Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 noiembrie 2006
Senatul · MO 161/2006 · 2006-11-09
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Aprobarea dezbaterii Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectului Legii pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribu˛iei ∫i unele drepturi pentru personalul care lucreaz„ pe platforme de foraj marin ∫i pe navele maritime cu care se execut„ lucr„ri de prospec˛iuni geologice, geofizice ∫i geotehnice, precum ∫i alte lucr„ri sau activit„˛i speciale necesare forajului marin 14
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la programul comunitar pentru asigurarea interoperabilit„˛ii serviciilor paneuropene de _eGuvernare_ pentru administra˛iile publice, mediul de afaceri ∫i cet„˛eni (IDABC), semnat la Bucure∫ti la 20 martie 2006 ∫i la Bruxelles la 20 aprilie 2006, ∫i pentru aprobarea pl„˛ii contribu˛iei financiare aferente particip„rii la acest program Ón anii 2006—2009 14–15
Adoptarea proiectului Legii pentru acceptarea Protocolului adoptat la Moscova la 30 noiembrie 1996 ∫i intrat Ón vigoare la 4 noiembrie 2002 privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului interna˛ional ∫i a Organiza˛iei de telecomunica˛ii spa˛iale îIntersputnik“, Óncheiat la Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972 15
· procedural · respins
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
199 de discursuri
Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!
Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 29 octombrie 2006.
™edin˛a este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.
De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat 20 de colegi senatori. P‚n„ vor mai sosi Ón sal„ domni senatori, Óncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi cu declara˛iile politice.
Are cuv‚ntul domnul senator Ioan Aron Popa, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Pofti˛i, domnule senator.
## **Domnul Aron Ioan Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Integrarea european„ va reprezenta pentru noi, clasa politic„, un bun prilej de a reflecta la perspectivele moderniz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti, c‚t ∫i la stabilirea mecanismelor institu˛ionale necesare apari˛iei unei culturi de educa˛ie politic„ ∫i organiza˛ional„.
Evolu˛iile politice din ultima perioad„ m„ pun Ón postura de a m„ identifica cu cet„˛eanul de r‚nd care nu mai ∫tie Ón ce curent politic s„ se Óncread„.
Apari˛ia unui nou program politic care, Óntr-o prim„ perspectiv„, pare s„ rearanjeze clivajul st‚nga-dreapta, Ón realitate bulverseaz„ aceste concepte doctrinare, facilit‚nd crearea unui amalgam de curente ∫i ideologii, un soi de Babilon de populism ∫i demagogie, care nu serve∫te intereselor unor clase sociale, ca poten˛iali electori, ci dorin˛a de a se impune un cosmopolitism politic u∫or de coordonat, de c„tre un grup de lideri politici care au tendin˛„ autoritarist„ ∫i strategii de hegemonie asupra societ„˛ii civile.
Ca liberal ∫i ca senator Ón Legislativul Rom‚niei, analiz‚nd acest gen de ac˛iune public„, sesizez c„ prin mi∫c„ri de apari˛ii media populiste, prin atitudini de manipulare a naivit„˛ii aleg„torului, marea majoritate a actorilor politici, fie de st‚nga, fie autointitula˛i de dreapta, prin mesajele utilizate se adreseaz„ unei clase paupere, Ón special s„r„cimii din mediul rural ∫i urban.
Aceast„ categorie modest„ reprezint„ cam 60% din popula˛ia ˛„rii ∫i, datorit„ speran˛ei de a avea un trai mai bun, este cea mai u∫or de manipulat, pentru c„ ea reprezint„ peste 50% din totalul votan˛ilor pentru alegeri locale ∫i generale.
Œn schimb, for˛a social„ care Ói pune pe g‚nduri pe marea majoritate a liderilor politici, din cauza dificult„˛ii de convingere electoral„, ∫i care constituie motorul salarial ∫i economic al unui stat care se vrea european este reprezentat„ de clasa mijlocie.
Conform unor studii de pia˛„ realizate de diverse institu˛ii rom‚ne∫ti, aceast„ categorie social„ reprezint„ cam 20—25% din popula˛ia actual„, spre deosebire de ˛„rile Uniunii Europene unde ea Ónseamn„ cam 55—65%.
Ei sunt caracteriza˛i prin studii superioare ∫i colegiu, rareori ∫i liceale, au Óntre 25—45 de ani, sunt r„sp‚ndi˛i cu preponderen˛„ Ón zona urban„, dar Óncep s„ aib„ putere ∫i Ón anumite zone rurale. Ca profesie sunt antreprenori, liber-profesioni∫ti, tehnocra˛i, manageri de conducere intermediar„ Ón companii multina˛ionale, func˛ionari Ón domeniul serviciilor private, dar ∫i publice, Óntreprinz„tori agricoli etc. Ei sunt principalii cotizan˛i la bugetul statului. Ei reprezint„ electoratul independent care a schimbat Executivul la alegerile din 2004 ∫i care, cu toate c„ este critic la adresa noii puteri, reprezint„ progresul pe care Ól dorim societ„˛ii noastre.
Stima˛i colegi, a∫a cum spunea îp„rintele marketingului“, Philip Kotler, o afacere trebuie s„ se bazeze pe dou„ lucruri: inova˛ie ∫i marketing. Sunt singurele active care produc rezultate. Restul sunt costuri. O democra˛ie care se vrea puternic„ trebuie s„ se bazeze pe dou„ lucruri: echilibru politic ∫i o clas„ de mijloc dezvoltat„. Sunt singurele active care produc rezultate. Restul reprezint„ costuri.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit cu pl„cere la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul Antonie Iorgovan.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o îReferendumul pentru a∫a-zisa autonomie teritorial„ a f nutului Secuiesc — un atac la Constitu˛ie, la ordinea constitu˛ional„ — ∫i nep„sarea oficial„“.
Perioada pe care o str„batem de la Revolu˛ie, din p„cate, nu este caracterizat„ numai de îmanelism“ ∫i pornografie Ón media, dar ∫i de o sfidare strig„toare la ceruri a no˛iunilor care stau la baza edificiului nostru ∫tiin˛ific academic. S-a mers p‚n„ acolo Ónc‚t O.N.G.-uri se cheam„ pompos îacademii“. S-a mers p‚n„ acolo
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 Ónc‚t S.R.L.-uri s-au botezat îuniversit„˛i“. Acest fenomen, din p„cate, nu a ocolit ∫i reglement„rile, no˛iunile cu care se opereaz„ Ón Constitu˛ie.
Este ∫tiut c„ legea fundamental„ este rezultatul unei Ón˛elegeri politice, dac„ se poate, un pact politic. Concretizeaz„ o voin˛„ politic„, dar r„m‚ne lege fundamental„ a Rom‚niei, ∫i orice no˛iune din Constitu˛ie este de presupus c„ are, Ónainte de toate, o conota˛ie juridic„.
™i cu toate acestea, no˛iuni cardinale ale Constitu˛iei au ajuns s„ fie r„st„lm„cite, c„ aproape a devenit firesc s„ vorbe∫ti de îner‚nduial„ constitu˛ional„“, Ón loc de îordine constitu˛ional„“. Legiuitorul constituant rom‚n a reglementat Ón 1991 o anumit„ solu˛ie cu privire la puterile publice, puterile statului, cu privire la drepturile fundamentale ale cet„˛eanului, cu privire la garantarea acestor drepturi, inclusiv cu privire la limitele exercit„rii lor, iar toate aceste reglement„ri cu privire la puteri, la garan˛iile drepturilor, la limitele lor formeaz„ ceea ce la ∫coal„ se denume∫te a fi îordinea constitu˛ional„“ a Rom‚niei.
Iar to˛i demnitarii Rom‚niei ∫i func˛ionarii importan˛i ai ˛„rii, de la Vod„ de la Cotroceni, p‚n„ la secretarul de prim„rie de comun„, la investitur„, jur„ c„ vor respecta Constitu˛ia.
S„ ne amintim jur„m‚ntul Pre∫edintelui Rom‚niei, citez:
îJur s„-mi d„ruiesc toat„ puterea ∫i priceperea
Pentru prop„∫irea spiritual„ ∫i material„ a poporului rom‚n,
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Reamintesc c„ a˛i vorbit 20 de minute. Grupul parlamentar al P.S.D. are la dispozi˛ie, conform Regulamentului Senatului, 30 de minute.
Cu permisiunea reprezentantului Grupului parlamentar al P.R.M. Ónscris la cuv‚nt, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Petru Nicolae Io˛cu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Am s„ fac un apel Ón numele Partidului Democrat, care solicit„ Biroului permanent al Senatului s„ ia o decizie de trimitere Ón plenul Senatului a proiectului de modificare a Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, f„r„ a mai fi discutat Ón comisia de specialitate.
De ce spun eu acest lucru? Pentru c„ proiectul respectiv se afl„ Ón aceast„ comisie din 18 aprilie 2006 ∫i dezbaterea sa se pare c„ este imposibil„, deoarece trei membri ai comisiei sunt euroobservatori — ∫i bineÓn˛eles c„ aceste motive sunt ∫i inacceptabile pentru Parlament —, pentru c„, Ón afara celor trei domni euroobservatori, frecvent se lipse∫te de la comisie, fiind invocate chiar motive de s„n„tate ale domnului senator Adrian P„unescu.
Partidul Democrat a militat Ónc„ de la Ónceputul acestei legislaturi pentru depolitizarea celor dou„ institu˛ii publice de informare Ón mas„.
Partidul Democrat a refuzat reprezentarea sa Ón consiliile de administra˛ie at‚t la Televiziune, c‚t ∫i la Radio, av‚nd ca obiectiv tocmai adoptarea, c‚t mai cur‚nd posibil, a noii legi de organizare a celor dou„ societ„˛i publice de radio ∫i televiziune.
Consider„m c„ Senatul Rom‚niei jigne∫te profund cet„˛enii Rom‚niei dac„ accept„ aceast„ situa˛ie, ca o comisie din structura proprie s„ nu func˛ioneze, dar s„ beneficieze, bineÓn˛eles, de toate facilit„˛ile oferite de statutul senatorilor.
Partidul Democrat cere fie Ónlocuirea absen˛ilor din aceast„ comisie, fie desfiin˛area unei comisii care, f„r„ s„ aib„ activitate, cheltuie∫te banii publici. Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ se refer„ la situa˛ia rom‚nilor din Ucraina, situa˛ie care constat c„ preocup„ foarte pu˛in autorit„˛ile rom‚ne.
Rom‚nia ∫i Ucraina sunt dou„ state care aspir„ la un loc Ón spa˛iul european, numai c„ dincolo de aparen˛ele oferite Europei, exist„ realit„˛i neconcordante din partea a cel pu˛in uneia dintre aceste dou„ ˛„ri.
Nu avem semne c„ Rom‚nia sau interesele sale ar conta c‚tu∫i de pu˛in Ón Ucraina. De∫i semnatare ale unui acord bilateral ce prevede, printre altele, recunoa∫terea ∫i acordarea de drepturi minorit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i, Ón contrapartid„, celei ucrainene, se pare c„ aceste prevederi nu sunt respectate.
Œn timp ce Rom‚nia recunoa∫te oficial existen˛a minorit„˛ii ucrainene, Ucraina omite s„ recunoasc„ faptul c„ pe teritoriul ei tr„iesc, dup„ statisticile oficiale ale ultimului recens„m‚nt din 2001, aproximativ 500.000 de rom‚ni autohtoni, reprezent‚nd 0,8% din totalul popula˛iei, constituind, astfel, a treia etnie, ca importan˛„.
Din surse neoficiale, se pare c„ num„rul rom‚nilor ar fi Ón jur de un milion, r„sp‚ndi˛i Ón mai multe zone: Transcarpatia, sudul Basarabiei, regiunea Cern„u˛i, regiunea Herson.
Ucrainenii au repus Ón circula˛ie teza moldovenismului, din frica c„ vreodat„ Rom‚nia va dori s„-∫i revendice teritoriile, dar nici dup„ semnarea Tratatului de bun„ vecin„tate, din 1997, prin care ˛ara noastr„ renun˛a, Ón mod clar, la preten˛iile teritoriale, autorit„˛ile nu au recunoscut comunitatea rom‚neasc„, continu‚nd mult mai hot„r‚t politica de dezna˛ionalizare a comunit„˛ii rom‚ne∫ti de pe Óntreg teritoriul ucrainean.
Rom‚nia a adaptat politica fa˛„ de minorit„˛ile na˛ionale dup„ standardele europene, acord‚nd minorit„˛ii ucrainene sprijin financiar din bugetul de stat, adic„ din banii contribuabilului rom‚n. Minoritatea ucrainean„, de∫i nu foarte numeroas„, Ón jur de 60.000 de cet„˛eni, are reprezentare parlamentar„, ∫i este normal s„ fie a∫a.
Nu doresc Ón niciun fel s„ considera˛i c„ aceste lucruri ar fi un repro∫. Doresc doar s„ eviden˛iez modul diferit Ón care cele dou„ ˛„ri Ón˛eleg s„ respecte minorit„˛ile na˛ionale. Modelul rom‚nesc de respectare a drepturilor minorit„˛ilor este recunoscut Ón plan european. Ucraina, Ón schimb, care nu recunoa∫te comunitatea rom‚neasc„, aduce argumente Ón fa˛a oficialilor rom‚ni de genul nerespect„rii drepturilor minorit„˛ii ucrainene ∫i a principiului parit„˛ii.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Voi fi foarte scurt.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a ridica o problem„ de demnitate ∫i onoare na˛ional„.
La 1 ianuarie 2007, suntem admi∫i oficial Ón Uniunea European„ ∫i, potrivit tratatelor, beneficiem nu doar de obliga˛ii, avem ∫i drepturi.
Cel mai important dintre aceste drepturi ar fi dreptul de a fi egal cu ceilal˛i membri ai Uniunii Europene, indiferent de m„rime, de putere economic„ sau de alte criterii.
V„ reamintesc c„, odat„ intra˛i Ón Uniunea European„, suntem pe locul 7 ca putere de influen˛are a deciziilor, Ónaintea unor ˛„ri, cum ar fi Belgia, Olanda, Austria sau Suedia.
Constat„m c„ unele state nu con∫tientizeaz„ Ónc„ faptul c„ suntem egali ∫i continu„ s„-i trateze pe rom‚ni ca pe europeni de m‚na a doua. Acest comportament este stimulat de lipsa de fermitate a autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de tratamentul umilitor la care, uneori, sunt supu∫i rom‚nii de c„tre autorit„˛ile din statele membre ale Uniunii Europene.
Am s„ v„ dau un exemplu concret. Este vorba de modul jignitor Ón care sunt trata˛i, de regul„, cet„˛enii rom‚ni la ambasadele unor state partenere din Uniunea European„, ∫i m„ refer, concret, la Ambasada Marii Britanii din Bucure∫ti.
V„ voi relata Ón c‚teva cuvinte modul Ón care a fost tratat recent un distins om de afaceri rom‚n care a dorit viz„ britanic„. Dup„ o lung„ a∫teptare Ón aer liber, Ón fa˛a unei bariere, Óntr-un final, a venit un c„prar care a urlat la oameni: îCine se aude strigat s„ se alinieze!“. Apoi, dup„ aliniere, îÓn grupuri de c‚te patru, s„ vin„ dup„ mine!“. Era un prim pas spre un drum lung de umilin˛e. A∫teptarea stupid„ ∫i lung„ s-a repetat de c‚teva ori de-a lungul a c‚torva ore, exist‚nd un dispre˛ al reprezentan˛ilor Ambasadei Marii Britanii, iar pentru dispre˛ul ar„tat se solicita o tax„ de 2.700.000 lei, cu precizarea obraznic„ c„ taxa se va Óncasa indiferent dac„ viza va fi sau nu va fi acordat„.
Dac„ este vorba de un abuz al unor func˛ionari de la ambasad„, care Ó∫i manifest„ astfel megalomania sau complexele de inferioritate pe spinarea cet„˛enilor rom‚ni, atunci acest abuz trebuie pedepsit, iar dac„ ea este rezultatul unei politici deliberate a statului britanic, atunci, aceast„ politic„ trebuie s„ Ónceteze. ™i Óntr-un caz, ∫i Ón cel„lalt solu˛ia este una singur„: aplicarea unui regim absolut simetric cet„˛enilor britanici care solicit„ vize la Ambasada Rom‚niei din Marea Britanie.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al
U.D.M.R., domnul senator Valentin Zoltán Puskás. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Œn ultima perioad„ au fost enun˛ate diferite p„reri despre a∫a numitul Status Romano-Catolic al Arhiepiscopiei din Alba Iulia, p„reri ap„rute at‚t Ón pres„, c‚t ∫i Ón discursuri politice, catalog‚nd Statusul ca o organiza˛ie care nu a fost niciodat„ recunoscut„ ca persoan„ juridic„.
Av‚nd Ón vedere c„ fac parte din Consiliul Arhidiocezei Romano-Catolice din Alba Iulia, organ care este succesorul de drept, prin schimbarea denumirii, al Statusului Romano-Catolic, m„ simt obligat s„ relatez c‚teva date legate de aceste organ de lucru al Diocezei Romano-Catolice din Alba Iulia.
Primele documente referitoare la existen˛a Status-ului dateaz„ din anul 1615. Statusul a fost un organ care, av‚nd printre membrii s„i ∫i clerici, ∫i laici, s-a ocupat de administrarea bunurilor biserice∫ti. Œn timpul regimului habsburgic, legalitatea Statusului a fost recunoscut„ prin Decretul Ómp„ratului Lipot, din 15 octombrie 1690, ∫i a fost Ónt„rit„ Ón timpul dualismului austro-ungar, prin Decretul Ómp„ratului Francisc Iosif I, la data de 19 august 1867.
Dup„ unirea Transilvaniei cu Rom‚nia, Statusul a fost recunoscut ca persoan„ juridic„, conform Legii persoanelor juridice, din anul 1924, ∫i aceast„ calitate a fost Ónt„rit„ ∫i prin Legea cultelor religioase, din anul 1928.
Legea nr. 126, din 12 iunie 1929, la art. 9 prevede: îStatul recunoa∫te Bisericii Catolice, reprezentat„ prin legitimele ei autorit„˛i ierarhice, personalitatea juridic„ conform dreptului comun al ˛„rii“.
Œn consecin˛„, parohiile, protopopiatele, m‚n„stirile, aba˛iile, episcopiile, mitropoliile ∫i celelalte organiza˛ii canonic ∫i legal constituite sunt persoane juridice.
La fel, acordul privitor la interpretarea art. 9 din Concordat, publicat Ón Monitorul Oficial din 3 august 1932, la art. 1 precizeaz„:
îInstitu˛ia cunoscut„ sub numele de Status RomanoCatolicus Transilvaniensis se transform„ prin acest acord Óntr-un organ al Diocezei Catolice de rit latin de Alba Iulia ∫i va lua denumirea de Consiliu al Diocezei Catolice de rit latin Alba Iulia“.
Acela∫i acord la art. 5 stipuleaz„: îtoate bunurile ce se g„seau la data de 1 ianuarie 1932 Ón posesiunea ∫i sub administra˛iunea acelui Status Romano-Catolicus Transilvaniensis sunt bunuri cu caracter ecleziastic ∫i vor fi Óntrebuin˛ate conform destina˛iunii lor ini˛iale.“
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Vlad Popa din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sunt unul dintre parlamentarii care am demonstrat, prin pozi˛ii publice, c‚t ∫i prin votul dat, o anumit„ capacitate de Ón˛elegere a problemelor minorit„˛ilor na˛ionale, exprim‚ndu-m„ pentru reglementarea drepturilor acestora, chiar pentru instituirea unei discrimin„ri pozitive Ón favoarea lor.
M„ v„d obligat s„ abordez acest subiect acum, Óntruc‚t consider necesar„ o dezbatere public„ pe aceast„ tem„, dat„ fiind, Ón opinia mea, o deficien˛„ de informa˛ii Ón ceea ce prive∫te istoria, originea ∫i specificul cultural al fiec„rei minorit„˛i, care se remarc„ la toate nivelurile societ„˛ii.
Neav‚nd informa˛ii suficiente Ón acest domeniu, nu putem s„ Ón˛elegem nici dac„ drepturile pe care minorit„˛ile le cer sunt sau nu Óndrept„˛ite.
Œn aceast„ ordine de idei, mi-a∫ Óng„dui s„ sugerez Ministerului Œnv„˛„m‚ntului instituirea unor ore de curs ∫i editarea unor manuale care s„ duc„ la cunoa∫terea de c„tre majoritate a specificului tuturor minorit„˛ilor care tr„iesc pe teritoriul Rom‚niei.
Œn opinia mea, aceasta ar reprezenta un prim pas spre cunoa∫terea aprofundat„ a minorit„˛ilor na˛ionale din ˛ara noastr„ ∫i ar avea drept consecin˛„ pozitiv„ prevenirea unor eventuale tensiuni interetnice.
O astfel de situa˛ie se constat„ Ón leg„tur„ cu pretinsa independen˛„ a f nutului Secuiesc ∫i cu organizarea unui referendum.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 A trebuit s„ studiez, ca s„ aflu, o lucrare ap„rut„ la Editura Academiei din Budapesta privind istoria Transilvaniei ∫i, Ón aceast„ lucrare se vorbe∫te despre crearea a∫ez„rilor secuie∫ti.
Œn aceast„ lucrare savan˛ii maghiari prezint„ dou„ variante ale originii secuilor.
Prima vorbe∫te despre poporul secuilor provenind din neamul hunilor pleca˛i dup„ moartea lui Attila Ón estul Transilvaniei, Ón secolul al VII-lea, iar o a doua variant„ ni-i reprezint„ pe secui ca provenind dintr-un popor turcic care Ón anul 1950 a fost maghiarizat de triburile ungare.
