Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 martie 2004
Senatul · MO 31/2004 · 2004-03-24
Aprobarea ordinii de zi
Declara˛ia Senatului Rom‚niei Ón leg„tur„ cu atentatele teroriste din Spania
Demisia doamnei Rodica Mihaela St„noiu din func˛ia de senator
Declara˛ii politice rostite de senatorii: Maria-Antoaneta Dobrescu, Valentin Dinescu, Adrian P„unescu, Corneliu Vadim Tudor, Ioan-Aurel Rus, George-Mihail Pruteanu, Gheorghe Bunduc, Mircea Ionescu- Quintus, Norica Nicolai, Elena Sporea
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind criminalitatea informatic„, adoptat„ la Budapesta la 23 noiembrie 2001; — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea ∫i ajutorul reciproc Ón cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003; — Lege privind ratificarea Conven˛iei europene pentru protec˛ia animalelor de companie, semnat„ la Strasbourg, la 23 iunie 2003; — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croa˛ia, Republica Ceh„, Republica Ungaria, Republica Polonia, Rom‚nia, Republica Slovac„ ∫i Republica Slovenia pentru promovarea cooper„rii Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului superior Ón cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare Ón Europa Central„ (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003; — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovace privind naviga˛ia pe c„ile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003;
· procedural · respins
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
115 de discursuri
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Stima˛i colegi, permite˛i-mi s„ deschid lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, 15 martie 2004.
™edin˛a este condus„ de domnul vicepre∫edinte DanMircea Popescu, asistat de domnii secretari, domnul senator Antonie Iorgovan ∫i domnul senator Mihai Ungheanu.
Din 140 de senatori lipsesc 9 senatori, 2 fiind la Guvern, 7 Ón delega˛ii ale Senatului, Ón str„in„tate, 3 senatori sunt bolnavi, iar 11 senatori, reprezent‚nd Grupul U.D.M.R., sunt Ónvoi˛i ast„zi, 15 martie, de c„tre domnul pre∫edinte al Senatului.
A˛i v„zut ordinea de zi pentru ∫edin˛a noastr„ Ón plen de ast„zi. La primul punct, declara˛ii politice, dup„ aceea ordinea fireasc„ pentru proiecte de legiferare, iar la ultimul punct, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Programul de lucru, de la orele 15,00 la orele 19,30.
V„ Óntreb dac„ sunt comentarii asupra proiectului ordinii de zi. Nu sunt.
Cvorumul fiind Óndeplinit, v„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Vreau s„ v„ anun˛ c„ Ón ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului de ast„zi membrii Biroului permanent ∫i liderii grupurilor parlamentare au luat Ón dezbatere texul unei declara˛ii a Senatului Ón leg„tur„ cu atentatele teroriste din Spania.
Œl invit pe domnul senator Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, pentru a da citire textului acestei declara˛ii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Da˛i-mi voie s„ prezint aceast„ declara˛ie a Senatului Rom‚niei Ón leg„tur„ cu atentatele teroriste din Spania.
îSenatul Rom‚niei a aflat cu stupoare ∫i nem„rginit„ durere despre atentatele teroriste produse la 11 martie 2004 Ón capitala Spaniei, care au provocat pierderi de vie˛i omene∫ti ∫i numero∫i r„ni˛i Ón r‚ndul popula˛iei civile.
Acestor acte criminale le-au c„zut victime ∫i numero∫i cet„˛eni rom‚ni afla˛i la lucru Ón Spania.
Senatul Rom‚niei condamn„ cu fermitate aceste ac˛iuni barbare Óndreptate Ómpotriva unor oameni nevinova˛i, ac˛iuni care arat„ Ónc„ o dat„ fa˛a hidoas„ a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 terorismului interna˛ional, pericolul pe care acesta Ól reprezint„ pentru democra˛ie, pentru lumea civilizat„, pentru Óntreaga umanitate. De aceea, convingerea noastr„ este c„ lupta Ómpotriva terorismului trebuie s„ devin„ o cauz„ comun„ tuturor popoarelor.
Œn aceste momente tragice, Senatul Rom‚niei Ó∫i exprim„ deplina solidaritate cu poporul spaniol prieten, greu Óncercat de masacrul produs de terori∫ti, ∫i se adreseaz„ Senatului Spaniei cu rug„mintea de a transmite familiilor Óndoliate Óntreaga noastr„ compasiune.
Sentimentele noastre de compasiune ∫i solidaritate se Óndreapt„ deopotriv„ ∫i c„tre familiile rom‚nilor care au murit sau au fost r„ni˛i Ón carnajul de la Madrid. Suntem al„turi de familiile acestora Ón momentele de profund„ suferin˛„ pe care le tr„iesc.
Omagiul pe care Senatul Rom‚niei Ól aduce victimelor acestui masacru este Ónso˛it de hot„r‚rea noastr„ de a participa Ón continuare la lupta pe plan interna˛ional Ómpotriva terorismului, astfel Ónc‚t crime oribile precum cele de la Madrid ∫i cele din 11 septembrie 2001 s„ nu se mai repete, iar umanitatea s„ fie ferit„ de barbaria acestui flagel.
Bucure∫ti, 15 martie 2004“.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun un moment de reculegere.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi, probleme organizatorice.
La acest punct, stimate colege ∫i stima˛i colegi, vreau s„ v„ prezint cererea de demisie a doamnei RodicaMihaela St„noiu, senator de Olt. Domnia sa nu este prezent„ Ón sal„, de aceea dau citire textului acestei demisii.
îDomnule pre∫edinte,
Subsemnata Rodica Mihaela St„noiu, senator de Olt, v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„, Ón baza Decretului Pre∫edintelui Rom‚niei nr. 126 din 10 martie 2004, am fost numit„ Ón func˛ia de consilier preziden˛ial, func˛ie care, potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, este incompatibil„ cu calitatea de parlamentar.
Ca atare, v„ rog s„ lua˛i act de demisia din func˛ia de senator ∫i s„ declan∫a˛i procedurile legale corespunz„toare.
Anexez la prezenta solicitare o copie a Decretului nr. 126/2004 de numire Ón func˛ie.
Cu mul˛umiri, Rodica Mihaela St„noiu, senator de Olt“.
Potrivit Regulamentului Senatului, a∫ avea obliga˛ia, dac„ doamna senator s-ar afla Ón sal„, s„ o Óntreb dac„ st„ruie Ón aceast„ demisie. Domnia sa nefiind prezent„ Ón sal„, v„ rog s„ lua˛i act de aceast„ demisie ∫i, conform regulamentului, declan∫„m aceste proceduri, declar„m locul vacant ∫i hot„r‚rea de vacantare va fi publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei.
Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi, ∫i anume declara˛ii politice.
O invit la tribun„, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe doamna senator MariaAntoaneta Dobrescu.
Pofti˛i, doamna senator, ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Maria-Antoaneta Dobrescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn urm„ cu exact o s„pt„m‚n„ m„ aflam la Strasbourg, la Reuniunea extraordinar„ a Comisiei pentru afaceri constitu˛ionale care ∫i-a desf„∫urat lucr„rile av‚ndu-l ca invitat pe domnul Valery Giscard d’Estaing, pre∫edintele Conven˛iei privind viitorul Europei.
Nu voi face referiri stricto senso la aceast„ reuniune, c„ci acelora dintre dumneavoastr„ care dori˛i s„ cunoa∫te˛i mai mult proiectul ∫i discu˛iile despre proiectul Constitu˛iei Europene ∫i punctul de vedere al pre∫edintelui Giscard d’Estaing le pot oferi raportul, depus deja la secretariatul Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i la Comisia pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei.
Doresc, Ón schimb, s„ fac unele preciz„ri cu privire la Raportul de ˛ar„ privind Rom‚nia, prezentat de doamna baroan„ Emma Nicholson ∫i poate chiar voi reu∫i s„ elucidez c‚teva dintre confuziile sau specula˛iile care s-au f„cut pe aceast„ tem„.
Œncercarea de a sugera ideea suspend„rii negocierilor sau a neputin˛ei noastre ca ˛ar„ de a ne respecta calendarul Copenhaga pentru 2004 ∫i, respectiv, 2007 sunt doar specula˛ii. Prin men˛ionarea unor puncte sensibile Ón raport nu Ónseamn„ c„ se pune sub semnul Óntreb„rii integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Am urm„rit cu aten˛ie reac˛ia partidelor politice ∫i felul Ón care aceast„ reac˛ie a fost reflectat„ de pres„. Pot spune c„ presa ∫i-a f„cut datoria inform‚nd societatea civil„, pot spune, Óns„, c„ unele partide politice au extrapolat informa˛iile preluate din raport, au afirmat c„ îEste o mo˛iune de cenzur„ pe care Parlamentul European o d„ Rom‚niei“.
Desigur, imagina˛ia fiec„ruia poate fi ampl„ sau restrictiv„, Ón func˛ie de context sau Ón func˛ie de poten˛ialul creator. Cert este c„ acolo, la Strasbourg, tonul dur al raportului ne-a f„cut pe fiecare s„ Ón˛elegem ce avem de f„cut.
Guvernul Rom‚niei a recep˛ionat corect raportul, ∫tiind bine c„ — citez acum din documentul prezentat de primul-ministru, domnul Adrian N„stase, la videoconferin˛a de vineri, 12 martie a.c. — îObiectivele noastre r„m‚n acelea∫i: Óncheierea negocierilor Ón 2004, semnarea Tratatului de aderare Ón 2005 ∫i statutul de membru deplin Óncep‚nd din ianuarie 2007. Aceste obiective sunt Ómp„rt„∫ite at‚t de Consiliul European, Comisia European„ ∫i Parlamentul European, c‚t ∫i de Guvernul Rom‚niei ∫i, ceea ce este mai important, opinia public„ din Rom‚nia. Noi dorim s„ ne integr„m Ón Uniunea European„, printr-un aport de valoare ad„ugat„“ — spunea domnul Adrian N„stase vineri, 12 martie. îS„ ne integr„m Ón Europa ad„ug‚nd la valorile europene propria noastr„ valoare. Rom‚nia este o ˛ar„ democratic„, se apropie de economia de pia˛„, are Ónc„ multe de f„cut pentru reformarea puterii judec„tore∫ti ∫i pentru cre∫terea autorit„˛ii statului“.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Valentin Dinescu, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Valentin Dinescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ieri la Arad mii de oameni aduna˛i Ón Pia˛a îAvram Iancu“ au fost privi˛i din ceruri de cei peste 40.000 de
rom‚ni uci∫i Ón Revolu˛ia de la 1848 Ón peste 300 de sate din Ardeal.
Coinciden˛a a f„cut ca mitingul care s-a desf„∫urat s„ aib„ loc la numai trei zile de la atentatele s‚ngeroase din 11 martie 2004 de la Madrid. Aduna˛i cu pio∫enie, participan˛ii au p„strat un moment de reculegere Ón memoria victimelor acestui atac s‚ngeros care a Óndoliat o Óntreag„ planet„.
Problemele rom‚nilor r„m‚n, Óns„, problemele rom‚nilor. Dramele neamului nostru consemnate cu pete de s‚nge Ón cartea de Ónv„˛„tur„ a istoriei, Ónseamn„ repercutarea Ón timp asupra genera˛iei noastre, a jertfei mo∫ilor ∫i str„mo∫ilor no∫tri.
Despre semnifica˛ia Statuii Libert„˛ii sau, mai exact, a Ungariei Milenare sau a Ungariei Mari, cum i s-a mai spus, s-a scris ∫i probabil se va mai scrie, la fel cum nimeni nu poate trece cu vedere gestul de mare responsabilitate politic„ f„cut de I. C. Br„tianu, care, pun‚nd cap„t umilin˛elor rom‚nilor, a dispus la 1 iulie 1925 scoaterea ei din istorie.
Iat„, Óns„, c„ sub presiunile organiza˛iei antina˛ionale ∫i ilegale, m„ refer la Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, Guvernul Adrian N„stase a dispus reamplasarea ei Ón Arad, acela∫i Guvern care interzicea prin Ordonan˛a de Guvern nr. 31/2002 ridicarea de statui celor care se fac vinova˛i de crime Ómpotriva umanit„˛ii.
Inconsecven˛„, iresponsabilitate sau abaterea opiniei publice de la marile probleme ale ˛„rii? Œn opinia mea, toate trei la un loc. Cu spitale mai bolnave dec‚t pacien˛ii lor, cu b„tr‚ni care au Ónceput s„ tr„iasc„ Ón simbioz„ cu tomberoanele de gunoi, cu o popula˛ie pe care uneori disperarea o Ómpinge la acte de cruzime, se g„sesc Ónc„ resurse financiare pentru a mai p„lmui Ónc„ o dat„ obrazul batjocorit al rom‚nilor.
Œnchei prin a spune c„ nu este permis nim„nui, fie el rege, pre∫edinte, prim-ministru, prefect sau primar, s„ ne cear„ nou„ s„ ne vener„m c„l„ii. Nici o statuie nu va fi ridicat„, f„r„ a avea parte de blestemul celor 40.000 de victime masacrate Ón anii 1848—1849, care ieri la Arad ne-au privit din ceruri.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„, Ón numele Partidului Social Democrat, pe domnul Adrian P„unescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Din sal„
#23047P.N.L.-ul nu vorbe∫te?!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
La Óntrebarea colegului de la P.R.M. cine Ól va suna pe pre∫edintele P.S.D. ∫i pe premierul Guvernului, Ón probleme grele, Ói r„spund: îEu!“. ™i am f„cut-o ∫i o voi mai face, exact Ón sensul Ón care am pledat aceast„ cauz„ Ón mai multe ocazii Ón acest Senat. Nici eu nu m„ Ómpac defel cu acest g‚nd, c„ statuia se pune, dar am crezut ∫i cred c„ lucrurile care se petrec concomitent cu acest act nedrept sunt ele Ónsele foarte importante ∫i trebuie s„ le d„m aten˛ia cuvenit„. Unul dintre aceste acte este cel la care m-am referit s„pt„m‚na trecut„.
