Poate c„ unele lucruri cu privire la rela˛ia noastr„ cu mass-media trebuie spuse din c‚nd Ón c‚nd, mai ales Ón situa˛iile Ón care ceea ce spunem de la acest microfon nu este menit s„ r„m‚n„ o simpl„ moned„ de circula˛ie intern„, ci Óncearc„ s„ dea o m‚n„ de ajutor (∫i n-o poate face f„r„ sprijinul mass-media) oamenilor afla˛i Ón dificultate, Óntr-o situa˛ie social„ precar„ sau Óntr-o convulsie na˛ional„ grav„.
Regret c„, atr„g‚nd aten˛ia — spre exemplu — asupra nenorocirii care se Ónt‚mpl„ cu rom‚nii din Transnistria ∫i cu cei din Bucovina de Nord, nu avem drumul deschis c„tre cei pentru care sunt f„cute aceste declara˛ii. Ei ar avea mare nevoie de sprijinul nostru, ca ∫i lupt„torii pentru dreptate na˛ional„ de la Chi∫in„u, ca ∫i rom‚nii afla˛i pretutindeni Ón lume, ca ∫i rom‚nii din Rom‚nia pe care nedreptatea Ói Óncovoaie adesea.
De aceea, a∫ insista asupra rug„min˛ii ca, indiferent de opiniile despre unul sau altul dintre noi, cei ce scriu ∫i rezum„ declara˛iile noastre m„car s„ aminteasc„ ∫i de esen˛ialul lor. Sigur c„ **presa este liber„ ∫i r„m‚ne liber„, dar poate c„ exist„ ∫i un drept la imagine al Senatului ∫i al senatorilor. Rezumatele s„ fie obiective** ∫i s„ dea Óncurajarea necesar„ celor care au nevoie de ea. ™i nu sunt pu˛ini, ∫i nu sunt rare ocaziile Ón care aceast„ Óncurajare trebuie dat„.
N-a∫ putea trece mai departe f„r„ a spune c„ **Preafericitul Teoctist, Patriarhul Rom‚niei, a Ómplinit venerabila v‚rst„ de 89 de ani ∫i e momentul s„-i mul˛umim pentru echilibrul pe care a reu∫it s„-l ˛in„ Ón„untrul credin˛ei noastre str„mo∫e∫ti ∫i Ón raport cu**
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004
**celelalte culte religioase fr„˛e∫ti** . La 89 de ani, Preafericitul Teoctist merit„ omagiul nostru, m„car pentru acestea, dac„ nu pentru mult mai multe. Oricum, Preafericitul Teoctist va r„m‚ne Ón istoria cre∫tinismului ca ierarhul din R„s„rit care a reu∫it s„ creeze puntea cu Sanctitatea sa Papa de la Roma ∫i s„ Ól avem oaspete, Ón condi˛iile Ón care nu Ón toate ˛„rile majoritar ortodoxe faptul acesta a fost posibil. Œn unele chiar, Ón mari ˛„ri cu care suntem vecini, s-a protestat vehement Ómpotriva reg„sirii bisericilor fr„˛e∫ti.
Un alt fapt care n-ar trebui s„ ne scape, pentru c„ nu ∫tim c‚t„ putere de a duce v‚rsta mai departe au ace∫ti oameni, este c„ fostul nostru coleg, deputatul ∫i pre∫edintele Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ din Camera Deputa˛ilor, **academicianul Gabriel fiepelea, a Ómplinit 88 de ani** . Am lucrat o perioad„ cu Domnia sa. Rareori am v„zut un om at‚t de permeabil la idei ∫i at‚t de deschis dialogului. Œi transmit din locul acesta cele mai bune g‚nduri ∫i mul˛umiri pentru c„ exist„. Plec„ciune, Maestre!
Concomitent cu aceste fapte, aproape ∫i uneori de-a dreptul luminoase, se petrec Ón continuare abdic„ri de la ceea ce ar trebui s„ fie conduita noastr„ de oameni publici. Iat„, **a Ónceput o nou„ campanie, o nou„ diversiune pentru reabilitarea criminalului de r„zboi Albert Wass, scriitor, a∫a cum spuneam, nu lipsit de valoare, dar Ómpov„rat de acuza˛iile ∫i de sentin˛ele de mare criminal de r„zboi pe care le-a primit.**
Este o ciud„˛enie c„, Ón vreme ce noi to˛i ar trebui s„ ne orient„m — ∫i uneori o ∫i facem, nu de pu˛ine ori — c„tre problemele esen˛iale ∫i c„tre viitorul acestei ˛„ri, exist„ for˛e reac˛ionare Ón Rom‚nia care par preg„tite numai pentru resuscitarea ∫i asmu˛irea cicatricelor, pentru de∫teptarea unor r„ni Ónchise, pentru crearea de focare ale diversiunii.
Concomitent cu acea nebunie — pentru c„ altfel n-o pot numi — privind punerea Statuii Generalilor Asasini la Arad, lucru care nu trebuie s„ se Ónt‚mple ∫i asupra c„ruia trebuie s„ se pronun˛e, Ón primul r‚nd, forurile ∫tiin˛ifice ale ˛„rii, Academia Rom‚n„ cu istoricii ei, prin dialogul pe care trebuie s„-l provoace cu societatea civil„, concomitent cu acea perseveren˛„ diabolic„ de a sfida majoritatea rom‚neasc„, **se petrec ∫i celelalte lucruri care nu pot s„ nu ne smulg„ dezacordul, ∫i anume Óncercarea de reabilitare a lui Wass Albert pe care chiar Jandarmeria** — am mai spus-o o dat„ — **pe care chiar Jandarmeria Regal„ Ungar„ Ól considera criminal** . Actele exist„, le-am publicat Ón **îFlac„ra lui Adrian P„unescu“** . Am Óncercat, astfel, s„ aduc date obiective cu privire la aceasta. Mai mult dec‚t at‚t, **îCarpatok Nep“, Poporul Carpa˛ilor,** asocia˛ie cu sediul la Budapesta, ∫i membrii acestei asocia˛ii vor organiza, Ón perioada 20—21 februarie, Ón Ungaria ∫i Ón 4 ora∫e din Rom‚nia — iat„ ce siguran˛„ de sine au ace∫ti oameni, ei joac„ pe terenuri din Rom‚nia, parc„ sunt terenurile din buc„t„ria lor! —, pe terenuri din Rom‚nia, Ón 4 ora∫e: Cluj-Napoca, T‚rgu-Mure∫, Satu-Mare ∫i Miercurea-Ciuc, o lectur„ simultan„, cu durata de 15 minute, din opera scriitorului Wass Albert. Ac˛iunea va fi sprijinit„ Ón Rom‚nia de Organiza˛ia Tinerilor Maghiari din Ardeal. Pre∫edintele organiza˛iei, Soos Sandor, a declarat c„, **pe l‚ng„ reabilitarea lui Wass, se dore∫te ∫i introducerea operei lui Ón manualele ∫colare** . Œn cadrul acestei ac˛iuni se mizeaz„ ∫i pe sprijinul unor personalit„˛i din via˛a public„ transilv„nean„. Iar aici, Ón Senat, avem colegi care au anun˛at c„ au deschis
procesul pentru reabilitarea lui Wass Albert. Aceasta este chestiunea care trebuie s„ ne preocupe ∫i care trebuie s„ ne uneasc„, dup„ p„rerea unor colegi ai no∫tri cu totul ∫i cu totul radicali, deloc modera˛i. Œn aceast„ chestiune, **competi˛ia modera˛i — radicali este competi˛ia radicali — extremi∫ti** .
Este inadmisibil s„ ne Óntoarcem mereu la ceea ce ne-a desp„r˛it, la ceea ce ne-a opus. **Nu vom face pa∫i Ónainte lega˛i de picioare de toate aceste mreje ale iredentismului ∫i de toate cicatricele resuscitate** , a∫a cum spuneam.
Acest gest de reabilitare apare, Óns„, dup„ cum observa˛i, concomitent cu alte ac˛iuni de natur„ s„ repun„ Ón discu˛ie rolul unor personalit„˛i care au contribuit la asuprirea ∫i chiar distrugerea poporului rom‚n. Nimeni nu poate tolera ac˛iuni Ómpotriva poporului rom‚n.
Este interesant cu c‚t„ lini∫te de cuget sunt date ca modele, ca exemple aceste figuri tineretului de na˛ionalitate maghiar„ din Rom‚nia ∫i tineretului din Ungaria. ™i este intolerabil, dup„ p„rerea mea, s„ continu„m aceast„ curs„ Ómpotriva caracterului fr„˛esc al rela˛iilor noastre cu minoritatea maghiar„ din Rom‚nia ∫i contra caracterului european al aspira˛iilor noastre.
Am prezentat, Ón mai multe ocazii, lucruri din cauza c„rora am ∫i p„timit, toate aceste lucruri, inclusiv faptul c„ Ón Ungaria circul„, cu deplin„ libertate comercial„, casete cu intrarea lui Horthy — **îmarele horticultor“,** cum spunea un coleg la Ónceputul noii noastre prezen˛e aici, domnul Ioan Nicolaescu — Ón Ardeal ∫i a trupelor sale. ™i acolo — o minciun„ ordinar„, ∫i anume, p„rea c„ e un r„zboi, era o cedare Ón urma presiunilor fascismului interna˛ional — ∫i iar„∫i inducerea Ón eroare a unei p„r˛i importante din tineret, care nu are alte surse de informare, pentru c„ timpul prezen˛ei Ón ∫coal„ e din ce Ón ce mai scurt ∫i pentru c„ oamenii sunt din ce Ón ce mai gr„bi˛i.
O alt„ problem„, care a ap„rut, chiar Ón aceste zile, Ón presa de la Bucure∫ti, este asumarea de c„tre pre∫edintele U.D.M.R. a situa˛iei ceang„ilor. Am vrea s„ fie l„murite lucrurile Ón plin Senat ∫i Ól rog pe domnul Ghiorghi Pris„caru, care a fost un combatant pentru dreptatea acestei cauze, s„ ne spun„, Óntr-o ∫edin˛„ viitoare, care este rezolu˛ia real„ a Consiliului Europei. Pentru c„ nu putem, chiar dac„ e vorba de pu˛ini oameni, **nu putem s„ ne facem c„ nu vedem presiunile care se fac, cu tot felul de mijloace, asupra ceang„ilor de a deveni ∫i de a se numi maghiari** .
Acum, eu Óntreb ∫i voi fi taxat, probabil, imediat: **îUite retorica na˛ionalist„ a lui Adrian P„unescu!“** Dar cine provoac„ toat„ aceast„ retoric„? Œncepe num„r„toarea de unde le convine adversarilor mei? Or, num„r„toarea trebuie s„ Ónceap„ de la provoc„ri, num„r„toarea trebuie s„ Ónceap„ de la r„d„cin„, num„r„toarea trebuie s„ Ónceap„ de la iredentismul care caracterizeaz„ toate aceste ac˛iuni ∫i care le une∫te.
Noi nu putem fi considera˛i ni∫te imbecili care nu ∫tiu s„ citeasc„ istoria, chiar dac„ este istoria recent„. **Nimeni nu poate tolera ac˛iuni Ómpotriva poporului s„u** . A∫a cum noi nu pretindem nimic la adresa celor cu care Ómp„r˛im destinul istoric al Rom‚niei, **nu pretindem nimic din ceea ce nu este al nostru, dorim s„ fim l„sa˛i Ón pace, s„ ne putem ocupa Ómpreun„ de problemele reale ale Rom‚niei, care sunt economice, sociale, ∫i Ón nici un caz, na˛ionale** .
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004
Mai ales Ón acest moment Ón care haite ur‚te atac„ Guvernul de la Bucure∫ti pentru diverse motive, unele pentru st‚ng„cii, altele pentru t„ceri, Óntr-adev„r, care nu se pot justifica ∫i trebuie s„ fie sparte de explica˛ii deschise, Ón acest moment nu avem nevoie de noi provoc„ri ∫i pe linia na˛ional„ despre care vorbesc.
Œn acela∫i timp cu ceea ce facem noi aici, la Bucure∫ti, cu ceea ce toler„m, cu ceea ce nu avem puterea de a rezolva, iat„, **la Chi∫in„u au ie∫it Ón strad„ iar„∫i oamenii pentru a protesta fa˛„ de decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Chi∫in„u** , probabil este o **îcoast„“** din C.N.A.-ul de la Bucure∫ti, **îcoasta Voronin“, care a decis suspendarea licen˛ei de func˛ionare pentru postul de radio îAntena-C“ ∫i pentru postul îEuropa-TV“ ce apar˛ineau prim„riei** . Aceste dou„ posturi de limb„ rom‚n„ transmiteau informa˛ii din toat„ Basarabia, organiz‚nd emisiuni interactive cu succes la public datorit„ atitudinii antibol∫evice a celor care realizeaz„ emisiunile. **Demonstran˛ii acuz„ regimul c„ exercit„ presiuni politice asupra presei libere** . O.S.C.E. ∫i Grupul de lucru mass-media al Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est ∫i-au exprimat Óngrijorarea Ón leg„tur„ cu situa˛ia creat„.
Mi se pare c„ suntem, poate, Óntr-un moment Ón care ne preocup„m defensiv numai de chestiunile dintre grani˛ele actuale. Cred c„ trebuie m„car at‚t s„ facem, **s„ nu-i l„s„m pe cei de dincolo de Prut s„ cread„ c„ sunt singuri Ón fa˛a n„valei** .
Am avut ocazia, cu prilejul meciului de tenis Rom‚nia — Elve˛ia, s„ afl„m ∫i ce crede, din p„cate, ziaristul Daniel Fricker de la **îBlik“** despre noi: **îIat„, s„r„cia multora din cele 22.000.000 de locuitori se simte Ón fiecare col˛ — 10% ∫omeri, 34% rata infla˛iei, 6% dintre copii — subnutri˛i. Telefoanele mobile, televizoarele sau ma∫inile moderne sunt rarit„˛i pentru rom‚ni“** . Sigur c„ unele dintre date nu sunt neap„rat subiective, dar e neconvenabil s„ prime∫ti vizita unui ziarist care face ordine Ón ˛ara ta, Ónainte de a face Ón ˛ara lui.
De altfel, aceste permanente jigniri la adresa noastr„ se petrec pe fondul bloc„rii accesului nostru la mass-media lumii ∫i eu cred c„ trebuie s„ Óncuraj„m presa rom‚n„ s„ ajung„ dincolo de grani˛e. S„ Óncuraj„m presa rom‚n„ atr„g‚ndu-i, Ón acela∫i timp, aten˛ia c„ fiecare am„nunt conteaz„ ∫i c„ fiecare specula˛ie Ómpotriva stabilit„˛ii ˛„rii poate fi o vin„ Ómp„r˛it„ de realizatorii politici, dar ∫i de realizatorii de mass-media.
Dar **trebuie s„ ie∫im Ón lume. Este inadmisibil ca, la Bruxelles ∫i la Strasbourg, despre Rom‚nia s„ vorbeasc„ numai al˛ii. Trebuie s„ vorbeasc„ ∫i presa rom‚n„ ∫i, Ón acest sens, statul rom‚n trebuie s„ se implice, s„ exporte pres„** . Nu putem c‚∫tiga nici o b„t„lie st‚nd cu capul Ón jos Ón tran∫ee. Trebuie s„ ie∫im Ón lume ∫i nu se iese Ón lume cu 9% TVA pentru c„r˛i ∫i pentru pres„, cu exploatarea nemiloas„ a resurselor intelectuale at‚t de p„r„site, at‚t de cumplit p„r„site de resursele materiale.
Cu sentimentul c„, t„c‚nd, a∫ participa la o crim„ intelectual„, spun Guvernului c„ trebuie s„ renun˛e la acea prevedere care duce la blocarea c„r˛ilor Ón libr„rii. Am mai spus aici, dar v„d c„ suntem liberi s„ spunem orice ∫i, mai ales, liberi s„ nu se fac„ nimic. Nu se poate bloca drumul c„r˛ilor c„tre biblioteci. ™i a∫a oamenii nu mai ∫tiu de institu˛ia bibliotecii. **™i a∫a au murit, Ón 15 ani, toate l„ca∫urile de cultur„ ∫i s-au**
## **transformat Ón case ale viciilor ∫i Ón case ale pierzaniei, ∫i Ón case ale dezastrului** .
Œntr-adev„r, spunea cineva, aici, trebuie s„ avem sentimentul c„ vom r„spunde de toate acestea. Dar nu e vorba numai de ce se Ónt‚mpl„ azi, e vorba de ce s-a Ónt‚mplat de-a lungul Óntregii perioade. **Nu putem s„ ne asum„m libertatea de a ne da Ón cap! Nu putem s„ ne asum„m libertatea de a nu face nimic pentru aceast„ ˛ar„** ! Ne-am Ónchis, din nou, aici, Óntre grani˛e ∫i singurele noastre b„t„lii sunt pentru a dezamorsa anumite atacuri la adresa noastr„. Dac„ nu juc„m cu albele, nu vom c‚∫tiga nici o partid„. M„ tem c„ nu vom c‚∫tiga nici un partid, ca s„ ∫i glumesc.
Iat„, sunt dovezi c„, la nivelul acelei Autorit„˛i Na˛ionale de Control, s-au descoperit bani negri de o valoare excep˛ional„. Œntrebarea mea este: ce s-a Ónt‚mplat Ónainte de existen˛a acestei autorit„˛i, cine a Óncurajat acest dezastru, cine a Óncurajat tot acest subsol de culoare neagr„? E remarcabil efectul Bl„nculescu, dar trebuie s„ c„ut„m ∫i responsabilii acestei perioade de dinainte de el.
Œn leg„tur„ cu una dintre solu˛iile de ie∫ire a Rom‚niei din criza economic„, am mai spus-o, Ónc„ o dat„, aici, de mai multe ori, de fapt, Ón via˛a mea: **Rom‚nia are o extraordinar„ propensiune c„tre naturism** . Din nou, **C.N.A.** — a∫a cum, repet, am mai spus-o anul trecut — **a reglementat Ón a∫a fel Ónc‚t s„ blocheze toate c„ile de ie∫ire a naturismului c„tre lume** . Nu vreau s„ m„ amestec Ón chestiuni, m„ rog, m„runte, de am„nunt. Vreau s„ spun doar c„ pe drumul acesta nu se va ajunge dec‚t la blocarea tuturor posibilit„˛ilor de ie∫ire din dezastru. Œn momentul Ón care favorizezi marile firme de medicin„ pe baz„ de chimie, pe baz„ de sintez„ ∫i defavorizezi Ón mod v„dit, chiar cu sentimentul c„ e∫ti ac˛ionar la fabricile de chimie, defavorizezi naturismul, eu cred c„ Parlamentul trebuie s„ intervin„ Ómpotriva ta. Sunt prea multe dovezile ∫i a∫ vrea s„ v„ spun c„ nu se poate progresa pe acest drum.
Ultima chestiune pe care vreau s-o ridic este problema inunda˛iilor pe care le vedem ∫i nu ∫tim cauzele lor. Spun, Ónc„ o dat„, c„ **Ón Parlament se afl„ o Lege a Mun˛ilor Carpa˛i, o lege a muntelui care st„ ∫i pe care noi n-o b„g„m Ón seam„** . Œn acea lege sunt reglementate ni∫te raporturi Óntre diversele institu˛ii care se ocup„ de formele de relief. Trebuie s„ gr„bim aceast„ lege a muntelui, pentru c„, prin defri∫area unor zone foarte largi din Mun˛ii Carpa˛i, prin p„r„sirea zonei locuite de c„tre locuitori, ast„zi, orice z„pad„ atins„ de desprim„v„r„ri la nevreme, venite mai devreme, devine prin topire substan˛„ a umfl„rii r‚urilor. Pe de alt„ parte, albiile r‚urilor sunt ridicate datorit„ pietri∫ului ∫i grohoti∫ului care cad dup„ defri∫„ri, dup„ plecarea locuitorilor, grohoti∫ul ∫i pietri∫ul cad din munte ∫i umplu albiile.
Aceasta este explica˛ia simpl„ a inunda˛iilor. Vom st„rui Ónc„ mult„ vreme s„ bloc„m efectele ∫i nu vom ∫ti cauzele. Cauzele sunt acestea: s-au defri∫at mun˛ii, s-au pierdut satele ∫i, prin topirea imediat„, nu ca alt„dat„, topirea z„pezilor din p„duri se producea p‚n„ Ón iulie-august. Era, de fapt, rezervorul de ap„ al satelor de munte ∫i de deal. Acum, totul este lipsit de echilibru, cum lipsit„ de echilibru este, din p„cate, ∫i via˛a noastr„ aici, la ∫es. Aici unde, din c‚nd Ón c‚nd, **am avea nevoie de v‚rfuri, care s„ ne dea sentimentul c„ suntem nu numai persoane, ci ∫i exponen˛i ai unui popor care nu**
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004
**poate suporta la nesf‚r∫it umilin˛a de a fi s„rac, umilin˛a de a fi uitat, umilin˛a de a vorbi f„r„ interlocutor** .
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.