Œn Evul Mediu, secuii vorbeau dou„ limbi, iar din totalul de 27 de semne ale alfabetului folosit de ei, 21 sunt turcice.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentanta Grupului parlamentar al P.S.D., doamna senator Corina Cre˛u.
Am rug„mintea s„ Óncerc„m s„ comprim„m pu˛in lu„rile de cuv‚nt, ca s„ poat„ lua cuv‚ntul to˛i colegii. V„ mul˛umesc.
## **Doamna Corina Cre˛u:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ c‚teva probleme care s-au n„scut din modul Ón care actuala guvernare a Ón˛eles s„ gestioneze procesul de selec˛ie ∫i de numire a viitorului comisar european din partea Rom‚niei.
Œmi pare r„u c„ domnul Vosganian, colegul nostru de Senat, devine cunoscut, la nivel european, Óntr-un context negativ ∫i Ón mod sincer eu nu cred c„ merita s„ i se Ónt‚mple ceea ce i s-a Ónt‚mplat Ón ultimele zile.
Œn acela∫i timp, consider c„ retragerea sa reprezint„ o dovad„ de Ón˛elepciune, dar, din p„cate, se pare c„ lec˛ia ultimelor zile nu a fost deloc Ónsu∫it„, de vreme ce s-a f„cut o nou„ propunere, din nou, f„r„ nicio consultare, ca ∫i cum Comisia European„ i-ar fi f„cut premierului, personal, cadou acest post de comisar european, iar situa˛ia Ón care ne afl„m ast„zi nu face dec‚t s„ ad‚nceasc„ criza de credibilitate ∫i de imagine pe care o are acum Rom‚nia la nivel european ∫i nu numai.
Dragii mei colegi liberali, vreau s„ v„ spun c„, Óntr-adev„r, ne afl„m Óntr-o criz„ real„ ∫i umilitoare...
Domnule Cioroianu, nu Ón˛eleg ce este de r‚s...
Este foarte trist ce se Ónt‚mpl„, este expresia modului Ón care partidele din coali˛ia de guvern„m‚nt Ón˛eleg s„ fac„ politic„, transform‚nd inclusiv interesul na˛ional Óntr-un prizonier al jocurilor de putere ∫i al conflictelor dintre partenerii de alian˛„ ∫i de coali˛ie.
Nu am Ón˛eles nici m„car acum, Ón al doisprezecelea ceas, c‚t este de mare pre˛ul pe care Ól pl„tim pentru satisfacerea orgoliilor m„runte ale unora ∫i altora din actuala putere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 Am pornit, din p„cate, cu st‚ngul Ón procesul de integrare efectiv„ Ón mecanismele ∫i institu˛iile comunitare, pentru c„ ne-am Ónc„p„˛‚nat s„ ignor„m regulile scrise ∫i nescrise ale func˛ion„rii institu˛iilor ∫i organismelor europene.
La Bruxelles se ajunge extrem de dificil la un echilibru Ón Comisia European„, consensul se construie∫te cu mari eforturi, este vorba de 25 membri, iar acum sunt 27, cu interesele lor specifice ∫i cu viziunile lor particulare.
Nu ne putem permite luxul de a Ónc„lca regulile europene, Óncerc‚nd s„ impunem altora regulile ∫i interesele noastre a∫a cum a Óncercat puterea Ón ultimele zile.
Premierul C„lin Popescu T„riceanu declara c„ propunerea sa trebuie sprijinit„ f„r„ condi˛ii de c„tre toate partidele politice. C‚t„ vreme Pre∫edintele ˛„rii ∫i premierul Rom‚niei nu s-au consultat ∫i nu se consult„ cu nimeni, oricum nu cu P.S.D., c‚t„ vreme procesul de selec˛ie a fost ∫i este total netransparent, putem vorbi doar de candidatul P.N.L.
Œmi pare r„u c„ acest partid nu are curajul ∫i demnitatea s„-∫i asume responsabilitatea e∫ecului de la Bruxelles ∫i caut„ s„ g„seasc„ vinova˛i oriunde altundeva, numai Ón propriile sale erori de judecat„ nu.
Œn orice caz, Óncercarea de a face din P.S.D. ∫i din Grupul Socialist din Parlamentul Europei ˛ap isp„∫itor pentru problemele pe care le ridic„ candidaturile avansate p‚n„ acum, este absolut ridicol„.
P.S.D. a dovedit, prin gestionarea cu succes a procesului de integrare european„ ∫i euroatlantic„, faptul c„ este un partid responsabil, care a servit ∫i serve∫te f„r„ condi˛ii interesul na˛ional.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Iorga — m„ aude? — din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Da˛i-mi voie s„ salut demiterea din fruntea A.V.A.S.-ului a domnului R„zvan îCopilul Minune“ Or„∫anu, care — dac„ am Ón˛eles eu bine — n-a plecat cu m‚na goal„, ci cu vreo 2.000 de documente, motiv pentru care este cercetat de poli˛ie.
Sper totu∫i ca noul ∫ef al A.V.A.S.-ului, domnul Teodor Atanasiu, s„ g„seasc„, chiar dac„ e proasp„t numit, timpul necesar pentru a se apleca Óndeaproape, ∫i nu cum a f„cut-o antecesorul s„u, asupra situa˛iei de la Societatea îNitramonia“ din F„g„ra∫ ∫i s„ o ∫i rezolve.
Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ v„ spun c„, Ón ultimul timp, Ón Bra∫ov se vehiculeaz„ o idee, aceea a construirii de locuin˛e pe T‚mpa. Nu mai avem teren Ón Bra∫ov, ne lu„m de monumentele naturale?!
Cum zvonul este sus˛inut de primarul Bra∫ovului, domnul George Scripcaru, Ómi permit s„-i atrag aten˛ia de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 la tribuna Parlamentului, de la tribuna Senatului Rom‚niei, s„ citeasc„ Legea nr. 5/2000 ∫i anexa îZone naturale protejate de interes na˛ional“, pozi˛ia 2.255 — Muntele T‚mpa. Va avea surprize noi ∫i interesante. Œmi permit s„ nu-i spun ∫i textul.
Cert este c„, ast„zi, am luat leg„tura pe aceast„ tem„ ∫i voi Óntocmi m‚ine ∫i un material scris, cu secretarul general al Academiei, domnul academician Otiman. La Academie exist„ o comisie care avizeaz„ asemenea lucr„ri, care nu a primit deocamdat„ nimic. Ea este condus„ de domnul profesor Munteanu, de la Cluj, dar am aflat un lucru de care ar trebui s„ ˛in„ seama ∫i primarul Bra∫ovului, care ar face bine s„ c‚nte dup„ note, nu dup„ ureche. Adic„, Cetatea din Deva, care este Óntr-o situa˛ie similar„ cu monumentul din Bra∫ov, adic„ dealul pe care se afl„ cetatea, acolo, s-a solicitat construirea unui drum de acces pentru a reda cetatea ∫i a o Óncadra Ón circuitul turistic, at‚t intern, c‚t ∫i interna˛ional, iar comisia Academiei a spus îNu“, de∫i drumul era benefic, dar„-mi-te s„ construim blocuri pe T‚mpa.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Adrian Cioroianu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Permite˛i-mi s„ Óncep prin a-i transmite cele mai bune ur„ri colegei noastre, doamna senator Silistru.
Am Ón˛eles c„ este ziua dumneavoastr„, doamn„. S„ fie un an bun ∫i tot ce v„ dori˛i!
Evident, am convingerea c„ to˛i colegii mei senatori, cei prezen˛i, cei Ónc„ neprezen˛i, Ón sal„ mi se al„tur„.
La mul˛i ani, doamna Silistru!
Acum, trec la un subiect mai pu˛in pl„cut, pe care doamna Corina Cre˛u Ól anticipase. Este vorba despre recentele impasuri ale propunerii comisarului rom‚n, impasuri care — cred eu — vor fi o lec˛ie pentru noi to˛i, o lec˛ie pentru politicieni, o lec˛ie pentru jurnali∫ti sau o lec˛ie doar pentru cei care privesc ∫tirile de sear„ la telejurnal.
Sunt convins Ón propor˛ie de 99% c„ Varujan Vosganian nu a fost colaborator al Securit„˛ii, ∫i c‚nd spun 99% o fac nu pentru a sugera un rest de dubiu, ci mai cur‚nd pentru a sugera imposibilitatea certitudinii absolute. Evident, nu aici se decide colaborarea sau necolaborarea Domniei Sale. Nici nu sunt sigur c„ acesta ar fi fost motivul care i-a f„cut probleme senatorului de Ia∫i. Cred, mai cur‚nd, c„ domnul Vosganian a fost victima unui complex de Ómprejur„ri ∫i a∫ vrea s„ v„ spun c‚teva vorbe despre acesta, a∫a cum le v„d eu.
Œn primul r‚nd, domnul Durao Barosso, pre∫edintele Comisiei Europene, este de o precau˛ie extrem„ Ón judecarea tuturor candida˛ilor. De ce aceast„ precau˛ie? Pentru c„, stima˛i colegi, proiectul european traverseaz„ momente foarte delicate. C‚t„ vreme Uniunea European„ nu cap„t„ o Constitu˛ie, practic, procesul de extindere este pu˛in probabil s„ mai continue, or acest proiect de
Constitu˛ie — cum bine ∫ti˛i — a fost respins, Ón anii din urm„, de Fran˛a ∫i de Olanda.
Noi suntem, deocamdat„, prin∫i Ón febra ∫i Ón entuziasmul admiterii ∫i evident c„ Ónc„ ne vine greu s„ ne g‚ndim c„, Ón diverse col˛uri ale Europei ∫i cam m‚ine, poate, ∫i Ón Rom‚nia, voci, fie ultraconservatoare, fie ultrarevolu˛ionare, spun sau vor spune c„, de fapt, proiectul Uniunii Europene este mort Ónainte de a se na∫te.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Adrian P„unescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator, cu rug„mintea, dac„ pute˛i, s„ comprima˛i, pentru c„ timpul pentru P.S.D. este destul de limitat, ast„zi, la lu„ri de cuv‚nt.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Œmi pare r„u c„ un lucru care, Óntr-adev„r, ne intereseaz„ ∫i ne ∫i doare pe to˛i, ∫i anume reprezentarea ˛„rii, ajunge s„ fie judecat eronat ∫i s„ le fie atribuit„ sociali∫tilor ∫i social-democra˛ilor vina pentru un fapt mult mai complex, care ˛ine de raporturile noastre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 aici, Ón ˛ar„, ∫i de felul Ón care suntem reprezenta˛i afar„. Da, e ur‚t s„ te faci sau s„ fi f„cut de r‚s pe continent.
C‚nd am ajuns, Ón 1993, la Consiliul Europei, presa din Strasbourg ∫i unele ziare din Paris m„ descriseser„ deja ca pe un bol∫evic, ca pe un trimis al lui Iosif Visarionovici Stalin, Ónc‚t a fost de mare interes primul meu discurs la Consiliul Europei, dup„ care am ob˛inut sufragii aproape unanime ∫i mirarea c„ nu sunt chiar acela descris Ón presa montat„ din ˛ar„ Ómpotriva mea. Nu sociali∫tii f„ceau asta. Era ∫i e mult mai complex„ situa˛ia, ∫i prietenii Ón situa˛ii din acestea se v„d.
Nu-mi place s„ joc pe morm‚ntul niciunui e∫ec, chiar dac„ e al unui partid advers, a∫a c„ voi spune doar c„ singura care ne poate p„stra verticali Ón lume este concordia, pe fond, dintre noi, acas„. Sunt situa˛ii Ón care noi nu mai reprezent„m nici partide, nici grupuri de interese, nici familii, ci reprezent„m, Óntr-adev„r, ideea na˛ional„ ∫i de aceea trebuie, Ónt‚i, grij„ ∫i Ón felul cum select„m reprezentativa ˛„rii ∫i, apoi, Ón felul cum Ói ap„r„m pe componen˛ii ei. Dar asta cred c„ era o obliga˛ie a mea, ca membru al Partidului Social Democrat, s„ sar Ón ap„rarea unei orient„ri a Europei, care este orientarea socialist„. E dreptul oric„rei orient„ri din aceast„ Europ„ s„-∫i spun„ punctul de vedere. Problema, Ón aceste zile, nu este a lor, ci a noastr„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Poate c„ n-a∫ insista asupra subiectului pe care vi-l aduc ast„zi Ón aten˛ie, dac„ el nu s-ar combina, Ón mod tic„los, cu unele lucruri ce se Ónt‚mpl„ dincolo de grani˛ele ˛„rii. Clar ∫i brutal: Ón Ardeal sunt comunit„˛i, sunt sate unde copiii nu mai pot Ónv„˛a rom‚ne∫te, de exemplu la Micfal„u ∫i la Malna∫. 16 elevi rom‚ni cu v‚rste Óntre 7 ∫i 14 ani, din aceste localit„˛i din Covasna, au de ales fie s„ renun˛e la ∫coal„, fie s„ urmeze cursurile ∫colilor cu limba de predare maghiar„ din cele dou„ comune. Aceast„ chestiune a fost pus„, cu durere ∫i cu sentimentul responsabilit„˛ii, de un deputat P.D., domnul Petre Str„chinaru, care, Ón acest fel, a Ón˛eles s„-∫i fac„ datoria fa˛„ de cei care l-au ales.
Credeam c„ vorbi˛i cu mine, domnule Ha∫otti, ∫i Ómi r„spunde˛i Ón numele statului...
Eu cred c„ aspectul acesta ar trebui, odat„ pentru totdeauna, l„murit: copiii ace∫tia au dreptul, ca to˛i copiii ˛„rii, la ∫coala Ón limba rom‚n„, limba oficial„ a acestei ˛„ri.
Vreau s„ spun, pe de alt„ parte, c„ se creeaz„, treptat ∫i discret, un anumit morb al falsei majorit„˛i ap„s„toare. Nu e un lucru u∫or ce v„ spun eu acum. Sunt provincii, undeva aproape de noi, de exemplu, Kosovo, unde acum mai mul˛i ani era o majoritate, iar acum s-a creat alt„ majoritate. Crearea majorit„˛ilor Ón mod inteligent, prin lucrare Óndelungat„, Ónseamn„ ac˛iune pentru ruperea unor teritorii de ˛ara din care aceste teritorii fac parte. S„ fim aten˛i ∫i Ón anumite zone din Ardeal la acest aspect, pentru c„ eu v„ atrag aten˛ia ∫i asupra altui fapt despre care, Ón treac„t, am mai vorbit.
La Budapesta, îMi∫carea Tinerilor din cele 64 de Comitate“, condus„ de László Toroczkai, Ón prezen˛a a 1.000 de participan˛i, mi∫care cu caracter iredentist, a declarat c„, peste o lun„, dore∫te crearea unui nou sistem politic institu˛ional fundamentat pe ideologia sfintei coroane ungare, aceasta Ónsemn‚nd Ungaria Mare. îR„zboiul nostru — cit„m! — pentru schimbarea puterii nu s-a Óncheiat. Vom opune noii Ungarii a lui Gyrcsany vechea noastr„ Ungarie ∫i toate acestea pe baza ideologiei sfintei coroane“. Acela∫i Toroczkai László este ∫i liderul acelei organiza˛ii armate agresive pe care a Óntemeiat-o, ∫i care se bucur„ de succes, Ón scopul dezmembr„rii statelor cu locuitori de etnie maghiar„: Rom‚nia, Serbia, Slovacia. îEtalonul maghiar“, o revist„ de la Budapesta, a publicat fotografia lui Toroczkai
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 László, Ómbr„cat milit„re∫te ∫i afirm‚nd, Ón aceste pagini ale publica˛iei, Ón articolul îRoag„-te ∫i ˛ine uscat praful de pu∫c„!“: îŒn timp ce f„ceam naveta Óntre Kosovo ∫i f nutul Secuiesc, am descoperit leg„turi ∫i asem„n„ri zguduitoare Ón ceea ce prive∫te cele dou„ teritorii, adic„, Ón accep˛ie militar„, at‚t Kosovo c‚t ∫i secuimea de˛in, pentru r„zboiul de gueril„ — zice acela∫i Toroczkai — excelente terenuri, pe care locuitorii lor le cunosc indiscutabil mai bine dec‚t membrii armatei transportate prin teritorii str„ine“.
Domnule senator, cu tot respectul, am rug„mintea dac„ pute˛i s„ finaliza˛i.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Da, eu finalizez, dar nu termin„ ei.
Domnule conduc„tor de ∫edin˛„,
V„ rog s„ face˛i abuzul istoric de a l„sa ∫i cuv‚ntul meu s„ se aud„ Ón aceast„ problem„ ∫i Ón celelalte dou„ pe care am s„ le ridic.
A∫adar, e vorba de îmembrii armatei transportate prin teritorii str„ine“.
Ei bine, eu cred c„ tot ce se Ónt‚mpl„ acum — ∫i ne las„ insensibili — ar trebui s„ primeasc„, Ón fine, replica noastr„. Au fost momente Ón care liderii puterii de la Bucure∫ti s-au exprimat, dup„ p„rerea mea, foarte, foarte palid.
A∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ printre noi a existat, Ón urm„ cu ani, un coleg senator, membru al P.N.fi.C.D., unul din marii poe˛i ai limbii rom‚ne, Ioan Alexandru. El a murit t‚n„r, a fost unul dintre cei mai cura˛i, mai demni ∫i mai d„rui˛i de Dumnezeu oameni pe care i-am cunoscut. Mi-a fost coleg ∫i Ól omagiez Ón moarte, cum am f„cut-o ∫i Ón timpul vie˛ii.
Primim din partea domnului Victor Negar„ din Germania un apel c„tre Parlamentul Rom‚niei, Ón care el cere s„ i se atribuie senatorului ∫i poetului Ioan Alexandru calitatea de îLupt„tor cu merite deosebite pentru victoria Revolu˛iei din 1989“. îPoetul ∫i senatorul Ioan Alexandru trebuie s„ fie recunoscut“ — zice domnul Victor Negar„, pe bun„ dreptate — îde neamul rom‚nesc, de Parlamentul Rom‚niei, de Guvernul Rom‚niei, de Pre∫edin˛ia Rom‚niei, ca unul care a avut o contribu˛ie deosebit„ la modul cum s-au desf„∫urat evenimentele din 1989 ce au dus la c„derea comunismului la noi. Nu mai vorbesc“ — zice domnul Negar„ — îde faptul c„ poetului ∫i senatorului Ioan Alexandru, c‚nd a ie∫it cu Crucea ∫i Icoana Ón m‚n„ Ón fa˛a armatei rom‚ne, Ón seara zilei de 21 decembrie 1989, fapt unic Ón tot fostul bloc comunist Ón privin˛a mi∫c„rilor de strad„ din 1989, nu i-a dat nimeni acest mandat, el ∫i l-a luat singur, cu tot curajul, ∫i a fost r„spl„tit, ulterior, de c„tre Congresul Statelor Unite ale Americii Ón ziua de 31 august 1993, c‚nd s-a arborat steagul american îOld Glory“ Ón cinstea Rom‚niei, prin senatorul Ioan Alexandru“.
Rug„mintea domnului Negar„ devine ∫i rug„mintea mea, ∫i cred c„ e momentul s„-i s„rb„torim cum se cuvine pe to˛i cei care, prin opera lor spiritual„ sau prin curajul lor civic, au f„cut ceva pentru eternitatea rom‚neasc„. Ioan Alexandru este un poet de geniu, care
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnilor senatori,
Mai sunt doi colegi Ónscri∫i la cuv‚nt. Œi consult dac„ sunt de acord s„ am‚n„m prezentarea declara˛iilor politice pentru s„pt„m‚na viitoare.
Domnul Mario Ovidiu Oprea ∫i doamna Liliana Tomoiag„, Ómi pare r„u, am dep„∫it ora fixat„ pentru declara˛ii politice cu un sfert de or„ ∫i trebuie s„ intr„m Ón a doua parte a ∫edin˛ei, Ón procesul legislativ.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere. ( _Rumoare, discu˛ii neinteligibile Ón sal„.)_
Am Ón˛eles, domnule senator, ave˛i perfect„ dreptate. Am cerut, de fapt, acest lucru ∫i am amintit c„ Grupul parlamentar al P.S.D., la prima luare de cuv‚nt, a avut 20 de minute ∫i am rugat s„ se Óncadreze Ón cele 30 de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 minute repartizate prin regulament. V„ Ón˛eleg sup„rarea, dar am f„cut acest anun˛.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
Stima˛i colegi,
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii asupra programului de lucru ∫i a ordinii de zi, program de lucru, sigur, dep„∫it Ón prima parte. Am avut declara˛ii politice ∫i am dep„∫it programul cu un sfert de or„.
Intr„m Ón partea a doua, dezbateri legislative, ∫i, Ón continuare, de la ora 18,10, la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.
Dac„ ave˛i observa˛ii la programul de lucru ∫i la ordinea de zi?
Din sal„
#75652N-avem cvorum.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Cvorumul Ól vom stabili la votul pentru programul de lucru ∫i ordinea de zi, sigur, prin vot electronic. Dac„ nu, voi solicita strigarea catalogului.
Nu sunt observa˛ii la programul de lucru ∫i la ordinea de zi.
Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i prin vot asupra ordinii de zi ∫i a programului de lucru. Am rug„mintea s„ vota˛i. Din p„cate, nu suntem Ón cvorumul de lucru de 67. Vom repeta votul.
Am rug„mintea ca to˛i colegii senatori s„ intre Ón sala de ∫edin˛e.
Domnul David, v„ rog, face˛i dumneavoastr„ anun˛ul pentru cei afla˛i Ón hol. V„ rog frumos.