Am vorbit aici despre un ziarist din Ungaria care se pl‚nge de faptul c„ nu i se Óng„duie intrarea Ón Rom‚nia, cic„ pe motive politice. Am atras aten˛ia c„ jelania colegului Sógor Csaba este nejustificat„, pentru c„ respectivul ziarist a Óndemnat la luarea armelor Ón m‚n„ Ómpotriva Guvernului legitim de la Bucure∫ti. A∫a ceva nu mai este un act politic. El a cerut recurgerea la Kala∫nikov, ceea ce, din c‚te ∫tiu eu, nu este o comisie european„. Nu ˛in minte s„ existe vreo comisie european„ numit„ Kala∫nikov.
E drept c„ a existat, Ón schimb, Ón anii 1990, o ac˛iune guvernamental„ a Ungariei Ómpotriva Iugoslaviei, care s-ar putea numi cu aproxima˛ie u∫or minimalizatoare îKala∫nikov“, ∫i rezultatele se v„d: Iugoslavia nu mai exist„. Atunci, Guvernul Antal, cu ministrul s„u de externe, Jezsenszky, au v‚ndut diverse kala∫nikovuri, diverse rachete ∫i diverse muni˛ii unei p„r˛i a armatei fostei Iugoslavii — la ora aceea Iugoslavia nu era îfost„“ deloc, era chiar prezent„ — ∫i acele arme au ac˛ionat, purtate de ni∫te bravi osta∫i din zon„, Ómpotriva unit„˛ii na˛ionale a Iugoslaviei.
A∫a este legenda, a∫a este re˛eta Kala∫nikovului la care respectivul ziarist Bayer Zsolt a Óndemnat s„ se recurg„. Ce s„ ne prefacem, cum o fac unii colegi de la U.D.M.R., foarte surprin∫i c„ sunt c„lcate pe un tiv drepturile omului, drepturile omului care vrea b„i de s‚nge de tip irlandez, basc sau minimum corsican? Asta a cerut Bayer Zsolt. S„pt„m‚na trecut„ eu nici m„car nu am cerut interzicerea intr„rii acestui om Ón Rom‚nia, am spus doar c„ asta este justificarea autorit„˛ilor care nu i-au dat voie s„ vin„ Ón Rom‚nia ∫i nu cred c„ este cazul ca autorit„˛ile s„ tac„ Ón continuare.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul!
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onora˛i colegi,
Ini˛ial nu am vrut s„ vorbesc, vede˛i c„ nu am preg„tit nici un text scris, Óns„ constat cu surprindere c„ Ón Senatul Rom‚niei au r„mas numai dou„ partide, mari ∫i late: P.S.D. ∫i P.R.M.
Din sal„
#35577Mai ales late!
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Celelalte nu exist„ deloc?! V„d c„ U.D.M.R.-ul nu are dec‚t o reprezentant„, P.D.-ul Ó∫i lanseaz„ ni∫te candida˛i pe muzic„, Óntr-un spectacol, iar P.N.L.-ul nu vrea s„ ne onoreze cu nici o luare de cuv‚nt, spre marea mea decep˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 De ce am venit la microfon? Am v„zut ∫i eu pe posturile de televiziune rezultatele alegerilor preziden˛iale din Rusia ∫i vreau s„-i transmit pre∫edintelui ales al Rusiei, domnului Vladimir Putin, felicit„ri, Ón numele meu, personal, ∫i al Partidului Rom‚nia Mare, am s„-i transmit o telegram„ Ón acest sens, dar Ón acea telegram„ voi formula ∫i dou„ deziderate — acum, pentru c„ are o asemenea autoritate, a c‚∫tigat cu peste 71%, cred c„ ar putea s„ se implice mai mult Ón rezolvarea a cel pu˛in dou„ chestiuni care-i privesc pe rom‚nii din Basarabia. Este vorba, Ón primul r‚nd, de eliberarea celor 3 prizonieri de r„zboi, pentru c„ Ón Transnistria a fost r„zboi Ón 1992, care sunt foarte bolnavi ∫i sunt de 12 ani Ón temni˛a unui regim, nu numai ilegal, dar ∫i imprevizibil ∫i iresponsabil, exist„ ∫i un proces la Cur˛ile europene Ón acest sens, ∫i, Ón al doilea r‚nd, s„ se implice Ón aplicarea celor dou„ rezolu˛ii ale O.S.C.E. de la Istanbul ∫i de la Porto privind retragerea Armatei a XIV-a din Transnistria. De ce devine at‚t de presant„ retragerea acelei armate, care nu-∫i are nici o justificare acolo? Pentru c„ exact Ón contextul amplific„rii ac˛iunilor teroriste pe plan mondial de acolo au Ónceput s„ dispar„ arme, ∫i nu numai arme, dar au Ónceput s„ dispar„ ∫i rachete.
Au disp„rut, Ón ultimii ani, peste 180.000 de arme, a∫a-zis u∫oare, dar care fac r„ni al naibii de grele; este vorba de pistoale, de pistoale mitralier„, de pu∫ti de diferite calibre, au disp„rut 15 rachete care sunt concepute pentru a doborÓ avioane, Ón special, trag la circa 30 de km, au fost recuperate 4, dar 11 Ónc„ sunt date disp„rute, iar zilele trecute presa din S.U.A., dar ∫i anumite servicii secrete occidentale au l„sat s„ se Ón˛eleag„ faptul c„ au disp„rut Ónc„ 37 de rachete.
Primele rachete despre care am vorbit ∫i cele 180.000 de arme provin din arsenalul colosal al Armatei a XIV-a, aceste 37 de rachete nou disp„rute, de la Ónceputul anului 2004, sunt pretins rachete meteorologice, dar la nivelul tehnicii actuale pot c„p„ta orice alt„ Ónc„rc„tur„, inclusiv nuclear„, a∫a c„, este foarte riscant. Vorbim de baze americane Ón Rom‚nia, cu care suntem perfect de acord, s„ spun„ americanii ce doresc s„ amplaseze ∫i Ón ce condi˛ii doresc ∫i eu cred c„ toat„ lumea, Ón primul r‚nd, voin˛a politic„, va fi de acord cu a∫a ceva, dar ce ne facem cu acest spin care este Ón coasta Europei civilizate, ∫i care este regimul ilegal de la Tiraspol?! Este o band„ de asasini profesioni∫ti — Smirnov, M„r„cu˛„ ∫i to˛i ceilal˛i. Cum este posibil, Ón Europa mileniului III s„ fie trupe paramilitare dublate de trupe regulate, organizate, ale unei formidabile ma∫ini de r„zboi, Armata a XIV-a, ∫i care s„ ˛in„ sub teroare o Óntreag„ zon„ Óntre dou„ lumi. Nu cred c„ un politician rom‚n poate fi acuzat c„ Ó∫i d„ prea mult„ importan˛„ dac„ Ól roag„ pe pre∫edintele nou ales al Rusiei, Ón virtutea prerogativelor sale ∫i iubirii pe care i-o poart„ ru∫ii, iat„, are cel mai mare scor electoral Ónregistrat vreodat„ Ón Europa, cel pu˛in Ón ultimele 3 decenii, nu cred c„ cineva poate s„ acuze un politician rom‚n, spuneam, dac„ va Óndr„zni s„-i scrie s„ aplice legisla˛ia intern„ ∫i interna˛ional„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Consult Grupul P.S.D. dac„ Ón intervalul celor 12 minute r„mase mai dore∫te cineva s„ fac„ o declara˛ie politic„? Nu.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan-Aurel Rus, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
## **Domnul Ioan-Aurel Rus:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
Ast„zi, c‚nd Europa este Ón doliu, Guvernul P.S.D.— U.D.M.R. s-a gr„bit ∫i a decretat doliu na˛ional ieri, duminic„, 14 martie, ∫i ast„zi maghiarii Ó∫i s„rb„toresc m„re˛ele realiz„ri, timp Ón care P.S.D.-ul, neav‚ndu-i al„turi, au Ónscris doar 5 proiecte de lege pe ordinea de zi, de∫i sunt zeci de rapoarte definitivate ce a∫teapt„ dezbaterea Ón plen. De ce? Pentru c„ P.S.D.-ul n-are curajul s„ intre Óntr-o dezbatere politic„ dac„ nu are la dreapta lui U.D.M.R.-ul care ast„zi, 15 martie, are o alt„ treab„. Noi, cei ce am sim˛it urm„rile terorismului interna˛ional sub toate formele, protest„m fa˛„ de aceast„ nelegiuire.
Œn alt„ ordine de idei, ast„zi, Ón Rom‚nia au intrat Ón grev„ general„ mecanicii de locomotiv„, iar urm„rile cred c„ nici nu se pot estima.
De ce este nevoie de aceast„ sabotare a economiei na˛ionale ∫i de destabilizare social„ ∫i na˛ional„?!
De ce trebuie Ónchise at‚tea rela˛ii de cale ferat„ ∫i l„sa˛i elevi, muncitori ∫i societ„˛i comerciale f„r„ mijloc de transport?!
Aduc, din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud o scrisoare semnat„ de prim„riile, ∫colile, societ„˛ile comerciale ce vor fi lovite de aceste m„suri. Œn numele lor protestez ∫i nu accept Ónchiderea liniei de cale ferat„ pe rela˛ia Ilva Mic„— Rodna Veche. Oprirea circula˛iei trenurilor pe linia amintit„ creeaz„ greut„˛i imense Ón exploatarea ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 valorificarea lemnului, a minereurilor de zinc, plumb, cupru ∫i aur existente Ón bazinul forestier ∫i minier al Mun˛ilor Rodnei. Autocarele ∫i microbuzele noi achizi˛ionate de doamna Dana N„stase ∫i domnul Miron Mitrea vor s„ Ónlocuiasc„ trenuri de persoane? Vor fi tot ei patronii TIR-urilor ∫i autovehiculelor grele pentru transport marf„ care vor distruge ∫oselele Rom‚niei?
Partidul Rom‚nia Mare cere reanalizarea situa˛iei grave din transporturile rom‚ne∫ti — navale, maritime ∫i terestre—∫i sus˛ine revendic„rile angaja˛ilor din C„ile Ferate Rom‚ne.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu, pe timpul Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege,
Stima˛i colegi,
Carnagiul care s-a petrecut Ón Spania ∫i care Ó∫i poate oric‚nd, cred, g„si o edi˛ie Ón Rom‚nia, de ce ne-ar ierta pe noi?! A fost, dup„ g‚ndul meu, unul din cele mai ur‚te lucruri din istorie, din istoria lucrurilor f„cute de om, omului, al„turi de Inchizi˛ie, al„turi de masacrul indienilor, al„turi de sclavia negrilor, al„turi de Hiroshima, de Nagasaki, de Auschwitz, de Gulag ∫i, a∫ Óndr„zni s„ spun, al„turi chiar de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Irak.
Ceea ce ne doare mai mult este c„ acei rom‚ni puteau s„ nu fie acolo.
Dac„ ar fi fost vilegiaturi∫ti, dac„ s-ar fi dus s„ vad„ cerul albastru al Spaniei, poate c„ durerea din sufletul nostru avea o c‚time redus„. Erau acolo Óns„, nu ca vilegiaturi∫ti. Erau acolo, mul˛i dintre ei, de disperare. Nu to˛i, dar foarte mul˛i erau de disperare acolo. Nu-mi iese din minte, stimate colege ∫i stima˛i colegi, figura unuia dintre ei, un supravie˛uitor, cu chipul Óns‚ngerat, cu ochii mari ∫i tri∫ti privind c„tre camere ∫i spun‚nd: îCe au avut cu noi?! Cu trenul „sta nu mergeau mini∫trii!“ Cu trenul „la nu mergeau mini∫trii. Mini∫trii merg cu alte mijloace de transport. Cu trenul „la mergeau ni∫te am„r‚˛i care nu aveau o p‚ine de c‚∫tigat la ei, acolo, ∫i a trebuit s„ fug„ acolo s„ o c‚∫tige. Asta, pe unul ca mine Ól doare ∫i mai mult. Acutizeaz„ durerea. De ce nu-∫i puteau c‚∫tiga p‚inea, aici, acas„?!
Vine prim-ministrul Rom‚niei ∫i chiar Óntr-o situa˛ie dramatic„ precum asta, pe l‚ng„ c„, dup„ g‚ndul meu, se vedetizeaz„ excesiv, mai ∫i gafeaz„. Este vorba de s‚nge rom‚nesc aici. ™i domnul N„stase spune c„ Ón aceast„ catastrof„ oribil„, o consider una dintre cele mai ur‚te, ar fi pierit cel mai mare num„r de rom‚ni de dup„ Revolu˛ie, dar nu este adev„rat. Œn Transnistria s-au pr„p„dit 1.200 de vie˛i rom‚ne∫ti. Nu erau nici patagonezi, nu erau nici eschimo∫i. Œn accidentele miniere, a fost unul acum c‚˛iva ani, cu 15 mor˛i, un altul cu 10 mor˛i, Ón accidentul de la Balote∫ti. Cum putem ∫terge cu buretele aceste pierderi de s‚nge omene∫ti, chiar dac„ ceea ce este mai recent, sigur c„ pare mai dureros, ∫i gafa nu s-a oprit aici, p‚n„ ∫i Ón
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare mai dispune de 3 minute.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Bunduc.
## **Domnul Gheorghe Bunduc:**
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Œn septembrie 1991, nava ucrainean„ **Rostok** a e∫uat Óntr-unul dintre cele mai Ónguste puncte de pe canalul Sulina, principala cale de naviga˛ie spre Marea Neagr„. Evenimentul a avut loc Óntr-o perioad„ foarte tulbure, la numai o lun„ de la puciul din fosta Uniune Sovietic„ ∫i nici p‚n„ ast„zi nu s-a putut demonstra dac„ a fost un accident sau un act de sabotaj bine g‚ndit de c„tre autorit„˛ile ucrainene pentru a scoate canalul Sulina din circuitul comercial.
