Stenogramă plen

Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 9 februarie 2004, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori secretari Valentin-Zoltán Puskás ∫i Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a prin vot electronic un num„r de 85 parlamentari, cvorumul de ∫edin˛„ fiind de 71 parlamentari. Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 11 colegi, 3 sunt membri ai Guvernului, 6 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie, un coleg este bolnav ∫i un coleg este Ónvoit. Programul de lucru al Senatului: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.

Ordinea de zi, cea standard, care v-a fost distribuit„. Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? V„ rog, domnule senator Pris„caru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

V„ rog s„ accepta˛i scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 5, referitor la ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚no-ucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„, semnat la Cern„u˛i la 17 iunie 2003, av‚nd Ón vedere c„ domnul ministru Mircea Geoan„ are un program cu ambasadorii Rom‚niei acredita˛i Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene ∫i nu poate participa. Va fi reprogramat pentru una din ∫edin˛ele urm„toare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Alte observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón primul r‚nd asupra programului de lucru.

V„ rog s„ vota˛i.

Programul de lucru aprobat de plenul Senatului cu 70 voturi pentru, 19 colegi fiind contra, cred c„ doreau s„ avem ∫edin˛„ Ón comisii, ∫i 3 colegi s-au ab˛inut.

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi exist„ o prim„ propunere formulat„ de domnul senator Ghiorghi Pris„caru, Ón sensul de a nu fi inclus pe ordinea de zi a dezbaterilor de ast„zi proiectul de lege Ónscris la punctul nr. 5. Nefiind observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ cerere.

V„ rog s„ vota˛i.

Ordinea de aprobat„ de plenul Senatului cu 67 voturi pentru, 25 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Primul punct din ordinea de zi: declara˛ii politice. Grupul parlamentar P.S.D., 38 minute. Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Seche.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Stima˛i colegi,

Un eveniment de pres„ petrecut s„pt„m‚na trecut„ Ómi d„ ocazia s„ fac o declara˛ie politic„ asupra unui subiect de mare actualitate pentru jude˛ul pe care Ól reprezint, Bra∫ov, ∫i pentru Óntreaga zon„ a Transilvaniei.

Timp de 30 de ani, ˛ara noastr„ a tot c‚rpit 113 kilometri de autostrad„. Aceasta Ón condi˛iile Ón care multe dintre ˛„rile foste comuniste sunt de 6—7 ori mai dezvoltate dec‚t noi la acest capitol.

Œn anul 2001, Guvernul a realizat o prim„ strategie de dezvoltare a autostr„zilor. Œn urma acesteia a rezultat c„, p‚n„ Ón 2015, Rom‚nia ar putea avea 12 autostr„zi, proiecte identificate Ómpreun„ cu Uniunea European„.

Pe aceast„ direc˛ie, la Ónceputul lunii iulie 2004 vor demara lucr„rile de construc˛ie la 415 kilometri din autostrada Bra∫ov—Bor∫, pentru care Ministerul Transporturilor a semnat un contract cu firma american„ îBechtel International“.

Œn ultima perioad„ s-au ridicat o serie de voci critice cu privire la acest proiect. M„ refer aici, Ón special, la domnul Traian B„sescu, fost ministru al transporturilor din perioada C.D.R., care declar„ c„ autostrada Bra∫ov— T‚rgu-Mure∫—Bor∫ nu se justific„ din punct de vedere economic. De altfel, nu este prima oar„ c‚nd pre∫edintele Partidului Democrat, manifest‚nd Ón mod evident sentimente antitransilvane, declar„ c„ Valea Oltului ar fi o solu˛ie cu mult mai bun„ pentru autostrad„. Eu, personal, sus˛in cu t„rie proiectul autostr„zii Bra∫ov— T‚rgu-Mure∫—Bor∫ ∫i consider c„ acesta reprezint„ o ∫ans„ unic„ pentru ora∫ul al c„rui reprezentant sunt, un motor excep˛ional de dezvoltare a jude˛ului. Traseul autostr„zii spre Sighi∫oara va str„bate o zon„ a jude˛ului care este cea mai lipsit„ de resurse ∫i cea mai afectat„ de ∫omaj. Investi˛ia va duce la crearea a peste 8.000 locuri de munc„ pe Óntreg tronsonul ∫i la dezvoltarea economic„ ∫i turistic„ a zonelor pe care le str„bate. Contractul, Ón valoare de 2,5 miliarde dolari, reprezint„ cea mai mare investi˛ie realizat„ vreodat„ Ón Rom‚nia.

Observ, cu regret, c„, prin atitudinea ∫i declara˛iile sale, domnul Traian B„sescu se manifest„ clar nu numai Ómpotriva dezvolt„rii Bra∫ovului, ci a Óntregului Ardeal.

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mihail Lupoi, Grupul parlamentar P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

## Domnule pre∫edinte,

Onora˛i colegi ∫i colege,

Œnainte de a da citire declara˛iei mele politice, l„sa˛i-m„ s„ m„ relaxez dup„ gluma bun„. Deci e vorba despre cea mai mare investi˛ie din istoria Rom‚niei, ∫i discut„m despre interesele jude˛ului Bra∫ov, uit‚nd faptul c„ o autostrad„ de o asemenea dimensiune se refer„ la o Óntreag„ ˛ar„, la bugetul unei Óntregi ˛„ri, ∫i ea trebuie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 s„ se Óncadreze Óntr-un context european, pe ni∫te culoare de acces prestabilite de mult ∫i construite, de altfel, p‚n„ aproape de grani˛a Rom‚niei. Deci nu are nici o leg„tur„ cu Bra∫ovul.

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o fac azi, de la acest microfon, constituie o premier„ nu at‚t prin con˛inut, c‚t prin modul Ón care a fost elaborat„. Ea este un colaj exclusiv din citate. Am pus cap la cap declara˛ia f„cut„ de la microfonul Senatului sau Ón conferin˛a de pres„ ∫i comunicatele de pres„ ale partidului din care fac parte din 22 septembrie 2002, decembrie 2003, februarie 2004.

Subiectul este Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003, prin care s-a declan∫at procedura de negociere a contractului de proiectare, construire ∫i finan˛are a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫ cu o singur„ firm„, respectiv firma îBechtel International“. Nu mai pu˛in de 7 membri ai Guvernului o semneaz„, o gireaz„ ∫i o ∫tampileaz„, dup„ cum urmeaz„: primul-ministru Adrian N„stase, mini∫trii Miron Mitrea, Ioan Rus, Gabriel Oprea, Mihai T„n„sescu, Vasile Pu∫ca∫ ∫i Eugen Bejenariu. E bine s„ re˛ine˛i aceste nume deoarece, odat„, vor da socoteal„. Aceast„ autostrad„ va costa mult peste 2,5 miliarde dolari c‚t se recunoa∫te oficial, bani pe care nu-i avem, bani pe care, dup„ cum scrie ziarul _Financial Times_ , citez: îNici m„car nu ni-i Ómprumut„ cineva, fiindc„ Banca European„ de Investi˛ii a declarat c„ nu finan˛eaz„ contracte atribuite f„r„ licita˛ii publice, iar Fondul Monetar Interna˛ional, nici at‚t. Œn plus, traseul autostr„zii nu face parte din culoarele europene prestabilite“. Citez din nou: îGuvernul Rom‚niei dovede∫te, prin acordarea unor investi˛ii de miliarde de dolari f„r„ licita˛ie unor firme alese pe anumite criterii, c„ nu este interesat de respectarea unor principii elementare ale unei economii de pia˛„ func˛ionale, al c„rei statut nu-l avem, ∫i cu astfel de hot„r‚ri de guvern nu-l vom c„p„ta niciodat„“, spunea senatorul Constantin BÓciu, de la acest microfon. Cine va da ace∫ti bani? Ace∫ti bani vor proveni din credite externe, cu dob‚nzile aferente, garantate de Guvernul Rom‚niei. Citez din nou: îAceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, dac„ va fi adoptat„, va constitui Ónc„ o lovitur„, Ónc„ o piedic„ Ón calea acord„rii de c„tre Uniunea European„ Rom‚niei a statutului de economie de pia˛„ func˛ional„. Va fi o bil„ neagr„ decisiv„“, spunea acela∫i senator BÓciu, Ón timpul dezbaterilor din Senat. Nici nu ∫tia s„rmanul c‚t„ dreptate Ói vor da peste pu˛in timp cei din Parlamentul european.

Mul˛umim, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator P„un-Ion Otiman.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul P„un-Ion Otiman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Distins Senat,

Doresc s„-mi Óncep declara˛ia mea politic„ prin a v„ reaminti c„ am sus˛inut Ónc„ din primele zile dup„ decembrie 1989, atunci c‚nd cei mai mul˛i dintre oamenii politici — ∫i Ón parte ∫i cei de ast„zi — nici nu concepeau c„ dreptul asupra propriet„˛ii, Ón general, ∫i a celei funciare, Ón special, este sacru ∫i c„ acesta trebuie, Óntr-un sistem democratic, s„ fie restabilit. Continuu s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 sus˛in ∫i acum c„ acest drept nu poate fi Óngr„dit sau eliminat de nimeni. Dar, domnilor colegi, de aici ∫i p‚n„ la agresiunea f„r„ precedent a Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului ∫i, mai cu seam„, a Agen˛iei Domeniilor Statului asupra terenurilor domeniu public aflate Ón administrarea universit„˛ilor agronomice ∫i a sta˛iunilor de cercet„ri agricole, sub masca a∫a-zisei reconstituiri a dreptului de proprietate, este o cale ca de la cer la p„m‚nt. Iat„ despre ce este vorba.

A.D.S.-ul ∫i directorul s„u, Corneliu Popa, lup t‚n„r, din p„cate, din Timi∫oara, pus la st‚na A.D.S.-ului, a ini˛iat ∫i a promovat mai multe proiecte de hot„r‚re de guvern prin care se cere trecerea terenului agricol, Ón marea majoritate a cazurilor situat Ón zona periurban„, din domeniul public Ón domeniul privat a statului ∫i apoi, pas„mite, s„ fie atribuit la Legea nr. 18/1991 ∫i Legea nr. 1/2000 fo∫tilor proprietari. Œn fapt, a∫a-zi∫ii proprietari sunt grupuri obscure de interese care au cump„rat drepturi virtuale de proprietate de la mai mul˛i nenoroci˛i, fo∫ti proprietari, nepu∫i Ón posesie ani de zile, iar ace∫tia, Ón disperare de cauz„, ∫i-au v‚ndut acest drept cu 100 p‚n„ la maximum 200 euro pe hectar.

Acum a∫a-zi∫ii noi proprietari doresc s„ fie pu∫i Ón posesie. Unde?! Pe litoral — 1.100 hectare, la sta˛iunea Valul lui Traian, 200 hectare la Sta˛iunea pomicol„ ∫i viticol„ Murfatlar ∫i Valul lui Traian, peste 1.700 hectare la Sta˛iunea de Cercet„ri pentru Taurine de la Arad, 354 hectare la Universitatea de ™tiin˛e Agricole de la Timi∫oara, c‚teva sute de hectare la sta˛iunea de cercet„ri de la Balote∫ti, Ón jurul lacului, la Pope∫tiLeordeni, la Suceava ∫i Ón alte multe locuri, zone Ón care un hectar de teren, la pre˛ul zilei, este de 300 de mii, p‚n„ la 500 de mii de euro, 30—50 euro mp.

Cel de la Timi∫oara este contestat de A.D.S. Ón justi˛ie, ∫i justi˛ia le d„ dreptate, c„ ordinul nu este valabil, iar colegii de la Bucure∫ti, Ón baza aceluia∫i ordin, tot de c„tre justi˛ia rom‚n„, se intabuleaz„. Repet, ambele sunt perfect simetrice ∫i emise Ón baza acelora∫i legi.

Œntrebarea pe care continuu s„ o adresez doamnei ministru a justi˛iei este: care dintre cele dou„ judec„torii a avut dreptate, fiind vorba de acelea∫i legi, acelea∫i documente, acela∫i ordin.

V„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, senatori ai Rom‚niei, care este pozi˛ia noastr„ fa˛„ de patrimoniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii care, spre deosebire de toate ˛„rile civilizate ale lumii, unde acestea sunt sus˛inute masiv, inclusiv prin dona˛ii patrimoniale din averea proprie, la noi este agresat ∫i piratat cu l„comie, f„r„ mil„, cu sus˛inerea direct„ ∫i sub obl„duirea celor care ar trebui s„-l p„zeasc„ ∫i s„-l apere.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe doamna senator Rodica ™elaru, Grupul parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Rodica ™elaru:**

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Onora˛i invita˛i,

Recent, domnul Theodor Stolojan, pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal, a ˛inut un discurs cu ocazia prezent„rii candidaturii sale la func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei.

Sunt obligat„, Óns„, de la bun Ónceput s„ afirm, Ón mod cert, c„ nu suntem de acord cu unele aprecieri subiective ale liderului liberal, care poart„ amprenta subiectivismului ∫i a unor abord„ri politicianiste. Œn discursul s„u, domnul Stolojan a abordat ∫i problema adop˛iilor interna˛ionale, f„c‚nd o paralel„ Óntre regimul comunist, anterior Revolu˛iei din Decembrie 1989, ∫i situa˛ia actual„. El sus˛ine c„ regimul comunist a inventat exportul de sa∫i ∫i evrei, iar un grup restr‚ns de ast„zi s-a ocupat de exportul de copii.

Dou„ preciz„ri sunt necesare — apreciem elegan˛a domnului Stolojan, care a ˛inut s„ spun„ c„ responsabilitatea nu este a Óntregului Guvern N„stase, ci doar a unor indivizi dintr-un grup izolat.

Domnul Stolojan este membru al Partidului Na˛ional Liberal, din iulie 2000, ∫i pre∫edinte al aceluia∫i partid, din august 2002. Partidul Na˛ional Liberal a fost la guvernare Óntre anii 1996—2000.

Chiar dac„ Óntre anii 1992—1999 domnul Stolojan a fost func˛ionar, mai precis, _Senior Economist_ la Banca Mondial„, partidul pe care-l conduce ast„zi are responsabilit„˛i Ón ceea ce nume∫te îexportul de copii“,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 deoarece Ón perioada Ón care Partidul Na˛ional Liberal a f„cut parte din coali˛ia de guvernare, Óntre anii 1996—2000, adop˛iile interna˛ionale Ón Rom‚nia au atins apogeul. Moratoriul a fost pus Ón aplicare, Ón iunie 2001, de c„tre Guvernul N„stase. P‚n„ atunci, Ón perioada 1997—2000, potrivit datelor furnizate recent de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie au fost aprobate ∫i transmise instan˛elor judec„tore∫ti un num„r de 9.595 de cereri de adop˛ii interna˛ionale. Pe vremea aceea, la conducerea Ministerului Justi˛iei se afla Valeriu Stoica.