De data aceasta observatorii sunt prezen˛i. Este un lucru bun. Lipsesc colegii care Ón general particip„ la ∫edin˛ele noastre. Rog ∫i liderii de grup s„ m„ ajute ∫i s„ cheme colegii senatori Ón sal„. Se v„d Ón dep„rtare... Domnul senator Petrescu, v„ rog, mai repede.
V„ mul˛umesc.
Supun, din nou, votului dumneavoastr„ programul de lucru ∫i ordinea de zi. Am rug„mintea s„ vota˛i.
Programul de lucru a fost aprobat cu 71 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ mul˛umesc.
La punctul 2 Ón ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarei ini˛iative legislative: proiectul de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribu˛iei ∫i unele drepturi pentru personalul care lucreaz„ pe platforme de foraj marin ∫i pe navele maritime cu care se execut„ lucr„ri de prospec˛iuni geologice, geofizice ∫i geotehnice, precum ∫i alte lucr„ri sau activit„˛i speciale necesare forajului marin.
Dac„ din partea ini˛iatorului... Nu este vorba de procedura de urgen˛„.
Dac„ sunt observa˛ii la acest punct? Dac„ nu sunt, am rug„mintea s„ vota˛i procedura de urgen˛„.
V„ rog s„ vota˛i, domnilor senatori.
Procedura de urgen˛„ a fost aprobat„ cu 57 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
La punctul 3 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la programul comunitar pentru asigurarea interoperabilit„˛ii serviciilor paneuropene de _eGuvernare_ pentru administra˛iile publice, mediul de afaceri ∫i cet„˛eni (IDABC), semnat la Bucure∫ti la 20 martie 2006 ∫i la Bruxelles la 20 aprilie 2006, ∫i pentru aprobarea pl„˛ii contribu˛iei financiare aferente particip„rii Ón acest program Ón anii 2006—2009, proiect de lege adoptat de Camera Deputa˛ilor.
Este prioritate de integrare. Raport, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Œl rog pe domnul pre∫edinte Vosganian s„ se prezinte la microfonul comisiei.
Caracterul legii este de lege ordinar„.
Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Florin Bejan.
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
Pre∫edinte de comisie...
M„ scuza˛i! Pre∫edinte de comisie.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat Florin Bejan. Microfonul 8.
## **Domnul Florin Bejan** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prezentul proiect de lege se Ónscrie Ón logica fireasc„ a continu„rii unor demersuri Óncepute Ónc„ din 10 decembrie 2003, prin semnarea la Geneva a unui Memorandum de Ón˛elegere Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea ˛„rii noastre la programul comunitar Ón domeniul schimb„rii electronice de date Óntre administra˛ii. Œn esen˛„ se refer„ la sprijinirea, ini˛ierea ∫i furnizarea de servicii paneuropene pentru cet„˛eni ∫i pentru administra˛ie ∫i la schimbul de informa˛ii.
Participarea la acest program presupune plata unei contribu˛ii financiare anuale p‚n„ Ón anul 2009, care va fi pl„tit„ de Rom‚nia la bugetul Uniunii Europene dup„ aderarea Rom‚niei, aceast„ sum„ fiind inclus„ Ón totalul contribu˛iei la bugetul Uniunii.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte, totu∫i pre∫edinte, Vosganian.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere, Ón baza argumenta˛iei deja prezentate de reprezentantul Executivului.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar, microfonul 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am doar dou„ Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului: cum a fost calculat„ aceast„ contribu˛ie ∫i, cea de-a doua, ce avantaje va avea statul rom‚n dup„ plata acestei contribu˛ii?
Domnul secretar de stat, microfonul 8. V„ rog.
Sumele sunt fixe, nu sunt calculate de c„tre noi. Sunt sume care au fost impuse de la nivelul Comisiei Europene, iar Ón ceea ce prive∫te avantajele pe care le avem, putem s„ v„ spunem c„ dac„ statele membre ale Uniunii Europene sunt automat incluse Ón acest tip de program, avantajul fiind acela c„ odat„ cu aderarea vom avea acces pentru administra˛iile, inclusiv administra˛iile publice locale, la re˛ele de tipul tesa, care sunt re˛ele care fac leg„tura Óntre toate administra˛iile europene cu un grad de transparen˛„ ∫i acces la informa˛iile de administrare, at‚t pentru cet„˛enii no∫tri, c‚t ∫i pentru mediul de afaceri din Rom‚nia.
Domnul senator, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Nu pot fi mul˛umit de r„spuns, pentru c„ sumele nu sunt fixe, ele sunt variabile ∫i sunt nevoit... Probabil c„ n-a fost atent domnul secretar de stat. Cum s„ fie fix„, dac„ Ón anul 2006 suma este de 146.232 de euro, iar Ón 2009 cre∫te la 193.386 euro?
Permite˛i-mi o Óntrebare suplimentar„: de ce sunt variabile?
Prin îfix„“ m„ refeream la faptul c„ ele au fost fixate pentru fiecare an din perioada de existen˛„ a programului p‚n„ Ón 2009, ∫i nu c„ sunt egale Ón fiecare an. Œmi cer scuze, rectific.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Av‚nd Ón vedere c„ avem un raport de admitere f„r„ amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ mul˛umesc.
La punctul 4 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului adoptat la Moscova la 30 noiembrie 1996 ∫i intrat Ón vigoare la 4 noiembrie 2002 privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului interna˛ional ∫i a Organiza˛iei de telecomunica˛ii spa˛iale îIntersputnik“, Óncheiat la Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972.
Proiect de lege adoptat de Camera Deputa˛ilor. Este prioritate legislativ„ a Guvernului. Pentru raport, Comisia
economic„, industrii ∫i servicii. Caracterul legii, lege ordinar„.
Particip„ din partea ini˛iatorilor domnul secretar de stat Florin Bejan.
Microfonul 8. V„ rog, domnul secretar de stat.
V„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acest proiect de lege se refer„, Ón fapt, la acceptarea amendamentelor la Acordul îIntersputnik“. Rom‚nia este membru al Consiliului Organiza˛iei de telecomunica˛ii spa˛iale îIntersputnik“ Ónc„ din 1972. Aceste amendamente au ap„rut, Ón primul r‚nd, datorit„ faptului c„ Ón ultimii cel pu˛in zece ani, Ón plan interna˛ional, sectorul de telecomunica˛ii spa˛iale a evoluat rapid spre restructurarea ∫i liberalizarea pie˛ei ∫i de aceea se refer„, Ón special, la separarea activit„˛ilor de exploatare de cele de reglementare ∫i politici.
Œn esen˛„, se va reconsidera rolul statelor membre Ón cadrul Organiza˛iei de telecomunica˛ii, mai ales Ón ceea ce prive∫te participarea la activit„˛ile tehnico-comerciale asociate.
Preciz„m c„ Protocolul nu impune noi obliga˛ii pentru ˛ara noastr„ sau noi cursuri ∫i, ca atare, solicit„m respectuos aprobarea lui.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Acordul acesta este un acord de exploatare interna˛ional, interdepartamental.
Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei noastre au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ niciun amendament. Prin natura reglement„rilor sale, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La dezbateri generale sau Óntreb„ri, dac„ sunt solicit„ri? Nu sunt.
V„ mul˛umesc.
V„ propun ca printr-un singur vot s„ aprob„m raportul favorabil ∫i proiectul de lege, av‚nd Ón vedere c„ Ón comisie nu s-au adus amendamente.
Am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i.
Cu 56 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate. V„ mul˛umesc.
La punctul 5 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind sp„larea, descoperirea, sechestrarea ∫i confiscarea produselor infrac˛iunii ∫i finan˛area terorismului, adoptat„ la Var∫ovia la 16 mai 2005.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 Pentru raport, rog Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Caracterul este ordinar.
Ini˛iatori sunt Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Afacerilor Externe.
Particip„ domnul Anton Niculescu, secretar de stat. Domnule secretar de stat, microfonul 9. V„ rog.
## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Rom‚nia a semnat Conven˛ia European„ privind prevenirea terorismului, la 16 mai 2005. Documentul constituie primul tratat interna˛ional care include prevederi at‚t cu privire la prevenirea ∫i controlul sp„l„rii banilor, c‚t ∫i la finan˛area terorismului. El stabile∫te ∫i un mecanism care s„ asigure implementarea corespunz„toare a prevederilor sale de c„tre statele p„r˛i. Conven˛ia asigur„ cadrul juridic intern pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, a combaterii terorismului, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism.
V„ rug„m s„ aproba˛i acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Eckstein, v„ rog.
Mul˛umesc.
Textul Conven˛iei este compatibil cu dreptul intern rom‚n, nefiind contrar prevederilor Constitu˛iei Rom‚niei ∫i legisla˛iei Ón materie. Avem avizul favorabil al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ care, Ón schimb, crede c„ este vorba de un proiect de lege organic. Œn adev„r, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri v„ raporteaz„ c„ suntem Ón fa˛a unei propuneri legislative cu caracter ordinar, iar Senatul este Camer„ decizional„. Raportul este de admitere, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ sunt solicit„ri, la dezbateri generale, din partea doamnelor ∫i domnilor senatori? Nu exist„ solicit„ri.
V„ propun, atunci, ca printr-un singur vot, av‚nd Ón vedere raportul de admitere, f„r„ amendamente, s„ vot„m raportul ∫i proiectul de lege. Am rug„mintea s„ vota˛i.
Cu 63 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, proiectul de lege ∫i raportul au fost adoptate.
Exist„ o propunere ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord, av‚nd Ón vedere c„ nu sunt ini˛iatorii Ón sal„ la punctele 6, 7, 8 ∫i 9 de pe ordinea de zi, s„ trecem la punctul 10. S„-l discut„m ∫i ulterior s„ revenim pe punctele pe care vi le-am indicat.
La punctul 10 de pe ordinea de zi, avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei de ™tiin˛e din Rom‚nia.
Are termen de adoptare tacit„ 9 noiembrie 2006. Pentru raport, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. Caracterul legii este ordinar. Particip„ doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, din partea Guvernului. Ini˛iatorul?
V„ rog, domnule senator Basgan.
Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare organizarea ∫i func˛ionarea Academiei de ™tiin˛e din Rom‚nia ca for na˛ional de consacrare ∫tiin˛ific„. Acest proiect de lege este avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de Academia Rom‚n„, prin semn„tura pre∫edintelui Academiei, ∫i de c„tre Guvern, cu ocazia reexamin„rii. A fost trecut prin comisie. Cu unanimitate de voturi a fost adoptat raport favorabil.
Mul˛umesc, domnule senator.
Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog, domnul pre∫edinte Irinel Popescu. Microfonul 7.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
A∫a cum s-a spus, de altfel, de c„tre domnul senator Basgan, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1. Exist„ un amendament respins, cuprins Ón anexa nr. 2. S-au primit avize negative de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, de la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Œn raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ din partea grupurilor parlamentare sunt interven˛ii?
Scuza˛i-m„! Din partea Guvernului, microfonul 9, doamna secretar de stat.
## **Doamna Pásztor Gabriella** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## Mul˛umesc.
Deoarece amendamentele au fost cuprinse Ón anex„, Guvernul sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
La dezbateri generale, dac„ sunt doritori? Nu sunt.
A, scuza˛i-m„, domnul academician! V„ rog frumos, microfonul 3.
Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi,
Poate pentru mul˛i este o mirare c„ o asemenea academie apare. Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ academie este veche, din perioada interbelic„. Ea continu„, ∫i noi, Academia Rom‚n„, cum a spus colegul Basgan, suntem
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 de acord cu aceast„ formul„. Nu eram de acord cu formula ini˛ial„, dar ea a fost schimbat„. Trebuie s„ se Ón˛eleag„ c„ o asemenea academie, un asemenea tip de academie, se nume∫te a îOamenilor de ™tiin˛„“, este un lucru care apare Ón toate ˛„rile europene.
Œn academia de consacrare, nu pot, prin for˛a lucrurilor, s„ vin„ dec‚t foarte pu˛ini oameni, Óns„ cei care binemerit„ sunt cu mult mai mul˛i. ™i atunci, aceast„ formul„ este o formul„ bine g„sit„.
Vreau s„ spun c„ este de salutat faptul c„ s-a pus acum un num„r de membri — p‚n„ acum nu era, erau c‚˛i membri Ónc„peau, vorba aceea... Acum este un num„r fix, de 250, este un lucru pozitiv, este pozitiv c„ se nume∫te îAcademia Oamenilor de ™tiin˛„“, ∫i a∫a trebuie s„ apar„ ea pentru pres„, nu îAcademia de ™tiin˛e“. Aceast„ formul„ este de salutat ∫i este de sprijinit ∫i de votat, cred eu, a∫a cum se cade. Este o institu˛ie veche, o institu˛ie de continuitate ∫i o institu˛ie onorabil„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule academician. Da, domnule senator Aurel Ardelean.
Œnfiin˛area Academiei Oamenilor de ™tiin˛„ vine Ón sprijinul cercet„rii ∫tiin˛ifice care se deruleaz„ ast„zi Ón Rom‚nia, pentru crearea spa˛iului european, a ariei cercet„rii ∫tiin˛ifice. Consider„m c„ prin ceea ce s-a ar„tat p‚n„ Ón prezent de c„tre ini˛iatori ∫i de c„tre domnul pre∫edinte al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, aria cercet„rii ∫tiin˛ifice va cuprinde noi domenii de activitate, iar Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine Ónfiin˛area acestei academii.
V„ mul˛umesc, domnule senator Aurel Ardelean. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ constata˛i c„ avem Ón fa˛„ un raport de admitere, cu amendamente, 29 de amendamente admise, cuprinse Ón anexa nr. 1, ∫i un amendament respins, la anexa nr. 2.
Dac„ la anexa nr. 2, la amendamentul respins, ini˛iatorul dore∫te s„-l sus˛in„?
Domnul senator Funar, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Voi renun˛a la acest amendament.
Am o rug„minte la cei care vor acorda _post-mortem_ titlurile respective, s„ nu Ónceap„ de la Burebista! Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dac„ la anexa nr. 1, la amendamentele admise, sunt observa˛ii? Nu sunt.
V„ propun, atunci, s„ vot„m raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1.
Am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i.
Cu 66 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, raportul de admitere, cu amendamentele din anexa nr. 1, a fost aprobat.
Am rug„mintea s„ vot„m ∫i proiectul legislativ cu raportul de admitere. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 63 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, proiectul legislativ a fost adoptat.
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Cu permisiunea dumneavoastr„, revenim la punctul 6 din ordinea de zi. A sosit ini˛iatorul.
La punctul 6 din ordinea de zi, avem propunere legislativ„ pentru modificarea art. 4 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri. Raportul este de respingere. Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Mihai ™eitan.
Comisia, v„ rog. Domnul pre∫edinte Aron, v„ rog. Microfonul 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am cerut cuv‚ntul pentru c„ avem Ón fa˛„ un raport suplimentar, pe care l-am Óntocmit ca urmare a solicit„rii ini˛iatorului, domnul deputat Kerekes, care a motivat faptul c„ la prima dezbatere, Ón cadrul comisiei, nu a fost prezent. L-am invitat, am dezb„tut Ónc„ o dat„ aceast„ propunere legislativ„. Argumentele Domniei Sale nu au convins comisia s„ schimbe raportul de respingere.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat ™eitan. Microfonul 9.
**Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— pre∫edinte al Casei Na˛ionale de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„, at‚t din punct de vedere al con˛inutului, c‚t ∫i ca efect financiar. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Dac„ sunt lu„ri la cuv‚nt? Nu sunt. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ propun s„ vot„m raportul suplimentar de respingere. Am rug„mintea s„ vota˛i.
Cu 41 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, s-a adoptat raportul suplimentar de respingere.
V„ rog s„ ne pronun˛„m ∫i asupra propunerii legislative. Am rug„mintea s„ vota˛i.
Acum, v„ rog.
Cu 17 voturi pentru, 35 de voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, propunerea legislativ„ a fost respins„.
La punctul 7 din ordinea de zi, avem propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri.
Raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ este un raport de respingere. Caracterul legii este ordinar. Particip„, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihai ™eitan.
Ini˛iatorii nu sunt Ón sal„.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte un raport de respingere, av‚nd Ón vedere at‚t dezbaterile care au avut loc, o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i avizele negative primite de la comisiile care au fost avizate.
V„ mul˛umesc...
M„ scuza˛i! Comisiile c„rora li s-a solicitat avizarea. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat ™eitan.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„. V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ constata˛i c„ suntem Ón fa˛a unei propuneri legislative cu un raport de respingere.
Sunt lu„ri de cuv‚nt din partea doamnelor ∫i domnilor senatori? Nu sunt.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
- V„ rog s„ vota˛i raportul de respingere al comisiei. V„ mul˛umesc.
Cu 46 de voturi pentru, 14 Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, raportul de respingere a fost adoptat.
- Propunerea legislativ„ a fost respins„.
- V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, pentru sus˛inerea raportului.
Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat Mihai ™eitan.
V„ rog, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Comisia a examinat propunerea legislativ„ Ómpreun„ cu reprezentan˛ii Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice. Ca urmare a examin„rii acestei propuneri, am hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopt„m un raport negativ. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule secretar de stat ™eitan, din partea Guvernului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Guvernul nu sus˛ine proiectul legislativ ∫i din punct de vedere al faptului c„ exist„ Ónc„ 3 astfel de propuneri legislative care ar trebui v„zute Óntr-un cuantum egal. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Suntem Ón fa˛a unui raport de respingere, unul negativ, f„r„ amendamente. Am rug„mintea ca printr-un singur vot s„ v„ exprima˛i asupra raportului ∫i asupra propunerii legislative.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul de respingere a Óntrunit 46 de voturi pentru, 12 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot ∫i pentru propunerea legislativ„.
Fi˛i aten˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori!
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Nu s-a votat?
Din sal„
#99301Printr-un singur vot...
Suntem Óntr-o situa˛ie...
Am rug„mintea s„ d„m votul pentru propunerea legislativ„.
Œnc„ o dat„ v„ reamintesc c„ propunerea legislativ„ a primit raport de respingere.
Am rug„mintea s„ vota˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Din sal„
#99604Asupra propunerii legislative?
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Sigur, asupra propunerii legislative.
V„ mul˛umesc.
Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu 15 voturi pentru, 43 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.
Are termen de adoptare tacit„ 7 noiembrie 2006. Pentru raport, Comisia pentru egalitate de ∫anse. Caracterul legii este de lege ordinar„.
Particip„ din partea Guvernului domnul secretar de stat Mihai ™eitan.
V„ rog, domnule secretar de stat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba de un proiect de lege care urmeaz„ s„ ia Ón considera˛ie Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului referitoare la egalitatea de ∫anse Óntre b„rba˛i ∫i femei, cerin˛„ imperioas„ a raportului de monitorizare, ultimul,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 care stipuleaz„, printre altele, necesitatea ca mandatul pre∫edintelui ANES s„ fie f„cut pe o perioad„ determinat„ ∫i s„ se asigure un buget util pentru func˛ionarea acestei institu˛ii, motiv pentru care Guvernul a emis aceast„ ordonan˛„, deoarece este cerut ca p‚n„ la sf‚r∫itul anului s„ intre Ón func˛iune.
Solicit„m, de aceea, aprobarea proiectului de lege, ca
- s„ putem aplica Ón continuare ordonan˛a.
- V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.
Comisia pentru egalitate de ∫anse a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport favorabil, cu amendamentele respinse din anex„.
V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ rog s„ constata˛i c„ avem Ón fa˛„ un raport favorabil al comisiei, cu amendamentele respinse, care se afl„ Ón anex„.
Cu privire la amendamentele respinse, domnul senator Funar dore∫te s„ se exprime.
- Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La art. I punctul 4 art. 27 alin. 1[1] , Ón ordonan˛„, s-a men˛ionat c„ îmandatul pre∫edintelui este de 5 ani ∫i poate fi reÓnnoit o singur„ dat„“.
C‚nd am citit ordonan˛a, m„ g‚ndeam ce leg„tur„ exist„ Óntre pre∫edinta acestei agen˛ii ∫i ∫eful statului rom‚n. Mandat de 5 ani!
Dup„ p„rerea mea, nu este cazul s„ se precizeze un asemenea mandat de 5 ani. Mi-am pus Óntrebarea de ce 5 ∫i nu 50 sau un an.
Am re˛inut din expunerea de motive a ini˛iatorului, a Guvernului, c„ a avut loc o reuniune tehnic„ bilateral„ cu exper˛i ai Comisiei Europene, Ón data de 8 iunie 2006, ∫i, ca atare, s-au g‚ndit s„ propun„ acest lucru.
M„ Óntreb ∫i Ói Óntreb ∫i pe reprezentan˛ii Guvernului: dac„ m‚ine-poim‚ine va avea loc o alt„ reuniune ∫i se vine cu alt„ idee, ve˛i da iar o ordonan˛„ de urgen˛„?
Noi am dezb„tut o lege, Parlamentul a adoptat o lege Ón acest sens. Nu era ∫i nu este cazul s„ se precizeze c‚t este mandatul pre∫edintelui. Este absurd. El poate m‚ine s„ se duc„ la cules de c„p∫uni Ón Spania. ™i ce facem cu mandatul lui? Poate muri, ∫i ce facem cu mandatul? Scriem c„ nu are voie s„ moar„ 5 ani?
De aceea, a∫ propune, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ accepta˛i amendamentul meu: eliminarea acestei preciz„ri care nu este necesar„. Este un func˛ionar public ∫i dup„ cum Ó∫i Óndepline∫te atribu˛iile curge ∫i durata mandatului.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Guvernului, la acest amendament, ave˛i o reac˛ie? Microfonul 9.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc pentru amendament.
Nu-l sus˛inem. Absolut toate comisiile, agen˛iile sau autorit„˛ile care urmeaz„, la nivel na˛ional, s„ administreze un sistem au termen pentru pre∫edin˛ii lor. Nu exist„ niciuna Ón Rom‚nia care nu are a∫a ceva.
Ca atare, ∫i aceast„ comisie trebuie s„ aib„ un termen pentru pre∫edinte. Nu poate r„m‚ne pe via˛„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.
Mai e ∫i Directiva Comisiei Europene nr. 202/73, care ne impune acest lucru, Ón afar„ de cele spuse de domnul ministru.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nici Guvernul ∫i nici comisia nu sus˛in amendamentul de la punctul 1. A˛i ascultat argumentele.
Am rug„mintea s„ ne exprim„m prin vot asupra acestui amendament.
V„ rog s„ vota˛i.
- V„ mul˛umesc.
Amendament respins cu 21 de voturi pentru, 42 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
La punctul 2 Ón anex„, domnul Gheorghe Funar. V„ rog, microfonul 2.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Am constatat c„ ini˛iatorul este grijuliu cu pre∫edintele ∫i a precizat c„ mandatul acestuia Ónceteaz„ Ónainte de termen numai Ón caz de demisie, incompatibilitate cu func˛ii publice sau private, ori Ón caz de deces.
Dar Ón cazul Ón care pleac„ din ˛ar„ ∫i uit„ s„ se mai Óntoarc„, Ón cazul Ón care a s„v‚r∫it fapte penale ∫i este condamnat la Ónchisoare, ∫i Ón alte cazuri, r„m‚ne Ón func˛ie? Mai sunt ∫i alte exemple.
Ca atare, eu am propus eliminarea acestei preciz„ri, inutile dup„ p„rerea mea.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnule secretar de stat.
Nu sus˛inem amendamentul. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
## V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Iorga.
De∫i aici am fost de acord cu domnul Funar, Ón comisie... comisia a zis invers... nu sus˛ine amendamentul. Majoritatea membrilor comisiei ∫i eu... exprim„m aici punctul de vedere al comisiei, nu al meu personal.
Am Ón˛eles, domnule senator.
V„ mul˛umesc.
A˛i auzit argumentele ∫i din partea Guvernului, ∫i din partea comisiei, pentru ce este un amendament respins.
- Doamnelor ∫i domnilor senatori,
- V-a∫ ruga s„ ne exprim„m prin vot.
- V„ rog s„ vota˛i.
Cu 16 de voturi pentru, 44 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
La punctul 3, tot un amendament al domnului senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am venit la art. 33 alin. 1 cu o completare fa˛„ de textul ini˛iatorului, care men˛ioneaz„ c„ îÓn fiecare jude˛ ∫i Ón municipiul Bucure∫ti func˛ioneaz„ Comisia jude˛ean„ Ón domeniul egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i“, f„r„ s„ se precizeze num„rul membrilor acestei comisii.
Respect‚nd prevederile din Programul de guvernare ∫i angajamentul premierului de a nu m„ri num„rul celor ce sunt pl„ti˛i din banii contribuabililor, am venit cu un amendament ∫i am propus ca aceast„ comisie la nivel jude˛ean s„ fie format„ din 3 membri.
Ini˛iatorul nu a precizat num„rul membrilor. Pot fi ∫i 50 de angaja˛i, pentru c„ legea permite.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
municipiul Bucure∫ti, f„r„ a fi retribui˛i, pentru c„, Ón conformitate cu anexa prev„zut„ de regulamentul aprobat prin aceea∫i Hot„r‚re de Guvern din 8.09.2005, fac parte din acest personal:
- unul de la Direc˛ia de munc„ ∫i solidaritate social„;
— unul de la Agen˛ia jude˛ean„ pentru ocuparea for˛ei de munc„;
- unul de la Inspectoratul teritorial de munc„;
- unul de la Inspectoratul ∫colar;
- unul de la Direc˛ia jude˛ean„ de s„n„tate public„;
- unul de la Direc˛ia pentru cultur„;
- unul de la Inspectoratul jude˛ean de poli˛ie;
- unul de la Direc˛ia jude˛ean„ de statistic„... ∫i a∫a
- mai departe.
Deci num„rul membrilor nu a mai fost prev„zut, pentru c„ era stabilit printr-o hot„r‚re de guvern de anul trecut.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnule senator Funar, dori˛i s„ mai interveni˛i? V„ rog.
Permite˛i-mi o scurt„ interven˛ie, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
Hot„r‚rea de guvern se d„ Ón aplicarea legii. Comisiile acelea, a∫a cum a precizat distinsul nostru coleg, domnul senator Iorga, formate din 22 de oameni care nu sunt pl„ti˛i, risc„ s„ fie comisii formale. Eu am propus o comisie din trei membri, care s„ fie pl„ti˛i.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Doamna senator Vedina∫, dori˛i s„ interveni˛i pe amendamentul domnului Funar? Haide˛i, poate ne lumina˛i, ne clarifica˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Putem fi de acord cu acest amendament, at‚ta timp c‚t totalul func˛ionarilor aprobat pentru agen˛ie permite s„ existe 3 membri la aceast„ comisie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Iorga.
Toate bune ∫i frumoase, dar num„rul membrilor este stabilit prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.054/2005, care precizeaz„, at‚t la municipiul Bucure∫ti, c‚t ∫i la nivel de jude˛e, un num„r de 22 de membri Ón fiecare jude˛ ∫i Ón
Da, domnule pre∫edinte, dar ∫ti˛i foarte bine, chiar dac„ nu conduce˛i foarte des ∫edin˛a, c„ avem dreptul s„ sus˛inem ∫i s„ aducem argumente Ón plus fa˛„ de amendamentele colegilor no∫tri.
™i eu consider, al„turi de colegul Funar, c„ faptul c„ exist„ o hot„r‚re de guvern care stabile∫te un num„r de membri nu Ónseamn„ c„ noi nu putem, prin lege, s„ determin„m care este acest num„r de membri ∫i mi s-ar p„rea normal s„ facem astfel, pentru c„ hot„r‚rea de guvern dat„ Ón executarea, Ón dezvoltarea legii, vine cu reglement„ri suplimentare, Óns„ cred c„ ar fi necesar ca Ón lege s„ se Ónt‚mple acest lucru, iar un num„r de 22 sau c‚˛i a spus colegul ar face o comisie nefunc˛ional„. De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord cu amendamentul colegului nostru ∫i v„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A˛i auzit argumentele pro ∫i contra. Am rug„mintea s„ tran∫„m prin vot. Este vorba de un amendament respins de c„tre comisie.
- V-a∫ ruga s„ v„ exprima˛i prin vot.
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Amendamentul este respins, Óntrunind doar 22 de voturi pentru, 38 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Av‚nd Ón vedere acest lucru, v„ rog s„ ne exprim„m prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate Ón fond.
Am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Raport favorabil, care a Óntrunit 56 de voturi pentru,
3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ ne exprim„m asupra proiectului de lege. Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 57 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Punctul 10 din ordinea de zi l-am discutat.
La punctul 11 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2006 privind unele m„suri de sprijin financiar care se acord„ produc„torilor agricoli pentru Ónfiin˛area culturilor din toamna anului 2006.
Termenul de adoptare tacit„ este 14 noiembrie 2006.
Pentru raport, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Caracterul legii — ordinar„.
Din partea Guvernului, particip„ domnul István To˝ke, secretar de stat.
Domnule secretar de stat, v„ rog. Microfonul 10.
**Domnul To˝ ke István** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Domnule pre∫edinte, Stimat Senat,
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2006 prevede acordarea unui sprijin financiar de 150 lei (RON) pe hectar produc„torilor agricoli care Ónfiin˛eaz„ culturi Ón toamna anului 2006 pentru achizi˛ia de semin˛e ∫i/sau Óngr„∫„minte ∫i/sau pesticide.
Beneficiarii sprijinului financiar sunt produc„torii agricoli, persoane fizice sau juridice, care de˛in sau exploateaz„ terenuri arabile, sunt Ónregistra˛i Ón registrul agricol, Ón registrul fermelor sau Ón alte eviden˛e funciare ∫i Ónfiin˛eaz„ culturi Ón toamna anului 2006.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Vosganian. V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Œn baza argumentelor prezentate de ini˛iator ∫i dezb„tute Ón cadrul comisiei, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate Ón anex„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ din partea grupurilor parlamentare sunt interven˛ii?
Domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Microfonul 4, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
A∫a cum am f„cut-o de fiecare dat„ c‚nd a fost vorba de o lege care vine Ón sprijinul produc„torilor agricoli, am votat at‚t la comisie, c‚t ∫i Ón plen. Grupul nostru parlamentar va fi de acord cu promovarea acestei legi.
Sigur, regret„m c„, fa˛„ de cea pe care am avut-o noi, Ón urm„ cu o lun„ sau dou„, c‚nd propuneam 450 lei, ast„zi suntem pu∫i Ón situa˛ia de a vota doar 150 lei, dar, dincolo de asta, avem Ón nota de fundamentare dou„ lucruri pe care a∫ vrea s„ ni le clarifice domnul secretar de stat, dac„ poate, sau, dac„ nu, poate ni le clarific„ Ón scris.
Vorbi˛i, la un moment dat, de sprijinul pe care Ól vor primi produc„torii agricoli, pe suprafa˛„ de unitate, Óncep‚nd cu 2007, ∫i care se va deconta abia Ón luna octombrie. Am mai auzit, tot din partea dumneavoastr„, luna iunie, sf‚r∫itul anului sau decontul dup„ un an, deci Ón 2008. La fel, s„ ne spune˛i, dac„ sunte˛i Ón posesia acestor informa˛ii, dac„ agen˛iile de pl„˛i ∫i interven˛ii func˛ioneaz„ Ón teritoriu ∫i dac„ a ajuns deja la produc„tori acest sprijin financiar, pentru c„ eu vin din teritoriu ∫i am aflat c„ nu au primit niciun fel de subven˛ie Ón aceast„ perioad„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Dumitru. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ca reprezentant al unui jude˛ Ón care agricultura reprezint„ o pondere important„, sunt Óntru totul de acord, ∫i Ón comisie am sus˛inut acest lucru, este un lucru firesc, sunt ni∫te bani veni˛i extraordinar pentru agricultur„, chiar dac„ ei sunt pu˛ini, dar sunt.
Grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M... V„ rog s„ decide˛i. Domnul senator Stan.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
Unul singur, domnule senator. Am Ón˛eles c„ vre˛i s„ pune˛i o Óntrebare, da? Microfonul 2.
Ce v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„... Conform regulamentului, Ónt‚i s„ face˛i apel dac„ sunt Óntreb„ri, ca s„ nu se creeze confuzie. Din partea grupului nostru va vorbi ∫i va prezenta pozi˛ia grupului domnul inginer agronom Petru Stan.
Dac„-mi permite˛i c‚teva Óntreb„ri pentru ini˛iator?
O prim„ Óntrebare: de ce at‚t de t‚rziu a fost adoptat„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, abia Ón 13 septembrie, c‚nd, practic, trebuia s„ se treac„, Ón unele zone ale ˛„rii, la Óns„m‚n˛„ri?
A doua Óntrebare. Efectul acestei ordonan˛e este sigur. Œn anul acesta s-a Ónregistrat cea mai mic„ suprafa˛„ din istoria Rom‚niei la Óns„m‚n˛„ri. A˛i urm„rit sau nu acest lucru prin aceast„ ordonan˛„? Efectul este sigur. Vom ajunge, anul viitor, s„ import„m cel pu˛in 5 milioane tone de gr‚u. ™i anul acesta se import„ 4 milioane tone. Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul Petru Stan, din partea Grupului parlamentar P.R.M., scurt, dac„ sunte˛i de acord, pentru c„ dep„∫im deja ora de intrare Ón transmisie radio.
V„ rog, microfonul 1.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine ordonan˛a de urgen˛„, sus˛ine ∫i amendamentele propuse de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Totu∫i, trebuie s„ v„ mai re˛in un minut. Guvernul trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ aceast„ sum„ acordat„ ca subven˛ie este minim„. Pentru un hectar de gr‚u, s„-l Ónfiin˛„m Ón toamna asta, cost„ 15 milioane lei. Toat„ lumea ∫tie treaba asta. Ce reprezint„ cei 150 lei? Foarte pu˛in. Deci trebuie s„ ne g‚ndim Ón continuare s„ ajut„m agricultura mult mai serios.
Nu mai vorbesc c„ din produc˛ia ob˛inut„ anul acesta, 2 milioane ∫i jum„tate de tone sunt nev‚ndute, deci mai mult de 60% din produc˛ie. Mai pot Ónfiin˛a ace∫ti produc„tori culturi de toamn„? Este foarte greu de presupus. Deci, totu∫i, trebuie s„ ne g‚ndim s„ m„rim subven˛ia.
Noi sus˛inem aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. Orice ajutor acordat agricultorului este bine-venit. V„ mul˛umesc.
La art. 1 — ∫i permite˛i-mi s„ vi-l citesc: îSe acord„ un sprijin financiar Ón valoare de 150 lei (RON)/hectar produc„torilor agricoli“ — ∫i v„ rog s„ m„ urm„ri˛i — îcare Ónfiin˛eaz„ culturi Ón toamna anului 2006 pentru achizi˛ia de semin˛e“, asta Ón˛eleg, dar care Ónfiin˛eaz„ culturi de toamn„ — pentru c„ citesc textul, reiau, ca s„ vedem — îpentru Óngr„∫„minte“... Explica˛i-mi ce fel de culturi sunt pentru Óngr„∫„minte, c„ nu ∫tiu, efectiv, nu m„ pricep, sunt jurist, ∫i ce fel de culturi de toamn„ sunt cele pentru pesticide.
Dac„ a˛i vrut s„ spune˛i c„ Ónfiin˛eaz„ culturi de toamn„ pentru achizi˛ia de semin˛e ∫i, dup„ aceea, s„ continua˛i cu cei care sunt cu Óngr„∫„minte ∫i achizi˛ioneaz„ sau eu ∫tiu, dar... cultur„ pentru Óngr„∫„m‚nt ∫i cultur„ pentru pesticid nu Ón˛eleg. Deci, textul, a∫a cum este, nu e pe rom‚ne∫te.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Nu ∫tiu unde este neÓn˛elegerea.
Oricum, am rug„mintea s„ vot„m raportul de admitere.
Domnule senator, intr„m deja Ón zona...
Am rug„mintea...
Suntem Ón fa˛a unui raport de admitere, cu amendamente admise.
Dac„ asupra amendamentelor admise sunt obiec˛iuni? Nu sunt.
Atunci, am rug„mintea s„ vot„m raportul de admitere. Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog frumos s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Raportul este adoptat cu 58 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V-a∫ ruga s„ v„ exprima˛i prin vot ∫i asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2006.
- Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.
- Cu 60 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, nicio
- ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.
- V„ propun s„ ne oprim aici, av‚nd Ón vedere c„
- partea a treia a ∫edin˛ei noastre este transmis„ la radio. V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc o sear„ pl„cut„!
- Doamnelor ∫i domnilor senatori, Óncepem partea a
- treia a ∫edin˛ei noastre de ast„zi cu Óntreb„ri adresate Guvernului.
Œl invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Microfonul 2, v„ rog.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, microfonul 3.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu salut aceast„ ordonan˛„ ∫i e bine c„ le dau. Vin dintr-o zon„ agricol„, Boto∫ani este un jude˛ agricol, dar nu Ón˛eleg ceva ∫i v-a∫ ruga... Este o Óntrebare c„tre reprezentantul Guvernului.
## Domnule pre∫edinte,
Interpelarea mea este adresat„ domnului Zsolt Nagy, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei.
Un rol important Ón debirocratizarea administra˛iei publice centrale ∫i locale este utilizarea internetului.
Œn prezent, cet„˛enii Rom‚niei se pot adresa institu˛iilor publice folosind internetul, iar ace∫tia trimit r„spunsurile la aceste solicit„ri folosind mijloacele clasice, prin po∫t„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 O influen˛„ mare asupra scurt„rii termenelor de r„spuns este folosirea semn„turii electronice Ón administra˛ie.
Fa˛„ de cele de mai sus, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
Ministerul pe care-l conduce˛i a elaborat o analiz„ asupra oportunit„˛ii introducerii semn„turii electronice Ón administra˛ia public„ local„ ∫i central„ din Rom‚nia?
Care sunt costurile introducerii semn„turii electronice
Ón administra˛ia public„ local„ ∫i central„?
- Care sunt etapele introducerii semn„turii electronice Ón
- administra˛ia public„ local„ ∫i central„?
- Solicit r„spunsul scris ∫i electronic. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Totu∫i, suntem la sec˛iunea Óntreb„ri. Ve˛i adresa Óntrebarea la sf‚r∫it. Am rug„mintea s„ pofteasc„ la microfon domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
La microfonul central.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Permite˛i-mi s„ adresez Óntrebarea ∫i interpelarea.
V-a∫ ruga, doar Óntrebarea, domnule senator.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale. Obiectul Óntreb„rii:
Œnceputul toamnei Ón Delta Dun„rii debuteaz„ ∫i cu sezonul migra˛iei p„s„rilor, fenomen care, anul trecut, a determinat apari˛ia gripei aviare.
Domnule ministru,
Ce m„suri ave˛i Ón vedere, astfel Ónc‚t s„ se evite impactul negativ de anul trecut pe care acest fenomen l-a avut Ón jude˛ul Tulcea?
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Nicolae Iorga.
Microfonul central, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Miercurea trecut„, c‚nd am depus aceast„ Óntrebare, conform regulamentului, postul de ministru al ap„r„rii na˛ionale era vacant, de aceea, am adresat-o prim-ministrului C„lin Popescu T„riceanu.
Œmi permit s„ o adresez ∫i ministrului ap„r„rii de acum, domnul Sorin Frunz„verde, regulamentul permi˛‚ndu-mi acest lucru.
Œntrebarea este pentru ambii demnitari.
Este adev„rat c„ unit„˛ile militare din jude˛ele Harghita
- ∫i Covasna au fost desfiin˛ate? Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Microfonul 3, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Vl„descu. De fapt, este o revenire la o Óntrebare adresat„ anterior ∫i pentru care r„spunsul a cuprins numai partea de venituri realizate la bugetul de stat.
Rug„mintea este s„ ne transmit„ ∫i veniturile realizate de c„tre comunit„˛ile locale Ón anul 2006, p‚n„ la 1 septembrie, a∫a cum le-a avut ∫i pe celelalte.
- V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“
- P.N.L.-P.D., domnul senator Paul P„curaru. Microfonul 2, v„ rog.
Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ doamnei Monica Macovei.
Dup„ cum v„ este cunoscut, instan˛ele judec„tore∫ti, cu consim˛„m‚ntul contravenientului, pot stabili Ón cazurile prev„zute de Legea contraven˛ional„, sanc˛iunea prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii.
Œntreb„rile pe care le pun doamnei ministru sunt:
Fa˛„ de cele de mai sus, v„ rog, doamna ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
C‚te sanc˛iuni de prestare a unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii s-au stabilit Ón anul 2005, cu repartizarea pe jude˛e?
Care a fost rata de recidiv„ a persoanelor care au executat aceast„ pedeaps„, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ordonan˛a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc˛iunilor prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii ∫i Ónchisorii contraven˛ionale se aplic„ deja de patru ani?
Care au fost dificult„˛ile pe care le-a˛i Ónt‚mpinat Ón punerea Ón aplicare a reglement„rii men˛ionate?
Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, mai am Ónc„ o Óntrebare.
V„ mul˛umesc.
Este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Œn cadrul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei func˛ioneaz„ Corpul ata∫a˛ilor pe probleme de munc„ ∫i sociale, care asigur„ reprezentarea ministerului Ón cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ∫i la alte reprezentan˛e ale Rom‚niei Ón str„in„tate.
Atribu˛iile acestora sunt, Ón principal, de sus˛inere ∫i protejare a intereselor lucr„torilor rom‚ni Ón str„in„tate.
Fa˛„ de cele de mai sus, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i:
C‚te consilieri Ón litigiile de munc„ ale cet„˛enilor rom‚ni cu angajatorii str„ini au realizat ata∫a˛ii sociali de la momentul numirii lor ∫i p‚n„ Ón prezent?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 C‚te inform„ri privind drepturile de munc„ ∫i solidaritate social„ au realizat ata∫a˛ii sociali de la momentul numirii lor ∫i p‚n„ Ón prezent?
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Œn Maramure∫, copiii diagnostica˛i cu autism sunt Ón num„r destul de mare, O.N.G.-urile ∫i institu˛iile abilitate nu sunt sprijinite ∫i interesate Ón vederea recuper„rii acestor copii, neasigur‚ndu-li-se spa˛ii, suport material ∫i financiar.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚˛i copii diagnostica˛i cu autism sunt Ón eviden˛a dumneavoastr„ ∫i ce programe sau m„suri a˛i luat sau ve˛i lua Ón vederea recuper„rii ∫i integr„rii sociale a acestora.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Gheorghe David. Microfonul central.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ doamnei secretar de stat Maria Muga, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale.
V„ supun aten˛iei o situa˛ie ap„rut„ Ón cadrul audien˛elor organizate la Biroul meu senatorial din Timi∫.
La noi Ón ˛ar„ exist„ cazuri de cet„˛eni str„ini reziden˛i, femei cu permis de munc„ care sunt c„s„torite cu cet„˛eni rom‚ni.
De asemenea, persoanele Ón cauz„ ∫i-au depus actele pentru ob˛inerea cet„˛eniei rom‚ne.
Av‚nd Ón vedere aceste considerente, v„ pun Óntrebarea dac„ aceste persoane pot beneficia de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ilie Petrescu.
Microfonul 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri.
Una, adresat„ domnului prim-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.