O prim„ parte a navei **Rostok** a fost degajat„ Ón 1995 ∫i s-a Óncheiat cu un scandal uria∫, ™erban Mih„ilescu fiind acuzat, Ón 1998, de abuz Ón serviciu contra intereselor publice, deoarece, Ón calitatea sa de secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, a aprobat plata Ón avans a sumei de 150.000 dolari c„tre firma **Drosinos Elefterios** care urma s„ ranflueze nava **Rostok** de pe fundul canalului Sulina. Plata avansului a fost dispus„, cu toate c„ Ministerul Finan˛elor d„duse un aviz negativ, iar contractul, pe de alt„ parte, prevedea plata dup„ Óncheierea opera˛iunii cu succes.
Cea mai mare parte a navei **Rostok** a r„mas acolo unde este ∫i acum, pe canalul Sulina, Óngreun‚nd pe mai departe circula˛ia pe fluviul Dun„rea, dar firma **Drosinos** a primit de la statul rom‚n suma de 400.000 dolari.
Œn lunile august — septembrie, anul trecut, conform speciali∫tilor, datorit„ debitului foarte sc„zut al Dun„rii, care a f„cut ca peste 50% din epava navei **Rostok** s„ se afle la suprafa˛„, aceasta ar fi putut fi scoas„ f„r„ a se apela la tehnicile moderne, dar ∫i foarte costisitoare de ranfluare.
Cu alte cuvinte, firmele de debitare a fierului vechi ar fi putut degaja canalul Sulina prin simpla t„iere cu sudura autogen„ a epavei. Œn sus˛inerea acestei solu˛ii, facem precizarea c„ nava **Rostok** , Ón momentul accidentului, nu transporta combustibil, ci colaci din fier-beton. Din p„cate, aceast„ cale nu a putut fi acceptat„ de c‚˛iva Ónal˛i func˛ionari, deoarece ace∫tia Ó∫i vedeau periclitat proiectul pe care-l sus˛in Domniile lor Ón aceast„ spe˛„.
## V„ rog, mai am un minut ∫i jum„tate.
...pe de-o parte, ranfluarea navei **Rostok** , iar, pe de alt„ parte, o serie de lucr„ri ce se refer„ la stoparea procesului de eroziune a malurilor fluviului, restabilirea ad‚ncimii maxime navigabile a canalului ∫i men˛inerea controlului asupra scurgerii apelor. Œn leg„tur„ cu aceste obiective, Ón mare parte necontrolabile, ne exprim„m serioase rezerve, a∫a cum, de altfel, o fac ∫i speciali∫tii Ón hidrotehnic„, at‚t Ón ceea ce prive∫te justificarea execu˛iei acestei lucr„ri, dar ∫i asupra modului Ón care se va face decontarea lor. Facem men˛iunea c„ acest contract de Ómprumut a fost Óncheiat Óntre Rom‚nia, Banca European„ de Investi˛ii ∫i Administra˛ia Fluvial„ a Dun„rii de Jos ∫i semnat„ de Guvern, aprobat„ de Parlament. Din p„cate, p‚n„ la realizarea acestui proiect va mai curge mult„ ap„ pe Dun„re cu toat„ opozi˛ia epavei **Rostok** .
Alocarea acestor sume uria∫e pentru derularea proiectului mai sus amintit Ón 2004, an electoral pentru Rom‚nia, ne Óndrept„˛esc s„ tragem un serios semnal de alarm„. Implicarea unor firme locale care, prin sistemul de lucr„ri luate Ón subantrepriz„, vor dirija fondurile europene spre buzunarele mult prea Ónc„p„toare ale unor importan˛i clien˛i politici ai Puterii ∫i, de aici, ace∫ti bani vor putea fi cheltui˛i Ón campania electoral„ viitoare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte IonescuQuintus, din partea Partidului Na˛ional Liberal.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
N-am s„ vorbesc eu, vorbe∫te colega mea ∫i a noastr„, doamna Norica Nicolai.
Voiam Óns„, nu ca un drept la replic„, ci ca o stabilire a unui adev„r, s„-i spun distinsului nostru coleg, domnului pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor — regret c„ nu este Ón sal„, dar poate ascult„ Ón biroul Domniei sale — c„ Partidul Na˛ional Liberal, de-a lungul celor 129 ani ai existen˛ei sale, n-a lipsit de la nici un eveniment important care s-a petrecut Ón ˛ara noastr„, fie c„ a fost un eveniment trist sau eveniment de bucurie ∫i men˛ionez ultimele dou„ evenimente: guvern„rile din 1991 — 1992 ∫i 1996 — 2000, le socotesc printre evenimentele triste.
Prin urmare, am dorit s„ spun acest lucru. N-am luat cuv‚ntul la timp, doamna Norica Nicolai era la o Ónt‚lnire cu un ministru sau cu un prim-ministru din Cehia, va vorbi acum, ∫i Partidul Na˛ional Liberal este prezent ∫i ast„zi, aici, al„turi de dumneavoastr„, consternat ∫i Óndurerat profund de marea tragedie la care, din p„cate, a participat ∫i o parte din concet„˛enii no∫tri.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O invit la tribun„ pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Partidului Na˛ional Liberal.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
## **Doamna Norica Nicolai:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
F„r„ Óndoial„, Ómi face pl„cere s„ vorbesc Ón numele celui de-al treilea mare partid al Rom‚niei care, a∫a cum spunea domnul pre∫edinte Quintus, nu numai ast„zi, ci Ón toat„ istoria lui — o istorie de peste 100 de ani — a fost prezent la evenimentele care ne-au marcat destinul.
Doamnelor ∫i domnilor,
Ziua de 11 martie 2004 r„m‚ne ziua fatidic„ a Europei. Ea marcheaz„ primul semn al vulnerabilit„˛ii europene, iar pentru Rom‚nia, prin moartea tragic„ a cet„˛enilor ei la Madrid, primul atac terorist care-o afecteaz„ direct.
Dincolo de crima oribil„, condamnabil„ Ón sine Ón orice societate democratic„, atentatul de la Madrid, revendicat de organiza˛iile teroriste Al-Qaeda, pune Ón discu˛ie capacitatea statelor democratice de a asigura securitatea cet„˛enilor.
Amenin˛area organiza˛iei teroriste generat„ de fundamentalismul islamic pentru care cifra 11 marcheaz„ un Ónceput ∫i un sf‚r∫i, c‚t ∫i referirea clar„ la organizarea unor posibile atacuri Ón ˛„rile care s-au implicat Ón lupta antiterorist„ nu poate fi ignorat„.
Rom‚nia, Ón calitate de partener NATO, a participat activ pe frontul militar din Afganistan ∫i Irak, iar rom‚nii care muncesc Ón Israel ∫i Ón Spania sunt victime civile ale terorismului.
Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i exprim„ solidaritatea cu familiile celor disp„ru˛i ∫i r„ni˛i Ón atentate ∫i condamn„ cu vehemen˛„ orice manifestare de tip terorist.
Œn acela∫i timp, date fiind semnalele interna˛ionale ale prezen˛ei Ón Europa a unor celule islamice, consider„m c„ autorit„˛ile statului trebuie s„ se implice ∫i s„ ia de urgen˛„ m„suri de prevenire a unor eventuale atacuri.
Salut„m convocarea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i sus˛inem orice m„sur„ de prevenire a unor atacuri teroriste ∫i totodat„ solicit„m Serviciului Rom‚n de Informa˛ii s„ prezinte de urgen˛„ Ón Parlamentul Rom‚niei raportul anual de activitate care s„ cuprind„ un capitol special cu privire la evaluarea gradului de risc terorist Ón contextul evenimentelor de la Madrid.
Partidul Na˛ional Liberal sus˛ine participarea Ón continuare a Rom‚niei la lupta antiterorist„ ca unica solu˛ie pentru combaterea acestui flagel ∫i mizeaz„ pe sprijinul ∫i solidaritatea popula˛iei.
## V„ mul˛umesc.
O invit la tribun„ pe doamna senator Elena Sporea, pe timpul r„mas, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
îŒn lume sunt mari minuni / Minuni mai mari ca omul nu-s“ —, spunea Sofocle acum c‚teva secole, ∫i a∫a este.
Oriunde prive∫ti, vezi cum omul a reu∫it s„ transforme totul. I-a fost dat s„ Óndure multe vitregii de-a lungul istoriei sale. Mul˛i au murit pentru ca genera˛iile ce urmeaz„ s„ poat„ s„ se bucure de pace. Nu pu˛ini ∫i-au sacrificat fiii ca s„ poat„ duce un trai f„r„ grija zilei de m‚ine, mul˛i au trudit la ∫es sau au murit la munte ca via˛a s„ triumfe.
Civiliza˛ia a Ónvins. Oamenii nu mai cuceresc teritorii cu for˛a armat„. Au Ón˛eles c„ progresul este arma cea mai bun„.
Pot merge oriunde Ón lume, pot Ónv„˛a, pot munci oriunde Ó∫i doresc ei. Nu mai sunt trasate grani˛e de netrecut. Acum orice persoan„, indiferent de sex, religie, culoare, op˛iune politic„, se poate stabili oriunde. Acest lucru l-au Ón˛eles ∫i rom‚nii pleca˛i Ón Spania ca s„ lucreze. Au vrut s„ acorde o ∫ans„ familiilor lor, au vrut s„ munceasc„ Óntr-un loc din Uniunea European„.
Cei ce s-au urcat joi, 11 martie 2004, Ón îtrenurile mor˛ii“ se preg„teau pentru o zi obi∫nuit„, o zi Ón care trebuia s„ mearg„ la munc„, la ∫coal„, o zi Ón care via˛a ar fi trebuit s„ se desf„∫oare pe f„ga∫ul s„u normal. Nu ∫tiau c„ undeva, aproape sau la o distan˛„ mare, o minte diabolic„ vroia s‚nge pentru putere. Da, o minte diabolic„, care vroia s‚nge pentru putere. Acest lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón 11 septembrie, Ón Statele Unite ale Americii, acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón 11 martie Ón Spania. Popula˛ia trebuie s„ tremure de frica lor. Acest lucru nu se va Ónt‚mpla niciodat„!
Carnagiul a avut loc la Madrid. Avea s„ Óndolieze Óntreaga Europ„, Óntreaga lume. Oamenii nevinova˛i au murit, au r„mas f„r„ m‚ini, f„r„ picioare, via˛a s-a Óntrerupt sau a luat un curs dureros pentru to˛i. Cei ce au Óndoliat Óntreaga Europ„ nu lupt„ pentru altceva dec‚t pentru o idee. Nici o religie nu Óndeamn„ la carnagiu, nu cere adep˛ilor s„ omoare, ci, din contr„, invoc„ iertare, invoc„ respect pentru via˛„. Mul˛i dintre cei care cer s‚nge uit„ suferin˛a sau ignor„ ceea ce un copil Óntreba: de ce a trebuit s„ moar„ mama? A Ón˛eles cu greu c„ mama sa a trebuit s„ plece Óntr-o ˛ar„, ca s„ munceasc„, ca s„ asigure mijloacele financiare necesare unui trai decent pentru el ∫i familia sa, dar nu Ón˛elege de ce tot mama, de ce tocmai mama sa, care-i lipse∫te, a trebuit s„ pl„teasc„ pre˛ul impus de o minte care vrea v„rsare de s‚nge. Ce poate sim˛i o mam„ al c„rei copil este plecat, Óntr-un loc din lume, s„ se perfec˛ioneze Óntrun domeniu, s„ c‚∫tige, ca s„-∫i poat„ deschide propria afacere, s„-∫i fac„ drumul s„u Ón via˛„? Nimeni nu s-a g‚ndit la aceste lucruri, c‚nd a propus ca pachetul uciga∫ s„ fie instalat Óntr-un tren. Nu putem s„ Ón˛elegem dorin˛a omului de a face r„u nici acum.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Cu aceasta, stimate colege ∫i stima˛i colegi, am Óncheiat punctul declara˛ii politice de pe ordinea de zi.
Œnainte de a trece la activitatea de legiferare, sunt dator s„ v„ citesc o not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind criminalitatea informatic„, adoptat„ la Budapesta la 23 noiembrie 2001;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea ∫i ajutorul reciproc Ón cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003;
— Lege privind ratificarea Conven˛iei europene pentru protec˛ia animalelor de companie, semnat„ la Strasbourg la 23 iunie 2003;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croa˛ia, Republica Ceh„, Republica Ungaria, Republica Polonia, Rom‚nia, Republica Slovac„ ∫i Republica Slovenia pentru promovarea cooper„rii Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului superior Ón cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare Ón Europa Central„ (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovace privind naviga˛ia pe c„ile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Croa˛ia privind transportul pe c„ile navigabile interioare, semnat la Zagreb la 26 mai 2003;
— Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la aderarea Comunit„˛ii Europene la Conven˛ia interna˛ional„ privind cooperarea pentru siguran˛a naviga˛iei aeriene EUROCONTROL, din 13 decembrie 1960, a∫a cum a fost amendat„ de mai multe ori ∫i armonizat„ prin
, din domeniul schimb„rilor climatice, semnat la Bucure∫ti la 12 mai 2003, ∫i la Washington la 11 iunie 2003;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2004 pentru modificarea ∫i completarea actelor normative de ratificare a memorandumurilor de finan˛are ISPA aprobate de Comisia European„ Ón perioada 2000—2002;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 23/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul de cooperare transfrontalier„ RO 0002 dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2000;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2003, la Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul orizontal pentru sprijinul comunit„˛ii Ón domeniul siguran˛ei nucleare Ón 2001 pentru Rom‚nia RO 0110, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2001;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„ (RICOP), semnat la Bucure∫ti la 30 decembrie 1999;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul Na˛ional PHARE 2000 RO 0004— RO 0007, semnat la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2000;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul Na˛ional PHARE 2001 RO 0104— RO 0109, semnat la Bucure∫ti la 4 decembrie 2001;
## Domnule pre∫edinte,
N-am putut s„ iau cuv‚ntul pe aceast„ problem„ de procedur„, care se refer„, practic, la ordinea noastr„ de zi, av‚nd Ón vedere ∫i momentul care a urmat, respectiv citirea Declara˛iei Senatului Rom‚niei de c„tre domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu. Oricum, nu putem s„ nu ne exprim„m nemul˛umirea noi, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Ón leg„tur„ cu aceast„ ordine de zi, care este foarte s„rac„, cu care eu, cel pu˛in, sunt de 7 ani ∫i jum„tate Ón Senatul Rom‚niei, nu m-am Ónt‚lnit vreodat„.
Pot spune, ∫i ne sim˛im datori s„ explic„m noi opiniei publice, dac„ P.S.D. nu poate s„ o fac„, c„ s-a procedat Ón acest mod pentru c„ nu v„ sim˛i˛i at‚t de puternici Ónc‚t s„ fi dezb„tut ast„zi cel pu˛in c‚teva din rapoartele cu legi organice, care sunt gata de c‚tva timp ∫i sunt realizate de comisiile noastre. Este vorba despre faptul c„ lipse∫te U.D.M.R.-ul ast„zi, av‚nd o anumit„ s„rb„toare, iar dumneavoastr„ v„ sim˛i˛i prea singuri pentru acest lucru. A˛i r„mas singuri nu din cauza noastr„, vina o ave˛i dumneavoastr„ ∫i v-am ruga, totu∫i, s„ Óncerca˛i s„ ne facem datoria, pentru c„ ast„zi, practic, nu lu„m banii ∫i nu ne pl„tim, prin munca noastr„, prin activitatea noastr„ de ast„zi, banii pe care Ói lu„m.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V„ pot r„spunde c„ nu suntem singuri, dup„ cum vede˛i. Suntem Ómpreun„ ∫i cu dumneavoastr„, ∫i cu Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, sunt ∫i colegi din Partidul Democrat, a∫tept„m Ón continuare ∫i al˛i colegi, care lipsesc Ón acest moment de la lucr„rile plenului.
Œn al doilea r‚nd, ˛in s„ v„ reamintesc o hot„r‚re a Biroului permanent ∫i a noastr„, a tuturor, potrivit c„reia Ón ziua de joi discut„m cu predilec˛ie legile organice, ∫i Óncerc„m s„ ne ˛inem de aceast„ hot„r‚re a noastr„, a tuturor. Dincolo de asta, sigur, exist„ un s‚mbure ra˛ional Ón ceea ce dumneavoastr„ a˛i spus.
Trecem, a∫adar, stimate colege ∫i stima˛i colegi, la activitatea legislativ„. V„ invit la punctul 3 de pe ordinea de zi, ∫i anume: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2004 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ∫i regimul refugia˛ilor Ón Rom‚nia.
Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!
## **Domnul Teodor Bobi∫** — _secretar de stat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Necesitatea elimin„rii deficien˛elor din legisla˛ia rom‚neasc„ Ón materie de azil, semnalat„ Ón Raportul anual pentru progresele Ónregistrate de Rom‚nia Ón domeniul ader„rii la Uniunea European„, precum ∫i necesitatea finaliz„rii negocierilor pe Capitolul 24, îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, au impus modificarea ∫i completarea prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 102/2000 privind Statutul ∫i regimul refugia˛ilor Ón Rom‚nia, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Principalele modific„ri pe care le aduce prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ ofer„ solu˛ii la urm„toarele aspecte: reformularea defini˛iei refugia˛ilor, determinarea clauzelor de Óncetare, retragere ∫i anulare a statutului de refugiat ∫i introducerea principiului nereturn„rii referitoare la persoanele aflate Ón procedur„ de acordare a statutului de refugiat.
De asemenea, se prevede armonizarea deplin„ a reglement„rilor interne cu Conven˛ia privind statutul refugia˛ilor, Óncheiat„ la Geneva la 28 iulie 1951, precum ∫i punerea de acord cu Protocolul privind statutul refugia˛ilor, Óncheiat la New York la 31 ianuarie 1967, la care Rom‚nia a aderat f„r„ rezerve prin Legea nr. 46/1991. Noile reglement„ri au la baz„ prevederile proiectului de directiv„, de asemenea, ale Consiliului Europei privind standardele minime referitoare la condi˛iile care trebuie Óndeplinite de cet„˛enii ˛„rilor ter˛e sau de apatrizi.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnule vicepre∫edinte Pa∫tiu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei, din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Proiectul de lege are Ón vedere eliminarea deficien˛elor ∫i a neconcordan˛elor existente Ón legisla˛ia rom‚neasc„ Ón materie de azil, semnalate Ón raportul anual privind
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 progresele Ónregistrate de Rom‚nia Ón domeniul ader„rii la Uniunea European„.
Comisia a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ modific„ri ale textului, a∫a cum a fost el trimis de c„tre Guvern.
Œn conformitate cu natura dispozi˛iilor pe care le prevede, acest proiect de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.
Stima˛i colegi, dezbateri generale. Nu sunt.
Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.
Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport este prezent„ prin domnul pre∫edinte, iar din partea ministerului de resort, domnul secretar de stat.
Ave˛i cuv‚ntul pentru prezentarea proiectului!
## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i domni senatori.
Mai aproape de microfon ∫i mai tare!
De la apari˛ia legii ∫i p‚n„ Ón prezent s-a constatat c„ unele dintre prevederi fie nu puteau fi puse Ón aplicare, fie nu mai sunt Ón concordan˛„ cu reglement„rile Uniunii Europene Ón domeniul exercit„rii profesiei de farmacist sau al medicamentului.
Principalele modific„ri pe care le aduce proiectul de act normativ supus dezbaterii dumneavoastr„ se refer„ la urm„toarele: Ordonan˛a nr. 152/1999 impune la art. 49 lit. a) condi˛ia ca ∫eful unui depozit farmaceutic s„ fie farmacist specialist primar sau doctor Ón farmacie. Directivele Consiliului Europei nr. 85/433 privind recunoa∫terea mutual„ a diplomei, a certificatului ∫i a altor titluri din farmacie ∫i nr. 85/433 viz‚nd coordonarea dispozi˛iilor legislative reglementative ∫i administrative privind anumite activit„˛i Ón domeniul farmaceutic nu prev„d aceast„ cerin˛„ de calificare superioar„ a farmacistului, pentru a putea conduce o activitate pentru care a fost preg„tit prin parcurgerea curriculei universitare, care-i confer„ abilit„˛ile ∫i calit„˛ile adecvate. Œn textul legii rom‚ne exist‚nd aceast„ prevedere, este necesar„ eliminarea ei, Ón scopul armoniz„rii cu legisla˛ia european„. De asemenea, Legea nr. 336/2002 impune la articolul 8 alin. (3) autorizarea de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Medicamentului a materiilor prime... substan˛ele active,
respectiv materiile prime folosite la prepararea medicamentelor ∫i care se Óncadreaz„ Ón defini˛ia larg„ de produs medicamentos. Nu sunt prev„zute Ón Directiva nr. 2002/1983 a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei din 6.XI.2002 privind Codul comunitar referitor la produsele medicamentoase de uz uman ca subiecte ale activit„˛ii de evaluare Ón vederea autoriz„rii de punere pe pia˛„. Œn textul legii rom‚ne exist„ aceast„ prevedere a articolelor men˛ionate, fiind necesar„ eliminarea ei, Ón scopul armoniz„rii cu legisla˛ia european„.
De asemenea, la art. 44 alin. (4), pe care propunem s„-l modific„m, face referire la exceptarea drogheriilor ∫i a punctelor de lucru din mediul rural de a func˛iona prin presta˛ia unui farmacist cu aviz de liber„ practic„, ceea ce produce o confuzie grav„ at‚t Óntre tipul de unit„˛i men˛ionate, c‚t ∫i Óntre obliga˛iile ce revin persoanelor calificate ce trebuie s„ lucreze Ón astfel de unit„˛i. Practica a demonstrat c„ prezen˛a unor texte confuze conduce la solicit„ri excesive ∫i abuzive din partea persoanelor f„r„ calificare de farmacist, aferent„ activit„˛ii Óntr-o astfel de unitate. De aceea, se impune eliminarea ei din textul legii.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl rog pe domnul pre∫edinte Ila∫cu s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de lege men˛ionat mai sus, care a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor.
S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i a Comisiei economice.
Œn ∫edin˛a sa din 3 martie 2004, membrii comisiei au analizat ∫i au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, cu un singur amendament, cuprins Ón anex„. Vreau s„ men˛ionez c„ proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntreb reprezentantul Guvernului, Ón ceea ce prive∫te amendamentul, dac„ este de acord?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
Ministerul S„n„t„˛ii este de acord cu amendamentul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Maria Manolescu, ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Maria Manolescu** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aceast„ reglementare a fost necesar„ pentru a Óndeplini angajamentul asumat de Rom‚nia pe Capitolul IV — îLibera circula˛ie a capitalurilor“, conform c„ruia, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003 s„ se preia Ón legisla˛ia na˛ional„ prevederile unei directive, respectiv Directiva nr. 97/5 a Comunit„˛ilor Economice Europene privind transferurile transfrontaliere ∫i ale Recomand„rii nr. 90/109, precum ∫i a implement„rii acestora Óncep‚nd cu anul 2004.
Astfel, prezentul act normativ face parte dintr-un pachet de trei acte normative elaborate pe Legea de abilitare nr. 559/2003, prin care se realizeaz„ armonizarea legisla˛iei bancare cu legisla˛ia european„. Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ la data de 17 februarie 2004. Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare Ón forma Camerei Deputa˛ilor, iar Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
O invit pe doamna secretar Maria Ciocan, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón urma dezbaterii proiectului de lege, propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Ón forma transmis„ de la Camera Deputa˛ilor. Men˛ionez c„ legea are caracter ordinar.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale asupra proiectului, stima˛i colegi. Œn˛eleg c„ nu sunt. Œn aceste condi˛ii, nefiind amendamente,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
V„ propun s„ relu„m votul la acest proiect, dac„ sunte˛i de acord. Da.
V„ rog s„ vota˛i.
Sunt nevoit s„ facem apelul, stima˛i colegi. Rog pe unul dintre colegi s„ procedeze la strigarea catalogului.
|**Domnul Antonie Iorgovan:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Avram Dan<br>Badea Dumitru<br>Balcan Viorel|absent<br>absent<br>absent| |B„dulescu Doru-Laurian|prezent| |B„lan Angela-Mihaela|absent„| |B„l„l„u Constantin|absent| |Bela∫cu Aron|prezent| |Belu Ioan|absent| |Bichine˛ Corneliu|prezent| |Bindea Doru-Liviu|absent| |BÓciu Constantin|prezent| |Br„di∫teanu ™erban-Alexandru|absent| |Bucur Dionisie|prezent| |Bunduc Gheorghe|absent| |Buzatu Gheorghe|absent| |C‚rciumaru Ion|absent| |Ciocan Maria|prezent„| |Cioc‚rlie Alin-Theodor|prezent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Eugen-Marius<br>Cozm‚nc„ Octav|prezent<br>absent| |Cr„ciun Avram|absent| |Cristolovean Ioan<br>Dina Carol|prezent<br>absent| |Dinescu Valentin|absent| |Dinu Marin<br>Dobrescu Maria-Antoaneta|prezent<br>prezent„| |Dumitrescu Viorel|absent| |Du˛„ Vasile|prezent| |Eckstein-Kovács Péter|absent| |Fabini Hermann Armeniu|prezent|
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
F„ni˛„ Tri˛„ Feldman Radu Alexandru
Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Pop Dumitru-Petru absent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad absent Popescu Dan-Mircea prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Predescu Ion prezent Prichici Emilian absent Pricop Mihai-Radu prezent Pris„caru Ghiorghi prezent Pruteanu George-Mihail prezent Pujina Nelu absent Puskás Valentin-Zoltán absent Radu Constantin prezent Rah„u Dan-Nicolae absent Rebreanu Nora-Cecilia prezent„ Rece Traian absent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel prezent S‚rbulescu Ion absent Seche Ion absent Seres Dénes absent Sin Nicolae absent Sógor Csaba absent Solcanu Ion absent Sporea Elena prezent„
prezent absent
Rog colegii s„ pofteasc„ Ón sala plenului.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
|**Domnul Antonie Iorgovan:**||Popescu Lauren˛iu-Mircea<br>Predescu Ion|absent<br>prezent| |---|---|---|---| |Filipa∫ Avram|absent|Prichici Emilian|absent| |Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu-Constantin<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>G„ucan Constantin<br>Gogoi Ion<br>Guga Ioan<br>Hanganu Romeo-Octavian<br>HÓr∫u Ion<br>Hoha Gheorghe<br>Honcescu Ion|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Pricop Mihai-Radu<br>Pris„caru Ghiorghi<br>Pruteanu George-Mihail<br>Pujina Nelu<br>Puskás Valentin-Zoltán<br>Radu Constantin<br>Rah„u Dan-Nicolae<br>Rebreanu Nora-Cecilia<br>Rece Traian<br>Roibu Aristide|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent„<br>absent<br>prezent| |Horga Vasile|prezent|Roman Petre|absent| |Hri˛cu Florin|prezent|Rus Ioan Aurel|prezent| |Ila∫cu Ilie|prezent|S‚rbulescu Ion|absent| |Iliescu Ion|prezent|Seche Ion|absent| |Ionescu-Quintus Mircea|prezent|Seres Dénes|absent| |Iorga Nicolae-Marian|prezent|Sin Nicolae|absent| |Iorgovan Antonie|prezent|Sógor Csaba|absent| |Iustian Mircea-Teodor|absent|Solcanu Ion|absent| |Kereskenyi Alexandru<br>Leca Aureliu<br>Lupoi Mihail<br>Maghiar Teodor|absent<br>prezent<br>absent<br>absent|Sporea Elena<br>St„noiu Rodica Mihaela... nu mai ∫tiu cum<br>
O t„iem.|prezent„<br>s„ fac ai| |Marcu Ion|absent|**Din sal„**
**:**|| |Marinescu Simona-Anamaria<br>Markó Béla|absent„<br>absent|T„ia˛i-o!|| |Matei Vintil„<br>Matei Viorel<br>M„rgineanu ™tefan-Gheorghe<br>Mihordea Mircea|prezent<br>absent<br>absent<br>absent|**Domnul Antonie Iorgovan:**<br>Am t„iat-o, gata! Adic„ am t„iat numele!…<br>Stoica Fevronia|absent„| |Mocanu Vasile|absent|Szabó Károly-Ferenc|absent| |Munteanu Tudor-Marius|prezent|™elaru Rodica|prezent„| |Nedelcu Mircea|absent|™tefan Viorel|prezent| |Németh Csaba|absent|T„r„cil„ Doru-Ioan|absent| |Nicolaescu Ioan|prezent|Theodorescu Emil-R„zvan|absent| |Nicolaescu Sergiu Florin|absent|Toma Constantin|prezent| |Nicolai Norica|absent„|Tudor Corneliu Vadim|absent| |Nicolescu Constantin|prezent|Ungheanu Mihai|prezent| |Novolan Traian<br>Onaca Dorel-Constantin|prezent<br>absent|Vajda Borbala<br>Vasile Radu|prezent„<br>absent| |Oprescu Sorin-Mircea|absent|V„c„roiu Nicolae|absent| |Opri∫ Octavian<br>Otiman P„un-Ion<br>Paleologu Alexandru<br>Pan„ Aurel<br>Pan„ Viorel<br>Pa∫tiu Ioan<br>P„curariu Iuliu|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|Vela Ion<br>Verestóy Attila<br>Voinea Melu<br>Vornicu Sorin-Adrian<br>Zanc Grigore<br>Zl„vog Gheorghe|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |P„curaru Nicolae Paul Anton|absent|Mai citesc absen˛ii:|| |P„tru Nicolae|absent|Acatrinei Gheorghe|prezent| |P„unescu Adrian|absent|Alexa Constantin|absent| |Penciuc Corin|absent|Alexandru Ionel|prezent| |Pete ™tefan<br>Petre Maria|absent<br>absent„|**Domnul Dan-Mircea Popescu:**|| |Petrescu Ilie|prezent|Gata, domnule coleg, sunt destui colegi!||
St„noiu Rodica Mihaela... nu mai ∫tiu cum s„ fac aici.
