dumneavoastr„, m„ voi consulta cu cei cu care colaborez pe problema muncii ∫i o s„ vedem dac„ este adev„rat.

A˛i spus dumneavoastr„ c„ sunt 883.120 persoane care au ie∫it din ∫omaj, Ón anul 2004, la un moment dat. Unde crede˛i c„ se reg„sesc ace∫tia, undeva la ˛ar„, beneficiari ai Legii nr. 416/2001?! Sau chiar la ora∫?! Ace∫tia trebuie s„ aib„ un sprijin oarecare sau sunt, probabil, acei îc„p∫unari“ ai no∫tri care au plecat Ón afar„ ∫i, poate, dumneavoastr„ sunte˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ s„ ne da˛i un r„spuns vizavi de cei care au plecat, dac„ se Óncadreaz„ Ón ace∫tia care au ie∫it din perioada de ∫omaj.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

Domnule senator, a∫ ruga s„ preciza˛i dac„ dori˛i r„spunsul acum sau a∫tepta˛i...

Nu, pot s„ mai a∫tept. R„spunsul pe care Ól are acum la dispozi˛ie este bun, s„ mi-l dea.

Da, v„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ r„spunde˛i, domnule secretar de stat?

Nu, o s„ transmitem un r„spuns Ón scris domnului senator, dac„ d‚nsul este de acord cu aceast„ solu˛ie.

Da, da, v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Invit, atunci, pe domnul Adam Cr„ciunescu, secretar de stat, s„ r„spund„ Óntreb„rilor formulate de domnul senator Dumitru Codreanu.

**Domnul Adam Cr„ciunescu** _— consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Dumitru Codreanu privind fondurile alocate punerii Ón aplicare a Legii nr. 73/2002, v„ comunic„m urm„toarele:

Pentru anul 2005 m„surile de reglementare a func˛ion„rii pie˛elor produselor agricole ∫i alimentare prev„d alocare de fonduri de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, dup„ cum urmeaz„:

— decontarea unor cheltuieli de depozitare gr‚u — 338 miliarde lei;

— pentru creditul agricol pentru produc˛ie — 400 miliarde lei;

— mecanisme pentru preluarea cerealelor Ón sistem de interven˛ie — 500 miliarde lei;

— constituirea ∫i implementarea sistemului informa˛ional de pia˛„ Ón agricultur„ prin proiect PHARE. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule secretar de stat. Œl consult pe domnul senator Codreanu, dac„ are de f„cut comentarii pe marginea r„spunsului.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Se pare c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale — noi ne cunoa∫tem de mult, chiar ∫i ast„zi am avut o Óntrevedere cu domnul secretar de stat din acest minister — nu a Ón˛eles Óntrebarea mea.

Eu sunt unul dintre cei care au participat la ini˛ierea acestei Legi privind pia˛a produselor agricole. Ea a ap„rut anul acesta, 2004, nu a putut fi pus„ Ón aplicare Ón Rom‚nia, Óntruc‚t, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, s-a anulat valabilitatea art. 19—23, deci miezul acestei legi, iar aceast„ Lege a pie˛elor produselor agricole nu a func˛ionat.

Ea cuprinde cu totul ∫i cu totul altceva dec‚t ceea ce a prezentat domnul secretar de stat aici, acestea sunt ni∫te fonduri alocate pentru sprijinirea produc„torilor agricoli. Legea pie˛elor produselor agricole cuprinde cu totul altceva, pre˛uri de referin˛„, pre˛uri de intrare Ón ˛ar„, pre˛uri pe care le impune ∫i sunt controlate de c„tre o anumit„ agen˛ie na˛ional„. Despre asta era vorba Ón art. 19—21, agen˛ie na˛ional„ din care f„ceau parte at‚t Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Afacerilor Externe ∫i Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i a∫a mai departe.

Probabil, domnule secretar de stat, ne vom Ónt‚lni Ón alt„ zi s„ vorbim despre Legea pie˛elor produselor agricole. Ce mi-a˛i prezentat dumneavoastr„ este, pe bun„ dreptate, acel sprijin asigurat produc„torilor agricoli, de depozitare. Sunt ∫i eu un produc„tor agricol ∫i am practicat aceast„ depozitare a gr‚ului Ón silozurile din jude˛ul de unde provin, jude˛ul Boto∫ani, dar nu este r„spunsul pe care Ól doream eu.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, ave˛i ceva de completat?