Datorit„ faptului c„, la Óntrebarea adresat„ Ón data de 18 septembrie 2006, nu am primit niciun r„spuns, revin ast„zi Ón fa˛a plenului Senatului cu aceea∫i Óntrebare la care, de aceast„ dat„, sper s„-mi transmite˛i un r„spuns.
Prin cererea de finan˛are din data de 24.08.2006, adresat„ Cancelariei Primului-Ministru, am solicitat aprobarea proiectului privind sistemul de colectare, epurare ∫i evacuare a apelor uzate din comuna D„ne∫ti, jude˛ul Gorj.
V„ rug„m, domnule prim-ministru, s„ ne transmite˛i dac„ acest proiect de finan˛are, de altfel, foarte necesar comunei D„ne∫ti a fost aprobat sau care este stadiul Ón care se afl„, Ón vederea derul„rii aprob„rii acestei finan˛„ri.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Dup„ sec˛ionarea DN 67A, care face leg„tura Óntre Motru ∫i T‚rgu-Jiu, cauzat„ de alunec„rile de teren de la Cariera Ro∫iu˛a, unde s-au luat m„suri par˛iale, v„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i c‚nd va avea loc asfaltarea sau betonarea drumului care face leg„tura Motru — Micule∫ti — Turceni, deoarece Ón cazul Ón care DN 67A va fi blocat (Ónchis), cei peste 700.000 locuitori din localit„˛ile de pe traseu nu pot comunica cu re∫edin˛a de jude˛, T‚rgu-Jiu.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ prim-ministrului, domnului C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu, ∫i se refer„ la numeroasele construc˛ii ilegale care s-au Ón„l˛at Ón toat„ ˛ara Ón cei doi ani de c‚nd se afl„ la putere actualul Guvern.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚te construc˛ii ilegale s-au realizat anul trecut ∫i Ón primele nou„ luni din acest an, pe total ˛ar„, pe jude˛e ∫i Ón fiecare capital„ de jude˛.
Iar pentru municipiul Cluj-Napoca, unde presa local„ a semnalat peste 400 de construc˛ii ilegale, v„ solicit s„-mi comunica˛i pentru fiecare construc˛ie ilegal„ realizat„ Ón aceast„ perioad„ urm„toarele date: felul construc˛iei, adresa imobilului, num„rul ∫i data autoriza˛iei de construire, num„rul ∫i data dovezii de luare Ón folosin˛„.
Toate aceste informa˛ii le pute˛i ob˛ine de la Inspectoratul de Stat Ón Construc˛ii, aflat Ón subordinea Cancelariei dumneavoastr„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 V„ mul˛umesc, domnule prim-ministru.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, domnul ministru Adrian Iorgulescu.
Ea face referire la faptul c„ la o Óntrebare precedent„, adresat„ Ón ∫edin˛a Senatului din 16 octombrie, Ón leg„tur„ cu desc„rcarea de sarcina istoric„ pentru dou„ terenuri, cel din apropierea municipiului Cluj-Napoca, pe raza comunei Flore∫ti, denumit ™apca Verde, unde am aflat din r„spunsul primit c„ s-a dat desc„rcare de sarcin„ arheologic„ f„r„ s„ se fi executat lucr„ri de c„tre arheologi, iar pentru cea de-a doua parte a Óntreb„rii, Ón leg„tur„ cu desc„rcarea de sarcin„ arheologic„ pentru lucr„rile executate pe Bulevardul Eroilor din municipiul Cluj-Napoca, nu am primit niciun r„spuns.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ s-a respectat legea, respectiv dac„ s-a dat sau nu desc„rcarea de sarcin„ arheologic„ pentru lucr„rile executate pe Bulevardul Eroilor din municipiul Cluj-Napoca.
Solicit, de asemenea, r„spuns scris ∫i verbal. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian P„unescu. Microfonul 4.
M„ adresez prim-ministrului.
Din cauza datoriilor foarte mari pe care le au fa˛„ de Regia Autonom„ a Apei Valea Jiului Petro∫ani, societ„˛ile de termoficare din localit„˛ile din Valea Jiului r„m‚n Ón perioada urm„toare nu numai f„r„ ap„ cald„, ci ∫i f„r„ ap„ rece, cea folosit„ Ón re˛eaua de Ónc„lzire.
S-a sistat furnizarea apei c„tre toate firmele de termoficare, mai pu˛in celei din Petro∫ani, c„reia i s„ d„ Ónc„ ap„ rece.
Dac„ aceste societ„˛i nu vor pl„ti datoriile c„tre Regia de ap„, acestea nu vor mai putea fi rebran∫ate la re˛ea, iar Ón aceste condi˛ii furnizarea c„ldurii devine imposibil„, acum, c‚nd, tocmai, vine iarna.
Care este situa˛ia de fapt, domnule prim-ministru, ∫i cum poate Guvernul s„ se implice Ón vederea dep„∫irii acestui blocaj?
Fac precizarea c„ Ónc„ o dat„ se confirm„ ideea c„ devenim un popor nerentabil.
O a doua Óntrebare. Tot mai des primesc semnale din circumscrip˛ia pe care o reprezint, Hunedoara, legate de imposibilitatea oamenilor de a-∫i asigura un trai decent din munca lor cinstit„.
Un caz cu totul aparte este situa˛ia celor o sut„ de suflete care locuiesc ∫i tr„iesc de ani buni din ceea ce mai g„sesc la groapa de gunoi de la marginea Devei.
Cu siguran˛„, mul˛i dintre ei, acum 15 ani, duceau o via˛„ normal„. Tranzi˛ia i-a aruncat la marginea societ„˛ii, f„r„ nicio ∫ans„ de sc„pare.
™i Óntrebarea pe care doream s„ o pun. Acum Ón pragrul integr„rii europene, cum vede˛i, domnule prim-ministru, rezolvarea acestor probleme care ne apas„, ne umilesc ∫i care ne situeaz„ Ón marginea continentului?
Œn leg„tur„ cu ac˛iunile de protest ale Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului, pentru c„ rectificarea bugetului Companiei Na˛ionale a Huilei Petro∫ani este Ónt‚rziat„, nu apar nici major„rile salariale promise pu˛inilor mineri care mai exist„. Ele au fost promise Ónc„ Ón august. Aceea∫i situa˛ie se reg„se∫te ∫i Ón politica de investi˛ii a Companiei Na˛ionale a Huilei Petro∫ani.
V„ rog, domnule prim-ministru, privi˛i aceste lucruri cu seriozitate, acum, c‚nd nu e prea t‚rziu.
™i o Óntrebare pe care am mai pus-o, scurt„ ∫i grav„. Domnule prim-ministru, de ce ∫i p‚n„ c‚nd?
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Microfonul 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.
Domnule ministru,
Conform datelor furnizate de dumneavoastr„, produc˛ia total„ de gr‚u ob˛inut„ anul acesta Ón Rom‚nia a fost de 4,5 milioane tone, din care 2,5 milioane tone se afl„ depozitate la gospod„riile popula˛iei ∫i numai 2 milioane tone se afl„ Ón depozitele autorizate sau la procesatori.
Cele 2,5 milioane tone de gr‚u raportat ca depozitat la gospod„riile popula˛iei fie nu exist„, fie este impropriu pentru panifica˛ie sau este depozitat Ón spa˛ii neautorizate.
Conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 12/2006 este interzis„ depozitarea gr‚ului Ón spa˛ii neautorizate. Aceea∫i ordonan˛„ prevede amenzi drastice pentru procesatorii care cump„r„ ∫i folosesc acest gr‚u.
De altfel, este greu de presupus c„ un produc„tor poate re˛ine gr‚u pe stoc Ón condi˛iile ob˛inerii unei produc˛ii de 2.500 kg la hectar la nivelul ˛„rii.
Din cele 2 milioane de tone depozitate Ón siguran˛„, circa un milion de tone se va Óns„m‚n˛a, r„m‚n‚nd pentru consum doar un milion tone, consumul ˛„rii pe patru luni.
V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i:
Ce m„suri ve˛i lua pentru a rezolva problema gr‚ului p‚n„ la noua recolt„?
Vom importa gr‚u sau vom atrage de la popula˛ie gr‚u din depozite neautorizate?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe doamna senator Adriana f c„u. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
Stimate domnule ministru,
Conform Ordinului Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului nr. 1.303/14.07.2006, publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 689/08.2006, privind normele metodologice de autorizare a agen˛ilor economici de desf„∫urare a activit„˛ilor de transport naval, art. 5 alin. 1 lit. d), se introduce condi˛ia de angajare a cel pu˛in 30 muncitori portuari Óncep‚nd cu 14 septembrie 2006.
V„ rog a ne comunica num„rul microÓntreprinderilor afectate ∫i care este politica ministerului dumneavoastr„ de sprijinire a microÓntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la microfon pe domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Microfonul 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnul Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
Con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul:
Sunt cunoscute din declara˛iile dumneavoastr„ publice sumele care s-au ob˛inut la finalul anului 2006 ∫i care se vor ob˛ine Ón anul 2007 ca urmare a privatiz„rilor de la B.C.R., ELECTRICA, DISTRIGAZ, C.E.C. ∫i altele.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce sume au fost repartizate, din cele ob˛inute ca urmare a privatiz„rilor, pe fiecare ordonator principal de credite ∫i care este destina˛ia acestor sume.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
™i eu v„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
La microfonul central, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Domnule ministru, Ón perioada octombrie 2001 — septembrie 2004 salariile profesorilor au fost acordate av‚nd ca fundament o baz„ de calcul eronat„, lucru admis ∫i corectat de Guvern prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 17/2006. Cadrelor didactice au Ónceput s„ le fie restituite diferen˛ele salariale din luna februarie 2006.
V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ pentru profesorii care au lucrat Ón aceast„ perioad„ ∫i ulterior au ie∫it la pensie nu s-a ˛inut cont de aceast„ recalculare Ón momentul Ón care li s-a stabilit cuantumul pensiilor.
Men˛ionez c„ Ón jude˛ul Olt, num„rul profesorilor pensiona˛i afla˛i Ón aceast„ situa˛ie este foarte ridicat.
V„ Óntreb, domnule ministru:
C‚nd li se vor acorda acestor oameni drepturile b„ne∫ti deja stabilite normativ?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Trecem la interpel„ri.
Domnul Paul P„curaru ne-a vorbit, ne-a derutat de la Ónceput.
Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului Parlamentar al P.S.D. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur. Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea interpelare:
Este cunoscut„ preocuparea tuturor privind modernizarea agriculturii ∫i a∫ezarea acesteia Óntr-un firesc loc al ac˛iunii concrete. Œn atare condi˛ii, doresc s„ ∫tiu care este situa˛ia Programului îFermierul“, rug‚ndu-v„ a-mi prezenta pe total ˛ar„ ∫i jude˛e numele beneficiarilor, sumele alocate ∫i cele folosite p‚n„ la aceast„ dat„.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pentru a-∫i prezenta interpelarea pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al P.R.M.
Microfonul 1, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o interpelare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.
Dup„ cum se ∫tie, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, la apari˛ie, a fost considerat„ o lege intangibil„, dar aplicarea ei, Ón timp, de c„tre casele de pensii, a scos Ón eviden˛„ faptul c„ are multe caren˛e, lucru demonstrat ∫i prin foarte multe ini˛iative legislative care urm„reau reglementarea deficien˛elor semnalate.
Multe dintre aceste ini˛iative legislative nu au fost acceptate de c„tre Guvern pe motiv c„ îse lucreaz„ pe lege ∫i Óncep‚nd cu luna aprilie 2006, aceast„ lege va ap„rea cu modific„rile cerute de parlamentari“.
Suntem la sf‚r∫itul lunii octombrie ∫i aceast„ lege modificat„ nu a ap„rut.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd o s„ apar„ la Parlament Legea nr. 19/2000, modificat„, pentru a putea fi supus„ dezbaterii publice ∫i reglement„rii problemelor care vin s„ elimine incoeren˛ele legii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe reprezentantul Partidului Conservator, domnul Gavril„ Vasilescu.
Microfonul 3, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.
Dup„ cum bine ∫ti˛i, cazul Complexului Gara de Nord a f„cut v‚lv„ la mijlocul anilor 1980, au fost operate peste 80 de arest„ri, Ón ac˛iuni combinate, mili˛ie, procuratur„, Securitate.
Cei care au tr„it acele momente au fost surprin∫i de duritatea anchetatorilor, de metodele folosite specifice poli˛iei politice.
Unul dintre ace∫ti anchetatori este domnul f g„na∫u Arion Jenic„ sau Arion f g„na∫u Jenic„, pe vremea aceea c„pitan de mili˛ie, iar din informa˛iile pe care le de˛inem Ón prezent este chestor Ón cadrul Inspectoratului General al Poli˛iei, fiind ∫eful Direc˛iei inspec˛iei interne din cadrul Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne.
V„ rug„m, domnule ministru, s„ dispune˛i o anchet„ intern„, iar dac„ cele sesizate de noi se confirm„, s„-mi comunica˛i m„surile dispuse.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe doamna Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Stimate domnule ministru,
Pre˛ul de referin˛„ al gigacaloriei, aprobat de A.N.R. pentru jude˛ul Gala˛i, pentru aceast„ iarn„, este de 120,97 RON/Gcal, ceea ce reprezint„ o cre∫tere de 20% fa˛„ de valoarea aprobat„ Ón luna octombrie 2005.
Av‚nd Ón vedere c„ iarna se apropie ∫i c„ 80% din pensionarii din municipiul Gala˛i au pensii sub 500 lei, v„ rug„m a clarifica urm„toarele aspecte:
1. Dac„ Ón aceast„ iarn„ se mai modific„ pre˛ul de referin˛„ aprobat de A.N.R. Ón luna octombrie 2006?
2. Av‚nd Ón vedere c„ pierderile de c„ldur„ din instala˛iile de distribu˛ie a energiei termice sunt de trei ori mai mari dec‚t Ón alte ˛„ri, iar pentru Ónlocuirea conductelor uzate sunt necesare aproximativ 90 milioane euro, care este modalitatea prin care autorit„˛ile locale sunt sprijinite pentru modernizarea instala˛iilor de distribu˛ie a energiei termice?
Stimate domnule ministru,
Consider c„ trebuie s„ v„ apleca˛i mai mult asupra mijloacelor necesare pentru asigurarea Ónc„lzirii locuin˛elor din aceast„ iarn„.
Ca urmare, v„ solicit r„spuns scris ∫i oral cu privire la m„surile Óntreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastr„ pentru solu˛ionarea problemelor semnalate anterior.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Microfonul 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ ministrului justi˛iei, doamna Monica Luisa Macovei.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ónc„ ministrul de stat Markó Béla, Ónc„lc‚nd Constitu˛ia Rom‚niei, Legea siguran˛ei na˛ionale ∫i Codul penal, a ac˛ionat, mai ales Ón ultimele dou„ luni, pentru ob˛inerea autonomiei teritoriale a jude˛elor Covasna, Harghita ∫i Mure∫.
Œn urma ac˛iunilor organizate de c„tre U.D.M.R., am depus pl‚ngeri penale la procurorul general al Rom‚niei ∫i la Parchetele de pe l‚ng„ Cur˛ile de Apel din Bra∫ov ∫i T‚rgu-Mure∫.
P‚n„ acum nu am primit niciun r„spuns la pl‚ngerile penale, de∫i pentru unele dintre ele a trecut mai mult de ∫ase luni.
Ca urmare, v„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i c‚te persoane au fost citate la Parchet ∫i Ómpotriva c„ror persoane s-a Ónceput urm„rirea penal„, Ón baza Legii siguran˛ei na˛ionale ∫i a Codului penal.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu s„-∫i prezinte interpelarea.
Din sal„
#144866Am prezentat-o.
A˛i prezentat-o. M„ scuza˛i!
V„ mul˛umesc.
Invit atunci la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu.
S„pt„m‚na trecut„, Tulcea a fost gazda simpozionului cu tema îS„pt„m‚na european„ pentru s„n„tate ∫i securitate Ón munc„“, lansat de Agen˛ia European„ pentru Securitate ∫i S„n„tate Ón Munc„.
Av‚nd Ón vedere c„ Ón ultima perioad„ num„rul accidentelor de munc„ a crescut, v„ rog, domnule ministru, s„ prezenta˛i strategia Ministerului Muncii cu privire la diminuarea riscului producerii accidentelor de munc„ ∫i a bolilor profesionale.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul central, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Av‚nd Ón vedere situa˛ia hidrologic„ din comuna Turcine∫ti, jude˛ul Gorj, creat„ Ón urma lucr„rilor pe care le realizeaz„ Antrepriza de Construc˛ii Hidrotehnice Curti∫oara ∫i care au condus la secarea f‚nt‚nilor din satele Turcine∫ti ∫i Cartiu, l„s‚nd f„r„ ap„ aceste localit„˛i, v„ anex„m adrese Ónaintate de c„tre Prim„ria Comunei Turcine∫ti, jude˛ul Gorj, c„tre Consiliul Jude˛ean Gorj ∫i Prefectura Gorj, cu rug„mintea de a ne comunica ce m„suri ve˛i lua Ón aceast„ problem„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Ca procedur„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, vreau s„ ∫tiu ∫i eu c‚nd va veni Ón plenul Senatului domnul prim-ministru al Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu, s„ ne r„spund„ ∫i nou„ la aceast„ sesiune de Óntreb„ri ∫i interpel„ri, pentru c„ avem jum„tate din mandat ∫i nu a participat niciodat„ Ón plenul Senatului.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Viorel Arca∫. Microfonul 4, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Av‚nd Ón vedere r„spunsul incoerent, incomplet ∫i total lipsit de logic„ pe care l-a˛i dat la interpelarea din 18.09.2006, revin cu solicitarea de a aduce l„muririle cuvenite ∫i de a r„spunde la urm„toarele Óntreb„ri:
Dac„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are nicio autoritate, nicio legitimitate ∫i nicio obliga˛ie de a interveni pentru l„murirea unor situa˛ii de incompatibilitate la nivelul administra˛iei locale, a∫a cum sus˛ine˛i Ón r„spunsul dumneavoastr„, care a fost baza legal„ care a legitimat investiga˛iile ∫i, respectiv, rapoartele Corpului de Control al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i, ulterior, ale secretarului de stat Mircea Nicu Toader cu privire la starea de incompatibilitate Ón care se afl„ consilierii locali din Dumbr„veni, jude˛ul Sibiu, Gogota Adrian ∫i Sasu Ilie?
Cum este posibil ca aceea∫i institu˛ie referitor la aceea∫i situa˛ie s„ stabileasc„ at‚t incompatibilitatea, c‚t ∫i compatibilitatea celor doi consilieri locali?
Cum este posibil ca av‚nd acela∫i obiect al investiga˛iei ∫i analiz‚nd aceea∫i stare de fapt, Corpul de control al ministrului, pe de-o parte, ∫i secretarul de stat
Mircea Nicu Toader, pe de alt„ parte, s„ dispun„ de informa˛ii diferite a∫a cum sus˛ine˛i Ón r„spunsul dumneavoastr„?
™i dac„ s-a constatat c„ informa˛iile aflate la baza rapoartelor Corpului de control, respectiv ale secretarului de stat Mircea Nicu Toader sunt diferite unele de altele, de ce nu s-a dispus o nou„ investiga˛ie care s„ abordeze problematica Ón detaliu?
Considera˛i c„ o investiga˛ie privind starea de incompatibilitate a doi consilieri locali necesit„ o cercetare la fa˛a locului sau doar o analiz„ a unor h‚rtii trimise prin po∫t„?
Œn baza c„ror dispozi˛ii legale func˛ia de consilier local este compatibil„ cu cea de director al Serviciului public de gospod„rire comunal„, respectiv ∫ef serviciu Ón cadrul Serviciului public de gospod„rire comunal„?
A∫tept r„spuns scris. Mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Domnule pre∫edinte...
V„ rog, domnule senator. Microfonul...
A∫ vrea s„ v„ pun o Óntrebare, am mai pus-o de dou„ ori.
Eu aduc aici Ón discu˛ie tot felul de probleme. Ca fiecare dintre colegii mei, pun Óntreb„ri, fac interpel„ri. Niciodat„, p‚n„ acum, Guvernul nu a sim˛it nevoia s„ trimit„ pe cineva s„-mi r„spund„, a∫a cum spun colegii mei, oral. Eu a∫ zice verbal. Oralul s-a consacrat Ón alt„ direc˛ie.
Dar e o problem„. De ce nu mi se r„spunde? Pentru c„, r„spunz‚ndu-mi-se Ón Senat, am putea detalia problema ∫i am putea s„ ne exprim„m mul˛umirea sau nemul˛umirea fa˛„ de r„spuns.
A∫a c„ v„ rog s„ face˛i toate diligen˛ele pentru ca Guvernul s„ delege pe cei pe care Ói interoghez sau pe care Ói interpelez s„ r„spund„ aici, Ón fa˛a acestui glorios plen. V„ rog mult.
Am Ón˛eles, domnule senator.
Este a treia oar„ c‚nd rog lucrul acesta. Œn scris, mai Ómi vin, din îg‚nd Ón g‚nd“, scrisori ∫i am impresia c„ vin din secolul al 19-lea. V„ rog mult.
Am Ón˛eles, domnule senator.
O s„ ridic„m problema ∫i Ón Biroul permanent pentru a sensibiliza Guvernul s„ trimit„ pe cei pe care-i interpel„m pentru a putea s„ r„spund„ c‚t mai concret asupra situa˛iilor din ˛ar„.
V„ mul˛umesc mult.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 Invit ultimul Ónscris la sec˛iunea interpel„ri, domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Microfonul nr. 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
At‚t anul trecut, c‚t mai ales Ón acest an, foarte mul˛i cet„˛eni din numeroase municipii ∫i ora∫e s-au adresat mass-mediei locale ∫i centrale, inclusiv Ón cadrul unor emisiuni interactive la studiourile de radio ∫i televiziune la care au fost invita˛i parlamentari, pre∫edin˛i de consilii jude˛ene ∫i primari, semnal‚nd faptul c„ fie Ón Óntreaga localitate sau numai Ón unele cartiere nu s-a asigurat pe lungi perioade de timp alimentarea cu ap„ cald„ Ón sistemul centralizat, iar Ón numeroase cazuri nu se asigur„ nici alimentarea cu ap„ rece.
V„ rog s„-mi comunica˛i, cu referire la primele 9 luni din acest an, pe fiecare jude˛ Ón parte, acolo unde este cazul, municipiile, ora∫ele ∫i comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de ap„ rece ∫i ap„ cald„ pentru popula˛ie. Informa˛iile pe aceast„ tem„ sunt stocate la Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod„rire Comunal„. Totodat„, v„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri ve˛i lua pentru remedierea acestei situa˛ii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Œnchidem aici sec˛iunea de interpel„ri.
Trecem la partea consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
A∫ vrea s„ fac doar o mic„ remarc„ — foarte mul˛i dintre colegii no∫tri senatori, probabil, au fost mul˛umi˛i cu r„spunsurile primite Ón scris ∫i s-au retras. A∫a c„, ast„zi, Ól rog pe domnul ministru H„rd„u, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, s„ r„spund„ interpel„rii f„cute de domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Ave˛i microfonul nr. 8, domnule ministru.
## **Domnul Mihail H„rd„u —** _ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea adresat„ de c„tre domnul senator Viorel Dumitrescu are trei puncte ∫i a∫ vrea s„ r„spund scurt la cele trei puncte.
Œntreb„ri:
C‚te locuri noi au fost asigurate Ón c„minele studen˛e∫ti pentru toamna acestui an?
R„spuns: 461 locuri, la un total de 103 mii locuri. Locuri care sunt finan˛ate din fonduri de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii — 311, restul dintr-o sum„ din fonduri externe. Ulterior, am s„ completez acest r„spuns.
Care este num„rul de studen˛i pentru care nu s-a putut asigura cazarea Ón c„mine pentru anul universitar Ón curs?
40.600 solicit„ri au r„mas neonorate. Dintr-un total de 140.007 solicit„ri au fost rezolvate 99.320, capacitatea de cazare care exist„ Ón prezent.
Care este programul de construire a c„minelor studen˛e∫ti pentru perioada 2007—2010 ∫i c‚te locuri noi vor fi asigurate Ón fiecare din ace∫ti ani?
Dup„ cum ∫ti˛i, ca minister, am beneficiat de finan˛are Óncep‚nd cu luna mai, cu o tran∫„ relativ redus„, printr-o rectificare de 100 milioane euro, ulterior valorile acestea cresc‚nd, din punctul nostru de vedere, mul˛umitor, ajung‚nd la 648 milioane de euro, fond de investi˛ii pentru reabilit„ri, investi˛ii noi ∫i a∫a mai departe. Din acestea a∫ vrea s„ v„ informez c„, Ón 2007... Deci am Ónceput construc˛ia la c„minele la care a debutat construc˛ia din 1998 ∫i au fost abandonate. Œn 2007 vom da Ón folosin˛„ 11 c„mine noi, cu 3.943 locuri, iar, Ón 2008, prin extinderea unor c„mine cu noi tronsoane, vom avea Ónc„ 3.846 de locuri. Acesta este orizontul nostru pe care-l cunoa∫tem Ón aceast„ etap„.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Dac„ domnul senator Viorel Dumitrescu dore∫te s„ intervin„?
Nu, n-am comentarii.
Nu dori˛i s„ interveni˛i. V„ mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a prezenta r„spuns la interpelarea f„cut„ de domnul senator Ilie Petrescu, din Grupul parlamentar al P.R.M.
Microfonul nr. 9, v„ rog.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator,
Pentru a r„spunde la interpelarea dumneavoastr„ care viza situa˛ia Ónregistrat„ la Societatea Comercial„ REUT — S.A. Craiova, care ar datora bugetului statului o sum„ de peste 116 miliarde lei, Ón mod firesc, ne-am adresat Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie pentru a vedea dac„ instrumenteaz„ vreo cauz„ av‚nd acest obiect. Din r„spunsul primit de la Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie rezult„ c„ nu au astfel de cauz„ Ónregistrat„ ∫i, punctual, ar dori, Ón m„sura Ón care sunt sau ave˛i dumneavoastr„ cuno∫tin˛„... ∫i se vor adresa cu sesizare concret„ pentru comiterea vreunei infrac˛iuni care intr„, potrivit legii, mai exact a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002, Ón competen˛a Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie, aceasta va fi Ónregistrat„ ∫i se vor demara cercet„rile de rigoare.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. La microfonul central, domnul senator Petrescu. V„ rog. Dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
De la tribuna Senatului, doresc s„ fac pl‚ngere fa˛„ de directorul finan˛elor publice Dolj, Dumitru, pentru audierea de c„tre D.N.A., pentru c„ a prejudiciat statul cu 116 miliarde lei, datorit„ unor licita˛ii care au avut loc pe spe˛a pe care am men˛ionat-o Ón interpelare.
V„ mul˛umesc.
Deci doresc ca D.N.A. s„ se autosesizeze pe cazul licita˛iei care a avut loc la aceast„ societate ∫i Ón care nu s-a ˛inut cont de procedurile legale. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Doamna secretar de stat, mai ave˛i un r„spuns, dar nu este domnul senator...
Raportat la sesizarea concret„ a domnului senator, vom proceda Ón consecin˛„.
V„ mul˛umesc frumos, doamna secretar de stat.
Mai aveam dou„ interpel„ri.
Am Ónm‚nat personal domnului senator V„rg„u ∫i a fost mul˛umit de con˛inutul r„spunsului, iar domnului senator ™ter i-am comunicat r„spunsul de pe data de 25 octombrie.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc mult, doamna secretar de stat.
Œl rog pe domnul Cristian Preda, secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe, s„ dea r„spunsul domnului senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al P.S.D. Microfonul nr. 10, v„ rog.
## **Domnul Cristian Preda** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Domnilor senatori,
Am primit o interpelare care vizeaz„ dou„ chestiuni, este legat„ de organizarea Sommet-ului Francofoniei.
Nu a∫ vrea s„ r„spund la interpelare Ónainte de a spune c„ echipa de la Ministerul Afacerilor Externe este recunosc„toare Senatului Rom‚niei ∫i, da˛i-mi voie, ∫i pre∫edintelui Senatului pentru ajutorul pe care l-am primit Ón organizarea acestui important eveniment. Domnul Nicolae V„c„roiu ne-a ajutat de la bun Ónceput ∫i Ómi face pl„cere s„ spun public acest lucru, a fost o cooperare excelent„.
Œn privin˛a r„spunsului la interpelarea domnul senator Viorel Arca∫, am transmis un r„spuns scris pe 13 octombrie. Este vorba de urm„toarele chestiuni — am s„ le reiau succint, cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œn primul r‚nd, Óntrebarea: Ón condi˛iile Ón care orice persoan„ fizic„ sau juridic„, rom‚n„ sau str„in„, poate contracta direct servicii de cazare la hotelurile din Rom‚nia, de ce a fost nevoie de un intermediar, Societatea îVacan˛a“ — S.A., care a fost discountul pe care aceast„ societate l-a ob˛inut ∫i Ón ce m„sura acesta s-a v„zut Ón bugetul dedicat acestui eveniment, care au fost pre˛urile de Ónchiriere a camerelor pentru fiecare hotel Ón parte, pentru fiecare categorie de camer„?
E o prim„ serie de Óntreb„ri.
Œn privin˛a primului punct — de ce a fost nevoie de un intermediar? — a fost nevoie de un intermediar din cel pu˛in dou„ motive, ∫i anume faptul c„ hotelierii din Bucure∫ti au solicitat s„ lucreze printr-o agen˛ie de turism, au refuzat oferta pe care Ministerul Afacerilor Externe a f„cut-o Ónc„ din octombrie anul trecut, de a contracta direct.
Œn al doilea r‚nd, trebuie spus c„, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nu exista un num„r suficient de mare de persoane care s„ gestioneze aceast„ chestiune ∫i trebuie s„ v„ spun c„ doar problema caz„rilor a fost tratat„ de peste 30 de persoane. Œn cadrul Comisariatului General pentru Francofonie nu au existat dec‚t 20 de posturi, Ón condi˛iile Ón care — trebuie s„ spun acest lucru, l-am spus Ónc„ din septembrie, anul trecut, de c‚nd am
V„ mul˛umesc, domnule ministru. Domnul senator Viorel Arca∫, v„ rog. Microfonul 4.
V„ mul˛umesc, domnule ministru, Ón primul r‚nd, pentru r„spuns.
Sincer s„ v„ spun, sunt pu˛in dezam„git de r„spuns ∫i, mai ales, de situa˛ia creat„, unde ne d„m seama din r„spunsul dat de dumneavoastr„ c„ hotelierii au cam dictat totul, ∫i pre˛urile, ∫i mi se pare chiar nejustificat s„ folosim un intermediar numai la cererea hotelierilor.
A∫ vrea, dac„ se poate, s„ m„ l„muri˛i dac„ pre˛urile prezentate, pe care mi le-a˛i dat, sunt cele oferite de societatea respectiv„, sunt chiar tarifele care s-au aplicat, efectiv, sau sunt numai cele din ofert„.
Domnule ministru, pute˛i r„spunde?
Da, sunt pre˛urile din ofert„ ∫i pre˛urile...
Vede˛i c„ sunt intervale, Ón func˛ie de tipul de camer„ ∫i de tipul de apartament, pre˛urile pl„tite sunt Ón aceste intervale, cum am spus ∫i mai devreme. Indiferent c„ este vorba de apartamente sau de camere, aceste pre˛uri au vizat ∫i pl„˛ile efectuate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe ∫i pl„˛ile pentru camere care au fost pl„tite de invita˛i, pentru c„ noi am pl„tit circa 300.000 de euro pentru camerele pe care ni le-am asumat noi, care au reprezentat circa 350 de camere, restul, p‚n„ la 2.000 ∫i ceva, au fost pl„tite de participan˛ii de rang mai mic.
Nu, eu m„ refeream doar la banii publici.
Da, la banii publici, pre˛urile pe care le-am pl„tit noi se situeaz„ Ón aceste intervale. Trebuie s„ v„ spun c„ ∫i noi am primit sesiz„ri de la unele din ambasadele din Bucure∫ti ∫i am f„cut public acest lucru Ón iunie, anul acesta, pre˛uri care erau oferite pentru delega˛iile de Ónso˛ire, deci pentru ace∫ti participan˛i de rang mai mic, pre˛urile au scandalizat foarte mult„ lume, au fost cerute la unele hoteluri care nu sunt men˛ionate aici, pentru c„ nu figurau Ón aceast„ ofert„, au fost ceru˛i 500 de euro pe camer„ simpl„, pe zi, Óntr-un hotel de 4 stele. ™ti˛i ∫i dumneavoastr„, cum ∫tiu ∫i eu, c„ este un pre˛ uria∫. Aceasta a fost, din nefericire, îdisponibilitatea“ pe care au ar„tat-o hotelierii, Ón ciuda insisten˛elor noastre ∫i Ón ciuda insisten˛elor pe care le-a f„cut Autoritatea pentru Turism.
Noi am solicitat, de la bun Ónceput, sprijinul acestei Autorit„˛i, tocmai pentru c„, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nu existau suficiente competen˛e pentru a negocia cu hotelierii. R„spunsul hotelierilor a fost — din p„cate, a fost ∫i r„spunsul asumat de Autoritatea pentru Turism —: îSuntem pe o pia˛„ liber„, astea sunt pre˛urile. V„ convine, bine, nu v„ convine,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 merge˛i Ón alt„ parte.“ Nenorocirea, dac„ vre˛i, Ón aceast„ negociere a fost aceea c„ disponibilul de camere pe aceast„ pia˛„ bucure∫tean„, camere de 3, 4 ∫i 5 stele, era foarte apropiat de num„rul total de camere de care aveam nevoie. ™i, repet, noi am avut o dubl„ obliga˛ie, care a fost extrem de dificil de asumat. Aveam, pe de o parte, obliga˛ia de a bloca un num„r de circa 350 de camere pentru aceste delega˛ii oficiale pentru care pl„team noi, dar nu aveam posibilitatea de a avansa niciun leu pentru aceste camere, c„ aceasta este legea, noi nu putem pl„ti ∫i, de fapt, este foarte bine c„ e a∫a, nu putem pl„ti dec‚t dup„ efectuarea serviciului. Or, hotelierii spuneau: îNu ne da˛i o garan˛ie, nu v„ p„str„m nici m„car aceste 350 de camere. Deci, merge˛i ∫i caza˛i-v„ ∫efii de stat unde vre˛i dumneavoastr„“. Aceasta este una din ra˛iunile pentru care aveam nevoie de o agen˛ie care s„ poat„ avansa.
Agen˛ia care a lucrat cu noi, care a fost selectat„ p‚n„ la urm„, a fost o agen˛ie care a avansat ace∫ti bani pentru cazarea oaspe˛ilor de rang Ónalt, pre∫edin˛i ∫i mini∫tri. Cealalt„ obliga˛ie, pe care o aveam ∫i care decurgea din aceast„ rela˛ie cu Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei, era aceea de a pune la dispozi˛ia participan˛ilor, pentru care noi nu pl„team nimic p‚n„ la urm„, un num„r de camere. Ei au evaluat, ini˛ial, acest num„r de camere la circa 2.500, dar iar„∫i hotelierii au spus: îDac„ vre˛i ca aceste 2.500 de camere s„ fie blocate, trebuie s„ avansa˛i bani“. Noi nu aveam dreptul, cu at‚t mai pu˛in referitor la camere pentru care nu pl„team, ∫i atunci, din nou, agen˛ia de turism a trebuit s„ constituie ni∫te garan˛ii financiare pentru a bloca aceste camere, al c„ror num„r nu a putut fi determinat precis dec‚t, v„ spun sincer, cu o zi Ónainte, pentru c„ aceste delega˛ii erau variabile, spuneau c„ vin 50, ne anun˛au, pe urm„, c„ vin 47, iar la 5 zile, dup„ aceea, vin 43. Or, noi aveam obliga˛ia — asta ni se ceruse foarte ferm — s„ asigur„m acest disponibil de camere, indiferent de num„r, indiferent dac„ erau 2.500 sau 1.800 sau 3.600. De aici a intervenit aceast„ mic„ dificultate Ón asigurarea logisticii.
Domnule senator Arca∫, ave˛i ceva de spus?
Zilele acestea m„ g‚ndeam c„ discut„m bugetul Ón Parlament, poate invit„m ∫i pe hotelieri, v„d c„ se descurc„ mai bine dec‚t al˛ii, cu mult.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i domnului ministru.
V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, domnilor senatori, Ón num„r de 4, care a˛i rezistat aproape de mine Ón aceast„ sear„.
Mul˛umesc ∫i personalului.
V„ doresc o sear„ pl„cut„!
Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului pentru ziua de ast„zi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#171672îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|134492]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 161/9.XI.2006 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul: 6,72 lei
La noi, aceast„ clas„ de mijloc are o g‚ndire economic„ ∫i chiar politic„ neo-liberal„, fapt pentru care a fost Óngreunat„ s„ se dezvolte prin mijloace fiscale cunoscute, ∫i care st‚rne∫te fric„ pentru politicienii obi∫nui˛i cu ob˛inerea u∫oar„ a puterii.
Acum, dup„ 16 ani, se ofer„ treptat-treptat dreptul la consolidarea acestei for˛e electorale care nu este pe placul multora ∫i care mai are de luptat pentru a se impune Ón societatea rom‚neasc„, rol care se dore∫te a fi spulberat prin apari˛ia anumitor platforme ∫i curente politice, g‚ndite de anumite min˛i luminate, ce urm„resc divizarea for˛ei acestei clase sociale pentru satisfacerea orgoliilor ∫i intereselor personale.
Œn spiritul pragmatismului ce caracterizeaz„ doctrina liberal„, consider c„ a sosit timpul ca fiecare politician Ón parte s„ analizeze importan˛a acestei categorii socialeconomice pentru viitorul nostru ∫i al acestui neam ∫i s„ caute solu˛ii pentru sprijinirea ei, astfel Ónc‚t s„ devin„ cea mai important„ parte a ierarhiei societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i, totodat„, s„ reprezinte un sprijin pentru politicienii cu viziune din aceast„ ˛ar„.
V„ mul˛umesc.
S„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii,
S„ ap„r democra˛ia,
Drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, Suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei...“ ∫i urmeaz„ formula religioas„.
Acela∫i jur„m‚nt, Ón acela∫i con˛inut, potrivit art. 104 din Constitu˛ie, este prev„zut ∫i pentru membrii Guvernului. Se Ón˛elege c„ ∫i pentru prim-ministrul Rom‚niei, care este ∫i el membru al Guvernului.
Mai mult, Ón art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie s-a consacrat expres pentru Pre∫edintele Rom‚niei sarcina de a veghea la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice, Ón care scop Pre∫edintelui Rom‚niei — ∫i numai lui! — Ói este recunoscut„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului — se Ón˛elege Óntre puterile de sorginte politic„ —, pe de o parte, ∫i Óntre stat ∫i structurile societ„˛ii civile, pe de alt„ parte.
Ordinea constitu˛ional„, cuprinz‚nd ∫i drepturile fundamentale — Óntre care drepturile politice, dreptul de a alege ∫i dreptul de a fi ales, apoi dreptul de asociere, dreptul la opinie ∫i celelalte drepturi fundamentale —, include ∫i drepturile fundamentale ale jocului politic Ón societate, Ón al˛i termeni, îprincipiile democra˛iei constitu˛ionale“.
™i acum, Óntrebare cardinal„: sunt reglementate Ón Constitu˛ia Rom‚niei drepturi absolute, f„r„ limite, care s„ Óng„duie cet„˛eanului rom‚n, Ón numele libert„˛ii de opinie, de pild„, s„ spun„ orice, sau reprezentan˛ilor unor structuri politice ori structuri civice, fie ele ∫i ale secuilor, s„ incite ∫i s„ ini˛ieze ac˛iuni, Óntre care ∫i un a∫a-zis referendum care Ón final s„ conduc„ la o autonomie teritorial„ pe criterii etnice?
Œng„duie, repet, drepturile fundamentale reglementate de Constitu˛ie a∫a ceva, ∫i s„ spunem c„ suntem Ón exercitarea acestor drepturi? R„spunsul este categoric nu.
Este suficient s„ ne raport„m la dreptul de asociere. El este reglementat de art. 40 din Constitu˛ie, iar Ón alin. (2) al acestui articol se spune c„ îsunt considerate Ón afara Constitu˛iei“ — nu a legii!, deci Ón afara legii fundamentale, de la legea-legilor citire — cine? îpartidele sau organiza˛iile“ — deci inclusiv acelea care se cheam„ Consiliul Na˛ional Secuiesc — îcare prin scopurile ori prin activitatea lor militeaz„ Ómpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranit„˛ii, a integrit„˛ii sau a independen˛ei Rom‚niei“.
Ce sunt aceste ac˛iuni dec‚t, Ón final, ac˛iuni Óndreptate Ómpotriva unit„˛ii ∫i integrit„˛ii Rom‚niei?
Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ organiza˛iile civice ale secuilor, intitulate Ón mod incorect ∫i tenden˛ios îconsilii na˛ionale“, l„s‚nd s„ se Ón˛eleag„ c„ Ón Rom‚nia ar fi mai multe na˛iuni ∫i c„ noi suntem o na˛iune cu structuri la nivel na˛ional...
Ca s„ nu mai vorbim c„ ac˛iunile U.D.M.R.-ului, inclusiv prin liderul s„u — care nu este oricine, este omul num„rul doi Ón Guvern —, pe linia ob˛inerii autonomiei teritoriale a f nutului Secuiesc intr„ sub inciden˛a acestui text de Constitu˛ie. ™i dac„ intr„ sub inciden˛a acestui text de Constitu˛ie, cineva cred c„ ar trebui s„ declan∫eze procedura de punere sub semnul Óntreb„rii a prezen˛ei pe scena legislativ„ a ˛„rii a acestor organiza˛ii.
Nici libertatea de exprimare, reglementat„ de art. 30 din Constitu˛ie, nu Óng„duie s„ se fac„ propagand„ pentru separa˛ie teritorial„.
Este edificator alineatul 7 din acest text. Citez: îSunt interzise de lege def„imarea ˛„rii, a na˛iunii, Óndemnul la r„zboi de agresiune, la ur„ na˛ional„, rasial„, de clas„ sau religioas„, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen˛„ public„, precum ∫i manifest„rile obscene, contrare bunelor moravuri“.
Ce vrem mai mult dec‚t sintagma îincitarea la separatism teritorial“? Ce Ónseamn„ mai mult dec‚t incitare la separatism teritorial a∫a-numita propagand„ ∫i tot felul de ac˛iuni, inclusiv un referendum pentru a∫a-numita îautonomie teritorial„“.
Mai mult, se merge p‚n„ acolo, pentru a se sus˛ine c„ — vezi, Doamne! — noi nu facem altceva dec‚t s„ ne sus˛inem un punct de vedere, c„ este o discu˛ie admisibil„ ∫i c„ ea, de fapt, nu afecteaz„ Constitu˛ia, c„ se poart„ at‚tea discu˛ii cu privire la Constitu˛ie ∫i se discut„ cu privire la Parlamentul unicameral, dac„ trebuie s„ avem dou„ Camere sau nu, se discut„ cu privire la regimul politic, dac„ trebuie s„ alegem Pre∫edintele direct sau prin Parlament ∫i a∫a mai departe.
Da, se poart„ asemenea discu˛ii, numai c„, Ón ceea ce prive∫te caracterul na˛ional al statului, Ón ceea ce prive∫te unitatea statului, legiuitorul constituant a avut grij„ s„ Ónchid„ posibilitatea oric„rei discu˛ii. Legiuitorul constituant, Ón decembrie 1991, na˛iunea, c‚nd a votat, a votat Constitu˛ia cu aceast„ limit„. ™i v-a∫ ruga s„-mi Óng„dui˛i s„ citez. Este vorba de art. 152: îDispozi˛iile prezentei Constitu˛ii privind caracterul na˛ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 independen˛a justi˛iei, pluralismul politic ∫i limba oficial„ nu pot forma obiectul revizuirii“.
Deci noi nu putem s„ discut„m, indiferent Ón ce tab„r„ politic„ suntem, nici m„car Ón ideea de _lege ferenda,_ adic„ Ón ideea promov„rii unei ini˛iative legislative de revizuire a Constitu˛iei, pentru c„ a spus legiuitorul constituant: îNu, aceste probleme nu se revizuiesc!“. Ele s-ar putea revizui, cum s-a Ónt‚mplat, domnule Ha∫otti, Ón ’22 ∫i cum s-a Ónt‚mplat Ón 1990, c‚nd poporul rom‚n va fi chemat s„ aleag„ o nou„ Adunare Constituant„, dar trebuie s„ fie anun˛at, care Adunare Constituant„ poate s„ hot„rasc„ ca ˛ara s„ fie ∫i pa∫al‚c — c„ tot au vrut turcii s„ ne fac„ ∫i nu au reu∫it!
Prin urmare, Constitu˛ia interzice schimbarea prin procedura de revizuire prev„zut„ de art. 151 a caracterului unitar al statului. ™i atunci, cum se poate accepta nu discutarea acestei chestiuni, ci organizarea de ac˛iuni politice care pun Ón discu˛ie caracterul unitar al statului?! Atunci, pentru ce mai exist„ aceast„ Constitu˛ie?!
™i eu pun Óntrebarea: pentru ce exist„ Pre∫edintele Rom‚niei, care este garantul ei, ∫i pentru ce exist„ Guvernul ∫i Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, autorit„˛ile statului, Ón primul r‚nd, cei doi ∫efi ai Executivului, apoi ministerele implicate ∫i prefec˛ii — nu numai implica˛i pentru c„ nu iau atitudine, dar promoveaz„ asemenea ac˛iuni, pun logistica prefecturilor la dispozi˛ie!
Fie c„ se fac c„ nu exist„ aceast„ problem„, fie c„ adopt„ un ton de Ómp„care, a∫a, ca ∫i cum ar fi o joac„ de copii, ca ∫i cum cu elementele cardinale ale statului rom‚n este loc de joac„ de copii, guvernan˛ii no∫tri adopt„ aceast„ pozi˛ie, ca nu cumva s„ supere pe r„sf„˛atul ∫i pe permanentul partener de guvernare.
Ne Óng„duim, cu tot respectul, s„ re˛inem aten˛ia domnului Pre∫edinte al Rom‚niei, c„ fapta de Ónalt„ tr„dare, care este reglementat„ de art. 96 din Constitu˛ie, nu vizeaz„ numai ac˛iuni, fapte comise, ci ∫i inac˛iuni, neac˛iunea Óntr-o situa˛ie Ón care este atacat„ o valoare cardinal„ na˛ional„.
Domnul Pre∫edinte al Rom‚niei este singura persoan„ public„ din ˛ar„ care are dreptul s„ prezideze Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, iar prima lege care reglementeaz„ activitatea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii este Legea nr. 51/1991, este Legea cu privire la siguran˛a na˛ional„.
Œn art. 3 din aceast„ lege se enumer„, matematic, care sunt amenin˛„rile la adresa siguran˛ei na˛ionale.
Da˛i-mi voie s„ v„ re˛in aten˛ia asupra literei h). Acolo scrie a∫a: îini˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea, Ón orice mod, a ac˛iunilor rasiale, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune Ón pericol, sub orice form„, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei“... — art. 3 litera h) din Legea cu privire la siguran˛a na˛ional„! Nu se pune Ón pericol, sub o anumit„ form„, unitatea teritorial„ a Rom‚niei?
Ce face C.S.A.T.-ul? Pentru c„ uita˛i ce trebuie s„ fac„. La art. 7 din aceast„ lege, la litera b) — c„ le convine celor care sunt Ón C.S.A.T., Ón frunte cu domnul Pre∫edinte, sau nu le convine... Dac„ nu le convine, nu au dec‚t s„ lase locul liber, dar at‚ta vreme c‚t sunt la butoanele ˛„rii, aceste atribu˛ii prev„zute de lege trebuie exercitate, pentru c„ art. 7 litera b) spune c„ acest
Consiliu Suprem de Ap„rare a fi„rii aprob„ m„surile generale obligatorii pentru Ónl„turarea amenin˛„rilor prev„zute la art. 3. Ori sunt amenin˛„ri, ∫i atunci eu, Consiliu Suprem de Ap„rare a fi„rii, trebuie s„ adopt m„surile necesare, ori, atunci apreciaz„ C.S.A.T.-ul c„ nu sunt amenin˛„ri, ∫i este treaba noastr„ s„ le re˛inem aten˛ia c„ sunt asemenea amenin˛„ri.
Nu a auzit nimeni s„ se convoace o ∫edin˛„ pe aceast„ chestiune a C.S.A.T.-ului, de∫i problema se agit„ de foarte, foarte mult„ vreme.
De asemenea, Guvernul Rom‚niei, Ón baza articolului de baz„ din Constitu˛ie, art. 102, ca ∫i Ón baza art. 1 alin. 5 din Legea nr. 90/2001, are sarcina de a interveni.
Da˛i-mi voie s„ citez aceast„ func˛ie — exact a∫a se cheam„: îfunc˛ia de autoritate de stat a Guvernului“ —, ∫i toat„ lumea se va Óntreba, Ón spe˛„, cum ∫i-o Óndepline∫te Guvernul. E adev„rat c„ este ocupat acum cu delegarea la Europa.
îFunc˛ia de autoritate de stat este func˛ia prin care se asigur„ urm„rirea ∫i controlul aplic„rii ∫i respect„rii reglement„rilor Ón domeniul ap„r„rii ordinii publice ∫i siguran˛ei na˛ionale, precum ∫i Ón alte domenii“.
™i acum ne Óntreb„m: Óng„duie Legea referendumului, Legea nr. 3/2000, Legea administra˛iei publice locale, nr. 215/2001, Legea prefectului, nr. 304/2004, Legea privind organizarea adun„rilor publice, nr. 60/1991, Legea partidelor politice sau Legea privind asocia˛iile ∫i funda˛iile, nr. 246/2005, organizarea de referendum de c„tre structuri civice sau de c„tre organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale Ón afara cadrului statal? R„spunsul este categoric nu.
Reamintim, ca s„ se ∫tie, Ónc„ o gard„ constitu˛ional„, apropo de g„rzile Constitu˛iei la unitatea statului. Este vorba de art. 118 alin. (1), unde se precizeaz„: îArmata este subordonat„ exclusiv voin˛ei poporului pentru garantarea suveranit„˛ii, a independen˛ei, a unit„˛ii statului, a integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii ∫i a democra˛iei constitu˛ionale“.
Œn concluzie, fa˛„ de mai sus, solicit„m Pre∫edintelui Rom‚niei s„ convoace, de Óndat„, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, iar prim-ministrul s„ convoace o ∫edin˛„ special„ de Guvern, cu invitarea prefec˛ilor din jude˛ele vizate, adopt‚ndu-se m„surile legale care se impun pentru a se preÓnt‚mpina organizarea a∫a-zisului referendum, care organizare, Ón opinia noastr„, constituie un precedent foarte periculos, un atentat nu numai la ordinea constitu˛ional„, ci ∫i la siguran˛a na˛ional„.
Ne place s„ credem c„ miopia guvern„rii nu va fi mai puternic„ dec‚t interesul na˛ional al Rom‚niei, acela de a ap„ra unitatea ∫i integritatea statului rom‚n, a∫a cum sunt acestea prefigurate de Constitu˛ia Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Nu suntem oare capabili s„ facem fa˛„ unei Europe unde demnitatea na˛ional„ se constituie Óntr-un principiu al rela˛iilor de prietenie Óntre state?
Este de vin„ proasta preg„tire Ón plan istoric ∫i numai a celor care sunt pu∫i s„ ne reprezinte interesele ca stat ∫i ca na˛iune?
Actualmente, Ón nord-estul regiunii Transcarpatia, aproape de Polonia ∫i la c‚teva sute de metri de Slovacia, exist„ dou„ comunit„˛i rom‚ne∫ti, satele Mircea ∫i Poroscovo. Nu figureaz„ Ón niciun document istoric. Nici chiar Ón cele din Ucraina. Cu toate acestea, la vreo 50 de km de Ujgorod, tr„iesc, la limita s„r„ciei, peste 1.000 de rom‚ni.
Regiunea Cern„u˛i, care cuprinde nordul Bucovinei, f nutul Her˛ei ∫i fostul jude˛ Hotin, num„r„ 181.800 de rom‚ni, reprezent‚nd 19% din popula˛ia zonei. Œn regiunea Transcarpatia, Ón raioanele Teacev ∫i Rahovo, sunt 32.000 de rom‚ni, adic„ 2,6% din totalul popula˛iei.
Deporta˛i sau coloniza˛i, Ón regiunea Odessa, raioanele Ismail, Reni, Chilia ∫i Cetatea Alb„, se Ónregistreaz„ un num„r de 123.000 rom‚ni, adic„ 5% din popula˛ie, iar Ón regiunea Kirovograd se Ónregistreaz„, oficial, o popula˛ie de 8.200 rom‚ni.
Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc se constituie Óntr-unul din principalele obiective ignorate de c„tre autorit„˛ile ucrainene, dar ∫i rom‚ne. Problemele cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul Ón Rom‚nia fac aproape imposibil„ implicarea autorit„˛ilor rom‚ne Ón sprijinirea comunit„˛ii rom‚ne∫ti din Ucraina.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 Œn perioada sovietic„, num„rul ∫colilor rom‚ne∫ti deschise era destul de mare, dar, dup„ 1991, odat„ cu pr„bu∫irea comunismului, presiunile asupra ∫colilor rom‚ne∫ti sau asupra claselor cu predare Ón limba rom‚n„ au crescut brusc, av‚nd ca scop introducerea treptat„ a limbii ucrainene sau ruse, Ón loc de cea rom‚n„.
Treptat, clase din regiunea Odessa au fost desfiin˛ate sub pretextul c„ nu sunt suficien˛i elevi, Ómpotriva voin˛ei p„rin˛ilor ∫i a copiilor. Œn localit„˛ile din jurul Cern„u˛ilor, clasele rom‚ne∫ti au fost eliminate cu motiva˛ia c„ nu exist„ interes pentru ele, nefiind solicitate.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Rom‚nia are o datorie moral„ fa˛„ de ace∫ti oameni ∫i trebuie s„ se implice mai activ pentru ap„rarea drepturilor elementare ale omului ∫i ale minorit„˛ii rom‚ne∫ti din aceast„ ˛ar„.
Acum, dezinteresul autorit„˛ilor rom‚ne∫ti este evident, fiind preferate atitudini care pun mai presus de interesul rom‚nilor interesele conjuncturale sau economice, servind unor grupuri de interese care nu au nimic de-a face cu interesul statului rom‚n ∫i al neamului rom‚nesc.
Ne dorim pentru rom‚nii din Ucraina ∫coli ∫i educa˛ie Ón limba matern„, ne dorim s„ poat„ merge la biseric„, f„r„ s„ le fie team„, ∫i s„ asculte slujbele Ón limba matern„, ∫i nu doar atunci c‚nd sunt vizita˛i de oficialii rom‚ni. S„ le fie garantat„ reprezentarea Ón Parlament ∫i Ón organele centrale de stat, reprezentare la nivelul local — unde procentul le permite —, Óncetarea Ónchiderii de ∫coli ∫i clase rom‚ne∫ti, acceptarea dona˛iilor de carte din Rom‚nia ∫i scutirea de plata taxelor vamale aferente acestora, retrocedarea caselor na˛ionalizate ce au apar˛inut comunit„˛ii rom‚ne∫ti Ón trecut, permisiunea ridic„rii unor monumente ale domnitorilor rom‚ni precum ™tefan cel Mare.
Toate acestea nu constituie o list„ cu revendic„ri, ci doar Ónsu∫irea principiilor democratice de c„tre Ucraina.
Acestea sunt problemele serioase pe care trebuie s„ le abordeze pe masa de lucru politicienii rom‚ni ∫i str„ini. Rom‚nia a acordat minorit„˛ilor toate drepturile, acest lucru fiind unanim recunoscut de Comunitatea European„.
Nu solicit„m nici autodeterminare ∫i nici autoguvernare pentru rom‚nii din Ucraina. Acest lucru s-ar constitui Óntr-un atac la adresa suveranit„˛ii acestui stat, suveranitate pe care o recunoa∫tem ∫i nu o contest„m. Comunitatea rom‚neasc„ din Ucraina trebuie Óns„ sprijinit„ ∫i are dreptul s„ beneficieze de drepturile sale elementare.
V„ mul˛umesc.
Rog, a∫adar, Ministerul de Externe ∫i autorit„˛ile rom‚ne s„ cear„ ferm p„r˛ii britanice Óncetarea imediat„ a acestei situa˛ii ∫i, dac„ nu se Ónt‚mpl„, s„ se ia m„suri de perfect„ reciprocitate.
Cet„˛enilor britanici care solicit„ viz„ pentru Rom‚nia trebuie s„ li se explice c„ regimul care li se aplic„ lor este cel impus de autorit„˛ile britanice ∫i preluat prin simetrie de partea rom‚n„.
La urma-urmei ∫i Rom‚nia, ca ∫i Marea Britanie, este membru activ al Coali˛iei antiteroriste, deci trebuie s„ fie la fel de vigilent„, ca ∫i Marea Britanie, cu privire la cine intr„ pe teritoriul s„u, iar autorit„˛ile britanice trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ nu-i pot trata pe rom‚ni ca pe ni∫te europeni de categoria a doua.
V„ mul˛umesc.
Œn acestea condi˛ii, Consiliul Diocezei Catolice de rit latin Alba Iulia func˛ioneaz„ legal ∫i se ocup„ de administrarea bunurilor biserice∫ti p‚n„ Ón 20 august 1948, c‚nd activitatea consiliului a fost suspendat„ de c„tre episcopul Márton Áron, av‚nd Ón vedere c„ guvernul comunist a Ónceput na˛ionalizarea averilor biserice∫ti.
Tocmai pentru a-i proteja de eventualele atrocit„˛i pe membri laici ai consiliului, domnul episcop a emis un decret prin care a suspendat activitatea p‚n„ la o hot„r‚re de reluare a acesteia.
Œn decretul de suspendare, am ∫i acest decret, se stipuleaz„ urm„toarele: îsuspendarea vremelnic„ a
prerogativelor consiliului p‚n„ c‚nd nu se va ordona Ón scris continuarea activit„˛ii consiliului“.
Acest ordin de continuare a activit„˛ii consiliului a fost emis dup„ schimbarea regimului statal din ˛ara noastr„ la 11 februarie 1991 de c„tre episcopul Bálint Lojas, ∫i prin acest decret am fost ∫i eu numit Ón acest consiliu.
Œn consecin˛„, Statusul Romano-Catolic a func˛ionat de-a lungul secolelor Ón mod legal ∫i func˛ioneaz„ ∫i Ón continuare, prin schimbarea denumirii din anul 1932, sub denumirea de Consiliul Diocezei Romano-Catolice de rit latin Alba-Iulia, ca un organ propriu al Arhiepiscopiei, ∫i corespunde tuturor cerin˛elor legale ale ˛„rii, precum ∫i ale prevederilor codexurilor canonice.
™i, Ónc„ un am„nunt, au fost chiar procese Ón acest sens, Óncep‚nd cu anul 1999 ∫i 2000, iar instan˛ele s-au pronun˛at deja Ón aceast„ privin˛„ stabilind c„ acest consiliu este identic prin transformarea denumirii Ón Statusul Romano-Catolic din Ardeal.
Am dorit s„ relatez aceste date pentru c„ Ón pres„ au ap„rut anumite zvonuri c„ ar fi ceva ilegal Ón activitatea Statusului Romano-Catolic. Dac„ dori˛i, v„ pot pune la dispozi˛ie documentele prin care demonstr„m c„ ac˛ion„m Ón conformitate cu legile Rom‚nei ∫i Ón conformitate cu codexurile canonice.
V„ mul˛umesc.
Citesc din lucrare: îmaghiarizarea acestora a fost f„cut„ la Ónceputuri ∫i a fost deplin„ din punct de vedere al limbii, p„str‚ndu-se doar modul de organizare tribal„ Ón 6 genuri a c‚te 4 ramuri“.
Faptul c„ nu exist„ aceea∫i origine etnic„ Óntre secui ∫i maghiari trebuie cunoscut pentru a evita eventuale mesaje de tip ultrana˛ionalist.
Aceste elemente istorice pot da c‚∫tig de cauz„ celor care sus˛in na˛iunea civic„, ∫i nu na˛iunea de origini etnice.
Din experien˛a pe care am acumulat-o Ón cadrul Parlamentului European, Ón calitate de euroobservator pe o perioad„ de mai mult de un an, am constat c„ Rom‚nia este atacat„ din punct de vedere politic de c‚teva persoane care, Ón mod constant, propun texte cu caracter antirom‚nesc.
Sus˛in cu t„rie, subliniez, c„ aceast„ pozi˛ie nu este a statului maghiar, nu este a partidelor din Ungaria, nici a U.D.M.R.-ului, ci a unor persoane pe care vi le voi nominaliza.
Sunt deputa˛ii Schopflin, Gál, Tabajdi din Grupul parlamentar P.P.E., doamna Levai din Grupul parlamentar al Partidului Socialist, deputata Mohacsi din Grupul liberal, care, prin rezolu˛ii, manifest„ri, seminarii sau Ón calitate de raportori nu au alt îadversar“ dec‚t Rom‚nia.
M„ voi referi, Ón context, la seminarul îMade in Romania“ privind ceang„ii, precum ∫i la scrisorile adresate Comisiei Europene Ón care se sus˛ine c„ Rom‚nia nu Óntrune∫te condi˛iile de acces Ón Uniunea European„ pentru c„ nu respect„ drepturile omului, pentru c„ Ómpotriva popula˛iei rome îse folose∫te violen˛„ institu˛ionalizat„“, citez din aceste documente, exist‚nd îreglement„ri, legi speciale“ privind ac˛iunile poli˛iei, care sunt descrise ca îasalturi“ Ómpotriva copiilor ∫i femeilor.
S„pt„m‚na viitoare, pe ordinea de zi a Comisiei de libert„˛i civile, justi˛ie ∫i afaceri interne se afl„ sugestiile ce vor fi trimise c„tre Comisia de afaceri externe a Parlamentului European care pot fi incluse Ón Raportul Moscovici privind accesul Rom‚niei la Uniunea European„.
Raportor este doamna Kinga Gál care, Ón proiectul propus spre dezbatere, sus˛ine, printre altele, c„ Legislativul trebuie s„ elimine m„surile discriminatorii aflate Ón legea electoral„ actual„; c„ Ón materia protec˛iei minorit„˛ilor s-a constatat doar un progres limitat, urm‚nd ca Rom‚nia s„ fie monitorizat„ de Centrul european pentru rasism ∫i xenofobie; c„ exist„ cazuri de violen˛„ institu˛ional„ Ómpotriva popula˛iei rome; c„ minoritatea
maghiar„ trebuie s„ fie protejat„ Ón acord cu principiul autoguvern„rii.
Mai mult dec‚t at‚t, doamna Gál solicit„ Ón raportul ei ca Parlamentul European s„ stabileasc„ un mecanism de verificare permanent„ nu numai Ón ce prive∫te justi˛ia ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei, dar ∫i Ón domeniul protec˛iei copiilor ∫i a minorit„˛ilor.
Ca reac˛ie la aceste pozi˛ii publice, care denaturau imaginea ˛„rii noastre, euroobservatorii liberali rom‚ni au depus amendamente corectoare.
Stima˛i colegi,
Am Óncercat prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi s„ atrag aten˛ia c„ unii parlamentari europeni, c‚t ∫i unii din ˛ara noastr„ Ó∫i irosesc energiile cu probleme minore, din punctul meu de vedere, Ón loc s„ colaboreze pentru o c‚t mai rapid„ integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
Am Óncheiat negocierile cu Uniunea European„, avem oameni care ∫tiu ce se cere la Bruxelles ∫i care ar fi ridicat prestigiul ˛„rii Ón mediile europene, dar puterea a tratat ∫i continu„ s„ trateze cu indiferen˛„ experien˛a de care ar fi putut, acum, beneficia Rom‚nia.
Un comisar vulnerabil, f„r„ sus˛inere politic„ clar„, f„r„ profil de notorietate, nu va putea s„ se impun„ la Bruxelles, iar Ón 2009, c‚nd din 27 de comisari europeni vor r„m‚ne doar 20, nu vom avea nicio ∫ans„ s„ mai avem un reprezentant Ón structurile executive ale Uniunii Europene. Ne afl„m deci Ón fa˛a unui e∫ec clar, inadmisibil, care ne va afecta pe termen lung, Ón care interesul na˛ional este prizonierul jocurilor politice interne.
Pre∫edintele Rom‚niei ∫i premierul au obliga˛ia moral„ s„ fac„ un gest de responsabilitate prin convocarea unor consult„ri, a unor discu˛ii pe marginea componen˛ei din Parlamentul Europei ∫i a ∫anselor pe care comisarul european din partea Rom‚niei le are Ón acest for legislativ european.
Nu ne putem situa pe pozi˛ii conflictuale cu Comisia ∫i Parlamentul Europei, nu ne putem permite un nou refuz ∫i un alt e∫ec. At‚t ∫eful statului, c‚t ∫i prim-ministrul trebuie s„ ias„ din tran∫eele r„zboiului ∫i s„ Ónceap„ un proces de consult„ri, pe problemele integr„rii, cu toate partidele politice parlamentare, care s„ aib„ pe agend„ at‚t construirea consensului Ón privin˛a candidatului Rom‚niei, c‚t ∫i a sprijinului pentru el.
Este inadmisibil ca Rom‚nia s„ se afle azi pe prima pagin„ a tuturor ziarelor occidentale, Ónt„rindu-se ideea c„ nu are valori, resurse, oameni preg„ti˛i pentru Uniunea European„.
Domnul Voiculescu spunea mai devreme c„ Rom‚nia trebuie s„ fie a ∫aptea putere Ón Europa. Din p„cate, este oaia neagr„, cea care va crea probleme ∫i care sperie pe toat„ lumea pentru c„ va crea probleme, pentru c„ nu este Ón stare nici m„car s„-∫i promoveze interesul na˛ional, dar„-mi-te s„ mai contribuie la dezvoltarea Europei unite.
Merit„ Rom‚nia ∫i poporul rom‚n acest tratament? Actualii guvernan˛i poart„ responsabilitatea izol„rii noastre interna˛ionale. Nu avem prieteni, nu avem alia˛i, nu avem sus˛in„tori. Ei poart„ responsabilitatea situa˛iei penibile Ón care ne afl„m azi, Ón Europa, ca s„ nu mai spun c„ Ó∫i demonstreaz„ acum m„sura valorii lor, at‚ta vreme c‚t noul propus este cel care a fost adjunctul negociatorului-∫ef al Rom‚niei, din perioada 2000—2004, adjunctul domnului Vasile Pu∫ca∫. Eu nu am Ón˛eles de ce cei de la P.N.L. ∫i domnul prim-ministru nu au avut curajul de a apela la cel care l-a format pe domnul Orban, de a apela la domnul Vasile Pu∫ca∫, pentru c„ pre∫edintele Bulgariei, domnul P„rvanov, de∫i socialdemocrat, a recunoscut-o pe liberala Kuneva ca cea mai bun„ Ón domeniu, dup„ cum premierul Aznar la vremea sa de dreapta a numit un comisar socialist, Solana. Acum, doamna Merkel merge mai departe cu Verheugen, social-democrat. ™i ∫ti˛i care e diferen˛a Óntre ace∫ti oameni politici? Preocuparea lor a fost de a pune cel mai bun om pentru ˛ara lor, nu de a-∫i pune oamenii Ón func˛iile pe care le cred ale lor, personale.
Eu am tot respectul pentru domnul Orban, ca tehnician ∫i ca func˛ionar, dar c‚t„ influen˛„, c‚te rela˛ii, c‚t„ sus˛inere politic„ va avea d‚nsul la Bruxelles? Am pierdut ∫i pierdem Ón continuare noi, Rom‚nia, ca ˛ar„, pe toat„ linia ∫i, dac„ se merge Ón acest ritm, va fi din ce Ón ce mai r„u, submin‚nd toate eforturile ∫i realiz„rile pe care le-a f„cut ˛ara noastr„ pe linia integr„rii europene Ón ultimii 17 ani.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Ei bine, din acest motiv este limpede c„ acei mini∫tri ai Europei, care sunt comisarii, trebuie s„ fie mai presus de orice dubiu. Pe scurt, ei trebuie s„ aduc„ stabilitate proiectului, ∫i nu fragilizare.
A doua lec˛ie prive∫te fa˛a european„ a politicii rom‚ne∫ti. De ani de zile, la Bruxelles se face o sistematic„ revist„ a presei rom‚ne∫ti sau bulg„re∫ti sau din orice ˛ar„ v„ pute˛i imagina ∫i, Ón acest fel, fiecare actor politic apare Ón aceast„ banc„ de date. Practic, sunt inventariate acolo faptele, declara˛iile unui politician, dar ∫i ceea ce se spune sau se crede despre el. Cu at‚t mai mare trebuie, cred, s„ fie grija fiec„ruia dintre noi pentru ecourile legate de numele s„u.
Œn fine, mai este un detaliu — Ón Rom‚nia, b‚rfa ∫i zvonul au Ónc„ un puternic impact social. Presa noastr„ nu are monopolul informa˛iei interne. Din contr„, zvonurile sunt un concurent redutabil, iar, deseori, cum se ∫tie, zvonurile alimenteaz„ chiar coloanele consistente ale presei.
Œn cazul Vosganian, este foarte probabil ca europarlamentarii sociali∫ti din Parlamentul European s„ fi fost alimenta˛i, dac„ mai era nevoie, cu zvonuri ∫i de unii dintre observatorii sociali∫ti rom‚ni.
Desigur, peste tot Ón lume, presa se Ómbin„ cu zvonul, dar probabil c„ la o scar„ mai mic„. Œn fond, ar fi facil s„ incrimin„m presa at‚ta vreme c‚t noi to˛i, p‚n„ la urm„, colport„m — ∫i o facem cu pl„cere — zvonuri. Nu pot uita o fraz„ a unui politolog american — Ken Jowitt — care, odat„, Óntr-un studiu al s„u, spunea c„, dac„ Rom‚nia ∫i-ar putea exporta zvonurile, ea ar fi mai bogat„ dec‚t Germania.
Ei bine, cred eu c„ domnul Varujan Vosganian a fost unul dintre primii care au putut constata cum zvonurile plecate din Rom‚nia pot repede ajunge la urechi europene. Vrem, nu vrem, este ∫i acesta un semn al apartenen˛ei noastre la Europa.
V„ mul˛umesc mult.
Personal, Ói mul˛umesc pentru acest gest, pentru c„ el vine s„ ne informeze asupra unui fapt care — repet — nu este nici singular ∫i nu este nici opus unor fapte de peste grani˛„. Iat„, copiii ace∫tia, pentru a urma o ∫coal„ Ón limba rom‚n„ Ón Rom‚nia — s„ nu uit„m aspectul — ar trebui s„ mearg„ la Sf‚ntu Gheorghe. Drumul p‚n„ acolo e lung ∫i se spune c„ legea nu d„ voie nim„nui s„ cheltuie bani pentru microbuzul care ar trebui s„-i duc„ pe copii la aceast„ distan˛„, la Sf‚ntu Gheorghe. Cheltuiala este peste puterile lor financiare. Prim„riile au refuzat categoric s„-i ajute, pentru c„ pe raza localit„˛ilor se poate permite transportul la ∫coli, Ón afara localit„˛ilor nu.
Conducerea Colegiului îMihai Viteazul“ din Sf‚ntu Gheorghe le-a pus la dispozi˛ie elevilor microbuzul s„u pentru transport ∫colar, cu condi˛ia s„ se g„seasc„, totu∫i, cineva care s„ pl„teasc„ motorina, care cost„ 150.000.000 de lei vechi pentru Óntregul an ∫colar. ™i Ónc„ un gest admirabil al deputatului Petre Str„chinaru: el a anun˛at c„ va pl„ti personal carburantul din propriul buzunar, timp de o lun„ de zile, p‚n„ se va putea g„si o alt„ solu˛ie, pentru c„ p„rin˛ii copiilor au spus c„ prefer„ s„ nu-i mai dea la ∫coal„, dec‚t s„-i Ónscrie for˛at la o ∫coal„ cu limba de predare maghiar„. De fapt,
nu e vorba de a li se preda Ón limba maghiar„ sau Ón limba turc„, e vorba de a nu-i obliga pe copiii de rom‚ni s„ Ónve˛e Ómpotriva naturii.
M„ Ónscriu, al„turi de domnul deputat Str„chinaru, ∫i Óncerc s„ v„ conving ∫i pe dumneavoastr„ s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ poat„ fi pl„tit transportul acestor copii de la locurile lor de via˛„ p‚n„ la Sf‚ntu Gheorghe, pentru a putea urma ∫coala Ón limba rom‚n„. Sunt 16 viitori cet„˛eni rom‚ni.
A∫ vrea s„ v„ spun un alt aspect din jude˛ul Mure∫: dup„ o Óntrerupere de 9 ani, ∫coala rom‚neasc„ din comuna Tirimioara, din satul Tirimioara, comuna Cr„ciune∫ti, jude˛ul Mure∫, ∫i-a redeschis por˛ile pentru trei copii, elevi Ón clasa Ónt‚i. Acest fapt a fost posibil Ón urma str„daniei a trei oameni: deputatul P.R.M. de Mure∫, Adrian Moisoiu, consilierul jude˛ean Maria Diaconescu ∫i Ionela Szoci, mama unuia dintre copii, care au f„cut demersurile necesare c„tre autorit„˛i ∫i au contribuit pe cheltuiala lor la repararea ∫i igienizarea ∫colii. Œnso˛i˛i de p„rin˛ii lor, cei trei copii: Marius Moldovan, Sergiu Solov„stru ∫i Alexandru Szoci s-au a∫ezat Ón b„ncile clasei Ónt‚i cu predare Ón limba rom‚n„. A∫a ne scrie omul de cultur„ ∫i de caracter, Ion Dr„gan, din Mure∫. I-a Ónt‚mpinat emo˛ionat„ domni∫oara Raluca Moldovan, Ón v‚rst„ de 22 de ani, institutoare suplinitoare ∫i student„ Ón ultimul an la Universitatea îPetru Maior“ din T‚rgu-Mure∫, fapt profund emo˛ionant. Parc„ din cronica altor vremuri.
™i, totu∫i, dincolo de aceste aspecte, Óntrebarea mea este: poate statul rom‚n s„-∫i lase copiii la discre˛ia s„r„ciei?
Ace∫tia sunt termenii discu˛iei.
nu mai are puterea s„ se exprime ∫i trebuie s„ o facem noi Ón numele lui. Am cerut, de altfel, ministrului culturii asisten˛„ pentru a publica opera lui Ioan Alexandru, opera Óntreag„, publicistica, poezia lui Ioan Alexandru. Din p„cate, nu am g„sit, deocamdat„, Ón˛elegerea cuvenit„ la acest domn.
™i o ultim„ chestiune pe care vreau s„ v-o reamintesc.
Ast„zi, doamnelor ∫i domnilor senatori, se Ómplinesc 14 ani de la absurda, de la nedreapta moarte a marilor arti∫ti basarabeni, Doina ∫i Ion Aldea Teodorovici. Ei au plecat dintre noi pe nea∫teptate, Ónainte de a-∫i termina de rostit mesajul excep˛ional, care ar fi putut gr„bi reg„sirea fra˛ilor de pe ambele maluri ale Prutului. Doina ∫i Ion Aldea Teodorovici sunt uita˛i, nicio televiziune, niciun post de radio n-au crezut de cuviin˛„ s„ aminteasc„ faptul c„ undeva Ón Rom‚nia, undeva l‚ng„ Urziceni, Ón Rom‚nia, au murit Ón octombrie 1992 doi c‚nt„re˛i ai unit„˛ii na˛ionale ∫i c„ au l„sat celor ce tr„iesc Ónc„, dup„ moartea lor, acest mesaj de continuitate. S-au ridicat Ón cinstea lor, atunci, cruci, troi˛e, monumente.
Iat„ c‚t de gr„bi˛i suntem, iat„ c‚t de uituci suntem! Ei au reamintit poporului rom‚n de pe ambele maluri ale Prutului versurile marelui poet care a fost ∫i este Grigore Vieru privitoare la unitatea noastr„ Óntru Eminescu. Ei au f„cut posibil„ Ón˛elegerea ad‚nc„ a apartenen˛ei noastre la acela∫i neam, la aceea∫i istorie, ∫i obliga˛ia de a reg„si Ón perspectiv„ toate c„ile pe care le-am pierdut spre a fi Ómpreun„.
Am scris pu˛in Ómpreun„ cu ei ∫i numai Ón 1992. Fusesem, Ón mai 1992, Ómpreun„ cu Doina ∫i Ion Aldea Teodorovici ∫i cu Grigore Vieru pe frontul transnistrean. Nu ne-a fost fric„ de inamici! Mai mult dec‚t at‚t, prin c‚ntecele lor, ei au reu∫it s„-i apropie pe unii dintre inamici ∫i am c‚ntat Ómpreun„, acolo, Ón Transnistria, dac„ se poate Ónchipui a∫a ceva, îTrece˛i, batalioane rom‚ne, Carpa˛ii!“
Œn amintirea lor, pentru c„ 14 ani Ónseamn„ at‚t de mult ∫i la scara istoriei at‚t de pu˛in, permite˛i-mi s„ reamintesc versurile pe care le recitam ∫i le c‚ntam Ómpreun„ din c‚ntecul îMaluri de Prut“: îCurge Prutul Óntre noi ∫i pl‚nge,/C„ e greu ∫i nou„ ne e greu./La un val de ap„, trei de s‚nge/Bietul Prut uitat de Dumnezeu“.
Dumnezeu s„-i ˛in„ Ón oastea lui de Óngeri!
Sprijinul financiar acordat produc„torilor agricoli se face prin atribuirea gratuit„ de bonuri valorice nominale.
Suntem de acord cu amendamentele prezentate Ón comisie ∫i solicit„m adoptarea legii prin votul Senatului. Mul˛umesc.
Care sunt m„surile luate pentru promovarea ∫i respectarea drepturilor lucr„torilor rom‚ni afla˛i Ón str„in„tate?
Solicit r„spunsul scris ∫i electronic. V„ mul˛umesc.
Œn prezent, Ómpreun„ cu universit„˛ile, se lucreaz„ la o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea spa˛iilor de c„min.
A∫ vrea s„ v„ dau c‚teva date care completeaz„ informa˛iile de care ave˛i nevoie.
2.287 miliarde au fost investite numai pentru cheltuielile de capital, din total 8.000 la Ónv„˛„m‚ntul superior, ceea ce Ónseamn„ c„ se apropie de 30% total investi˛ii, care au fost direc˛ionate spre c„mine, spre spa˛ii de cazare. Din acestea, 35% au fost pentru c„minele noi de care vorbeam, 58% pentru reabilitarea c„minelor, respectiv 7% pentru consolid„ri. O s„ v„ dau materialul cu valori Ón cuantum exact.
A∫ vrea s„ v„ mai informez c„ avem urm„toarea situa˛ie la c„mine: 303 c„mine, din care 26 sunt construite Ónainte de 1950 — am s„ revin — 134 sunt construite Óntre 1951 ∫i 1970, 98 sunt construite Óntre anii 1971—1981 ∫i restul de 46, dup„ 1980.
Avem ca obiectiv, Ón 2008, s„ fie toate c„minele reabilitate ∫i ne vom atinge acest obiectiv. Este un obiectiv strategic.
™i a∫ vrea s„ v„ spun cum st„m acum: c„minele care au fost construite Ónainte de 1950 sunt toate reabilitate; din 134 de c„mine din perioada 1951—1970 s-au reabilitat 104, mai avem Ónc„ 30; din c„minele construite Óntre 1971—1981, din 98 s-au reabilitat 39; celelalte, construite dup„ 1980, sunt relativ noi, vor fi totu∫i Ómbun„t„˛ite pentru c„ vrem ca toate c„minele s„ aib„ condi˛ii de locuit — cum zicem noi — la nivel de trei stele, ∫i avem foarte multe c„mine Ón acest sens.
C„mine foarte proaste, cu condi˛ii de locuit inacceptabile nu mai sunt, dar, de exemplu, la Universitatea Agronomic„ din Bucure∫ti, unde au cazat studen˛i, la cererea lor, Ón spa˛ii de Ónv„˛„m‚nt, s„ spunem, Ón biblioteci, 10—12 locuri, sunt cazuri izolate care au fost la solicitarea studen˛ilor. ™i trebuie c‚nt„rit cum este mai bine, s„-i refuzi ∫i s„ spui c„ ai toate condi˛iile asigurate corect sau s„ rezolvi o situa˛ie pe traseu.
Dar v„ asigur, domnule senator, c„ investi˛iile merg pe direc˛ie bun„, spre spa˛iile sociale ∫i spre cantine.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/9.XI.2006 preluat aceast„ responsabilitate — reuniuni de acest tip se preg„tesc Óntr-un num„r mult mai mare. Viitorul Sommet, care va avea loc Ón 2008 la Québec, este deja preg„tit, Ón acest moment, de o echip„ de peste 150 de persoane.
Deci aceast„ solicitare a hotelurilor din Bucure∫ti ∫i, respectiv, deficitul de personal de specialitate Ón aceast„ privin˛„ ne-au condus la acest mod de organizare a caz„rilor.
Nu a fost vorba de un discount. S-a prezentat, este adev„rat, la licita˛ia organizat„ o societate care a propus un discount, un discount propus de societate, numai c„ pre˛urile globale oferite de respectiva societate Ón raport cu pre˛ul firmei care a c‚∫tigat erau cu peste 100.000 de euro mai mari. Cu alte cuvinte, ei ofereau pre˛uri cu peste 100.000 de euro mai mari ∫i o sc„dere de 1% din aceste pre˛uri, iar noi am ales varianta, efectiv, cea mai avantajoas„.
Am semnalat, Óns„, pe de alt„ parte, de la bun Ónceput, faptul c„ pre˛urile — ∫i aici ating ∫i a doua chestiune din interpelarea domnului senator — de cazare sunt mai mari dec‚t Ón mod obi∫nuit. Am semnalat aceast„ chestiune de la bun Ónceput, am considerat din primul moment c„, fiind vorba de un interes public major, organizarea acestei reuniuni interna˛ionale nu a fost ceva care s„ ˛in„ doar de o institu˛ie din Rom‚nia sau s„ angajeze un interes privat. Fiind vorba de un interes public major, ne a∫teptam ca mediul hotelier din Bucure∫ti s„ fie disponibil ∫i, a∫a cum domnul senator a sugerat, s„ ofere ni∫te condi˛ii interesante, cu at‚t mai mult cu c‚t era vorba de bugetul public, era vorba de bani din bugetul public care au acoperit o parte din cheltuieli, ∫i anume, doar cheltuielile pentru rangurile foarte Ónalte, pentru delega˛iile oficiale compuse din 1 plus 4 persoane, un ∫ef de delega˛ie ∫i 4 membri cu rang Ónalt, mini∫tri de externe, mini∫tri ai culturii.
Œn afar„, Óns„, de aceste cheltuieli sigur c„ a fost vorba de delega˛ii de Ónso˛ire, au fost mii de delega˛i Ón aceast„ situa˛ie ∫i era Ón interesul hotelierilor de a c‚∫tiga, Ón acest fel, prin pre˛uri interesante, c‚t mai mul˛i clien˛i. Or, noi ne-am trezit tocmai Ón situa˛ia contrar„, ∫i iar„∫i am semnalat acest lucru public la timpul potrivit, ne-am trezit Ón situa˛ia Ón care, din cauza acestor pre˛uri foarte ridicate, delega˛ii de Ónso˛ire ale acestor delega˛ii oficiale au fost diminuate, pentru c„ au considerat c„ pre˛urile sunt inaccesibile.
Cred c„, Ón aceste condi˛ii care nu au fost u∫oare, trebuie s„ v„ spun foarte sincer, a fost destul de greu s„ mont„m tot acest dispozitiv care prevedea, pe de o parte, rezervarea ∫i blocarea unor camere delega˛iilor pentru care pl„team noi ∫i blocarea unui num„r de camere care putea s„ se schimbe de la o zi la alta ∫i care s-a schimbat, de altfel, p‚n„ Ón ultimul moment, pentru delega˛iile de Ónso˛ire care Ó∫i asumau cheltuielile.
A fost un dispozitiv greoi, Ón condi˛iile actuale, ∫i trebuie s„ v„ spun c„ am avut, totu∫i, p‚n„ la urm„, ecouri foarte bune, de la calificativul public exprimat Ón conferin˛a de pres„ final„ de pre∫edintele Republicii Franceze, domnul Jacques Chirac — îa fost un Sommet impecabil organizat!“ —, la evaluarea pe care a f„cut-o Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei, care a considerat c„ e cel mai reu∫it Sommet al Francofoniei organizat vreodat„.
V„ mul˛umesc mult.
BineÓn˛eles, r„m‚n la dispozi˛ia domnului senator, pentru alte detalii.
Deci, totalul camerelor de 3, 4 ∫i 5 stele care pot fi oferite la hotelurile din Bucure∫ti variaz„ Ón jurul acestor
cifre, 2.500—3.000. Or, b„nuiesc c„ hotelierii au avut, din acest motiv, o pozi˛ie foarte tare, adic„ asta s-a Ónt‚mplat din ceea ce ne spuneau nou„ sau acestui agent care a pl„tit, p‚n„ la urm„, avansul ∫i care a blocat aceste camere.
V„ spun foarte sincer, ∫i eu am fost, personal, dezam„git. ™tiu c„, Ón genere, c‚nd se organizeaz„ asemenea mari reuniuni interna˛ionale sau mari competi˛ii sportive, pre˛urile au tendin˛a s„ creasc„, asta este o tendin˛„ general„. Œn acela∫i timp, v„ spun sincer c„ ∫i eu am fost ∫ocat s„ aflu, de pild„, c„ s-a cerut pentru o camer„ simpl„ 500 de euro, ∫i, am spus public de atunci, este o b„taie de joc ∫i nu recomand„m delega˛iilor s„ intre Ón contact cu asemenea hotelieri, pentru c„ nu vrem s„ le cre„m imaginea c„ vin aici s„-i jefuim.