O t„iem.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
S-a ref„cut cvorumul.
Da, ridica˛i m‚na, cei care a˛i venit.
B„lan Angela. Voi opera de acolo.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Da. V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Cu 69 de voturi pentru, Ón˛eleg c„ sunte˛i de acord cu reluarea votului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛a Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Neav‚nd amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
Permite˛i-mi s„ v„ semnalez prezen˛a Ón sala plenului a delega˛iei Grupului britanic al Uniunii Interparlamentare, delega˛ie condus„ de doamna Betty Williams, membr„ a Camerei Comunelor...
... format„ din domnul Peter Pike, domnul Marc Philip Hendrics, domnul Jonathan Sates, domnul Andrew Robaton ∫i lordul Powell, membru al Camerei Lorzilor.
Œn numele colegilor no∫tri, bine a˛i venit!
Dear colleagues, welcome in our Senate and please enjoy your stay in Romania. Thank you!
S„ continu„m lucr„rile.
La punctul 6 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobat„ prin Legea nr. 64/2002.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci este prezent„. De asemenea, Ministerul Finan˛elor, prin doamna secretar de stat.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, deoarece, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 93/2003, termenul pentru finalizarea dot„rii ∫i preg„tirii taxiurilor Ón vederea autoriz„rii prev„zut la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere a fost deja prorogat p‚n„ la data de 30 iunie 2004.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, doamna secretar de stat.
O rog pe doamna senator Maria Ciocan s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.
Ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón urma dezbaterii ini˛iativei legislative, a Óntocmit raport negativ, raport pe care Ól propune plenului Senatului, pentru respingerea acestei propuneri legislative Ón ceea ce prive∫te completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat fiscale, aprobat„ prin Legea nr. 64/2002.
Fac men˛iunea c„ ini˛iativa legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Discu˛ii generale dac„ sunt? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Œn aceste condi˛ii, proiectul a c„zut.
La punctul 7 de pe ordinea de zi avem propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei nr. 7 la Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale, republicat„.
De asemenea, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i doamna secretar de stat, din partea Guvernului. Ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor punctului 2 litera a) din anexa nr. 7 la Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale, republicat„, Ón sensul preciz„rii exprese a agen˛ilor economici care vor fi excepta˛i de la plata taxei de autorizare pentru realizarea lucr„rilor de interes public jude˛ean ∫i local.
Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, deoarece Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a fost, Óntre timp, abrogat„, prevederile acesteia fiind preluate Ón Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei de specialitate, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón urma dezbaterii ini˛iativei legislative, a Óntocmit raport negativ.
Œn baza art. 89 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune plenului Senatului respingerea propunerii legislative.
De asemenea, fac men˛iunea c„ ini˛iativa legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale dac„ sunt? Dori˛i? Pofti˛i! Domnul Apostolache. Nu?
Ierta˛i-m„!
Deci Ón˛eleg c„ nu sunt doritori pentru dezbaterea proiectului.
Œn aceste condi˛ii,
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
La punctul 8 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat, pentru prezentarea, pe scurt, a con˛inutului acestui proiect.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn temeiul art. 154 din Constitu˛ie, Consiliul Legislativ, periodic, verific„ concordan˛a dispozi˛iilor actelor normative cu prevederile Constitu˛iei ∫i cu celelalte reglement„ri din legile ∫i ordonan˛ele Ón vigoare.
Prin prezentul proiect de lege se propune abrogarea a o serie de acte normative a c„ror materie fie este perimat„, fie a fost preluat„ Ón alte acte normative sau, pur ∫i simplu, Ón momentul de fa˛„, nu mai corespund cerin˛elor, prin prisma noii Constitu˛ii.
Noi v„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege astfel cum este prezentat. Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ól rog pe domnul secretar Ion Predescu s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.
Potrivit uneia dintre atribu˛iile Consiliului Legislativ, aceea de a examina legisla˛ia anterioar„ aprob„rii Constitu˛iei Rom‚niei Ón 1991, p‚n„ Ón prezent au fost abrogate 1.752 de acte normative, f„r„ a fi necesar„ Ónlocuirea lor prin alte acte normative, prin trei legi, Legea nr. 7/1998, Legea nr. 120/2000 ∫i Legea nr. 121/2000, precum ∫i trei Hot„r‚ri ale Guvernului, nr. 735/1997, nr. 474/1999 ∫i nr. 475/1999 — acestea referitoare la hot„r‚ri ale Consiliului de Mini∫tri ∫i ale Guvernului, anterioare Constitu˛iei.
Consiliul Legislativ, continu‚nd Óndeplinirea obliga˛iei, propune ∫i acest proiect de abrogare a 9 legi, 63 decrete ale Consiliului de Stat, 10 decrete preziden˛iale, 7 decrete-lege, ∫i pentru celelalte, corespunz„toare, hot„r‚ri ale Guvernului ∫i ale Consiliului de Mini∫tri, un proiect de hot„r‚re a Guvernului care se va referi expres la acestea.
Fiind vorba de aducerea la Óndeplinire a obliga˛iei constitu˛ionale de c„tre Consiliul Legislativ, lucrarea este apreciat„ de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ca fiind necesar„, motiv pentru care am Óntocmit raport de admitere ∫i declararea ca abrogate a acestor acte normative ∫i v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Este un act legislativ, adic„ un proiect de lege de constatare ca abrogate, ∫i constatarea, Ón acela∫i timp, c„ nu este necesar„ Ónlocuirea acestora, din partea Parlamentului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale dac„ sunt?
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Eu am o neclaritate, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ rog.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnul senator Predescu a f„cut referire la Consiliul de Stat, dar nu ∫tim care.
C‚nd ave˛i cuno∫tin˛„ c„ a existat Consiliul de Stat? P‚n„ c‚nd?
Din sal„
#96175P‚n„ Ón 1968!
La acelea ne referim, care Ónc„ nu au fost abrogate, r„m‚n‚nd f„r„ obiect.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, neexist‚nd amendamente,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
Pofti˛i, domnule pre∫edinte Quintus, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau numai s„ fac observa˛ia c„, Ón fine, s-a abrogat un decret potrivit c„ruia partidele politice nu puteau func˛iona Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
Au fost aduse critici Biroului permanent pentru ordinea de zi scurt„, incomplet„... Vreau s„ reamintesc colegilor de la P.R.M. c„ mai avem c‚teva minute ∫i am terminat ordinea aceea scurt„. C‚t am mai fi putut face?
Deci aprecierea a fost obiectiv„ ∫i stabilit„ cu exactitate. Pe viitor, Ónainte de critici, v„ rug„m, documenta˛i-v„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Œl invit pe domnul senator Iorgovan la tribun„.
V„ rog, nu discuta˛i Óntre dumneavoastr„.
Stima˛i colegi, da˛i exemplu ur‚t colegilor din alte ˛„ri. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
M-am sim˛it dator, Óntr-un fel, s„ iau cuv‚ntul nu neap„rat Ón replic„, ci pentru a stabili adev„rul, pentru c„ nu acum se scoate din legisla˛ia Rom‚niei — cel pu˛in din legisla˛ia postrevolu˛ionar„ — acel decret ∫i toat„ suita de acte normative. Ele au ie∫it din circuitul juridic o dat„ ce poporul rom‚n a votat Constitu˛ia, pentru c„ Óntr-un text final, care este reluat ∫i Ón Constitu˛ia revizuit„, legile ∫i toate celelalte acte normative r„m‚n Ón vigoare, Ón m„sura Ón care ele nu contravin prezentei Constitu˛ii…
Deci ceea ce se Ónt‚mpl„ acum... intervine o opera˛ie tehnic„ juridic„, deci de cur„˛ire, practic, a pasivului legislativ, ca nu cumva ele s„ mai fie invocate, dar ele au Óncetat s„ mai produc„ efecte juridice. Se cheam„ îabrogare implicit„“, iar acum, Ón urma acelei abrog„ri implicite, ca urmare a intr„rii Ón vigoare a Constitu˛iei, intervine ∫i o abrogare expres„, ca nu cumva s„ r„m‚n„ lucrurile altfel Ón˛elese.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, a∫ dori ∫i eu o precizare. Cine a citit cu aten˛ie a constatat c„ este un proiect de lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative, trimis de Guvern. Prin urmare, nu le abrog„m noi acum. Declararea ca abrogate.
Cine a citit cu aten˛ie ∫i dac„ se pricepe la acest termen, a priceput despre ce este vorba.
Din sal„
#99058St„m mai prost cu Ón˛elegerea. Ne mai luminezi mintea...
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Neexist‚nd alte inten˛ii de a discuta pe marginea proiectului,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Din sal„
#99469O list„!
Cer colegii no∫tri o list„ pentru grupurile parlamentare. Epuiz‚nd ordinea de zi de ast„zi, stima˛i colegi, suspend„m ∫edin˛a p‚n„ la orele 17,55, c‚nd Óntreb„rile ∫i interpel„rile dumneavoastr„ sunt radiodifuzate.
V„ mul˛umesc.
Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei noastre cu ultimul punct de pe ordinea de zi — îŒntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri din partea Guvernului“.
La capitolul îŒntreb„ri“, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru-Petru Pop, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, adresez o Óntrebare Guvernului, Ón spe˛„ domnului ministru Ionel Bl„nculescu.
Obiectul Óntreb„rii: Unde sunt banii, domnilor de la guvernare?
Domnule ministru, am primit de la dumneavoastr„ lista cu persoanele care nu au rambursat creditele luate de la mai multe b„nci, list„ Ón care nu se specific„ data primirii, scaden˛a, suma rambursat„ p‚n„ la scaden˛„, soldul nerambursat ∫i dob‚nda.
Domnule ministru, eu v-am solicitat s„-mi remite˛i o list„ complet„ cu cei care au beneficiat de credite preferen˛iale ob˛inute de la BANCOREX Ón perioada 1 ianuarie 1990 p‚n„ la data declar„rii falimentului b„ncii.
Pe l‚ng„ datele solicitate ar„tate mai sus, la beneficiari persoane fizice, v„ rog s„ men˛iona˛i ∫i func˛ia de˛inut„ la data ob˛inerii creditului.
Domnule ministru, Ón tabelul primit, care de fapt nu are nimic comun cu cele solicitate de subsemnatul, Banca de Comer˛ Exterior este men˛ionat„ numai cu doi beneficiari de credite, care de fapt au fost angaja˛i chiar cu func˛ii de conducere la o sucursal„ a b„ncii, respectiv Grigorescu Aurelia — 3.904 U.S.D. ∫i Maimu˛ Grigore — 4.544 U.S.D., iar de beneficiarii care au primit sute de mii, milioane, zeci de milioane dolari ∫i a∫a mai departe nu a˛i amintit nimic.
Domnule ministru, Ón cele 7—8 Óntreb„ri ∫i interpel„ri anterioare probabil nu am fost bine Ón˛eles, pentru care fapt, v„ rog s„-mi comunica˛i to˛i debitorii b„ncilor, soldul prezent dup„ 1 ianuarie 1990 ∫i situa˛ia garan˛iilor acestora, iar pentru Banca de Comer˛ Exterior, v„ rog foarte mult s„ nominaliza˛i pe acei beneficiari la care se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 refer„ domnul R„zvan Teme∫an Ón declara˛ia dat„ Ón fa˛a organelor de anchet„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc mult.
Permite˛i-mi s„ dau citire ∫i interpel„rii, cu aceast„ ocazie.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Public, domnului procuror general.
Œn urma numeroaselor solicit„ri ale celor care au depus banii la F.N.I., v„ rog ca, Ón calitatea pe care o ave˛i ∫i a obliga˛iilor constitu˛ionale, s„-mi comunica˛i ce m„suri concrete a˛i dispus p‚n„ Ón prezent pentru finalizarea cercet„rilor, trimiterea Ón judecat„ ∫i executarea celor ce se fac vinova˛i de jefuirea a peste 300.000 de cet„˛eni rom‚ni, p„gubi˛i cu suma de peste 3.500 miliarde lei.
Totodat„, v„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri a˛i luat Ómpotriva numitului Sorin Ovidiu V‚ntu, care, de∫i nu a investit nici o sum„ la F.N.I., a Óncasat suma de peste 815 miliarde lei, dar ∫i a celorlal˛i beneficiari releva˛i Ón raportul de anchet„ al organelor.
V„ rog r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bunduc, din partea Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu ∫i are urm„torul obiect:
Domnule ministru,
Av‚nd Ón vedere criticile tot mai frecvente formulate de reprezentan˛ii unor importante organisme interna˛ionale, care se refer„, printre altele, ∫i la nerespectarea principiilor statului de drept, ∫i aici m„ refer la prevederile art. 47 din Constitu˛ia Rom‚niei, care garanteaz„ dreptul cet„˛enilor de a avea un nivel de trai decent, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce m„suri ave˛i Ón vedere pe termen scurt ∫i mediu pentru cre∫terea nivelului de trai.
Rog, r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului P.R.M., pentru a-∫i formula Óntrebarea adresat„ Guvernului, respectiv Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, adresez urm„toarea Óntrebare domnului ministru Ilie S‚rbu:
Cu toate c„ se bate moned„ pe realiz„ri Ón domeniul recuper„rii ∫i reintroducerii Ón circuit a fostelor I.A.S.-uri, realiz„rile din domeniu sunt mai mult dec‚t modeste. Privatizarea acestora trebuia Óncheiat„ Ón 2000, dar statul nu poate sc„pa nici acum de 800 dintre ele. Aceasta cu toate c„, Ón urm„ cu aproape doi ani, s-a demarat un proces de atribuire gratuit„ Ón folosin˛„, pe termen de cinci ani, poten˛ialilor investitori.
Œn aceste condi˛ii, ne adres„m ministrului agriculturii, domnul Ilie S‚rbu, Óntreb‚ndu-l ce s-a ales de ini˛iativa de punere Ón valoare a construc˛iilor zootehnice ∫i a fabricilor de nutre˛uri combinate.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i...
Ave˛i ∫i o interpelare adresat„ primului-ministru. V„ rog.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez o interpelare domnului prim-ministru, cu rug„mintea de a interveni pentru a face lumin„ Ón aceast„ problem„.
Actuala putere a f„cut o practic„ din acordarea preferen˛ial„ a publicit„˛ii Ón mass-media. Condi˛ionarea public„rii de reclame pl„tite Ón schimbul unor materiale de pres„ favorabile constituie un veritabil instrument de presiune al P.S.D. la adresa jurnali∫tilor. Celebru este cazul fostului ministru al turismului, Dan Matei Agathon, care, nemul˛umit de îpresta˛ia“ unei ziariste, a amenin˛at-o cu retragerea publicit„˛ii dintr-un cotidian na˛ional de larg„ circula˛ie.
Se constat„ faptul c„ aproape Ón fiecare zi, Ón pres„, apar reclame ale unor institu˛ii publice pentru sisteme na˛ionale de comunica˛ii, construc˛ii de drumuri, c„i ferate, aeroporturi, proiecte turistice sau de tineret, aproape toate pe bani de la bugetul de stat.
Criteriile Ón baza c„rora institu˛iile publice aloc„ fondurile pentru publicitate sunt total necunoscute, acestea ˛in‚nd mai degrab„ de interesele politice ale celor de la conducerea lor, Ón majoritate absolut„ membri ai partidului de guvern„m‚nt.
Partidul Rom‚nia Mare condamn„ aceast„ practic„ a P.S.D., demersul nefiind altceva dec‚t un mod grosolan de a-∫i face campanie electoral„ pe banii publici.
De aceea, m„ adresez dumneavoastr„, domnule prim-ministru Adrian N„stase, solicit‚ndu-v„ s„ deconspira˛i de urgen˛„ ∫i Ón deplin„ transparen˛„ mecanismele prin care fondurile de publicitate ajung la pres„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œn continuare Ól invit la microfon pe domnul senator Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Cet„˛enii din localitatea Bichigiu, jude˛ul Bistri˛aN„s„ud, nu ∫tiu Ónc„ unde trebuie s„-∫i pl„teasc„ taxele pe anul 2004. Ei apar˛in de comuna Co∫buc, de∫i ultimul referendum i-a ajutat s„ treac„ la comuna Telciu.
De cine apar˛in ace∫ti oameni? Unde se vor prezenta cu taxele?
Pentru ce comun„ Ó∫i vor Óntocmi listele de consilieri? A∫tept r„spuns scris.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
## Domnule ministru,
Mai mul˛i cet„˛eni din comuna Telciu, jude˛ul Bistri˛aN„s„ud, s-au pl‚ns c„ nu au primit subven˛ia pentru cre∫terea vi˛eilor ∫i a junincilor de la 0 la 6 luni.
O problem„ delicat„ este ∫i subven˛ia la lapte. Ce se poate face Ón acest caz?
A∫tept r„spuns scris.
™i, cu permisiunea dumneavoastr„, mai am Ónc„ o interpelare adresat„ domnului ministru al culturii ∫i cultelor, academician R„zvan Theodorescu.
Pofti˛i.
Subsemnatul, preot Ioan Aurel-Rus, ales senator Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 6, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, pentru mandatul 2000—2004, prin prezenta v„ expun urm„toarele:
Œn perioada 10—12 februarie 2004, Sf‚ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne a luat hot„r‚rea de a interzice preo˛ilor implicarea lor Ón politic„.
Ca senator Ón forul suprem legislativ al ˛„rii, constat c„ sunt Ónc„lcate art. 1 alin. (3) ∫i (5), art. 16 alin. (1) ∫i (2), art. 29 alin. (3), art. 40 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i art. 121 din Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne.
Cum îNimeni nu e mai presus de lege“, conform art. 16 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, am ales s„-mi respect electoratul care m-a trimis senator Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón urma c„rei hot„r‚ri Arhiepiscopia Clujului m-a deferit Consistoriului Eparhial, instan˛a de judecat„ local„, pentru Ónc„lcarea art. 3 alin. d) ∫i e) privind delictele disciplinare.
Œnalt Preasfin˛itul Arhiepiscop Bartolomeu, c„ruia ∫i pe aceast„ cale Ói mul˛umesc, m-a Óndemnat s„ m„ retrag din politic„, r„m‚n‚nd doar la ˛ar„ preot ortodox rom‚n.
Œmi respect aleg„torii ∫i invoc aici imunitatea parlamentar„, solicit‚nd ca Secretariatul de Stat pentru Culte, Ón baza art. 4 din Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, care prevede c„, citez: îControlul statului, prev„zut de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i de Legea pentru regimul general al cultelor se exercit„ prin Ministerul Cultelor, deci Decretul nr. 233 din 23 februarie 1949“, Ónc„ azi Ón vigoare, solicit ca acest for s„-mi dea r„spunsul cuvenit.
A∫tept r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit Ón continuare la tribun„ pe domnul senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru a formula Óntrebarea ∫i interpelarea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice.
Domnule ministru,
Solicit s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:
1. V„ rog s„ ne prezenta˛i o situa˛ie am„nun˛it„ ∫i real„ a stadiului aplic„rii Legii nr. 10/2001. Solicit aceast„ situa˛ie deoarece am Ónt‚lnit multe cazuri, Óndeosebi cele referitoare la aplicarea alin. (2) al art. 1, care se refer„ la desp„gubirile b„ne∫ti, pe l‚ng„ celelalte desp„gubiri.
De ce nu se poate beneficia de aceste desp„gubiri b„ne∫ti?
· other · adoptat
16 discursuri
V„ rog.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.
Domnule prim-ministru, se pare c„ aplicarea Legii fondului funciar din 1991 Óncoace nu a adus numai bucurii celor ce au primit terenurile, dar ∫i multe, chiar foarte multe necazuri.
A∫a se face c„, fiind pu∫i Ón posesie cu terenurile pe care le-a avut fiecare de˛in„tor, au Ónceput greut„˛ile ∫i necazurile, dar mai ales Ón zona colinar„ din Rom‚nia. Astfel, s-a Ónceput s„ se lucreze terenurile din deal Ón vale, cre‚ndu-se premise pentru degradarea ∫i alunecarea acestora, s-au defri∫at necontrolat mari suprafe˛e de p„duri, s-au desecat suprafe˛e Ónsemnate de luciu de ap„, nu s-au mai f„cut lucr„ri hidro- ∫i pedoameliorative etc.
Toate acestea au dus, Ón cele din urm„, la apari˛ia unor fenomene nedorite at‚t din punct de vedere social, c‚t ∫i economic, iar Ón unele cazuri chiar catastrofale.
Fa˛„ de cele men˛ionate mai sus, v„ aduc la cuno∫tin˛„, domnule prim-ministru, o situa˛ie mai pu˛in pl„cut„, din jude˛ul pe care-l reprezint Ón Senat, ∫i anume jude˛ul Boto∫ani.
Œnc„ din anul 2000, am sesizat organele abilitate printr-o declara˛ie politic„ rostit„ la tribuna Senatului ∫i transmis„ la postul de radio Ia∫i privind aceste fenomene de alunec„ri de terenuri, Ón c‚teva localit„˛i din jude˛,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 alunec„ri ce au adus mari prejudicii economice at‚t jude˛ului, ca unitate administrativ-teritorial„, dar Ón primul r‚nd locuitorilor satelor unde au fost deteriorate sau chiar au disp„rut gospod„rii Óntregi.
Se pare c„ eu am r„mas cu sesizarea, oamenii cu paguba, ∫i lucrurile au mers mai departe f„r„ a se lua nici o m„sur„.
Numai Ón anul 2003, pe teritoriul jude˛ului Boto∫ani au avut loc fenomene grave de instabilitate a terenului, concretizate prin alunec„ri masive de teren care au afectat ∫i distrus, Ón unele cazuri, gospod„rii, Ón 8 unit„˛i administrativ-teritoriale, adic„ comune.
S-au inventariat de c„tre autorit„˛ile locale situa˛iile create, dup„ care s-a trecut la Óntocmirea unui raport de evaluare a fenomenelor, care a fost Ónaintat Guvernului Rom‚niei, Ón scopul ob˛inerii unor ajutoare pentru cei n„p„stui˛i de soart„, Ón vederea consolid„rii construc˛iilor avariate. Nu s-a primit nimic...
Domnule senator, v„ rog s„ concentra˛i interpelarea...
Cred c„ m„ Óncadrez, domnule pre∫edinte...
V„ rog.
Nu s-a primit nimic, nici un r„spuns.
Œn anul 2004, s-a dispus de c„tre Prefectura Boto∫ani verificarea ∫i luarea unor m„suri urgente Ón cele 72 gospod„rii avariate, din care 22 trebuie evacuate ∫i str„mutate, iar la celelalte gospod„rii se impun m„suri urgente de consolidare.
Fondurile necesare, solicitate de c„tre autorit„˛ile din Boto∫ani, de circa 3,1 miliarde lei, vor fi puse sau nu la dispozi˛ie celor ce au fost afecta˛i, dar eu doresc, domnule prim-ministru, s„ v„ Óntreb:
— alte m„suri nu se pot lua de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor, Dezvolt„rii Rurale, Regia Na˛ional„ a P„durilor, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se poat„ stopa acest fenomen?
— de ce nu se are Ón vedere un program de Ómp„duriri masive ale terenurilor predispuse alunec„rilor, indiferent de forma de proprietate a acestora?
— de ce nu se continu„ la nivel na˛ional lucr„rile pedo- ∫i hidroameliorative, care s„ Ómpiedice aceste fenomene grave?
Considera˛i, domnule prim-ministru, c„ boto∫„nenii care au avut aceste necazuri vor mai primi r„spuns la Adresa nr. 4.281/9 aprilie 2003, Ónaintat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, care se referea la alocarea de fonduri necesare desp„gubirii celor afecta˛i, precum ∫i la Adresa nr. 2.020/26.02.2004, a Prefecturii Boto∫ani?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, cu toate c„ nu am reu∫it s„ expun tot.
Domnule senator, dumneavoastr„ face˛i o declara˛ie politic„. Noi suntem la capitolul Óntreb„ri, interpel„ri.
Consulta˛i Regulamentul Senatului ∫i Constitu˛ia cu privire la ce Ónseamn„ interpelare ∫i Óntrebare. V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, senator al Partidului Democrat, pentru a formula interpelarea adresat„ primului-ministru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
f n s„ anun˛ c„, cu o lun„ Ónt‚rziere, am primit r„spunsul la interpelarea privind situa˛ia din medicina muncii. Am apucat s„ m„ uit peste el doar ast„zi. Probabil c„ voi relua obiectul acestei interpel„ri ∫i va face obiectul unei declara˛ii politice.
Œntrebarea de ast„zi, pe care am adresat-o tot primului ministru, este: dac„ noi am preg„tit Rom‚nia, care este stadiul de preg„tire a aplic„rii Legii nr. 10/2001? Aceasta, care, ∫tim foarte bine, Ón 2000, a fost blocat„ Ón Senatul Rom‚niei, ∫i Óntr-un ritm foarte alert ∫i chiar, apreciez eu, pu˛in iresponsabil, Ón ianuarie—februarie 2001 a fost adoptat„, pentru c„, dup„ p„rerea mea, este o lege proast„. Toate ˛„rile din jurul nostru au plafonat drastic valoarea desp„gubirilor, pentru c„ genera˛ia care trebuie s„ poarte Ón spate, prin efortul propriu, va lua aceste desp„gubiri, nu are nici o vin„.
Œntrebarea pe care o pun domnului prim-ministru... De fapt, sunt dou„ Óntreb„ri. Ele fac obiectul Óntreb„rii, pentru c„ este vorba de un aspect nu at‚t de grav, c‚t cu consecin˛e deosebite pentru bugetul Rom‚niei, ∫i anume prima Óntrebare este dac„ am preg„tit cadrul legislativ pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, Ón acest moment? C‚nd m„ refer la cadrul legislativ, m„ refer la faptul c„ toate aceste desp„gubiri care au fost cerute trebuie evaluate. Care sunt comisiile care fac aceste evalu„ri, care sunt normele dup„ care se fac aceste evalu„ri?
A doua Óntrebare este dac„ exist„ Ón acest moment, la trei—patru ani de zile de la elaborarea Legii nr. 10/2001, o estimare a sumelor necesare pentru punerea Ón aplicare a desp„gubirilor impuse de aceast„ lege?
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Am epuizat Óntreb„rile ∫i interpel„rile la adresa membrilor Guvernului.
Œn continuare, r„spunsuri ale membrilor Guvernului la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de c„tre senatori.
Doamna ministru Maria-Speran˛a Ianculescu este prezent„ pentru a da r„spuns unei Óntreb„ri adresate de doamna senator Maria Ciocan, din partea Partidului Rom‚nia Mare.
Cum doamna senator Maria Ciocan lipse∫te, Regulamentul Senatului, doamna ministru, Ón aceast„ ipotez„ are urm„toarea prevedere — transmite˛i Ón scris r„spunsul dumneavoastr„ c„tre doamna senator.
## **Doamna Maria-Speran˛a Ianculescu —** _ministrul_
_mediului ∫i gospod„ririi apelor_ **:**
O s„ transmit Ón scris r„spunsul m‚ine, prin domnul ministru Acsinte Gaspar.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004
V„ mul˛umim.
Œmi pare r„u, a˛i formulat r„spunsul, dar trebuie predat Ón scris.
Consemn„m prezen˛a dumneavoastr„ la lucr„rile Senatului.
Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, pentru a r„spunde Óntreb„rii formulate de domnul senator Dumitru Codreanu, senator din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator,
Œn referire la Óntrebarea dumneavoastr„, prezentat„ Ón ∫edin˛a Senatului din data de 3 martie a.c., prin care solicita˛i îsitua˛ia locuin˛elor sociale, precum ∫i a celor construite prin A.N.L. din municipiul Boto∫ani“, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:
1. Œn ceea ce prive∫te locuin˛ele sociale la nivelul municipiului Boto∫ani, acestea au fost atribuite, conform legii, de c„tre o comisie numit„ de consiliul local, Ón baza art. 2 din Hot„r‚rea Consiliului Local nr. 181/31.08.2000.
Pentru informarea dumneavoastr„, v„ comunic„m c„ din aceast„ comisie fac parte: viceprimarul, doi consilieri locali, precum ∫i un reprezentat al S.C. îLocativa“ — S.A.
Œn conformitate cu prevederile art. 4 al hot„r‚rii consiliului local sus-men˛ionate, repartizarea locuin˛elor se face Ón mod procentual: 80% — cazuri sociale, 20% — alte categorii de solicitan˛i.
Pentru a asigura acestei activit„˛i total„ transparen˛„, aprobarea repartiz„rii unor locuin˛e s-a f„cut de c„tre consiliul local, Ón ∫edin˛„ public„.
Œn acest mod au fost repartizate 21 de spa˛ii de locuit, Ón baza Hot„r‚rii Consiliului Local nr. 49/28.02.2002.
Referitor la atribuirea locuin˛elor construite prin A.N.L., men˛ion„m c„, Ón baza art. 1 din Hot„r‚rea Consiliului Local Boto∫ani nr. 203/29.08.2002, pentru repartizarea acestora a fost delegat primarul municipiului. Repartizarea se face pe baza listelor de priorit„˛i, Óntocmit„ de c„tre o comisie constituit„ Ón acest sens, din care face parte viceprimarul ∫i, de asemenea, mai fac parte doi consilieri locali, un inspector de specialitate al prim„riei ∫i un referent al aceleia∫i autorit„˛i.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Œl consult pe domnul senator Dumitru Codreanu dac„ este mul˛umit de r„spunsul dat.
Da, domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Œn mare parte sunt mul˛umit. Informa˛iile pe care le-am primit de la consilierii locali de acolo nu prea concord„ cu ceea ce mi-a prezentat domnul secretar de stat.
Este adev„rat, am avut o discu˛ie cu consilierii de la P.D., de la P.N.L., consilieri de la P.R.M. ∫i a∫a mai departe. Aceast„ comisie format„ din cinci membri este adev„rat c„ s-a constituit pentru aprobarea locuin˛elor pentru A.N.L., Ón schimb nu a func˛ionat.
Ceea ce a˛i primit dumneavoastr„ — eram precis c„ informarea o ve˛i trimite, ∫i a∫a a fost normal, s„ o trimite˛i la Consiliul Local Boto∫ani — cei de la Consiliul Local Boto∫ani au afirmat ∫i v-au raportat ceea ce dumneavoastr„, probabil, mi-a˛i citit acum sau ceea ce au vrut ei s„ spun„ c„ este adev„rat, dar locuin˛ele de la A.N.L. s-au dat numai de c„tre primarul Boto∫aniului, ∫i nu de c„tre viceprimar, doi consilieri ∫i ce-mi spune˛i dumneavoastr„ de la S.C. îLocativa“ — S.A.
Eu vreau s„ v„ informez — ∫i p„cat c„ dumneavoastr„ nu a˛i fost Ón teritoriu ∫i nici nu ave˛i cum — la Consiliul Local Boto∫ani, locuin˛ele date prin A.N.L. s-au dat Ón baza unor liste Óntocmite o dat„, de dou„, de zece ori, cu priorit„˛i dup„ spr‚ncean„ ∫i a∫a mai departe.
Dumneavoastr„, prin r„spunsul dat, m-a˛i trimis s„ m„ informez la Consiliul Local Boto∫ani despre felul Ón care s-au atribuit ∫i cine a primit aceste locuin˛e. O voi face. Eu v„ respect pe dumneavoastr„, Óndeosebi, ca persoan„, dar r„spunsurile Ómi vor fi unele ∫i acelea∫i: a∫a s-a stabilit de Consiliul local. Or nu, Consiliul local nu a stabilit ca primarul s„ atribuie locuin˛ele de serviciu de unul singur.
Eu consider c„ primarul sau acea comisie delegat„, cum spune˛i dumneavoastr„, stabilit„ Ón ∫edin˛a de consiliu din 31 august 2002, aceast„ comisie a fost format„, dar ea trebuie s„ vin„ s„ raporteze Ón fa˛a Consiliului local ducerea la Óndeplinire a misiunii pe care au avut-o, at‚t a Comisiei pentru locuin˛ele de serviciu, c‚t ∫i a locuin˛elor pentru A.N.L.
V„ mul˛umesc pentru r„spuns, ∫i r„m‚ne s„ m„ mai documentez, ∫i o s„ mai trec pe la dumneavoastr„ pe la minister, s„ ne punem la punct.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator. Foarte pe scurt, domnule secretar de stat.
Insisten˛a domnului senator este benefic„ pentru administra˛ia central„, Óntruc‚t ne permite s„ ne verific„m dac„ datele transmise sunt exacte.
Fac precizarea c„ am Ón fa˛„ ∫i pot pune la dispozi˛ia dumneavoastr„ procesul-verbal, semnat de pre∫edintele care se nume∫te Ion Ilie, secretarul Ciubotarul Iulian ∫i membrii Pompar„u ™tefan, Ciubotaru Gheorghe, Apetrei Cornelu ∫i Simion Ionu˛.
Au semn„turile aici ∫i exist„ lista de priorit„˛i.
Œn baza acestei liste pe care o am Ón fa˛„ este evident c„ aceast„ comisie a func˛ionat. Este posibil ca un consilier sau cineva s„-l fi dezinformat pe domnul senator.
V„ mul˛umesc foarte mult, Ónc„ o dat„.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Stima˛i colegi,
Constat c„ am epuizat ordinea de zi, astfel Ónc‚t declar Óncheiat„ ∫edin˛„ Senatului din data de 15 martie 2004.
V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#124980Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 31/24.III.2004 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul 45.600 lei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 5
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La Strasbourg s-a men˛ionat c„ Parlamentul European este un prieten al Rom‚niei. Comisarul Verheugen a specificat clar: îDatele 2004 ∫i 2007 r„m‚n ˛inta Comisiei Europene, cheia succesului este la Sofia ∫i la Bucure∫ti“. El a amintit c„ Rom‚nia poate conta pe solidaritatea Comisiei, dar c„ trebuie s„ se conformeze regulilor jocului, ∫i regulile nu se schimb„ Ón timpul jocului, ∫i s„ ac˛ioneze eficient Ón vederea ader„rii europene.
Europarlamentarul Gary Titler men˛iona Ón discursul s„u c„ actualul Guvern al Rom‚niei face eforturi pentru rezolvarea problemelor ˛„rii: îRom‚nia are multe probleme, Óns„ ˛ara trebuie Óncurajat„ pe calea reformelor, ∫i nu Ómpiedicat„ s„ adere la Uniunea European„.“
M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„: este acest mod de exprimare al europarlamentarilor, este un vot de blam la adresa guvern„rii Rom‚niei? Este o mo˛iune de cenzur„? Evident, nu! Rom‚nia a dep„∫it multe probleme grele, a demonstrat, ca ˛ar„, posibilitatea exerci˛iului democratic ∫i dovede∫te Ón continuare c„-∫i cunoa∫te responsabilit„˛ile.
Guvernul a dovedit c„ Ón˛elege mesajele Parlamentului European, ale Comisiei pentru afaceri externe, iar reac˛ia ferm„ de reorganizare a Guvernului, responsabilit„˛ile ∫i performan˛ele propuse de noua formul„ guvernamental„ au fost apreciate de europarlamentari.
Nu pot s„ nu ar„t c„, ori de c‚te ori am avut prilejul, am apreciat unitatea de voin˛„ a politicienilor rom‚ni care Ó∫i reunesc eforturile pentru integrarea european„. Nu pot s„ nu-mi exprim dezacordul fa˛„ de acei politicieni care minimalizeaz„ chiar voin˛a rom‚nilor de integrare prin afirma˛ii nejustificate, neavenite, cum nu demult au existat chiar ∫i Ón acest plen.
Vreau s„-i r„spund acum unui coleg senator, pe care de altfel Ól respect, c„ vicepre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Viorel Hrebenciuc, nu umbla pe coridoare sau prin birouri dup„ pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal pentru interesele Rom‚niei, ci, atunci c‚nd liberalii au sim˛it c„ este corect s„ fie al„turi de social-democra˛i pentru interesul ˛„rii, au f„cut-o cu responsabilitate de ambele p„r˛i.
Uneori, Óns„, lentilele deformeaz„ obiectivul. S„ ne ferim de a ne aduce glorii de∫arte, c„ci experien˛ele ne-au dovedit acest pericol. Aminteam la Ónceputul declara˛iei politice Conven˛ia pentru viitorul Europei.
Œnchei prin a v„ ruga s„ privim viitorul Europei optimist, chiar dincolo de norii tri∫ti ai terorismului care iat„ cu c‚t„ iresponsabilitate sacrific„ fiin˛ele umane.
Adresez ∫i eu, de la aceast„ tribun„, compasiunea mea familiilor greu Óncercate prin pierderea celor dragi. V„ mul˛umesc.
La 5 octombrie 1999 domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, l-a sunat pe domnul Ion Iliescu, pre∫edintele de atunci al Partidului Democra˛iei Sociale din Rom‚nia, cer‚ndu-i s„ intervin„ cu autoritatea de lider al celui mai important partid din opozi˛ie, pe l‚ng„ premierul Radu Vasile, s„ nu se duc„ la Arad la Ónt‚lnirea cu Viktor Orbán.
Cine va fi Ón zile noastre liderul de partid care-l va suna pe pre∫edintele P.S.D. s„ intervin„ pe l‚ng„ primulministru s„ nu fie complice la un eveniment pentru care istoria nu-l va ierta?
V„ mul˛umesc.
Autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ explice de ce nu l-au l„sat pe domnul Bayer — ce frumos nume de aspirin„! — s„ vin„ Ón Rom‚nia? Pentru c„ venea cu bricheta s„ pun„ foc. Asta e tot. ™i el zice: îDa’ ce am f„cut? Aveam ∫i eu o brichet„, acolo, o brichet„.“ Da, da’ morala dumitale e aceea de individ c„ruia Ói trebuie s‚nge. ™i s-a v„zut Ón aceste zile — sper c„ nu mai au neru∫inarea ni∫te colegi s„ vorbeasc„ despre drepturile omului c‚nd acele drepturi sunt exprimate prin aruncarea Ón aer a unor trenuri —, s-a v„zut, e un rezultat excep˛ional crima abominabil„ de la Madrid, e un rezultat aproape mondial. A∫a c„ ∫i Bayer Zsolt, un om care a chemat la teroare ∫i a chemat la model irlandez, basc sau, repet, minimum corsican, reprezint„ o tem„ de interes.
