Adrian P„unescu

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Œmi pare r„u c„ un lucru care, Óntr-adev„r, ne intereseaz„ ∫i ne ∫i doare pe to˛i, ∫i anume reprezentarea ˛„rii, ajunge s„ fie judecat eronat ∫i s„ le fie atribuit„ sociali∫tilor ∫i social-democra˛ilor vina pentru un fapt mult mai complex, care ˛ine de raporturile noastre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 aici, Ón ˛ar„, ∫i de felul Ón care suntem reprezenta˛i afar„. Da, e ur‚t s„ te faci sau s„ fi f„cut de r‚s pe continent.

C‚nd am ajuns, Ón 1993, la Consiliul Europei, presa din Strasbourg ∫i unele ziare din Paris m„ descriseser„ deja ca pe un bol∫evic, ca pe un trimis al lui Iosif Visarionovici Stalin, Ónc‚t a fost de mare interes primul meu discurs la Consiliul Europei, dup„ care am ob˛inut sufragii aproape unanime ∫i mirarea c„ nu sunt chiar acela descris Ón presa montat„ din ˛ar„ Ómpotriva mea. Nu sociali∫tii f„ceau asta. Era ∫i e mult mai complex„ situa˛ia, ∫i prietenii Ón situa˛ii din acestea se v„d.

Nu-mi place s„ joc pe morm‚ntul niciunui e∫ec, chiar dac„ e al unui partid advers, a∫a c„ voi spune doar c„ singura care ne poate p„stra verticali Ón lume este concordia, pe fond, dintre noi, acas„. Sunt situa˛ii Ón care noi nu mai reprezent„m nici partide, nici grupuri de interese, nici familii, ci reprezent„m, Óntr-adev„r, ideea na˛ional„ ∫i de aceea trebuie, Ónt‚i, grij„ ∫i Ón felul cum select„m reprezentativa ˛„rii ∫i, apoi, Ón felul cum Ói ap„r„m pe componen˛ii ei. Dar asta cred c„ era o obliga˛ie a mea, ca membru al Partidului Social Democrat, s„ sar Ón ap„rarea unei orient„ri a Europei, care este orientarea socialist„. E dreptul oric„rei orient„ri din aceast„ Europ„ s„-∫i spun„ punctul de vedere. Problema, Ón aceste zile, nu este a lor, ci a noastr„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Poate c„ n-a∫ insista asupra subiectului pe care vi-l aduc ast„zi Ón aten˛ie, dac„ el nu s-ar combina, Ón mod tic„los, cu unele lucruri ce se Ónt‚mpl„ dincolo de grani˛ele ˛„rii. Clar ∫i brutal: Ón Ardeal sunt comunit„˛i, sunt sate unde copiii nu mai pot Ónv„˛a rom‚ne∫te, de exemplu la Micfal„u ∫i la Malna∫. 16 elevi rom‚ni cu v‚rste Óntre 7 ∫i 14 ani, din aceste localit„˛i din Covasna, au de ales fie s„ renun˛e la ∫coal„, fie s„ urmeze cursurile ∫colilor cu limba de predare maghiar„ din cele dou„ comune. Aceast„ chestiune a fost pus„, cu durere ∫i cu sentimentul responsabilit„˛ii, de un deputat P.D., domnul Petre Str„chinaru, care, Ón acest fel, a Ón˛eles s„-∫i fac„ datoria fa˛„ de cei care l-au ales.

Personal, Ói mul˛umesc pentru acest gest, pentru c„ el vine s„ ne informeze asupra unui fapt care — repet — nu este nici singular ∫i nu este nici opus unor fapte de peste grani˛„. Iat„, copiii ace∫tia, pentru a urma o ∫coal„ Ón limba rom‚n„ Ón Rom‚nia — s„ nu uit„m aspectul — ar trebui s„ mearg„ la Sf‚ntu Gheorghe. Drumul p‚n„ acolo e lung ∫i se spune c„ legea nu d„ voie nim„nui s„ cheltuie bani pentru microbuzul care ar trebui s„-i duc„ pe copii la aceast„ distan˛„, la Sf‚ntu Gheorghe. Cheltuiala este peste puterile lor financiare. Prim„riile au refuzat categoric s„-i ajute, pentru c„ pe raza localit„˛ilor se poate permite transportul la ∫coli, Ón afara localit„˛ilor nu.