O stranie coinciden˛„ f„cea ca tot la Ónceputul anului 1997 s„ se constate dispari˛ia din Arhiva Tribunalului Bucure∫ti a c‚torva sute de dosare privind adop˛iile interna˛ionale. Parchetul General a declan∫at atunci o anchet„ ampl„, au fost organizate conferin˛e de pres„, s-au promis m„suri drastice, dar nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi nu se ∫tie nimic despre rezultatele anchetei ∫i despre m„surile Óntreprinse. Acesta este ∫i motivul pentru care sus˛inem solicitarea premierului Adrian N„stase ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie s„ analizeze toate adop˛iile interna˛ionale din ultimii 10 ani. Vrem s„ se fac„ lumin„ deplin„ Ón aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Are cuv‚ntul domnul Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pre∫edintele partidului.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Œnainte de a rosti declara˛ia mea politic„, vreau s„-i spun distinsei noastre colege care a invocat Coreea de Sud c„, Ón imensa lor majoritate, ultimii pre∫edin˛i ai Coreei de Sud ∫i prim-mini∫tri au sf‚r∫it Ón pu∫c„rie. Cine are urechi de auzit, s„ aud„.

Iat„ ce declara˛ie vreau s„ rostesc:

Œn ziua de vineri, 6 februarie 2004, la cabinetul meu din Senat a venit prin fax o invita˛ie din partea lui Vladimir Jirinovski, pre∫edintele Partidului Liberal Democrat din Rusia. Invita˛ia se refer„ la cel de al doilea Congres interna˛ional al partidelor patriotice, care se va desf„∫ura la Moscova. Aceast„ invita˛ie a fost dublat„, Ón aceea∫i zi, de mai multe apeluri telefonice ale lui Vladimir Jirinovski la cabinetul meu de la sediul central al P.R.M.

Œn ciuda insisten˛elor depuse de Vladimir Jirinovski, am refuzat categoric s„ vorbesc cu el. Œntr-un t‚rziu, l-am delegat pe senatorul Mihail Lupoi s„ transmit„ telefonic c„ Partidul Rom‚nia Mare a cerut Dumei de Stat, inclusiv vicepre∫edintelui s„u, Vladimir Jirinovski, Ón urm„ cu mai mul˛i ani, s„ fac„ demersuri pentru eliberarea celor 3 de˛inu˛i rom‚ni de la Tiraspol ∫i pentru respectarea deciziilor O.S.C.E. de a fi retras„ Armata a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova. Nimic din toate acestea nu s-a Ónt‚mplat, din p„cate. R„spunsul primit de senatorul Lupoi de la Moscova a fost c„ Partidul Liberal Democrat vrea s„ aib„ rela˛ii bune cu regimul de la Tiraspol. Œl prive∫te. Acela este un regim ilegal.

Reamintesc totodat„ de ce niciodat„ nu am fost de acord cu politica lui Jirinovski ∫i s-a min˛it sistematic c„ a∫ avea rela˛ii cu el. Nu-l cunosc, n-am nici o tangen˛„ cu acest domn. M„ deranjeaz„ ∫i motto-ul pe care — Ómi spunea colegul Ilie Ila∫cu — Ól pune invariabil pe fiecare carte a sa. Zice a∫a, Óntr-o traducere aproximativ„: îRusia este acolo unde locuie∫te m„car un singur rus ∫i noi ne vom lupta pentru ca aceste teritorii s„ ne apar˛in„.“ Ce patriot rom‚n poate fi de acord cu asemenea abera˛ii?

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Un singur ministru rus.

Iat„ numai c‚teva dintre motivele pentru care am refuzat ∫i invita˛ia la Congresul I de la Moscova, desf„∫urat Ón urm„ cu 2 ani, ∫i invita˛ia la Congresul al II-lea.

Mai mult dec‚t at‚t, Ól rog public — prin intermediul presei rom‚ne ∫i eventual al presei interna˛ionale — pe domnul Vladimir Jirinovski s„ nu m„ mai agaseze, nici cu invita˛ii scrise, nici cu telefoane. Facem parte dintr-un alt film artistic.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Eckstein-Kovács.

Doamnelor ∫i domnilor,

Sunt mai multe acte normative Ón vigoare care au un caracter reparatoriu pentru unele nedrept„˛i s„v‚r∫ite Ón decursul istoriei ∫i mai ales Ón perioada 1940—1989. Legea de baz„ este Legea nr.118/1990 care a fost, de repetate ori, modificat„, ultima dat„ prin Legea nr. 187/1999 ∫i cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 127/2002.

O categorie de cet„˛eni rom‚ni care beneficiaz„ de astfel de repara˛ii sunt persoanele care Ón perioada celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Óntre 1940 ∫i 1945, au avut de suferit de pe urma apartenen˛ei lor etnice.

Acest act normativ, ini˛ial g‚ndit pentru cet„˛enii de etnie rom„ ∫i evreiasc„, a fost extins pentru toate categoriile de persoane care au suferit persecu˛ie Ón anul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.

Dac„ Ón majoritatea jude˛elor oficiile de pensii interpreteaz„ legea Ón mod corect ∫i stabilesc anumite drepturi pentru toate persoanele care pot s„ fac„ dovada c„ au fost persecutate Ón anii de restri∫te, Ón municipiul Cluj, din acte oficiale rezult„ c„ aceast„ direc˛ie de pensii ∫i asigur„ri sociale interpreteaz„ legea Ón sensul c„ etnicii maghiari care Ón perioada celui de-Al Doilea R„zboi Mondial au suferit anumite consecin˛e negative din cauza apartenen˛ei lor nu ar fi Óndritui˛i la aceste drepturi.

Eu cred c„, din moment ce legea este una general„, ∫i spun eu c„ este ∫i generoas„, pentru c„ cet„˛eanul de r‚nd care, m„ rog, nu s-a implicat Ón activit„˛i potrivnice spiritului civic, indiferent de ce na˛ionalitate ar fi, trebuie s„ primeasc„ aceste desp„gubiri ∫i ar fi de dorit ca legea s„ fie interpretat„ unitar din acest punct de vedere ∫i to˛i cei care au avut de suferit, care nu sunt foarte mul˛i la num„r, s„ Ó∫i primeasc„ drepturile pe care, p‚n„ la urm„, le-am stabilit noi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Adrian P„unescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Poate c„ unele lucruri cu privire la rela˛ia noastr„ cu mass-media trebuie spuse din c‚nd Ón c‚nd, mai ales Ón situa˛iile Ón care ceea ce spunem de la acest microfon nu este menit s„ r„m‚n„ o simpl„ moned„ de circula˛ie intern„, ci Óncearc„ s„ dea o m‚n„ de ajutor (∫i n-o poate face f„r„ sprijinul mass-media) oamenilor afla˛i Ón dificultate, Óntr-o situa˛ie social„ precar„ sau Óntr-o convulsie na˛ional„ grav„.

Regret c„, atr„g‚nd aten˛ia — spre exemplu — asupra nenorocirii care se Ónt‚mpl„ cu rom‚nii din Transnistria ∫i cu cei din Bucovina de Nord, nu avem drumul deschis c„tre cei pentru care sunt f„cute aceste declara˛ii. Ei ar avea mare nevoie de sprijinul nostru, ca ∫i lupt„torii pentru dreptate na˛ional„ de la Chi∫in„u, ca ∫i rom‚nii afla˛i pretutindeni Ón lume, ca ∫i rom‚nii din Rom‚nia pe care nedreptatea Ói Óncovoaie adesea.

De aceea, a∫ insista asupra rug„min˛ii ca, indiferent de opiniile despre unul sau altul dintre noi, cei ce scriu ∫i rezum„ declara˛iile noastre m„car s„ aminteasc„ ∫i de esen˛ialul lor. Sigur c„ **presa este liber„ ∫i r„m‚ne liber„, dar poate c„ exist„ ∫i un drept la imagine al Senatului ∫i al senatorilor. Rezumatele s„ fie obiective** ∫i s„ dea Óncurajarea necesar„ celor care au nevoie de ea. ™i nu sunt pu˛ini, ∫i nu sunt rare ocaziile Ón care aceast„ Óncurajare trebuie dat„.

N-a∫ putea trece mai departe f„r„ a spune c„ **Preafericitul Teoctist, Patriarhul Rom‚niei, a Ómplinit venerabila v‚rst„ de 89 de ani ∫i e momentul s„-i mul˛umim pentru echilibrul pe care a reu∫it s„-l ˛in„ Ón„untrul credin˛ei noastre str„mo∫e∫ti ∫i Ón raport cu**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 **celelalte culte religioase fr„˛e∫ti** . La 89 de ani, Preafericitul Teoctist merit„ omagiul nostru, m„car pentru acestea, dac„ nu pentru mult mai multe. Oricum, Preafericitul Teoctist va r„m‚ne Ón istoria cre∫tinismului ca ierarhul din R„s„rit care a reu∫it s„ creeze puntea cu Sanctitatea sa Papa de la Roma ∫i s„ Ól avem oaspete, Ón condi˛iile Ón care nu Ón toate ˛„rile majoritar ortodoxe faptul acesta a fost posibil. Œn unele chiar, Ón mari ˛„ri cu care suntem vecini, s-a protestat vehement Ómpotriva reg„sirii bisericilor fr„˛e∫ti.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Grupul parlamentar mai are 3 minute. Invit la cuv‚nt reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Nicolae Iorga.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Partidul Rom‚nia Mare solicit„ Comisiei Europene s„ ancheteze toate cazurile de adop˛ii de copii din Rom‚nia, din anul 1990 ∫i p‚n„ acum, ∫i s„ identifice locul unde se afl„, dac„ se mai afl„, la ora actual„, undeva, ace∫ti micu˛i.

Sper„m ca oficialit„˛ile Uniunii Europene s„-∫i duc„ treaba p‚n„ la cap„t, iar Partidul Rom‚nia Mare le va pune la dispozi˛ie toat„ documenta˛ia pe care o are, precum ∫i cinstea sa des„v‚r∫it„, av‚nd Ón vedere c„ suntem singurul partid parlamentar care, nefiind la guvernare niciodat„, nu am dat girul moral pentru aceste veritabile atrocit„˛i, ba chiar am avut, c‚teodat„, ∫i de p„timit, fiindc„ am cerut s„ se fac„ lumin„.

Oricum, Ón opinia mea, aceast„ adev„rat„ mafie a adop˛iilor trebuie urgent decapitat„, iar mie, personal, mi se pare deosebit de grav faptul semn„rii de c„tre premierul Adrian N„stase, primul-ministru al Guvernului, a mai multor memorandumuri, dup„ publicarea, Ón octombrie 2001, a Moratoriului privind adop˛iile interna˛ionale.

Mi se pare grav, de asemenea, c„ toate memorandumurile ce au urmat impunerii Moratoriului poart„ ∫i semn„turile fostului ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, ™erban Mih„ilescu, precum ∫i a secretarului de stat care conduce Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, Gabriela Coman.

Iar pentru ca tac‚mul s„ fie complet, din ultimul act normativ adoptat de Guvern reiese, deosebit de clar, c„ adop˛iile interna˛ionale pot continua. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004, care consfin˛e∫te continuarea adop˛iilor, a intrat Ón vigoare vineri, 6 februarie 2004, cu o rapiditate — a∫ zice eu — demn„ de o cauz„ mai bun„, iar s‚mb„t„ ∫i duminic„, secretarul de stat Gabriela Coman a avut discu˛ii pe tema adop˛iilor cu baroneasa Emma Nicholson.

Este deosebit de grav c„, prin acordul dat de Adrian N„stase, ™erban Mih„ilescu ∫i Gabriela Coman, peste 1.100 de copii au fost Óncredin˛a˛i unor familii din afara grani˛elor ˛„rii, Ón situa˛ia Ón care un post de televiziune anun˛a s‚mb„t„ seara c„, Ón perioada 1997—2000, au fost îexporta˛i“ — v„ rog s„ re˛ine˛i, îexporta˛i“ — nu mai pu˛in de 9.000 de copii din Rom‚nia, iar aceasta Ón situa˛ia Ón care la ora actual„ exist„ Ón ˛ara noastr„ nu mai pu˛in de 3.000 cereri de adop˛ie din partea unor cet„˛eni rom‚ni, dar se refuz„ cu regularitate adop˛iile interne pentru cele interna˛ionale.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Radu Alexandru, Grupul parlamentar P.N.L.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea va fi extrem de concis„, este un subiect mult prea grav, mult prea important, ca s„ Ól expediez Ón cele c‚teva minute pe care le am la dispozi˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 Dac„ am venit, totu∫i, la microfonul Senatului, este pentru a v„ propune o abordare care mi se pare c„ Ón momentul de fa˛„ este obligatorie, indiferent de ce parte a scenei politice ne afl„m, dac„ este vorba de partidul de guvern„m‚nt sau de cei de pe b„ncile opozi˛iei.

Cred c„ niciodat„, Ón cei 14 ani, Rom‚nia nu a fost Óntr-o situa˛ie mai dificil„ din punct de vedere al felului Ón care este v„zut„ din afara grani˛elor ˛„rii, din felul Ón care un deziderat na˛ional, este vorba de integrarea european„, nu a fost sub un mai acut semn de Óntrebare.

V„ reamintesc c„ 34 de amendamente depuse de diver∫i parlamentari europeni greveaz„ interesele Rom‚niei, cuprinse Ón ultimul raport de ˛ar„. Printre aceste teme care sunt imputate Rom‚niei, Guvernului Rom‚niei, este ∫i chestiunea adop˛iilor interna˛ionale.

Am ascultat o distins„ coleg„, pe care o pre˛uiesc prea mult ca s„ m„ las tentat s„ Ói amintesc ∫i s„ o rog — deci din respectul pe care vi-l port — c‚nd vorbi˛i de guvernarea C.D.R.—U.F.D.—U.D.M.R., distins„ doamn„, vorbi˛i de guvernarea noastr„, ∫i nu de guvernarea celorlal˛i. E p„cat ca un om de factura dumneavoastr„ s„ r„st„lm„ceasc„ a∫a adev„rul! Œnchid aceast„ nepl„cut„, cel pu˛in pentru mine, parantez„.

Se face o eroare, se face o neproductiv„ eroare. Se compar„ cifrele adop˛iilor interna˛ionale aprobate Ón vechea guvernare cu cifrele care exprim„ adop˛iile interna˛ionale aprobate dup„ Moratoriul pe care Guvernul Adrian N„stase l-a dat privind adop˛iile interna˛ionale, uit‚ndu-se un lucru obligatoriu ∫i elementar: acele multe, acele foarte multe, acele foarte dureroase adop˛ii care s-au f„cut Ón timpul guvern„rii 1996—2000, erau permise de lege. O lege bun„, o lege proast„, erau permise de lege!

Ast„zi, comunitatea interna˛ional„, oameni care au fost constant al„turi de Rom‚nia, ∫i o amintesc, Ón primul r‚nd, pe baroneasa Emma Nicholson, repro∫eaz„ Guvernului c„ s-a for˛at o situa˛ie de excep˛ie, aprobarea adop˛iilor Ón situa˛ii de excep˛ie, Óntr-o practic„ aproape cotidian„. Or, eu cred c„ dep„∫irea acestui impas, dep„∫irea acestui moment de neÓncredere nu se poate face dec‚t dovedind bun„-credin˛„. ™i partidul din care fac parte — de asta am spus c„ este o problem„ ast„zi a ˛„rii — nu a Ónt‚rziat s„ Ó∫i trimit„ reprezentan˛i de marc„ la Bruxelles, pentru a cere a nu se lua Ón considera˛ie.

## **Domnul Matei Vintil„**

**:**

De ce nu vorbi˛i despre cele 4.000 de dosare de adop˛ie, care au fost arse? De ce nu face˛i nici o referire la acest num„r de dosare ∫i v„ lega˛i de cele 1.000 de acum?!

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ exprima˛i de la tribuna Senatului!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Eu nu mi-am permis niciodat„, domnule senator, c‚nd era˛i la microfon, nici s„ Ómi suflu nasul. Œncerca˛i s„ m„ asculta˛i! Iar acele 4.000 de dosare arse, iar acele abuzuri, care pot s„ accept, teoretic, c„ s-au f„cut, avea˛i tot timpul s„ le dovedi˛i; sunte˛i ast„zi Ón fruntea

Ministerului Justi˛iei, Parchetului ∫i a tuturor celorlalte institu˛ii. A continua s„ arunc„m pisica moart„ dintr-o gr„din„ Óntr-alta… Dovedi˛i ∫i pedepsi˛i-i pe cei care au Ónc„lcat legea, indiferent din ce partid fac parte, ∫i atunci Rom‚nia va fi o ˛ar„ respectat„, ∫i nu o ˛ar„ tratat„ cu neÓncrederea ∫i dispre˛ul cu care suntem trata˛i ast„zi!

Problema care se pune este s„ avem for˛a s„ ne asum„m gre∫elile ∫i s„ avem for˛a s„ le dep„∫im. A Óncerca Ón permanen˛„ subterfugii, a Óncerca Ón permanen˛„ scuze nu face dec‚t s„ ne ˛in„, mereu ∫i mereu, Óntr-o pozi˛ie de umilin˛„ ∫i de total dispre˛, de nemeritat dispre˛.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Grigore Zanc. V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concentra˛i expunerea, Óntruc‚t Grupul parlamentar P.S.D. nu mai are dec‚t patru minute.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ m„ refer la un eveniment, s„-i zicem, publicistic. Zilele trecute, Societatea Academic„ Rom‚n„ a dat publicit„˛ii un raport de analiz„ ∫i prognoz„ intitulat îRom‚nia Ón 2004“.

Raportul ofer„ prognoze relativ corecte, pe baza unor analize, dar autorii lui tr„deaz„ Óndelungi insomnii de grija dreptei, insomnii traduse apoi Óntr-o sumedenie de sfaturi pentru opozi˛ia democratic„, reprezentat„ de P.N.L. ∫i P.D.

La capitolul îAlegeri generale ∫i preziden˛iale“ concluziile sunt corecte, favorabile P.S.D., estim‚nd c„ partidul de guvern„m‚nt va fi plasat, la alegerile din 2004, Ón postura de c‚∫tig„tor. Ceea ce Óns„ ne-a frapat, dincolo de pretinsa impar˛ialitate a sfaturilor date alian˛ei dintre liberali ∫i democra˛ii domnului B„sescu, este aprecierea deloc academic„ g„zduit„ Ón paginile raportului, ca r„spuns la Óntrebarea dac„ Guvernul va frauda alegerile din 2004.

Raportul consemneaz„ c„ nu exist„ nici un fel de argumente de a acuza Guvernul sau Cabinetul N„stase de îcomiterea unei crime pe care nici Guvernul V„c„roiu nu a comis-o Ón 1996, c‚nd Rom‚nia nu era un viitor membru al U.E, cum este acum“.

Termenul îcrim„“ pare ajuns aici din jurnalele de î™tiri“ ale TVR, de pe vremea c‚nd doamna Mungiu era eminen˛a cenu∫ie a acestor jurnale. O confirm„ fraza care urmeaz„, din acela∫i raport: îUltimul motiv, cel mai deprimant, este c„ fraudele nu sunt necesare“. Cel mai deprimant?! Pentru cine oare?! Deprimant pentru c„ P.S.D. nu are nevoie s„ fraudeze?! Deprimant pentru alia˛ii de dreapta, pentru c„ nu vor avea motive s„ protesteze iar, Ón toate formele?!

Oricum, aceast„ simptomatologie neuropsihopatologic„ face parte dintr-un arsenal lingvistic al autorilor de rapoarte ∫i analize ∫tiin˛ifice, ceea ce mi se pare total nepotrivit.

Pe de alt„ parte, aceast„ lips„ de motiva˛ie nu vedem de ce ar constitui un motiv de deprimare, nici chiar pentru doamna Mungiu. Este evident„ aici alergia cronic„ la social-democra˛ia reprezentat„ de P.S.D., din partea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 doamnei Mungiu, militant„ a fostei coali˛ii C.D.R.— P.N.L.—P.D., devenit„ acum director al unei societ„˛i academice.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ ultimul coleg Ónscris pentru ziua de ast„zi la declara˛ii politice, domnul senator Nicolae P„tru.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

S„r„cia ∫i priva˛iunile pe care majoritatea popula˛iei ˛„rii le Óndur„ din ce Ón ce mai greu, aproape de cap„tul puterilor, m„ oblig„ s„ cer persoanelor ∫i institu˛iilor care gestioneaz„ banul public s„ pun„ cap„t imediat oric„rui abuz asupra fondurilor bugetare. Dup„ ce ani de zile capitalul bancar ∫i economiile popula˛iei, aspirate de a∫a-zisele fonduri de investi˛ii, au fost devalizate p‚n„ la epuizare total„ de c„tre mafio˛i, baroni, delapidatori ∫i alte specii de prad„, pagubele fiind preluate la datoria public„, suntem martorii unor atacuri devastatoare direct asupra bugetului de stat. Atacatorii sunt acum mai rafina˛i, mai Óndr„zne˛i ∫i mai organiza˛i, nesfiindu-se uneori s„ se n„pusteasc„ asupra banului public Ón v„zul tuturor, a∫a cum rezult„ din cele dou„ cazuri pe care vi le voi prezenta Ón continuare.

Recent, Óntr-un cotidian central s-a publicat protestul oamenilor de afaceri rom‚ni fa˛„ de interven˛ia Guvernului, care repet„ scenariul acord„rii execu˛iei autostr„zii Bra∫ov—Bor∫, de a ceda f„r„ licita˛ie unei firme str„ine contracte de mare amploare privind achizi˛iile de utilaje ∫i echipament de irigat, precum ∫i lucr„ri de construc˛ie pentru reabilitarea sistemelor de iriga˛ii. Avem informa˛ii c„ Ón final se urm„re∫te concesionarea, de c„tre aceast„ firm„, a Óntregii activit„˛i Societ„˛ii Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare, adic„ monopolizarea serviciilor de distribuire a apei de irigat, urm‚nd ca pre˛ul apei s„ creasc„ imediat, ∫i asta,

evident, pe seama am„r‚˛ilor de agricultori, Ón spiritul original al P.S.D. de a sprijini agricultura.

Dup„ cum se cunoa∫te, pentru sus˛inerea S.N.I.F., bugetul de stat a alocat anual mii de miliarde lei, bani lua˛i de la gura s„racilor, urm‚nd s„ umple acum buzunarele unor antreprenori de aiurea. Se ∫tie, de asemenea, c„ pentru resuscitarea agriculturii rom‚ne∫ti se vor dirija fonduri uria∫e Ón anii urm„tori, at‚t din aloca˛ii bugetare, c‚t ∫i din programele externe de ajutorare. Œn loc ca aceste fonduri s„ sus˛in„ firmele rom‚ne∫ti de construc˛ii pentru reabilitarea sistemelor de iriga˛ii ∫i fabricile produc„toare de echipamente, chiar prin implicarea statului rom‚n Ón stabilirea pre˛ului de achizi˛ie, se preg„te∫te Ómbuibarea unor antreprenori de ocazie, al„turi, desigur, de factorii de putere care-i sprijin„. Binevoi˛i, v„ rog, s„ reflecta˛i asupra urm„torului aspect: cu o investi˛ie de numai de 3.000 de dolari pe hectar, pentru numai un milion de hectare, se pun la dispozi˛ia chilipirgiilor, 3 miliarde de dolari americani. Av‚nd Ón vedere c„ agricultorii sunt prea s„raci ca s„ contribuie cu ceva, este cert c„ efortul financiar va fi sus˛inut din banul public.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, primul punct Ónscris Ón ordinea de zi a fost epuizat, prin prezentarea interven˛iilor de c„tre to˛i colegii senatori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 V„ rog s„-mi permite˛i s„ continu„m ordinea de zi, aprobat„ de plenul Senatului, ∫i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„, Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ exist„ anumite prevederi sau c„ urm„toarele legi, Ón ansamblu, ar fi sau ar con˛ine prevederi neconstitu˛ionale.

Deci sunt 6 legi depuse la secretarul general al Senatului:

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacit„˛ilor de infrastructur„ feroviar„, tarifarea utiliz„rii infrastructurii feroviare ∫i certificarea Ón materie de siguran˛„;

— Legea privind Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici;

— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Œn˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Mecanismul Comunitar de facilitare a Ónt„ririi cooper„rii Ón interven˛iile de asisten˛„ Ón domeniul protec˛iei civile, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 2002;

— Legea pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre Rom‚nia ∫i Fondul Monetar Interna˛ional, convenit prin schimb de scrisori Óntre Bucure∫ti ∫i Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finan˛elor Publice ∫i a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei ∫i r„spunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Interna˛ional, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice ∫i financiare ∫i prin Memorandumul tehnic de Ón˛elegere suplimentar, convenite la Bucure∫ti ∫i la Washington, prin Scrisoarea p„r˛ii rom‚ne din 3 octombrie 2003 ∫i Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Interna˛ional din 15 octombrie 2003;

— Legea privind ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Regatul Maroc pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Bucure∫ti la 2 iulie 2003;

V„ propunem pe domnii senatori Florin Hri˛cu, Radu Pricop ∫i Nicolae Sin.

V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ∫i Gheorghe Zl„vog.

V„ mul˛umesc. Grupul P.D., o propunere.

Maria Petre.

Corect. Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres Dénes.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu propunerile formulate? Nefiind interven˛ii, v„ rog ca printr-un singur vot s„ v„ pronun˛a˛i at‚t asupra constituirii, c‚t ∫i asupra componen˛ei comisiei de mediere.

V„ rog s„ vota˛i.

Comisie aprobat„ de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

A doua comisie de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2003 privind protec˛ia maternit„˛ii la locurile munc„. Grupul P.S.D., v„ rog, trei propuneri.

Propunem pe domnii senatori ™elaru Rodica, Prichici Emilian ∫i Cioc‚rlie Theodor Alin.

V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.

Domnii senatori Corneliu Bichine˛ ∫i Nicolae P„tru.

V„ mul˛umesc. Grupul P.D., o propunere.

Domnul senator Constantin B„l„l„u.

V„ mul˛umesc. Grupul P.N.L., o propunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 ## **Domnul Nicolae** - **Vlad Popa:**

Domnul senator Paul P„curaru.

V„ mul˛umesc. ( _Discu˛ii la prezidiul Senatului.)_

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot, at‚t asupra componen˛ei, c‚t ∫i asupra constituirea comisiei de mediere.

V„ rog s„ vota˛i.

Comisia a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Cea de-a treia comisie de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„.

Grupul parlamentar P.S.D., patru propuneri.

Propunem pe doamna senator Rodica ™elaru ∫i domnii senatori Emilian Prichici, Dionisie Bucur ∫i Alin Theodor Cioc‚rlie.

V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o propunere.

Domnul senator Corneliu Bichine˛.

V„ mul˛umesc. Grupul P.N.L., propunere.

Tot domnul senator Paul P„curaru.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Németh Csaba.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu propunerile formulate? Nu sunt obiec˛ii. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra componen˛ei ∫i constituirii comisiei.

V„ rog s„ vota˛i.

Comisia a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

Punctul 5 a fost scos din ordinea de zi.

Urmeaz„ punctul 6. V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul Ómpotriva fabric„rii ∫i traficului ilegal de arme de foc, piese ∫i componente ale acestora, precum ∫i de muni˛ii, adoptat la New York la 31 mai 2001, adi˛ional la Conven˛ia Na˛iunilor Unite Ómpotriva criminalit„˛ii transna˛ionale organizate, adoptat„ la New York la 15 noiembrie 2000.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Œl invit pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ ocupe locul rezervat comisiei.

Domnule secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Ón numele Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La 15 noiembrie 2000 a fost adoptat„ la New York Conven˛ia Na˛iunilor Unite Ómpotriva criminalit„˛ii transna˛ionale organizate. Aceast„ conven˛ie a avut ∫i dou„ protocoale adi˛ionale: Protocolul privind prevenirea, reprimarea, pedepsirea traficului de persoane, Ón special a femeilor ∫i copiilor ∫i Protocolul Ómpotriva traficului ilegal de migra˛ii pe cale terestr„. Aceste trei documente, practic, deci conven˛ia ∫i cele dou„ protocoale, sunt instrumente juridice interna˛ionale menite s„ asigure combaterea crimei organizate la nivel transna˛ional. Rom‚nia a ratificat printr-o lege — Legea nr. 565/2002 — conven˛ia, precum ∫i cele dou„ protocoale. Ulterior, a mai fost adoptat ∫i deschis pentru semnare un al treilea protocol, cel care face obiectul dezbaterii de ast„zi. Este vorba de Protocolul Ómpotriva fabric„rii ∫i traficului ilegal de arme de foc, piese ∫i componente ale acestora, precum ∫i de muni˛ii. Prin aderarea la protocolul adi˛ional men˛ionat, Rom‚nia urm„re∫te crearea bazei legale pentru definirea, descrierea ∫i incriminarea infrac˛iunilor din domeniul fabric„rii legale ∫i traficului cu arme de foc ∫i piese componente ale acestora, stabilirea obligativit„˛ii confisc„rii, sechestr„rii ∫i valorific„rii bunurilor care fac obiectul acestor infrac˛iuni, asigurarea marc„rii armelor de foc la produc„tor ∫i ˛inerea eviden˛ei nominale a acestora, precum ∫i a tranzac˛iilor efectuate cu astfel de arme.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, pre∫edintele Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, s„ prezinte raportul Óntocmit.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezb„t‚nd acest proiect de lege, comisia noastr„ a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ modific„ri ale textului Camerei Deputa˛ilor.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, s„-l supune˛i votului plenului Senatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nu sunt interven˛ii.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, o

La punctul 7 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, func˛ionarea ∫i finan˛area asisten˛ei de urgen˛„ acordat„ cu elicopterele achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni ∫i Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ T‚rgu-Mure∫.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

— unitatea special„ de avia˛ie are deja personal special instruit pentru efectuarea lucr„rilor de Óntre˛inere a elicopterelor, fapt ce va reduce Ón mod semnificativ costurile de Óntre˛inere;

— infrastructura unit„˛ii de avia˛ie permite hangarea ∫i toate celelalte elemente care ˛in de o mai bun„ func˛ionare a acestor elicoptere.

Pentru finan˛area opera˛iunilor de salvare desf„∫urate cu cele dou„ elicoptere, solu˛ia propus„ a fost ca sumele respective s„ fie asigurate at‚t de la bugetul de stat, c‚t ∫i din bugetul Fondului Na˛ional Unic de Asigur„ri Sociale de S„n„tate, f„r„ eforturi financiare majore asupra unei singure institu˛ii.

Preciz„m ∫i faptul c„ scopul implic„rii, at‚t a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, c‚t ∫i a Ministerului S„n„t„˛ii Ón aceast„ activitate este strict unul umanitar, de asigurare a interven˛iilor rapide pentru salvarea vie˛ii ∫i pentru a veni Ón sprijinul comunit„˛ilor. Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se propune aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, func˛ionarea ∫i finan˛area asisten˛ei de urgen˛„ acordat„ cu elicopterele achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni ∫i Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ T‚rgu-Mure∫.

V„ informez c„ cele dou„ elicoptere tip EC 135 achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii prin contract de la îEurokopter Deutschland“, repartizate Institutului Clinic Fundeni ∫i Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ T‚rguMure∫, vor fi utilizate Ón vederea acord„rii asisten˛ei de urgen˛„ primar„ la locul accidentului, la nivel regional, iar, Ón cazul transferului pacien˛ilor Ón situa˛ie critic„, Óntre unit„˛ile sanitare, acestea vor fi utilizate pe plan na˛ional.

Aceste elicoptere au fost achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii. Œntruc‚t Institutul Clinic Fundeni ∫i Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ T‚rgu-Mure∫ nu au resursele necesare oper„rii celor dou„ elicoptere, pe baza actualelor reglement„ri, se propune declararea elicopterelor respective ca fiind de interes public na˛ional ∫i luarea Ón considerare a faptului c„ ele vor deservi majoritatea jude˛elor ˛„rii.

Pentru utilizarea Ón siguran˛„ maxim„ a celor dou„ aeronave ∫i p„strarea costurilor de operare la cel mai redus nivel posibil, s-a propus trecerea celor dou„ elicoptere din administrarea Ministerului S„n„t„˛ii, Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i operarea aerian„ a acestora prin unitatea special„ de avia˛ie a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor din multe considerente. Eu enum„r doar c‚teva:

— unitatea special„ de avia˛ie a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor are deja Ón dotare 3 aeronave tip EC 135, similare;

— o parte din pilo˛ii unit„˛ii speciale de avia˛ie au fost deja preg„ti˛i pentru deservirea acestui tip de elicoptere, iar la momentul intr„rii Ón activitate a celor dou„ elicoptere Ón discu˛ie, pilo˛ii respectivi vor avea experien˛„ semnificativ„;

Œl invit pe domnul senator Ilie Ila∫cu, pre∫edintele Comisiei pentru s„n„tate, pentru a prezenta raportul comisiei sesizate Ón fond.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Comisia pentru s„n„tate a primit avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i a Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma propus„ de Guvern.

Pentru aprobarea proiectului de lege, Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor. Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ observa˛i c„ legea are caracter de lege ordinar„ ∫i, Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, o

La punctul 8 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind acordarea unei pensii suplimentare cu titlu de îa XIII-a pensie“ pensionarilor ce primesc pensii Ón sistemul asigur„rilor sociale de stat.

Din partea Executivului este cineva pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului? Ave˛i cuv‚ntul, Ón calitate de ini˛iator. Ne g„sim Ón prezen˛a unei propuneri legislative semnate de domnul senator Ionel Alexandru ∫i promovate Ón Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, acest proiect de lege are Ón vedere sprijinirea actualilor pensionari de stat din Rom‚nia, afla˛i Óntr-o situa˛ie deosebit de grea datorit„ condi˛iilor Ón care se desf„∫oar„ a∫a-numita tranzi˛ie spre democra˛ie Ón Rom‚nia, prin acordarea unei astfel de pensii suplimentare, numit„ îcea de a XIII-a pensie“. Ea este Ón echivalen˛„ cu cel de al XIII-lea salariu care se practic„ Ón cadrul salaria˛ilor de stat din Rom‚nia.

Acordarea acestei a XIII-a pensii ar reprezenta o recunoa∫tere pentru contribu˛ia adus„ de aceast„ categorie de-a lungul anilor, mai ales Ón perioada regimului trecut c‚nd, prin sistemul de munc„ for˛at„, prin activit„˛ile de a∫a-zis„ munc„ patriotic„, s-a exploatat nemilos popula˛ia ˛„rii.

De asemenea, contribu˛ia deosebit„ adus„ de actuala genera˛ie de pensionari nu a fost r„spl„tit„ p‚n„ Ón momentul de fa˛„ la valoarea ei actual„, prin sistemul de pensii care se practic„ Ón momentul de fa˛„. La aceasta se adaug„ ∫i situa˛ia precar„ din punct de vedere material a peste 90% din pensionarii ˛„rii, afecta˛i de infla˛ie, cre∫terea pre˛urilor, imposibilitatea de acoperire a cheltuielilor de Óntre˛inere, hran„, medicamente, de asemenea, de sc„derea puterii de cump„rare a monedei na˛ionale Ón urma devaloriz„rii sale permanente, fapt care transform„ pensionarii actuali Ón una din categoriile cele mai defavorizate.

Un alt argument — ∫i nu ar fi chiar ultimul — Ól reprezint„ faptul c„, prin adoptarea acestei propuneri legislative, s-ar realiza o leg„tur„ cu legisla˛ia european„, deoarece Ón unele din ˛„rile Uniunii Europene — este vorba de Anglia ∫i Grecia — se practic„ o astfel de pensie, peste cele 12 existente Ón cursul unui an.

Din aceste motive, eu v„ rog s„ acorda˛i votul dumneavoastr„ acestei ini˛iative legislative. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dar, totu∫i, dumneavoastr„ cunoa∫te˛i ∫i avizul Guvernului, ∫i avizul comisiei.

Da, ∫tiu.

Bun.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil ∫i Guvernul are aviz nefavorabil. Este dreptul d‚n∫ilor s„-∫i prezinte avizul. Este normal.

Da. V„ rog, punctul de vedere al Guvernului, Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„.

## **Domnul Ion Giurescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Domnule pre∫edinte, Guvernul nu sus˛ine acest proiect de lege. Œn principiu, se merge pe contribu˛ia fiec„rui salariat, de-a lungul vie˛ii. Œn func˛ie de aceast„ contribu˛ie este acordat„ pensia. S-a intervenit pentru infla˛ie, dup„ cum se ∫tie, cu index„ri, de-a lungul timpului. De asemenea, s-a aplicat un program de recorelare, urm‚nd ca Óncep‚nd cu anul 2005, s„ se aplice alte m„suri care s„ duc„ la o cre∫tere a pensiilor fiec„rui individ, dup„ perioada Ón care a muncit ∫i efortul depus de-a lungul anilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

V„ rog, domnul senator Bichine˛.

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dup„ ce, doi ani la r‚nd, colegul nostru Alexandru Ionel a venit Ón fa˛a plenului Senatului cu zeci de amendamente, majoritatea respinse de dumneavoastr„, de un an de zile, Domnia sa a venit cu c‚teva ini˛iative legislative care, mai toate, au trecut pe la Comisia de munc„.

Eu sper ca to˛i colegii s„ fi fost aten˛i la ceea ce a sus˛inut colegul nostru, senatorul Ionel Alexandru, ∫i m-a∫ fi bucurat ca reprezentantul Guvernului condus de premierul Adrian N„stase s„ fi spus c„ este de acord din prima cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ˛in‚nd cont c„ este ∫i an electoral, ∫i nu cred c„ era r„u pentru nimeni ca pensionarii s„ primeasc„ a XIII-a pensie.

De aceea, dac„ ar fi venit propunerea din partea dumneavoastr„, v„ asigur„m c„ Óntreg Grupul Partidului Rom‚nia Mare v-ar fi sus˛inut, cum cred c„ a∫a ve˛i face ∫i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„** :

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii Ón numele grupurilor parlamentare sau Ón nume propriu,

De asemenea, v„ reamintesc c„ punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Supun votului dumneavoastr„ raportul negativ al comisiei.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul comisiei este aprobat cu 54 de voturi pentru ∫i 43 Ómpotriv„, astfel c„, pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Noi vom elabora o alt„ propunere legislativ„ Ón acest sens, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Vor mai vota pensionarii? Nu.

La punctul 9 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2003 pentru completarea art. 41 din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice.

Œl invit pe reprezentantul Executivului la tribun„. De asemenea, comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Adrian Mitu** — _subsecretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, prin efectul Legii nr. 386/2003 a fost modificat art. 41 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice. Printre aceste modific„ri se reg„se∫te prevederea conform c„reia ofertantul are obliga˛ia de a exprima pre˛ul Ón propunerea financiar„ numai Ón lei, cu precizarea c„, Ón cazul contractelor a c„ror durat„ de Óndeplinire este mai mare de 12 luni, pre˛ul r„m‚ne ferm pe toat„ durata de Óndeplinire a contractului de achizi˛ie public„.

Av‚nd Ón vedere specificul unor tranzac˛ii interna˛ionale cu m„rfuri fungibile ale c„ror pre˛uri sunt stabilite Ón valut„, pe baza cota˛iilor externe la bursele interna˛ionale de m„rfuri ∫i asimilate acestora, se impune ca Ón cazul unor achizi˛ii publice ale respectivelor m„rfuri s„ fie respectate aceste uzan˛e interna˛ionale.

Œn consecin˛„, a fost necesar„ completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind aceste achizi˛ii, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 212/2002, cu modific„rile ulterioare.

Men˛ion„m c„ proiectul Ón cauz„ a fost adoptat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Ulterior, Ón urma discu˛iilor purtate pe fond Ón ∫edin˛a de lucru a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului, comisia permanent„ a Óntocmit un raport favorabil, aduc‚nd amendamente numai Ón ceea ce prive∫te forma acestuia, amendamente a c„ror motiva˛ie o constituie claritatea textului propus.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Viorel ™tefan** :

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Comisia noastr„ a avizat favorabil cu majoritate de voturi proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, cu un amendament care vizeaz„, a∫a cum spunea ∫i ini˛iatorul, o mai bun„ formulare, o mai bun„ claritate a textului, fapt pentru care v„ supune, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul, cu amendamentul prezentat Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra amendamentului existent Ón anex„, amendament acceptat de c„tre Guvern.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 67 de voturi pentru, 11 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„,

V„ mul˛umesc.

La punctul 10 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.

Comisiile sesizate Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

Invit colegii senatori Ón sal„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Ón numele Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

## **Doamna Maria Manolescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 s-au introdus ∫i s-au definit principiile bugetare, Ón scopul prevenirii confuziilor Ón aloc„rile de fonduri, respectiv, principiul universalit„˛ii, al publicit„˛ii, al unit„˛ii, al anualit„˛ii, al specializ„rii bugetare ∫i al echilibrului bugetar.

De asemenea, s-a reglementat delimitarea creditelor destinate unor ac˛iuni multianuale Ón credite de angajament ∫i credite bugetare, elaborarea ∫i aprobarea programelor pentru unele activit„˛i, astfel Ónc‚t s„ existe o apreciere corect„ a cheltuielilor, precum ∫i cre∫terea responsabilit„˛ii autorit„˛ilor executive Ón alocarea resurselor. Totodat„, s-au stabilit criterii de repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. S-au definit rolul ∫i responsabilit„˛ile administra˛iei publice locale Ón domeniul finan˛elor publice, precum ∫i alte responsabilit„˛i.

Men˛ion„m c„ ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului s-a elaborat cu consultarea structurilor asociative ale autorit„˛ilor locale.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón data de 21 octombrie 2003. Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare cu amendamente, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ, Ón forma rezultat„ din raport.

Men˛ion„m c„ suntem de acord cu amendamentele admise de comisiile reunite.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul comisiei sesizate Ón fond.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului au analizat Ómpreun„ proiectul de lege, Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor ∫i, de asemenea, au avut consult„ri cu reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, c‚t ∫i cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 reprezentan˛i ai structurilor asociative din domeniul administra˛iei publice locale.

Urmare acestor consult„ri ∫i a dezbaterilor din ∫edin˛a celor dou„ comisii, au rezultat dou„ amendamente admise ∫i trei amendamente care au fost respinse prin votul comisiilor noastre.

Ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i adoptate plenului proiectul de lege, Ón forma prezentat„ de Camera Deputa˛ilor, cu amendamentele prezentate Ón anexa nr. 1 la raport.

Fac precizarea c„ legea are caracter organic. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón numele grupurilor parlamentare. V„ rog.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. nu a solicitat nimeni.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Horga Vasile, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Se spune c„ fiecare lege este perfectibil„. Iat„ c„ a venit ∫i r‚ndul Legii nr. 189/1998 s„ fie eliminat„, dup„ ce a fost perfec˛ionat„, de-a lungul celor 5 ani de existen˛„, de c‚teva ori.

Sigur c„ acest lucru nu este r„u. Dac„ putem s„ facem o lege bun„, ca s„-∫i produc„ efecte, mai ales, cum este aceast„ lege, Ón plan local, atunci acest lucru este benefic pentru societate.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale este, prin defini˛ie, o lege tehnic„. Deci ea nu face altceva dec‚t s„ legifereze pe plan local modul Ón care comunit„˛ile locale trebuie s„-∫i aloce resursele ∫i s„-∫i execute bugetele proprii.

Sigur c„ aceast„ lege vine s„ modifice c‚teva prevederi esen˛iale pentru accederea Rom‚niei Ón marea familie european„, lucru pe care, de altfel, toat„ lumea din aceast„ sal„ — ∫i, probabil, din ˛ara noastr„ — Ól a∫teapt„ cu ner„bdare.

Ceea ce constat Óns„ Ón aceast„ lege este faptul c„ prea u∫or s-a trecut, la comisie, mai ales, peste anumite chestiuni privind defalc„rile din bugetul public na˛ional de sume c„tre bugetele locale, ∫i modul cum aceste sume sunt utilizate apoi de c„tre factorii de decizie la nivel local.

Este vorba de acele defalc„ri Ón care o parte r„m‚ne la nivelul consiliului jude˛ean, o parte din sume sunt utilizate direct de c„tre primari, ∫i o alt„ parte din sume sunt utilizate prin repartizare pentru echilibrarea bugetelor locale.

Aceast„ repartizare se face, potrivit acestei legi, prin consultarea primarilor. Deci echilibrarea bugetelor locale se face cu consultarea primarilor de c„tre o comisie care este, din punct de vedere tehnic, mai mult politic„ dec‚t tehnic„. Din ea fac parte: pre∫edintele consiliului jude˛ean, prefectul jude˛ului, directorul Direc˛iei finan˛elor publice locale ∫i, sigur, fac parte ∫i c‚˛iva reprezentan˛i numi˛i de Asocia˛ia Primarilor, Óncep‚nd de la municipii ∫i p‚n„ la comune.

Ceea ce nu se specific„ clar Ón lege este faptul c„ aceast„ comisie aprob„, de fapt, aceast„ echilibrare, f„r„ s„ fie clar stabilite sarcinile acestei comisii ∫i modul cum delibereaz„, Ón fond, pentru echilibrarea bugetelor locale. Dac„ primarul este numai consultat ∫i decizia apar˛ine Ón Óntregime acestei comisii, atunci aceast„ decizie ar fi

V„ mul˛umesc.

Œl invit la cuv‚nt pe domnul senator Iuliu P„curariu. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

Stima˛i colegi,

Probabil c„ b„nui˛i ce urmeaz„. M-a˛i auzit de 3 ani de zile, la dezbaterea Legii bugetului de stat, amendamente la Legea finan˛elor publice nr. 189/1998, amendamente la Legea bugetului care, toate, se Ónv‚rteau Ón jurul unei singure probleme, ∫i anume modul Ón care se respect„, Ón administra˛ia local„ din Rom‚nia, criteriile privind transferurile de echilibrare c„tre bugetele locale, problem„ care, Ón actuala lege, s-a vrut a fi rezolvat„, ∫i avem celebrul articol 29 alin. 3, Ón care se arat„ c„ sumele de echilibrare, cu cele dou„ surse — bugetul de stat, sumele defalcate pentru echilibrare ∫i fondul de 17% — se Ómpart dup„ urm„torul criteriu: 25% trece la bugetul propriu al consiliului jude˛ean, 30% se repartizeaz„ pe puterea financiar„ a unit„˛ii administrative, 30% pe suprafa˛„, 25% pe popula˛ie ∫i 15% sume pentru finan˛area programelor cu fonduri din Uniunea European„.

Ce se Ónt‚mpl„? Criterii am avut Óntotdeauna, mai bune sau mai pu˛in bune, dar niciodat„ nu am avut sanc˛iune dac„ aceste criterii nu se respect„. Era celebra formul„ a puterii financiare, care a existat Ón bugete din 1992 ∫i p‚n„ Ón 1998. Œn 1998, trecuta guvernare, Ón sf‚r∫it, realizeaz„ legile care garanteaz„ autonomia local„ prin Legea finan˛elor publice locale ∫i prin Legea patrimoniului public ∫i privat. Deci reforma administra˛iei locale a f„cut-o mult hulita, de dumneavoastr„, guvernare trecut„.

Deci fenomenul a fost acela∫i. Indiferent cine a fost puterea, indiferent cine a fost Guvernul, Óntotdeauna, Ón fiecare jude˛ am avut o migra˛ie politic„ a primarilor c„tre dominanta care conduce consiliul jude˛ean. Fie c„ a fost P.S.D., fie c„ a fost P.D., fie c„ a fost P.N.L., Óntotdeauna am avut aceast„ migra˛ie a primarilor, dup„ alegeri, c„tre majoritatea din consiliul jude˛ean, cauza fiind una ∫i aceea∫i: consiliul jude˛ean ∫i pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene se comport„ ca ni∫te prim-secretari P.C.R. — nu e nici o diferen˛„ — vor s„ controleze absolut totul, vor s„ inspire team„ Ón administra˛ia local„ — îprime∫ti bani dac„ vii la mine, prime∫ti bani dac„ c‚∫tig„ licita˛ia X, Y sau Z“ ∫i a∫a mai departe.

Nici aceast„ lege nu face excep˛ie. Avem criteriile pe care vi le-am spus, ∫i la capitolul îSanc˛iuni“, care este foarte consistent, ∫i sunt amenzi de sute de milioane, nu exist„ sanc˛iune pentru nerespectarea acestui criteriu.

Domnule Zanc, hai aici, dac„ vrei, s„ vedem dac„ ∫tii! Habar n-ai de chestiile astea, nu le cuno∫ti!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 Ai fost 7 ani, probabil, prefect, dar nu cred c„ cuno∫ti chestiile astea, pentru c„ n-ai fost Ón stare s„ aduci o dat„ un argument Ón presa local„!

Stima˛i colegi, v„ rog s„ rezuma˛i dezbaterile la proiectul de lege. V„ rog, domnilor senatori.

Deci lucrurile se repet„. Œn Hot„r‚rea Consiliului Jude˛ean nr. 161 din 19 decembrie 2003, suma de 17%, 98 miliarde lei, se Ómparte pe puterea financiar„. Nu are nici o leg„tur„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003. Nu v„ mai spun c„ Ón preambulul hot„r‚rii se arat„ c„ fundamentarea hot„r‚rii de consiliu jude˛ean a avut loc pe baza Legii bugetului de stat pe anul 2004 ∫i a Legii nr. 189/1998, care, vezi, Doamne, era valabil„ la data de 19 decembrie.

Nu conteaz„ c„ la 1 ianuarie 2004 este abrogat„, nu conteaz„ c„ la 1 ianuarie 2004 intr„ Ón func˛iune Ordonan˛a nr. 45/2003 ∫i a∫a mai departe.

Sigur, am ajuns la contencios, acolo s-au Ónt‚mplat alte lucruri hazlii, s-a dus la un viciu de procedur„, s-a am‚nat contenciosul, sigur, Ón ideea de a face presiuni trei s„pt„m‚ni ∫i de a determina retragerea primarilor care au semnat ac˛iunea Ón contencios.

Revenind la subiectul nostru, deci, nu sunt sanc˛iuni, avem dovada practic„ c„ se Ónt‚mpl„ ce se Ónt‚mpl„, legea nu precizeaz„ Ón mod normal de unde se ia suma de 17%, deci, trebuia s„ spunem îpe execu˛ia bugetar„ a anului trecut“, se vede c‚t este 17%, sumele de echilibrare sunt Ón Legea bugetului de stat pe anul viitor, ∫i toate lucrurile puteau fi clare ∫i limpezi.

Mai mult, exist„ un celebru articol, art. 75, Ón care Guvernul, prin hot„r‚re de Guvern, poate s„ m„reasc„ bugetul propriu al consiliului local, f„r„ s„ mai treac„ prin consiliul jude˛ean, direct Ón bugetul consiliilor locale, f„r„ s„ se specifice c„ este vorba de situa˛ii de urgen˛„, situa˛ii excep˛ionale, calamitate, inunda˛ie sau, m„ rog, alte situa˛ii pe care legea le define∫te, ∫i se Ónt‚mpl„ ce am p„˛it Ón toate alegerile locale din 2001, 2002, 2003, c‚nd Ón acele alegeri care au avut loc s-au f„cut cadouri, la Cluj, celebrul caz de la comuna Negreni, Ón care doi mini∫tri, domnul ministru T„n„sescu ∫i Ioan Rus, s-au dus acolo ∫i au scos din buzunarul propriu un miliard de lei, pe care l-au dat Ón acea campanie electoral„.

Eu vreau s„ v„ mai re˛in aten˛ia cu, dac„ vre˛i, un material pe care l-a depus la Strasbourg, Ón 3 aprilie 2003, Guvernul Rom‚niei, sub semn„tura domnului Marius Profiroiu.

V„ citesc, la art.5 — Migra˛ia politic„ a primarilor —, citez: îNoua Lege a finan˛elor publice va crea premisele pentru diminuarea proceselor actuale de migrare politic„ a primarilor“. Sigur, acest material a fost pus Ón ap„rare, ca urmare a ac˛iunii care a avut loc din partea comisiei institu˛ionale a Congresului din 20 februarie 2003, care a avut loc Ón Rom‚nia la Palatul Parlamentului, ∫i am s„ v„ citesc care au fost aprecierile f„cute de Claude Frecon, care este raportorul pentru Rom‚nia. domnul Frecon, Ón materialul depus la Strasbourg, pot s„ v„ dau originalele, Ól g„si˛i pe Internet, depus Ón 2 aprilie 2003. Citez. Domnul Frecon a spus c„, probabil, reprezentan˛ii ar fi mai pu˛in tenta˛i s„ treac„ la proiectul de guvern„m‚nt, majoritatea Ón jude˛e, 34 din 41, o dat„ ce regulile de distribuire a fondului de stat ar fi amendate conform unor criterii mai clare, simple ∫i precise.

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai dore∫te nimeni s„ intervin„ la dezbateri generale, Ói consult pe reprezentan˛ii Executivului dac„ doresc s„ ofere argumente suplimentare. Am Ón˛eles c„ nu.

Dac„ din partea comisiei dori˛i, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Doar ni∫te preciz„ri, ca s„ nu r„m‚n„ confuzii.

Deci nu este vorba de puteri discre˛ionare atribuite pre∫edintelui consiliului jude˛ean, a∫a cum a l„sat s„ se Ón˛eleag„ domnul Iuliu P„curariu.

Este vorba de un mecanism absolut democratic, prin care nu dorim dec‚t. ∫i ini˛iatorul nu a dorit dec‚t s„ se poat„ manifesta autonomia local„, pentru care, colegul nostru, eu p‚n„ acum am crezut c„ a pledat tot timpul pentru autonomia local„, ast„zi, cu surprindere, am constatat c„ a pledat Ómpotriva autonomiei locale. ™i pentru a aduce aceste preciz„ri, vreau s„ v„ spun c„ Ón interiorul aceluia∫i articol, 29, se stabile∫te care este comisia care face consultarea cu primarii. ™i din aceast„ comisie face parte, e adev„rat, pre∫edintele consiliului jude˛ean, prefectul jude˛ului, dar mai fac parte reprezentantul Asocia˛iei Municipiilor din Rom‚nia, reprezentantul Asocia˛iei Ora∫elor din Rom‚nia, reprezentantul Asocia˛iei Comunelor din Rom‚nia, deci toate structurile asociative din acest domeniu sunt membre de drept Ón aceast„ comisie, ∫i monitorizeaz„, supravegheaz„ modul Ón care sunt Ómp„r˛ite sumele al c„ror rost este de a echilibra bugetele locale. Œn momentul Ón care noi vrem, prin lege, s„ stabilim, aritmetic, cum ajunge suma asta, anul„m ideea de echilibrare, ∫i este Ómpotriva autonomiei locale.

M-a surprins total discursul domnului P„curariu ∫i la comisie, ∫i acum. D‚nsul, care era un partizan al autonomiei locale, ast„zi, vrea centralizare.

At‚t am vrut s„ spun.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc. Dori˛i cuv‚ntul, Ón replic„.

Domnule pre∫edinte, exact, discu˛ia, am vrut s„-l citez ∫i am renun˛at, dar m„ oblig„ s„ revin. Exact discu˛ia ∫i punctul de vedere al domnului pre∫edinte Ól aplic„ pre∫edintele consiliului jude˛ean. Œn momentul Ón care sunt criterii, 30%, 32%, 25% ∫i 15%, consultarea, poate, are un singur rol. S„ vezi ce venituri proprii are localitatea. Dar ca aceast„ comisie s„ vin„, sigur, ea este politic„, Ón clipa de fa˛„ ave˛i 31 de consilii jude˛ene, ave˛i prefec˛ii, deci doi oameni-cheie sunt ai puterii. ™i la fel asocia˛iile ∫i a∫a mai departe.

Deci este clar c„, dar este ilogica faptului Ón sine, este faptul c„, at‚ta timp c‚t am o comisie de consultare, nu vorbesc de criterii. Dac„ am criterii, actul de administra˛ie trebuia s„ fie unic Ón Rom‚nia.

Deci toate actele din administra˛ia local„, domnule pre∫edinte ™tefan, se fac Ón condi˛iile legii. Aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 prevedere fundamental„ a Legii nr. 215/2001 are ca justificare faptul c„ trebuie s„ se asigure aceea∫i filozofie Ón administra˛ia local„, ∫i la Giurgiu, ∫i la Br„ila, ∫i la Cluj, ∫i Ón Baia Mare.

Momentul Ón care un consiliu jude˛ean, Prahova, a respectat criteriile, Clujul nu le-a respectat, Ón momentul Ón care aloc„rile se fac absolut subiectiv, nu mai avem cum s„ mai asigur„m aceast„ unicitate a actului administrativ. Aceasta este problema. Autonomia local„ Ónseamn„ c„ Ói transfer banii f„r„ condi˛ii, iar acel consiliu local vine ∫i stabile∫te destina˛iile lor.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umesc.

Consult reprezentan˛ii grupului parlamentar P.D. dac„ sus˛in amendamentele respinse.

Dac„ nu sus˛ine˛i amendamentele respinse.

V„ rog s„ citi˛i ce scrie Ón raport, Ón anexa nr. 2. Dac„ nu le sus˛ine˛i, mergem mai departe. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, am rugat expertul s„ scrie P„curariu Iuliu ∫i Grupul P.D., pentru a fi sus˛inere Ón plen.

Nu le contest. Ave˛i cuv‚ntul.

Sigur, c‚nd ajungem la articolul respectiv, citi˛i amendamentul, ∫i-l sus˛inem.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci amendamentul nr. 1 Ól sus˛ine˛i sau nu? Pentru c„ noi, to˛i colegii senatori, avem anexa nr. 2 ∫i avem amendamentul Ón fa˛„.

Vre˛i s„-l citesc, ca s„ vede˛i dac„ Ól mai sus˛ine˛i?

Œl Óntreb pe domnul senator Iuliu P„curariu dac„ consider„ c„ am fost…

Deci nu am v„zut raportul, am amendamentele pe care le-am depus, eu am renun˛at la dou„ Ón timpul dezbaterilor, ∫i dac„ a∫ vrea s„-mi spune˛i despre ce este.

La art. 29 alin. 3, primul amendament.

Deci, art. 29 alin. 3 se introduce un alineat nou: îNerespectarea criteriilor la lit. a), b), c) ∫i d) love∫te Ón nulitate hot„r‚rea consiliului jude˛ean“ — despre asta e vorba.

Sigur c„ Ón luarea de cuv‚nt am ar„tat care e necesitatea sanc˛iunii Ón nerespectarea criteriilor. Practic, domnule pre∫edinte, ∫ti˛i foarte bine, sunte˛i jurist, nu am sanc˛iune, nu produce efecte.

Asta este situa˛ia care, Ón Rom‚nia, o ∫tim de 14 ani de zile. Din ’90 ∫i p‚n„ Ón prezent se Ónt‚mpl„ acela∫i lucru.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Œn leg„tur„ cu amendamentul propus de Grupul parlamentar P.D., fac urm„toarea precizare: eu apreciez c„, Ón forma Ón care este scris aici, nerespectarea criteriilor de la lit. a), b), c) ∫i d) love∫te de nulitate hot„r‚rea consiliului jude˛ean, este cel pu˛in incomplet, dac„ nu este corect. Ce fel de nulitate? Este nulitate relativ„ sau nulitate absolut„? Nu scrie. Pentru c„ dac„ este nulitate absolut„ este una, dac„ este nulitate relativ„, trebuie cineva s„ cear„ nulitatea respectiv„ s„ fie recunoscut„ ∫i s„ fie ca atare.

Av‚nd Ón vedere aceast„ chestiune, eu fac precizarea c„ am fi Óntr-un paralelism legislativ, pentru c„ esen˛a sau ceea ce se prevede aici, acest amendament, se reg„se∫te perfect Ón art. 27 din Legea nr. 215/2001, îprefectul poate ataca Ón total sau Ón parte“… el este cel care intervine! V„ rog s„-mi permite˛i, domnule senator. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ da, v„ permit!

Prevede c„ prefectul poate ataca, Ón total sau Ón parte, Ón fa˛a instan˛ei de contencios administrativ, hot„r‚rile adoptate de consiliul local, deci inclusiv hot„r‚rile de aceast„ natur„ sau de consiliu jude˛ean, precum ∫i dispozi˛iile emise de primari… ∫i a∫a mai departe. Cunoa∫te˛i foarte bine…

Rog, punctul de vedere al comisiei.

Ne p„str„m punctul de vedere din raport, deci respingerea amendamentului.

V„ rog, domnule senator.

Singura chestiune, o s„-mi spun„ domnul secretar de stat, ∫i a∫ ruga pe viitor, c‚nd intr„m Óntr-o dezbatere politic„ s„ fim… colegii din P.S.D. s„ fie mai aten˛i. Problema este c„ prefectul este omul puterii, domnule.

O s„ atace hot„r‚rea, dac„ are un consiliu jude˛ean care este altul dec‚t al puterii pe care o reprezint„. Argumentul „sta Ól aud de patru ani de zile…

Eu a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere, domnilor, totu∫i, ca atunci c‚nd face˛i o lege, la putere, s„ v„ g‚ndi˛i cum o sim˛i˛i Ón opozi˛ie.

V„ rog, domnul senator Predescu a solicitat cuv‚ntul la acest articol.

Domnule pre∫edinte,

Nu din alte motive, ci pentru c„ vreo dou„-trei afirma˛ii pot s„ creeze confuzii.

Œn primul r‚nd, sanc˛iune nu Ónseamn„, neap„rat, Ónchisoare sau amend„, dat fiind c„ sanc˛iunile sunt ∫i civile, cum este cazul Ón spe˛„. Problema este limpede.

Œn al doilea r‚nd, c‚nd un text prevede expres nulitatea, aceasta este imperativ„ ∫i absolut„. Œn dreptul civil, c‚nd se folose∫te expresia nulitate, se subÓn˛elege de cine pricepe Ón materie nulitate absolut„. Celeilalte Ói spunem anulare, adic„ cea relativ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 Prin urmare, lucrurile sunt limpezi. Textul are sanc˛iune, ∫i nulitatea este absolut„ pentru c„ este expres prev„zut„ ∫i imperativ„.

Da, v„ mul˛umesc.

V„ rog, nu mai are rost s„ facem discu˛ii.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

O singur„ chestiune a∫ dori s„-mi spun„ domnul Predescu. O singur„ chestiune… a fost acea situa˛ie, cu Legea nr. 198/1997, criteriile erau trecute Ón Legea bugetului de stat Ón fiecare an, ∫i nu s-a respectat Ón Rom‚nia, cel pu˛in Ón ultimii trei ani de zile, niciodat„. Spune˛i-mi ∫i mie, domnule… ™i nu a c‚∫tigat nimeni Ón contencios.

Deci nu a c‚∫tigat nimeni Ón contencios. Tocmai, sanc˛iunea am trecut-o explicit, ca s„ nu creez confuzii. Nulitatea hot„r‚rii consiliului jude˛ean, pentru c„ Ón situa˛ia asta nu-∫i permite nimeni s„ nu respecte criteriile, iar Ón instan˛„ procesul dureaz„ 3 minute. Ce am p„˛it la Cluj, nu ∫tiu dac„ intereseaz„.

Stima˛i colegi,

V„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu a sus˛inut amendament la art. 29 alin. 3, Ón sensul introducerii unei litere suplimentare, lit. e), Ón care este Ónscris„ o sanc˛iune pentru hot„r‚rea consiliului jude˛ean.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. A˛i ascultat argumentele prezentate de Domnia sa ∫i contraargumentele colegilor din Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentul este respins, Óntrunind doar 30 de voturi pentru.

La art. 29 alin. 4, Grupul parlamentar P.D. sus˛ine eliminarea Óntregului articol sau…

Celelalte le-a retras la comisie…

L-a˛i retras? Da, mul˛umesc. Merg mai departe. Punctul 3 din raport, anexa nr. 2, art. 75.

Acolo, sigur, probabil, am mai ad„ugat un amendament, ∫i anume, desfiin˛area acelei celebre comisii de consultare, care e caraghioas„, pentru c„ finan˛ele jude˛ene au veniturile proprii Ón execu˛ia bugetar„, ∫i nu era nevoie de nici o consultare ca s„ aflu ce venituri proprii are comuna Vii∫oara din Cluj. Deci nu era nevoie.

Aceast„ consultare este superflu„, este o aiureal„. Exact prin lege creez posibilitatea s„ nu respect criteriile. Asta Ónseamn„. consultare, la ce? La criterii, la 30%, 32%, 25%, 15%… Sau are voie consiliul jude˛ean s„ hot„rasc„ alte criterii deasupra capului Parlamentului?

Deci de asta am cerut. Deci revin, dac„ permite˛i, am cerut ca s„ fie respins alin. 29, parc„ 29 alin. 4, cu acea comisie.

Dac„ dori˛i, o pune˛i la vot, dac„ nu, trecem la 75.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Pe mine m„ oblig„ regulamentul s„

Nu!

Nu.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului sau Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v„ rog.

Ne p„str„m punctul de vedere. Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament de eliminare.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendament respins, Óntrunind doar 31 de voturi. Stima˛i colegi,

Alte amendamente respinse nu mai sunt.

Mai este art. 75!

Am crezut c„ la acela a˛i renun˛at, pentru c„ am Óntrebat data trecut„ dac„ Ól sus˛ine˛i.

Nu am ∫tiut despre ce amendament vorbi˛i! Art. 75 era.

Legat de dou„ situa˛ii, situa˛iile de urgen˛„.

Situa˛ia nou„ este c„ aceste transferuri c„tre bugetele locale se pot face numai pentru situa˛iile de urgen˛„, îcalamit„˛i naturale sau situa˛ii de urgen˛„“. Este firesc! Nu Ón˛eleg unde mai vorbim de autonomie local„, dac„ Guvernul Rom‚niei, prin hot„r‚ri de Guvern, poate hot„rÓ s„ modifice, s„ fac„ aloc„ri suplimentare la un consiliu local, dec‚t Ón situa˛ii de excep˛ie, da? ™i at‚t am cerut, s„ fie situa˛ie de excep˛ie, men˛ionat expres Ón articol. Deci vechiul spunea: îpentru calamit„˛i naturale“ sau îsitua˛ii de urgen˛„“, at‚t!

™i dac„ avem acum fel de fel de proiecte, s„ nu po˛i primi sume alocate de Guvern?

Domnule pre∫edinte,

Dumneavoastr„ ave˛i experien˛„ de jurist. Un proiect de investi˛ie trece prin ni∫te furci caudine. Da, dac„ e mare, ajunge la comisia consultativ„, la nivelul Guvernului, studiu de fezabilitate a proiectului, o serie de chestiuni, iar dac„ sunt mici, ele se rezolv„ la nivelul bugetului propriu.

Dac„ nu pot fi sus˛inute. Deci îs„ nu poat„ fi sus˛inute“, spune˛i dumneavoastr„, îdin sumele primite de la Guvern“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

Domnule pre∫edinte, v„ rog!

Intr„m iar Óntr-o…

Dac„-mi permite˛i, eu am crezut c„ s-a Ón˛eles de c„tre domnul Iuliu P„curariu la comisie, ∫i speram c„ ∫i-a retras amendamentul. Regimul fondurilor de rezerv„ ∫i de interven˛ie, la dispozi˛ia Guvernului, este reglementat prin Legea finan˛elor publice, Legea nr. 500/2002, ∫i o ∫tim cu to˛ii, nu putem s„ trecem Ón finan˛ele publice locale ce se Ónt‚mpl„ cu bugetul ∫i cu fondurile la dispozi˛ia Guvernului.

Dar amendamentul Domniei sale sigur c„ este corect s„ fie sus˛inut, dac„ a∫a Ól interpreteaz„, dar este de restr‚ngere total„ a acestui fond, Ón ceea ce prive∫te bugetele locale, numai Ón dou„ situa˛ii s„ poat„ fi folosit.

## Domnule pre∫edinte,

Un buget local are venituri proprii, are transferuri prin efectul legii, pe politicile Guvernului, protec˛ie social„, subven˛ii ∫i a∫a mai departe, care vin cu destina˛ii precise, ∫i sunt transferuri pentru echilibrare. Printre cele pentru echilibrare, hot„r„sc destina˛ia consiliul local la propunerea primarului. La asta ne referim.

Œn art. 75, a∫a cum este Ón textul legii, nu se face nici o referire la care este destina˛ia acestor bani.

Este posibilitatea Guvernului de a face cadouri, acolo unde are interes, chiar electoral.

## Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament, de restr‚ngere a prevederilor art. 75, Ón sensul ca Fondul de rezerv„ la dispozi˛ia Guvernului s„ poat„ fi folosit doar Ón dou„ situa˛ii, îpentru calamit„˛i naturale sau situa˛ii de urgen˛„, Ón ceea ce prive∫te comunit„˛ile locale“.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Amendament respins, Óntrunind 26 de voturi pentru.

## List„!

Sigur, pentru Grupul parlamentar P.D. ∫i pentru celelalte grupuri parlamentare, rog, o list„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1, amendamente admise la comisie ∫i Ón leg„tur„ cu care Guvernul a f„cut precizarea c„ le sus˛ine.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de comisia sesizat„ Ón fond.

Raportul comisiei aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra legii Ón ansamblu.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organic„, Senatul o adopt„ cu 75 de voturi pentru, 29 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

La punctul 11 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Mereni, prin reorganizarea comunei Lemnia, jude˛ul Covasna.

Urmeaz„ patru proiecte de lege de Ónfiin˛are a patru comune.

Rog ini˛iatorii s„-∫i ocupe locurile.

De asemenea, reprezentan˛ii Executivului, s„ facem o dezbatere pe toate comunele, dezbaterea general„, ∫i s„ d„m votul pe fiecare Ón parte.

La punctul 11 este vorba despre proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Mereni. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Puskás Valentin** - **Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comuna Mereni s-a desfiin˛at Ón anul 1968, iar acum, prin referendum, s-a cerut reÓnfiin˛area acestei comune.

Au fost ∫i sunt Óndeplinite toate condi˛iile necesare pentru reÓnfiin˛area comunei, fapt pentru care v„ rog s„ vota˛i reÓnfiin˛area acestei comune.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului, Ón leg„tur„ cu aceast„ lege ∫i cu toate celelalte trei.

Œn leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„, la data la care Guvernul a analizat propunerea, s-a constatat c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile prev„zute de lege, o singur„ chestiune a fost Ón discu˛ie la momentul respectiv: la recens„m‚ntul din 2002, recens„m‚ntul din urm„ cu doi ani, num„rul de locuitori, Ón eviden˛a oficial„, era de 1.448, Ón loc de 1.500.

Deci era o anumit„ diferen˛„.

Lipseau doi locuitori.

Sunte˛i de acord cu proiectul de lege sau nu?

Acum, da.

™i cu celelalte trei?

™i cu celelalte trei, av‚nd Ón vedere c„ unele sunt prinse Ón proiectul de lege mare, care se afl„ la Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umim.

Mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a fost sesizat„ s„ dezbat„ aceste proiecte de lege pentru Ónfiin˛area comunelor: prima este comuna Mereni ∫i, dup„ o analiz„, Ón prezen˛a reprezentantului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, a hot„r‚t s„ adopte raport favorabil, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

V„ mul˛umesc.

Consult domnii senatori dac„ doresc s„ intervin„ la dezbaterile generale pe aceste proiecte de lege?

Nu!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu raportul comisiei ∫i cu proiectul de lege la primul proiect, pentru Ónfiin˛area comunei Mereni.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege, aprobate de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Al doilea proiect de Lege pentru Ónfiin˛area comunei R„de∫ti, prin reorganizarea comunei B„l„b„ne∫ti, jude˛ul Gala˛i.

Dac„ nu sunt interven˛ii suplimentare, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, at‚t asupra raportului comisiei, c‚t ∫i a legii Ón ansamblu.

Proiectul de lege este respins Óntrunind 69 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

Al treilea proiect de lege…

## **Domnul Eckstein** - **Kovács Péter:**

Suntem sub presiunea timpului, ∫i cred c„ au fost mai mul˛i colegi care nu au fost aten˛i.

La al doilea proiect de lege era vorba de comuna R„de∫ti.

Œn primul r‚nd, dac„ suntem Ón sal„, sigur c„ putem s„ vorbim ∫i Óntre noi, dar avem obliga˛ia s„ ∫i vot„m. Deci nu este vina celui care a fost ini˛iator c„ dumneavoastr„ nu v„ pronun˛a˛i prin vot.

Repet„m.

Repet„m… nu putem s„ repet„m dec‚t dac„ scrie Ón regulament.

Sigur c„ se poate repeta, doar dac„ accept„ plenul, dar acum facem o discu˛ie Óntreag„, dac„ repet„m sau nu repet„m.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, dac„ sunte˛i de acord s„ repet„m votul.

Dac„ nu sunte˛i de acord, proiectul de lege este respins, Óntrunind 69 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 70 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, se cere reluarea votului.

Discu˛iile la proiectele de lege de la punctele 12, 13 ∫i 14, discu˛iile generale au fost epuizate Ón acest moment, pentru ca s„ nu transform„m Óntr-o disput„ politic„ Ónfiin˛area comunelor respective, se va da votul final Óntr-o ∫edin˛„ viitoare, fiind vorba de trei legi organice. Vor fi Ónscrise Ón ordinea de zi pentru joi.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

De la ora 18,05 trecem la ultimul punct al dezbaterilor, cu precizarea c„ discu˛iile sunt transmise la radio.

PAUZ√

Stima˛i colegi,

Deschidem ultima parte a dezbaterilor noastre. Avem dou„ r„spunsuri pentru domnul senator Ilie Petrescu.

Din partea Ministerului Justi˛iei, este prezent„ doamna secretar de stat, Cristina Tarcea, pe care o invit la tribun„, cu rug„mintea de a prezenta succint, apoi vom trece la formularea Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor de c„tre domnii senatori.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

## **Doamna Cristina Tarcea** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, domnule senator, Ónregistrat„ la Senat la data de 4 februarie 2004, adresat„ ministrului justi˛iei, referitoare la o cauz„ civil„ solu˛ionat„ irevocabil de Curtea de apel Craiova, v„ comunic„m urm„toarele:

Din verificarea hot„r‚rilor pronun˛ate Ón cauza privind pe contestatarul Laz„r Ion, s-a constatat c„ este vorba de un litigiu de munc„, solu˛ionat irevocabil prin Decizia civil„ nr. 3120 din 16 decembrie 2002, pronun˛at„ Ón dosarul Cur˛ii de Apel Craiova.

Conform prevederilor art. 123 din Constitu˛ia Rom‚niei, Ón calitatea sa de institu˛ie a Administra˛iei Publice Centrale, Ministerul Justi˛iei nu se poate pronun˛a asupra problemelor de drept sau cu privire la situa˛ia de fapt, din cauzele deduse judec„˛ii.

Controlul legalit„˛ii ∫i al temeiniciei hot„r‚rilor judec„tore∫ti se poate face doar prin intermediul c„ilor legale de atac, ordinare ∫i extraordinare, exercitate Ón termenul ∫i pentru motivele prev„zute de lege.

Contestatarul a uzat de calea extraordinar„ de atac a recursului Ón anulare, care a fost reglementat„ de Codul de procedur„ civil„, Ónainte de modificare.

La data de 19 noiembrie 2003, Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Sec˛ia judiciar„ civil„, a comunicat r„spunsul la memoriul peti˛ionarului, Ón sensul c„, Ón raport cu motivele prev„zute de art. 330 din Codul de procedur„ civil„, nu s-au constatat motive pentru promovarea unui recurs Ón anulare.

Ministerul Justi˛iei nu mai poate solicita o nou„ verificare a hot„r‚rilor, Óntruc‚t termenul prev„zut de lege pentru declararea recursului Ón anulare a expirat la data de 16 decembrie 2003, el fiind, conform legii, un an de la data r„m‚nerii irevocabile a hot„r‚rii.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

V„ rog ca r„spunsul pe care trebuia s„-l oferi˛i doamnei senator Maria Petre s„-l Ónm‚na˛i Ón scris.

Da, domnule pre∫edinte, o s„-l transmitem Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Mai este prezent Ón sal„ domnul secretar de stat Gavril Baican, pentru a-i r„spunde doamnei senator Maria Ciocan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 Este prezent„ doamna senator.

V„ invit, domnule ministru, s„ expune˛i punctul de vedere la Óntrebarea formulat„. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gavril Baican** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

La Óntrebarea doamnei senator Maria Ciocan, din Grupul parlamentar P.R.M., Óntrebarea era Ón sensul c„, Ón urma proceselor de restructurare din unit„˛ile din Baia Mare, o serie de muncitori care au lucrat 10—18 ani Ón subteran, dup„ disponibilizare nu se vor putea reangaja, pentru c„, sigur, este foarte greu s„ te recalifici, dup„ o perioad„ Ón care ai lucrat subteran, ∫i ce solu˛ie avem pentru aceast„ categorie de lucr„tori.

Eu a∫ vrea s„ informez membrii Senatului c„, din p„cate, sectorul minier este un sector cu pierderi foarte mari, iar dac„ ne g‚ndim la Baia Mare, la o produc˛ie realizat„ de 625 miliarde lei, cheltuielile totale dep„∫esc 2.109 miliarde lei. Deci numai cheltuielile cu protec˛ia social„ sunt de 1.265 miliarde lei, ceea ce Ónseamn„ de dou„ ori veniturile proprii.

Œn acest context, sigur c„ noi suntem obliga˛i s„ facem pentru fiecare unitate care este Óntr-o astfel de situa˛ie programe de restructurare, Ón a∫a fel Ónc‚t, p‚n„ la finele anului 2006, deci p‚n„ la 31 decembrie 2006, aceste unit„˛i s„ fie restructurate, s„ poat„ func˛iona Ón condi˛ii de pia˛„ liber„, Óntruc‚t Óncep‚nd cu acea dat„ nu se mai acord„ subven˛ii pentru sectorul minier.

Sigur c„ pentru situa˛ia de la Baia Mare nu sunt de vin„ lucr„torii de acolo. Z„c„mintele bogate au fost epuizate, se exploateaz„ z„c„minte s„race, ∫i sigur c„ aceste z„c„minte s„race nu mai pot asigura veniturile pentru ca s„ se poat„ func˛iona normal.

Eu a∫ vrea s„ dau doar c‚teva exemple cu ceea ce Ónseamn„ unele unit„˛i de la Baia Mare: la Baia Bor∫a, costurile dep„∫esc de 8 ori veniturile; la B„iu˛, de 6 ori; la Rodna, de 4,5 ori, ∫i v„ da˛i seama c„, Ón aceste condi˛ii, pierderile sunt foarte, foarte mari.

Da. V„ rog s„ concluziona˛i.

M„surile pe care le lu„m sunt: cei care Ón aceast„ perioad„ se pensioneaz„ ∫i au cel pu˛in 17 ani Ón subteran, vor primi pl„˛i compensatorii, ∫i perioada pentru care primesc acest sprijin, 22—24 de luni, li se consider„ vechime Ón subteran. Œn aceast„ situa˛ie, din cei 1.700 de oameni, sunt peste 600 de salaria˛i.

De asemenea, li se vor pl„ti pl„˛i compensatorii la cei care vor pleca, Ón func˛ie de vechimea pe care o au Ón subteran. Iar o parte din activit„˛i vor fi externalizate, ∫i sigur c„ o s„ Óncerc„m s„ rezolv„m aceste probleme. Œn orice caz, cei care au 14—15 ani Ón subteran vor fi angaja˛i pentru opera˛ii de Ónchiderea minelor, care vor dura c‚˛iva ani de zile, pentru ca s„-∫i poat„ completa vechimea Ón munc„. Procesul este foarte greu, dar Guvernul acord„ o aten˛ie deosebit„ acestor procese de restructurare, Ón a∫a fel Ónc‚t efectele sociale s„ fie c‚t mai reduse Ón acest sector.

## Da, v„ mul˛umesc.

V„ rog s„ oferi˛i doamnei senator un r„spuns Ón detaliu, pentru c„ observ c„ ave˛i multe lucruri s„-i comunica˛i, situa˛ia este complex„, mai ales Ón minerit. Deci nu cred c„ putem s„ prezent„m acum, Ón dezbatere, Ón Senat, toate aceste chestiuni, dar Ón urma unei discu˛ii cu doamna senator, sau Ón scris, v„ rog s„-i r„spunde˛i Ón detaliu la interpelarea formulat„.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Sorin Adrian Vornicu, pentru a prezenta o Óntrebare Executivului.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Da. Œntrebarea mea se adreseaz„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, respectiv domnului ministru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004 Gabriel Oprea, ∫i a∫ vrea ca Ón cadrul r„spunsului s„ ne prezinte o situa˛ie a eliber„rii titlurilor de proprietate, at‚t Ón temeiul Legii nr. 18 /1991, c‚t ∫i Ón temeiul Legii nr. 1/2000.

La nivelul jude˛ului, b„nuiesc, nu la nivel de ˛ar„.

La nivel de ˛ar„. Pentru c„, Ón principiu, la finele anului trecut, 80% din titlurile de proprietate trebuiau s„ fie eliberate, ∫i sunt convins c„ s-au eliberat mai multe.

Mai mult. Sunt aproape 96% eliberate.

Sunt convins c„ s-au eliberat mai multe.

Dar este foarte greu, doar statistic v„ poate spune, c„, altfel, este foarte complicat.

Statistic. Exist„ eviden˛e la fiecare jude˛.

Da. A doua Óntrebare?

Œn acela∫i timp, datorit„ faptului c„ protec˛ia mediului constituie o preocupare pentru noi to˛i, mai ales Ón procesul de aderare la Uniunea European„, ∫i acum un an ∫i ceva am avut o discu˛ie, Ón urma unei Óntreb„ri, cu domnul Petre Lificiu, pe atunci ministrul mediului, acum secretar de stat la mediu, a∫ vrea s„ ∫tiu cum se deruleaz„ programul de recuperare a PET-urilor ∫i refolosirea acestora Ón momentul de fa˛„?

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ primului-ministru. Citez: îV„ adresez dumneavoastr„ aceast„ interpelare, Óntruc‚t problemele de medicina muncii intr„ ca rezolvare Ón competen˛a a dou„ ministere — Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i Ministerul S„n„t„˛ii — nici un act normativ nestabilind cine are rolul de a coordona, elabora ∫i supraveghea politica Ón domeniu“.

Problemele pe care Rom‚nia trebuie s„ le rezolve decurg din faptul c„ medicina muncii este subiect de negociere cu Uniunea European„ Ón cadrul capitolului de politici sociale, iar, pe de alt„ parte, Rom‚nia, ca membru al Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, trebuie s„ respecte principiile de baz„ stipulate Ón Recomand„rile Biroului Interna˛ional al Muncii cu privire la s„n„tatea ∫i securitatea Ón munc„.

V„ atrag aten˛ia asupra urm„toarelor aspecte:

1. Societatea Rom‚n„ de Medicin„ a Muncii a elaborat un proiect de lege a Statutului medicului de medicin„ a muncii, care a intrat Ón dezbaterea comisiei de specialitate a Camerei Deputa˛ilor. Dezbaterea a fost stopat„ la interven˛ia domnului Cepoi, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii. Œn opinia Domniei sale, medicina muncii ar trebui practicat„ ∫i de al˛i speciali∫ti. Aceast„

opinie este unic„ Ón lume ∫i ne Óndep„rteaz„ de practica interna˛ional„. Oricum, ulterior, Ministerul S„n„t„˛ii mi-a dat un r„spuns la problema dreptului de practic„ Ón domeniul medicinei muncii.

De re˛inut c„ proiectul de statut a fost prezentat, articol cu articol, expertului Uniunii Europene, profesor doctor Harrison, reprezentant de seam„ al Asocia˛iei Europene a Facult„˛ilor de Medicin„ Ocupa˛ional„, bucur‚ndu-se de aprecierea acestuia.

2. Pentru activit„˛ile de medicin„ a muncii, Ón toat„ lumea, structurile de baz„ sunt institute de medicin„ a muncii. Œn Uniunea European„, fiecare centru universitar are asemenea institu˛ii. Œn cadrul acestora se elaboreaz„ politica Ón domeniu. Œn clipa de fa˛„, Ón Rom‚nia func˛ioneaz„ institute de s„n„tate public„, organizate dup„ modelele sovietice, din anii ’50.

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, pentru a prezenta at‚t Óntrebarea adresat„ A.P.A.P.S.-ului, c‚t ∫i interpelarea adresat„ domnului prim-ministru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea se adreseaz„ domnului ministru Ovidiu Mu∫etescu, ∫i sun„ Ón felul urm„tor:

Domnule ministru, nu considera˛i c„ ar fi necesar„ rezilierea contractului de privatizare pentru LAMINORUL — S.A. Br„ila, al c„rui patron este domnul David Gray, pentru motivul c„ acesta nu a pus Ón practic„ nici p‚n„ Ón momentul de fa˛„ acest contract?

Men˛ionez c„ societatea s-a privatizat acum 4 ani, av‚nd sute de disponibiliza˛i, c„rora nu li s-au pl„tit nici p‚n„ Ón momentul de fa˛„ pl„˛ile compensatorii.

Interpelarea se adreseaz„ domnului prim-ministru, ∫i este urm„toarea:

Domnule prim-ministru, conform Legii 143/1999 privind acordarea ajutorului de stat, a˛i ajutat ilegal Societatea Na˛ional„ Tutunul Rom‚nesc, c„reia i-a˛i ∫ters o serie de datorii f„r„ a anun˛a Consiliul Concuren˛ei ∫i f„r„ a avea decizia acestuia. Drept pentru care, v„ rog s„-mi prezenta˛i motivele care v-au determinat s„ proceda˛i astfel.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Da. Invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru Pop, pentru a prezenta, de asemenea, at‚t Óntrebarea adresat„ domnului prim-ministru, c‚t ∫i cea care se adreseaz„ Autorit„˛ii pentru Control. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

Interpelare adresat„ Guvernului, domnului prim-ministru, Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru, av‚nd Ón vedere prevederile Constitu˛iei Rom‚niei ∫i Legea siguran˛ei na˛ionale, c‚t ∫i vasta campanie organizat„, declan∫at„ ∫i sus˛inut„ de pretin∫ii lideri ai cet„˛enilor rom‚ni de origine maghiar„, ac˛iuni ce aduc grave atingeri Rom‚niei ca stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil, prin preten˛ia ∫i inten˛ia de a Ónfiin˛a un a∫a-zis f nut Secuiesc, f„r„ secui, tocmai Ón inima fi„rii rom‚nilor, v„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri au Óntreprins, p‚n„ Ón prezent, reprezentan˛ii autorit„˛ilor statului de drept Ómpotriva celor care se fac vinova˛i de aceste grave crime comise contra poporului rom‚n ∫i na˛iunii rom‚ne.

Rog r„spuns scris ∫i oral.

Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i domnului ministru Ionel Bl„nculescu: unde sunt banii, domnilor de la guvernare? Cu respect, v„ Ónvederez faptul c„, p‚n„ Ón momentul de fa˛„, am depus 5 interpel„ri prin care v-am solicitat s„-mi transmite˛i lista cu persoanele beneficiare a sumelor primite de la Banca de Comer˛ Exterior, Ón valoare de peste 3,7 miliarde dolari S.U.A., din anul 1990 p‚n„ Ón momentul faliment„rii acestei b„nci, dar nu am primit nici un r„spuns.