Domnule senator, a∫ dori s„ precizez un lucru, c„ Óntrebarea dumneavoastr„ a fost foarte simpl„, numai s„ facem preciz„ri dac„ pentru anul 2005 vor fi prev„zute fonduri necesare punerii Ón aplicare a Legii pie˛elor produselor agricole.

Eu v„ mul˛umesc. Nu a˛i f„cut referire la aceste articole _in extenso_ , art. 20 ∫i art. 21, ∫i v„ promit c„ v„ d„m, Ón scris, ∫i r„spunsul aferent celor dou„ articole la care face˛i referire.

Probabil c„ dumneavoastr„ o s„ vre˛i o propunere legislativ„ cu abrogarea acelei ordonan˛e de urgen˛„ care prevede eliminarea sau nefunc˛ionalitatea acelor articole din Legea nr. 73/2002.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/11.X.2004

™i eu v„ mul˛umesc ∫i v„ asigur c„ v„ transmitem r„spunsul scris.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. V„ felicit c„ v-a˛i Ón˛eles ca Óntre speciali∫ti.

A∫ vrea s„ fac precizarea c„ r„spunsurile pentru domnii senatori Vasile Ofileanu ∫i Ioan Aurel Rus vor fi date s„pt„m‚na viitoare.

## Domnule pre∫edinte,

Œn calitate de senator al Rom‚niei, constat cu surprindere c„, de∫i, la ora 10,31, s-a trimis un fax la Senatul Rom‚niei, anun˛‚ndu-∫i prezen˛a doamna secretar de stat Irinel Chiran, sfid‚nd Constitu˛ia ∫i bunul-sim˛, doamna Ó∫i permite s„ nu se prezinte aici, s„ dea un r„spuns unui senator ales Ón Parlamentul Rom‚niei.

De aceea, solicit domnului ministru Athanasiu demiterea acestui secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

Ar fi trebuit s„ cunoa∫tem adev„ratele motive. ™ti˛i c„, Ón acela∫i timp, la Camera Deputa˛ilor, exist„ acela∫i punct pe ordinea de zi ∫i este posibil ca d‚nsa s„ se afle acolo.

Sunt dou„ s„pt„m‚ni de c‚nd am depus interpelarea. Dac„ nu Ó∫i f„cea anun˛at„ prezen˛a, nu st„team p‚n„ acum, aici.

## **Domnul Marin Dinu:**

Noi v„ felicit„m c„ a˛i avut r„bdare ∫i credem c„ ∫i data viitoare ve˛i avea aceea∫i r„bdare s„ asculta˛i r„spunsul doamnei secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

Au fost epuizate toate punctele propuse pentru aceast„ parte a ∫edin˛ei noastre. Declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

|Valoarea<br>Nr.<br>Denumirea publica˛iei<br>abonamentului<br>crt.<br>anual<br>— lei —|Valoarea<br>abonamentului trimestrial<br>— lei —| |---|---| ||Trim. I<br>Trim. II<br>Trim. III<br>Trim. IV| |1.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„<br>9.875.000<br>2.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„,<br>1.780.000<br>numere bis*)<br>3.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba maghiar„<br>7.900.000<br>4.<br>Monitorul Oficial, Partea a II-a<br>12.500.000<br>5.<br>Monitorul Oficial, Partea a III-a<br>2.530.000<br>6.<br>Monitorul Oficial, Partea a IV-a<br>10.680.000<br>7.<br>Monitorul Oficial, Partea a VI-a<br>9.850.000<br>8.<br>Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei<br>2.500.000<br>9.<br>Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului ∫i alte<br>4.150.000<br>acte normative<br>10.<br>Repertoriul actelor normative<br>625.000<br>11.<br>Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale<br>470.000<br>12.<br>Edi˛ii trilingve<br>2.500.000|2.468.750<br>2.715.750<br>2.987.500<br>3.286.000<br>—<br>—<br>—<br>—<br>1.975.000<br>1.975.000<br>1.975.000<br>1.975.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>632.500<br>632.500<br>632.500<br>632.500<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.462.500<br>2.462.500<br>2.462.500<br>2.462.500<br>625.000<br>687.500<br>756.500<br>832.500<br>1.038.000<br>1.141.500<br>1.255.500<br>1.381.500<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—|

**) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

**Toate publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 9%, aceasta fiind inclus„ Ón pre˛ul de abonament.**

**Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin urm„torii difuzori:**

- u COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale

- u RODIPET — S.A.

- u INTERPRESS SPORT — S.R.L.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 131/11.X.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei