La Óntrebarea colegului de la P.R.M. cine Ól va suna pe pre∫edintele P.S.D. ∫i pe premierul Guvernului, Ón probleme grele, Ói r„spund: îEu!“. ™i am f„cut-o ∫i o voi mai face, exact Ón sensul Ón care am pledat aceast„ cauz„ Ón mai multe ocazii Ón acest Senat. Nici eu nu m„ Ómpac defel cu acest g‚nd, c„ statuia se pune, dar am crezut ∫i cred c„ lucrurile care se petrec concomitent cu acest act nedrept sunt ele Ónsele foarte importante ∫i trebuie s„ le d„m aten˛ia cuvenit„. Unul dintre aceste acte este cel la care m-am referit s„pt„m‚na trecut„.
Am vorbit aici despre un ziarist din Ungaria care se pl‚nge de faptul c„ nu i se Óng„duie intrarea Ón Rom‚nia, cic„ pe motive politice. Am atras aten˛ia c„ jelania colegului Sógor Csaba este nejustificat„, pentru c„ respectivul ziarist a Óndemnat la luarea armelor Ón m‚n„ Ómpotriva Guvernului legitim de la Bucure∫ti. A∫a ceva nu mai este un act politic. El a cerut recurgerea la Kala∫nikov, ceea ce, din c‚te ∫tiu eu, nu este o comisie european„. Nu ˛in minte s„ existe vreo comisie european„ numit„ Kala∫nikov.
E drept c„ a existat, Ón schimb, Ón anii 1990, o ac˛iune guvernamental„ a Ungariei Ómpotriva Iugoslaviei, care s-ar putea numi cu aproxima˛ie u∫or minimalizatoare îKala∫nikov“, ∫i rezultatele se v„d: Iugoslavia nu mai exist„. Atunci, Guvernul Antal, cu ministrul s„u de externe, Jezsenszky, au v‚ndut diverse kala∫nikovuri, diverse rachete ∫i diverse muni˛ii unei p„r˛i a armatei fostei Iugoslavii — la ora aceea Iugoslavia nu era îfost„“ deloc, era chiar prezent„ — ∫i acele arme au ac˛ionat, purtate de ni∫te bravi osta∫i din zon„, Ómpotriva unit„˛ii na˛ionale a Iugoslaviei.
A∫a este legenda, a∫a este re˛eta Kala∫nikovului la care respectivul ziarist Bayer Zsolt a Óndemnat s„ se recurg„. Ce s„ ne prefacem, cum o fac unii colegi de la U.D.M.R., foarte surprin∫i c„ sunt c„lcate pe un tiv drepturile omului, drepturile omului care vrea b„i de s‚nge de tip irlandez, basc sau minimum corsican? Asta a cerut Bayer Zsolt. S„pt„m‚na trecut„ eu nici m„car nu am cerut interzicerea intr„rii acestui om Ón Rom‚nia, am spus doar c„ asta este justificarea autorit„˛ilor care nu i-au dat voie s„ vin„ Ón Rom‚nia ∫i nu cred c„ este cazul ca autorit„˛ile s„ tac„ Ón continuare.
Autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ explice de ce nu l-au l„sat pe domnul Bayer — ce frumos nume de aspirin„! — s„ vin„ Ón Rom‚nia? Pentru c„ venea cu bricheta s„ pun„ foc. Asta e tot. ™i el zice: îDa’ ce am f„cut? Aveam ∫i eu o brichet„, acolo, o brichet„.“ Da, da’ morala dumitale e aceea de individ c„ruia Ói trebuie s‚nge. ™i s-a v„zut Ón aceste zile — sper c„ nu mai au neru∫inarea ni∫te colegi s„ vorbeasc„ despre drepturile omului c‚nd acele drepturi sunt exprimate prin aruncarea Ón aer a unor trenuri —, s-a v„zut, e un rezultat excep˛ional crima abominabil„ de la Madrid, e un rezultat aproape mondial. A∫a c„ ∫i Bayer Zsolt, un om care a chemat la teroare ∫i a chemat la model irlandez, basc sau, repet, minimum corsican, reprezint„ o tem„ de interes.
™i de ce toate astea vin din partea aceleia∫i voin˛e de mai bine? De ce ba un radical, ba un moderat, ba un ienicer, ba un eunuc fac toat„ aceast„ rumoare? Ba problema Wass Albert, iar„∫i remarcabil criminal de r„zboi. Scriitor nu r„u. Se poate citi. Da’ mai sunt Ónc„ vreo c‚teva sute de mii de scriitori care pot fi citi˛i Ónainte de Wass Albert. De ce suntem obliga˛i s„ ne canton„m Ón aceste cicatrice pe care le resuscit„ cu o pl„cere extraordinar„ ni∫te colegi, cum resuscit„ ∫i problema acelor generali criminali, nimic altceva dec‚t generali criminali. Œmi pare r„u, nu pot s„ tac. Nu ∫tiu c‚t mai am de tr„it, sper s„ nu fie pu˛in, dar, dac„ a∫ avea de tr„it at‚t c‚t simt eu c„ m„ poart„ mesajul meu existen˛ial, p‚n„ Ón ultima clip„ a∫ fi Ón stare s„ spun c„ a∫a ceva nu se poate sus˛ine ∫i a∫a ceva nu se poate Óng„dui.
Despre acest mod de a transforma cerneala Ón s‚nge, un mod cu care, din p„cate, ne-au obi∫nuit vremurile moderne, e vorba ∫i Ón masacrele f„r„ nici o justificare de la Madrid. Sigur c„ noi ∫tim c„ nici o problem„ grav„ a lumi nu se va rezolva prin bombardamente, prin rachete, prin for˛„ militar„. Absolut nici o problem„. ™i c„, pe m„sur„ ce ni∫te bombardamente, oricum f„r„ orizont, oricum buimace, vor continua, va continua ∫i replica la adresa unei popula˛ii care nu are nici o vin„. Pentru c„ nu poate am„r‚tul din trenul de Madrid, care a mers acolo ca s„-∫i salveze familia, lucr‚nd Ón cine ∫tie ce condi˛ii triste, nu poate el s„ schimbe hot„r‚rea guvernelor. Dac„ noi, care suntem ale∫i, dac„ noi, care exprim„m votul de care depinde existen˛a unui guvern, nu putem modifica, dup„ cum se vede, dec‚t foarte rar cursul evenimentelor, ce s„ pl„teasc„ am„r‚˛ii care nu pot determina nici drumul copiilor lor Ón via˛„? A∫a c„ toat„ aceast„ crim„ abominabil„ este f„cut„ parc„ s„ ad‚nceasc„ pr„p„stiile existente Ón lumea contemporan„ Óntre diverse ˛„ri, Óntre diverse religii, pentru c„, dup„ p„rerea mea, acolo se va ajunge, Óntre diverse grade de dezvoltare economic„ ∫i stadii de satisfac˛ie social„.
Problema trebuie totu∫i rezolvat„ Ón fond. Am fost bucuros, am mai spus o dat„ public asta, Ón octombrie— noiembrie 2002, c‚nd am auzit c„, Óntr-o discu˛ie particular„ pe care a avut-o cu Vladimir Putin la o Ónt‚lnire a lor, cancelarul Schroeder ar fi spus c„ trebuie totu∫i stinse focarele de conflict ale planetei. Trebuie rezolvate cauzele. Trebuie terminat cu Óncurajarea acestor dualit„˛i care ajung s„ arunce Ón aer planeta. Noi Ónc„ suntem destul de teoretici Ón abordarea acestei probleme, care ne poate atinge ∫i pe noi, Doamne, fere∫te! Unii dintre noi s-au implicat, e cazul colegului ∫i prietenului nostru Matei Vintil„, care s-a angajat din nou Ón efortul de a face un bine concret unui copil nefericit care a r„mas f„r„ p„rin˛i, copilul Adrian Dima, fiul nefericitei, tragicei v‚lcene de 36 de ani Gabriela Georgeta Dima, care a murit zilele trecute. Pentru noi sunt ni∫te nume. A murit Ionescu, a murit Popescu — m„ ierta˛i, domnule vicepre∫edinte Popescu —, a murit P„unescu, astea-s nume. C‚nd Óns„ vizualiz„m cu puterea pe care ne-o d„ reamintirea propriei suferin˛e despre ce catastrof„ e vorba, c‚nd ni∫te oameni merg la mai bine ∫i se Óntorc praf ∫i pulbere, atunci facem ceea ce a f„cut colegul nostru Matei, oferind o burs„ pentru toat„ perioada ∫colariz„rii copilului de 11 ani, Adrian, r„mas f„r„ ambii p„rin˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
Am s„ v„ citesc la urm„ c‚teva versuri pe care le-am scris Ón aceste zile, versuri puse sub titlul îSub cald ∫i ieftin s‚nge de rom‚n“. Pentru c„, p‚n„ la urm„, este ∫i asta o umilin˛„ Óngrozitoare. Nu, vi le citesc acum mai degrab„, c„ mai t‚rziu n-ar mai avea leg„tur„ cu discu˛ia. E ∫i asta o umilin˛„ Óngrozitoare, c„ s‚ngele acestor fra˛i ai no∫tri e at‚t de ieftin pe pia˛a lumii.
îNe Ónl„crimeaz„ ultimul refren/Ei n-au murit, c„ n-au ajuns la tren/Ne s„geteaz„ ∫tirile fierbin˛i/Suntem din nou cumin˛i/Suntem p„rin˛i/Destinul nostru se arat„ fr‚nt/Se moare f„r„ mil„ pe p„m‚nt/P„rin˛ii pl‚ng cu ochii lor pustii/De grija celor ce le sunt copii/™i ve∫tile at‚t de tulburi vin/Din z„ri de moarte pe p„m‚nt str„in/De sunt copii, de sunt p„rin˛i sau fra˛i/Ce mul˛i rom‚ni r„ni˛i din mul˛i pleca˛i/Norocul nostru e inexistent/Murim majoritari pe continent/Norocul nostru e sinuciga∫/Murim zelos Ón fiece ora∫/Ce victime, ce tragici oameni buni/Pleca˛i prin lume la cules c„p∫uni/At‚tea lacrimi Ón copaci s-au str‚ns/C„ ramurile izbucnesc Ón pl‚ns/Nebune ∫ine ∫i nebun acar/™i trenurile-n aer iar„∫i sar/Hei, v‚nt continental ne-aduci/C‚nd ba˛i f„r‚me de rom‚ni asasina˛i/Teroarea cu rugul ˛„rilor l-a fr‚nt/™i nu mai avem loc pe acest p„m‚nt/Ca-ntr-un absurd sinistru malaxor/Pe und’ se moare/Sunt rom‚ni ce mor/Œn case, pe la rude, pe la por˛i/Se a∫teapt„ ∫tiri privind pe noii mor˛i/™i pl‚ng familii de ˛„rani s„rmani/C„ nu mai au nici fii ∫i n-au nici bani/E cel mai vesel ∫i mai trist refren/Ai no∫tri-s vii/C„ n-au ajuns la tren/Ei sun„ ferici˛i/C„-s Ónc„ vii/S„ anun˛e pe p„rin˛i c„ vor veni/™i dup„ ce vor trece clipa grea/Se vor fortifica ∫i vor uita/™i iar„∫i f„r„ nici un fel de vini/Vor tot muri rom‚ni printre str„ini/Pe cruce continentul d„ din m‚ini/Sug cald ∫i ieftin s‚nge de rom‚ni/™i-n g„ri sunt noi clien˛i ce pleac„ Ón Vest/Dar nu pentru obid„ ∫i protest/Ci pentru a-∫i g„si Ón mod urgent/Un loc pentru p„m‚nt/Un loc pentru morm‚nt pe continent.“
Ultimul lucru despre care voiam s„ vorbesc este libertatea presei.