Dup„ cum rezult„ din dosarul de verificare ∫i din declara˛ia domnului fost director Teme∫an, falimentul s-a datorat devaliz„rii, ca urmare a neramburs„rii sumelor de c„tre beneficiari ∫i a imposibilit„˛ii recuper„rii acestor sume de c„tre banc„, deoarece creditele s-au acordat cu priorit„˛i ∫i f„r„ garan˛ii.

Din nou, v„ rog s„ fim pu∫i Ón posesia tabelelor cu persoanele beneficiare Ón cauz„.

Cu stim„, rog r„spuns scris ∫i oral.

## Da, v„ mul˛umesc.

O invit la tribun„ pe doamna senator Maria Ciocan, pentru a prezenta, de asemenea, o Óntrebare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i o interpelare adresat„ Ministerului Muncii, care vizeaz„ disponibiliz„rile din sectorul mineritului.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerul Economiei ∫i Resurselor. Œn Maramure∫ se prevede a se disponibiliza circa 1.700 de persoane din cadrul companiei REMIN. Din aceast„ cauz„, luni, 3 februarie 2004, s-a declan∫at o grev„ de avertisment de dou„ ore, deoarece angaja˛ii din sectorul minier doresc s„-∫i p„streze locurile de munc„. Majoritatea celor care urmeaz„ a fi disponibiliza˛i au o vechime subteran„ cuprins„ Óntre 10 ∫i 18 ani, iar dac„ Ó∫i vor pierde locul de munc„ actual, nu au alternative de angajare Ón alt sector economic, deoarece preg„tirea profesional„ pe care o au este Ón acest sector minier.

Œntrebare: v„ rug„m s„ ne comunica˛i ce alternative li se vor oferi Ón g„sirea unui nou loc de munc„ celor disponibiliza˛i din sectorul minier, pentru ca ace∫tia s„-∫i poat„ asigura traiul zilnic ∫i Óntre˛inerea familiei.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Interpelarea este adresat„ doamnei ministru Elena Dumitru, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale

Rata ∫omajului Ón jude˛ul Maramure∫ a ajuns la cote alarmante. Œn prezent, Ón jude˛ sunt 11.846 de ∫omeri, ∫i num„rul acestora este Ón continu„ cre∫tere. Œn Maramure∫,

ponderea economiei este mineritul, dar ritmul Ón care se desf„∫oar„ disponibiliz„rile Ón acest sector face ca ace∫ti oameni s„ nu-∫i poat„ g„si un loc de munc„, deoarece singura lor preg„tire profesional„ este Ón domeniul mineritului.

Men˛ion„m c„ Ón anul 2004 se prevede o reducere a personalului din minerit cu Ónc„ 1.700 de persoane, din cadrul companiei REMIN.

Programul Guvernului de reconversie a for˛ei de munc„ este ineficient la nivel de jude˛, deoarece rata ∫omajului, Ón loc s„ scad„, este Ón cre∫tere, de la o lun„ la alta.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i:

1. Ce fonduri s-au alocat Ón jude˛ul Maramure∫, Ón anii 2003 ∫i 2004, pentru reconversia for˛ei de munc„ ∫i pentru cei care au fost prin∫i Ón acest program, ∫i c‚˛i din cei care au fost prin∫i Ón acest program au fost angaja˛i?

2. C‚˛i din cei cuprin∫i Ón programul de reconversie a

for˛ei de munc„ se reg„sesc Ón sectorul minerit? Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu, pentru a prezenta Óntrebarea adresat„ Ministerului Justi˛iei ∫i interpelarea legat„ de o cauz„ de la Judec„toria T‚rgu-Jiu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Rodica St„noiu.

Doamna ministru,

Œn conformitate cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, respectiv art. 1 alin. (3) ∫i art. 124 alin. (1) ∫i (2), cet„˛enilor le este garantat dreptul la judecat„ dreapt„. Cu toate acestea, nu Óntotdeauna cet„˛enii au parte de un r„spuns echitabil, Ón spiritul legii.

Astfel s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cauza penal„ D1328/P/1999, Ónregistrat„ la Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria T‚rguJiu, fapt pentru care, Ón termen legal, s-a formulat pl‚ngerea Ómpotriva actului de urm„rire penal„ efectuat Ón Dosarul 1328/P/1999, pl‚ngere la care se refuz„ de c„tre Parchetul Tribunalului Gorj comunicarea num„rului de Ónregistrare, precum ∫i solu˛ia dat„ la pl‚ngerea p„r˛ii civile Ón acest sens. Œn acest dosar, precum ∫i Ón pl‚ngerea formulat„ Ómpotriva actelor de urm„rire penal„, partea civil„, doamna Dumitru Veronica, a urm„rit tragerea la r„spundere penal„ ∫i civil„ a inculpatului…

V„ rog s„ nu prezenta˛i cauza, v„ rog s„ formula˛i Óntrebarea ∫i s„ Ónainta˛i doamnei ministru Ón scris.

Œntrebarea este formulat„ c„tre doamna ministru ∫i solicit r„spuns scris ∫i oral.

Da, v„ mul˛umesc.

La a doua Óntrebare am primit r„spunsul chiar ast„zi, Ón plen.

Sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

Da.

Da. Mul˛umesc. Invit la tribun„ pe domnul senator Corneliu Bichine˛.

Domnule pre∫edinte,

Prin intermediul interpel„rilor ∫i Óntreb„rilor, sesiunea aceasta voi dialoga numai cu domnul prim-ministru Adrian N„stase, pentru c„ am senza˛ia c„…

V„ g‚ndi˛i c„ d‚nsul nu are alt„ treab„, sau de ce?! E dator s„ vin„ s„ v„ r„spund„, a∫a da!

Nu, am senza˛ia c„ Ón calitate de prim-ministru, zilele-i sunt num„rate, ∫i n-a∫ vrea s„ Ómi repro∫ez, peste timp…

S-ar putea s„ ave˛i o senza˛ie gre∫it„! V„ rog s„ nu face˛i astfel de afirma˛ii de la tribuna Senatului!

Nu a∫ vrea s„-mi repro∫ez, peste timp, c„ nu i-am dat aten˛ia cuvenit„, at‚t timp c‚t a Óndeplinit aceast„ func˛ie.

Domnule prim-ministru,

Problema adop˛iilor interna˛ionale a copiilor rom‚ni a creat Ón decursul anilor mai multe nenorociri.

De∫i nu cred c„ o s„-mi r„spunde˛i la timp, ∫i nici c„ o s„ oferi˛i datele reale de care am nevoie, insist s„ Óncerca˛i a o face, scutindu-ne astfel, pe noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, de necesitatea ini˛ierii Ón cadrul Senatului Rom‚niei a unei mo˛iuni de cenzur„, exact pe problema adop˛iilor interna˛ionale a copiilor rom‚ni.

Ce doresc? C‚˛i copii rom‚ni au fost Ónfia˛i de str„ini, din 1990 p‚n„ Ón 2000? Au fost legale adop˛iile? S-au depistat nereguli? Dac„ da, ce m„suri s-au luat asupra celor vinova˛i? De asemenea, din 2000 p‚n„ Ón 2004 s-au mai v‚ndut, exportat, Ónfiat copila∫i rom‚ni Ón str„in„tate? C‚˛i ∫i cum? Sunte˛i implicat Ón astfel de ac˛iuni?

V„ mul˛umesc. A∫tept r„spuns oral ∫i scris.

Da, v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Marius Constantinescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru al Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, domnului senator Alexandru Athanasiu.

Domnule ministru,

Œn ∫edin˛a Senatului din 19 mai 2003, am solicitat ministrului educa˛iei de atunci solu˛ionarea situa˛iei disperate a 54 de elevi din satul Strezeni, comuna Tis„u ∫i a altor 30 de elevi din satul Monteoru, comuna Merei. Œn r„spunsul Domniei sale, doamna ministru Andronescu se angaja c„ va rezolva problema deplas„rii elevilor din cele dou„ localit„˛i, ∫i anume: îva dota ∫coala de centru cu c‚te un microbuz, Óntr-un termen c‚t mai scurt“. Acela∫i r„spuns a fost trimis de doamna ministru celor dou„ ∫coli ∫i inspectoratului ∫colar Buz„u. Au trecut de atunci nou„ luni. Nou„ luni, domnule ministru, iar situa˛ia

celor peste 85 de copii din satele Strezeni, Tis„u ∫i Monteoru Merei nu s-a schimbat cu nimic. Acei copii bat zilnic c‚te 12—15 km pe jos, prin ploaie, prin v‚nt, prin z„pad„ sau prin viscol, pentru a Ónv„˛a carte.

V„ rog, Óntrebarea!

Dumneavoastr„, domnule ministru Athanasiu, ve˛i face ceva pentru a-i ajuta pe copiii din satele Strezeni ∫i Monteoru, astfel Ónc‚t ace∫tia s„ poat„ urma cursurile ∫colare f„r„ s„ se mai chinuie? Ve˛i dota cele dou„ ∫coli cu c‚te un microbuz, cu care ace∫ti elevi s„ mearg„ la ∫i s„ se Óntoarc„ de la ∫coal„? Dac„ da, Ón c‚t timp ve˛i rezolva aceast„ problem„?

Poate aceasta vi se pare o problem„ minor„, domnule ministru, dar soarta a 85 de copii care se chinuie s„ Ónve˛e carte ∫i a tot at‚tea familii care Ó∫i pun speran˛a Ón copiii lor nu cred c„ este o problem„ minor„ ∫i nu poate fi tratat„ cu indiferen˛„.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Mul˛umesc.

Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ observ c„ punctul la care ne afl„m este nominalizat Ón ordinea de zi, îŒntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri“. M„ nedumere∫te pu˛in modul cum a fost organizat„ desf„∫urarea acestui punct.

Dac„ a˛i f„cut aceast„ precizare, atunci, pentru colegii care sunt prezen˛i Ón sal„ ∫i pentru pu˛inii reprezentan˛i ai presei, dumneavoastr„ nu era˛i Ónscris la cuv‚nt, eu, sigur, nu din m„rinimie, ci pentru c„ avem acela∫i mandat, v-am oferit cuv‚ntul, de∫i timpul a expirat de mult, pentru grupul pe care-l reprezenta˛i. Nu cred c„ trebuie s„ vedem acum doar paiul din ochiul altuia.

Are cuv‚ntul domnul senator Zl„vog, de asemenea, neÓnscris la cuv‚nt, ∫i Ón afara timpului alocat grupului.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei Elena Dumitru, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale.

Doamna ministru,

Œn jude˛ul Olt exist„ mai multe centre de recuperare ∫i plasare a persoanelor cu handicap, adul˛i ∫i copii.

Astfel, Ón comuna Cezieni func˛ioneaz„ Centrul de recuperare ∫i reabilitare pentru persoane cu handicap, subordonat Consiliului Jude˛ean Olt, iar Ón municipiul Caracal func˛ioneaz„ Centrul de plasament îSf‚nta Elisabeta“, subordonat Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului. Œn anul 2003, 7 angajate care-∫i desf„∫urau activitatea la Cezieni, printre care Ghican Maria, Pistol Stela ∫i Pistol Nicoleta au fost transferate la centrul de la Caracal, iar 7 salariate de la centrul Caracal fac naveta la centrul de la Cezieni, transportul fiind efectuat cu mijloacele de transport ale celor dou„ centre.

V„ solicit„m, doamna ministru, s„ ne comunica˛i ce motive au condus la necesitatea acestor schimb„ri, care implic„ ∫i o risip„ financiar„, Ón condi˛iile Ón care bugetul pe anul 2004 este extrem de auster.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/19.II.2004

Mul˛umesc. Invit la tribun„ pe domnul senator Codreanu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ mul˛umesc pentru c„ mi-a˛i dat posibilitatea s„ pun aceast„ Óntrebare, cu toate c„ nu am fost Ónscris pentru ast„zi la Óntreb„ri. Œntrebarea mea este adresat„…

™i c„ este Ón afara timpului, a celor opt minute alocate.

Pentru asta am ˛inut s„ v„ mul˛umesc.

Nu trebuie s„-mi mul˛umi˛i.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, c„ruia, dac„-mi permite˛i, doresc s„-i transmit cu aceast„ ocazie mult„ s„n„tate.

Stimate domnule ministru,

Nu considera˛i eronate preciz„rile prev„zute Ón art. 10 alin. 2 pct. (b) ∫i (c) ale normelor metodologice de aplicare a Hot„r‚rii Guvernului nr. 1593/2003 privind sprijinul direct al statului pentru acordarea de subven˛ii Ón anul 2004 produc„torilor agricoli din sectorul animalier, Ón care se prevede c„, pentru a preda un animal la abatorizare, at‚t persoanele fizice, c‚t ∫i cele juridice trebuie s„ prezinte, printre alte documente: îcopie dup„ certificatul sanitar-veterinar emis de c„tre Direc˛ia sanitarveterinar„ jude˛ean„ sau a municipiului Bucure∫ti, dup„ caz“? Œn asemenea condi˛ii, crede˛i, domnule ministru, c„ produc„torii agricoli vor parcurge, uneori, peste 100 km pentru a veni la Direc˛ia sanitar-veterinar„ jude˛ean„, Ón vederea ob˛inerii acestui certificat? Oare nu avem Ón

majoritatea comunelor medici ai dispensarelor sanitarveterinare, care ∫tiu mai bine situa˛ia sanitar„ din localitatea respectiv„, ∫i care ar putea elibera aceste certificate?

Cea de a doua Óntrebare este: v„ rog s„ preciza˛i, domnule ministru, de ce nu s-a ac˛ionat ferm Ón programul de individualizare a animalelor, conform legisla˛iei Ón vigoare, ∫i cerin˛elor Comunit„˛ii Europene, Ón a∫a fel Ónc‚t produc„torul agricol s„ poat„ completa toat„ formularistica de documentare, necesar„ livr„rii animalelor proprietate la abatorizare, Ón anul 2004, ∫i s„ poat„ beneficia de subven˛iile acordate de stat?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

S„ nu interpreta˛i c„ nu am dorit s„ v„ ofer cuv‚ntul. Nici nu am cum s„-l cenzurez. To˛i senatorii au dreptul s„ formuleze Óntreb„ri ∫i interpel„ri, sigur, doar Ón limita timpului care este alocat grupurilor parlamentare.

De altfel, Ói spuneam domnului secretar, domnul senator Ungheanu, c„ ar trebui s„ v„ felicit c„ v-a˛i Ónscris la cuv‚nt, pentru c„, altfel, ar fi trebuit s„ Óntrerupem ∫edin˛a, inclusiv transmisiunea la radio, cu mult timp Ón urm„.

Am mai vorbit ∫i cu colegii de la P.S.D., ∫i ne-au mai l„sat ceva timp de la ei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, luni, 9 februarie 2004.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 7/19.II.2004 con˛ine 28 de pagini.**

Pre˛ul 53.200 lei