Un ideal scump tuturor oamenilor care au iubit litera scris„ ∫i care au iubit cuv‚ntul, un ideal pentru care Ónsu∫i Marx, t‚n„r, a scris cele mai tulbur„toare ∫i mai dramatice pledoarii. Una dintre ele spunea: îCenzura prusac„ introduce Ón pres„ dihotomia Óntre libertate ∫i putere, Ón sensul c„ se petrece o lupt„ Óntre principiul lipsit de for˛„ ∫i for˛a lipsit„ de principiu.“
E interesant de ∫tiut ast„zi dac„ diagnosticul pe care l-a pus Parlamentul European Rom‚niei cu privire la libertatea presei este adev„rat. M„ simt sesizat ∫i ca parlamentar, ∫i ca pre∫edinte al Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i voi Óncerca, pe m„sura puterilor, s„ aflu despre ce e vorba. Iat„ ce propun. M„ g‚ndesc s„ adresez proprietarilor de publica˛ii, celor mai importante publica˛ii din Rom‚nia, Óntrebarea dac„ Ón Rom‚nia exist„ libertate a presei ∫i dac„ ea este stingherit„ Ón vreun fel de politic„. Dac„ puterea politic„ de la Bucure∫ti, Ón ace∫ti ani ∫i Ón anii trecu˛i, a stingherit, a Ónc„lcat, a cenzurat libertatea presei.
Eu cred c„ libertatea presei trebuie reglementat„ prin acte de voin˛„ comune ale celor ce fac pres„, ale celor ce exploateaz„ presa ∫i ale celor ce conduc treburile societ„˛ii, pentru ca, Óntr-adev„r, defini˛ia libert„˛ii, ∫i anume aceea c„ îlibertatea mea se Óntinde p‚n„ acolo
unde Óncepe libertatea ta“, s„ fie respectat„. Nu trebuie s„ ne am„gim, presa nu este o fecioar„ Ón c„utarea unui fecior harnic, nu este o virgin„ sc„pat„ pe teritoriul murdar al realit„˛ii. Presa are propriile ei datorii, presa are propriile interese ∫i, uneori, libertatea presei e folosit„ abuziv pentru a transforma clasa politic„, ∫i cu deosebire partea de clas„ politic„ aflat„ la putere, Ón obiectul aten˛iei ∫i oprobriului general.
A∫ vrea s„ spun c„, Ón acest sens, faptele pe care le comit Ómpreun„ unele televiziuni ∫i unele publica˛ii Ón momentul Ón care, printr-un barter ciudat, la televiziunile respective se citeaz„ din pres„ exact p„r˛ile pe care Legea audiovizualului le interzice, Ón emisiunile de televiziune sau de radio, reprezint„ o problem„ asupra c„reia ar trebui meditat.
Eu cred c„ e un an important, un an electoral Ónc„rcat de semnifica˛ii, Ón care presa are de jucat un rol de o maxim„ importan˛„, mai ales dac„ Ó∫i va p„stra distan˛a egal„ fa˛„ de to˛i competitorii. Am asistat, Ón ocazii trecute, la Óncerc„ri de lin∫are a unor oameni politici prin pres„, prin televiziune, prin radio ∫i cred c„ faptul nu trebuie s„ se mai repete. Singura posibilitate real„ de acces la adev„r trebuind s„ r„m‚n„ prezen˛a fireasc„ a tuturor valorilor politice ∫i morale, a tuturor individualit„˛ilor acestei ˛„ri Ón b„t„liile dintre doctrine, dintre ideologii ∫i dintre personalit„˛i.
De aceea, repet, voi Óncerca s„ fac un gest pe care se cuvenea, poate, s„-l facem mai demult, ∫i anume acela de a r„spunde nelini∫tii Parlamentului European cu privire la libertatea presei Ón Rom‚nia, c„ut‚nd Óntregul adev„r at‚t la proprietarii de publica˛ii, proprietarii de pres„, c‚t ∫i la responsabilii de pres„. Œn acest fel, vom ∫ti Ón ce moment al dezvolt„rii libert„˛ii presei ne afl„m ∫i dac„, printr-un proces invers celui despre care vorbeam Ón cazul terorismului, se va putea ajunge ca s‚ngele s„ redevin„ cerneal„, cu toat„ senin„tatea de care ar fi nevoie Ón aceste b„t„lii ale con∫tiin˛elor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.