™i de ce toate astea vin din partea aceleia∫i voin˛e de mai bine? De ce ba un radical, ba un moderat, ba un ienicer, ba un eunuc fac toat„ aceast„ rumoare? Ba problema Wass Albert, iar„∫i remarcabil criminal de r„zboi. Scriitor nu r„u. Se poate citi. Da’ mai sunt Ónc„ vreo c‚teva sute de mii de scriitori care pot fi citi˛i Ónainte de Wass Albert. De ce suntem obliga˛i s„ ne canton„m Ón aceste cicatrice pe care le resuscit„ cu o pl„cere extraordinar„ ni∫te colegi, cum resuscit„ ∫i problema acelor generali criminali, nimic altceva dec‚t generali criminali. Œmi pare r„u, nu pot s„ tac. Nu ∫tiu c‚t mai am de tr„it, sper s„ nu fie pu˛in, dar, dac„ a∫ avea de tr„it at‚t c‚t simt eu c„ m„ poart„ mesajul meu existen˛ial, p‚n„ Ón ultima clip„ a∫ fi Ón stare s„ spun c„ a∫a ceva nu se poate sus˛ine ∫i a∫a ceva nu se poate Óng„dui.
Despre acest mod de a transforma cerneala Ón s‚nge, un mod cu care, din p„cate, ne-au obi∫nuit vremurile moderne, e vorba ∫i Ón masacrele f„r„ nici o justificare de la Madrid. Sigur c„ noi ∫tim c„ nici o problem„ grav„ a lumi nu se va rezolva prin bombardamente, prin rachete, prin for˛„ militar„. Absolut nici o problem„. ™i c„, pe m„sur„ ce ni∫te bombardamente, oricum f„r„ orizont, oricum buimace, vor continua, va continua ∫i replica la adresa unei popula˛ii care nu are nici o vin„. Pentru c„ nu poate am„r‚tul din trenul de Madrid, care a mers acolo ca s„-∫i salveze familia, lucr‚nd Ón cine ∫tie ce condi˛ii triste, nu poate el s„ schimbe hot„r‚rea guvernelor. Dac„ noi, care suntem ale∫i, dac„ noi, care exprim„m votul de care depinde existen˛a unui guvern, nu putem modifica, dup„ cum se vede, dec‚t foarte rar cursul evenimentelor, ce s„ pl„teasc„ am„r‚˛ii care nu pot determina nici drumul copiilor lor Ón via˛„? A∫a c„ toat„ aceast„ crim„ abominabil„ este f„cut„ parc„ s„ ad‚nceasc„ pr„p„stiile existente Ón lumea contemporan„ Óntre diverse ˛„ri, Óntre diverse religii, pentru c„, dup„ p„rerea mea, acolo se va ajunge, Óntre diverse grade de dezvoltare economic„ ∫i stadii de satisfac˛ie social„.
Problema trebuie totu∫i rezolvat„ Ón fond. Am fost bucuros, am mai spus o dat„ public asta, Ón octombrie— noiembrie 2002, c‚nd am auzit c„, Óntr-o discu˛ie particular„ pe care a avut-o cu Vladimir Putin la o Ónt‚lnire a lor, cancelarul Schroeder ar fi spus c„ trebuie totu∫i stinse focarele de conflict ale planetei. Trebuie rezolvate cauzele. Trebuie terminat cu Óncurajarea acestor dualit„˛i care ajung s„ arunce Ón aer planeta. Noi Ónc„ suntem destul de teoretici Ón abordarea acestei probleme, care ne poate atinge ∫i pe noi, Doamne, fere∫te! Unii dintre noi s-au implicat, e cazul colegului ∫i prietenului nostru Matei Vintil„, care s-a angajat din nou Ón efortul de a face un bine concret unui copil nefericit care a r„mas f„r„ p„rin˛i, copilul Adrian Dima, fiul nefericitei, tragicei v‚lcene de 36 de ani Gabriela Georgeta Dima, care a murit zilele trecute. Pentru noi sunt ni∫te nume. A murit Ionescu, a murit Popescu — m„ ierta˛i, domnule vicepre∫edinte Popescu —, a murit P„unescu, astea-s nume. C‚nd Óns„ vizualiz„m cu puterea pe care ne-o d„ reamintirea propriei suferin˛e despre ce catastrof„ e vorba, c‚nd ni∫te oameni merg la mai bine ∫i se Óntorc praf ∫i pulbere, atunci facem ceea ce a f„cut colegul nostru Matei, oferind o burs„ pentru toat„ perioada ∫colariz„rii copilului de 11 ani, Adrian, r„mas f„r„ ambii p„rin˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 Am s„ v„ citesc la urm„ c‚teva versuri pe care le-am scris Ón aceste zile, versuri puse sub titlul îSub cald ∫i ieftin s‚nge de rom‚n“. Pentru c„, p‚n„ la urm„, este ∫i asta o umilin˛„ Óngrozitoare. Nu, vi le citesc acum mai degrab„, c„ mai t‚rziu n-ar mai avea leg„tur„ cu discu˛ia. E ∫i asta o umilin˛„ Óngrozitoare, c„ s‚ngele acestor fra˛i ai no∫tri e at‚t de ieftin pe pia˛a lumii.
îNe Ónl„crimeaz„ ultimul refren/Ei n-au murit, c„ n-au ajuns la tren/Ne s„geteaz„ ∫tirile fierbin˛i/Suntem din nou cumin˛i/Suntem p„rin˛i/Destinul nostru se arat„ fr‚nt/Se moare f„r„ mil„ pe p„m‚nt/P„rin˛ii pl‚ng cu ochii lor pustii/De grija celor ce le sunt copii/™i ve∫tile at‚t de tulburi vin/Din z„ri de moarte pe p„m‚nt str„in/De sunt copii, de sunt p„rin˛i sau fra˛i/Ce mul˛i rom‚ni r„ni˛i din mul˛i pleca˛i/Norocul nostru e inexistent/Murim majoritari pe continent/Norocul nostru e sinuciga∫/Murim zelos Ón fiece ora∫/Ce victime, ce tragici oameni buni/Pleca˛i prin lume la cules c„p∫uni/At‚tea lacrimi Ón copaci s-au str‚ns/C„ ramurile izbucnesc Ón pl‚ns/Nebune ∫ine ∫i nebun acar/™i trenurile-n aer iar„∫i sar/Hei, v‚nt continental ne-aduci/C‚nd ba˛i f„r‚me de rom‚ni asasina˛i/Teroarea cu rugul ˛„rilor l-a fr‚nt/™i nu mai avem loc pe acest p„m‚nt/Ca-ntr-un absurd sinistru malaxor/Pe und’ se moare/Sunt rom‚ni ce mor/Œn case, pe la rude, pe la por˛i/Se a∫teapt„ ∫tiri privind pe noii mor˛i/™i pl‚ng familii de ˛„rani s„rmani/C„ nu mai au nici fii ∫i n-au nici bani/E cel mai vesel ∫i mai trist refren/Ai no∫tri-s vii/C„ n-au ajuns la tren/Ei sun„ ferici˛i/C„-s Ónc„ vii/S„ anun˛e pe p„rin˛i c„ vor veni/™i dup„ ce vor trece clipa grea/Se vor fortifica ∫i vor uita/™i iar„∫i f„r„ nici un fel de vini/Vor tot muri rom‚ni printre str„ini/Pe cruce continentul d„ din m‚ini/Sug cald ∫i ieftin s‚nge de rom‚ni/™i-n g„ri sunt noi clien˛i ce pleac„ Ón Vest/Dar nu pentru obid„ ∫i protest/Ci pentru a-∫i g„si Ón mod urgent/Un loc pentru p„m‚nt/Un loc pentru morm‚nt pe continent.“
Ultimul lucru despre care voiam s„ vorbesc este libertatea presei.
Un ideal scump tuturor oamenilor care au iubit litera scris„ ∫i care au iubit cuv‚ntul, un ideal pentru care Ónsu∫i Marx, t‚n„r, a scris cele mai tulbur„toare ∫i mai dramatice pledoarii. Una dintre ele spunea: îCenzura prusac„ introduce Ón pres„ dihotomia Óntre libertate ∫i putere, Ón sensul c„ se petrece o lupt„ Óntre principiul lipsit de for˛„ ∫i for˛a lipsit„ de principiu.“
E interesant de ∫tiut ast„zi dac„ diagnosticul pe care l-a pus Parlamentul European Rom‚niei cu privire la libertatea presei este adev„rat. M„ simt sesizat ∫i ca parlamentar, ∫i ca pre∫edinte al Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i voi Óncerca, pe m„sura puterilor, s„ aflu despre ce e vorba. Iat„ ce propun. M„ g‚ndesc s„ adresez proprietarilor de publica˛ii, celor mai importante publica˛ii din Rom‚nia, Óntrebarea dac„ Ón Rom‚nia exist„ libertate a presei ∫i dac„ ea este stingherit„ Ón vreun fel de politic„. Dac„ puterea politic„ de la Bucure∫ti, Ón ace∫ti ani ∫i Ón anii trecu˛i, a stingherit, a Ónc„lcat, a cenzurat libertatea presei.
Eu cred c„ libertatea presei trebuie reglementat„ prin acte de voin˛„ comune ale celor ce fac pres„, ale celor ce exploateaz„ presa ∫i ale celor ce conduc treburile societ„˛ii, pentru ca, Óntr-adev„r, defini˛ia libert„˛ii, ∫i anume aceea c„ îlibertatea mea se Óntinde p‚n„ acolo
unde Óncepe libertatea ta“, s„ fie respectat„. Nu trebuie s„ ne am„gim, presa nu este o fecioar„ Ón c„utarea unui fecior harnic, nu este o virgin„ sc„pat„ pe teritoriul murdar al realit„˛ii. Presa are propriile ei datorii, presa are propriile interese ∫i, uneori, libertatea presei e folosit„ abuziv pentru a transforma clasa politic„, ∫i cu deosebire partea de clas„ politic„ aflat„ la putere, Ón obiectul aten˛iei ∫i oprobriului general.
A∫ vrea s„ spun c„, Ón acest sens, faptele pe care le comit Ómpreun„ unele televiziuni ∫i unele publica˛ii Ón momentul Ón care, printr-un barter ciudat, la televiziunile respective se citeaz„ din pres„ exact p„r˛ile pe care Legea audiovizualului le interzice, Ón emisiunile de televiziune sau de radio, reprezint„ o problem„ asupra c„reia ar trebui meditat.
Eu cred c„ e un an important, un an electoral Ónc„rcat de semnifica˛ii, Ón care presa are de jucat un rol de o maxim„ importan˛„, mai ales dac„ Ó∫i va p„stra distan˛a egal„ fa˛„ de to˛i competitorii. Am asistat, Ón ocazii trecute, la Óncerc„ri de lin∫are a unor oameni politici prin pres„, prin televiziune, prin radio ∫i cred c„ faptul nu trebuie s„ se mai repete. Singura posibilitate real„ de acces la adev„r trebuind s„ r„m‚n„ prezen˛a fireasc„ a tuturor valorilor politice ∫i morale, a tuturor individualit„˛ilor acestei ˛„ri Ón b„t„liile dintre doctrine, dintre ideologii ∫i dintre personalit„˛i.
De aceea, repet, voi Óncerca s„ fac un gest pe care se cuvenea, poate, s„-l facem mai demult, ∫i anume acela de a r„spunde nelini∫tii Parlamentului European cu privire la libertatea presei Ón Rom‚nia, c„ut‚nd Óntregul adev„r at‚t la proprietarii de publica˛ii, proprietarii de pres„, c‚t ∫i la responsabilii de pres„. Œn acest fel, vom ∫ti Ón ce moment al dezvolt„rii libert„˛ii presei ne afl„m ∫i dac„, printr-un proces invers celui despre care vorbeam Ón cazul terorismului, se va putea ajunge ca s‚ngele s„ redevin„ cerneal„, cu toat„ senin„tatea de care ar fi nevoie Ón aceste b„t„lii ale con∫tiin˛elor.
Un mare dramaturg rus, ∫i aici avem ∫i dramaturgi talenta˛i, inclusiv domnul Radu F. Alexandru, am glumit eu cu el c‚nd am spus c„ nu are talent, are talent, dar d‚n∫ii, al˛i dramaturgi ∫i scriitori ∫tiu foarte bine c„ Anton Pavlovici Cehov are o fraz„ genial„ care spune c„ dac„ Ón actul I al unei piese apare pe un perete al scenei o
pu∫c„, po˛i s„ fi sigur c„ Ón ultimul act pu∫ca aceea va trage. Armamentul acela care este stocat acolo, ∫i nu d„ semne c„ ar putea s„ dispar„ cur‚nd, ∫i trage, la ora actual„, ∫i s-ar putea s„ trag„, Ón viitor, Ón cine nu te a∫tep˛i.
Noi nu ne-am numi Partidul Rom‚nia Mare dac„ am renun˛a la acele teritorii etern rom‚ne∫ti — Basarabia ∫i Bucovina de Nord. Nu vrea nimeni schimbarea grani˛elor prin for˛„, nu trebuie s„ se team„ nimeni, dar m„car o unire Ón civiliza˛ie, o unire Ón spiritualitate. Suntem aceea∫i matri˛„ de civiliza˛ie occidental„ pe fond latin. Asta Óndr„znesc s„-l rog pe pre∫edintele Vladimir Putin ∫i, de asemenea, cred c„ ∫i cancelariile occidentale, ∫i, Ón primul r‚nd, Casa Alb„ trebuie s„ ia mai Ón serios acea tumor„ malign„ care este pe corpul Europei la ora actual„. Ce caut„ un asemenea arsenal, de zeci ∫i sute de mii de tone de armament greu, Ón primul r‚nd?! Ce vor s„ demonstreze ei? De ce nu se respect„ rezolu˛iile interna˛ionale? Cum poate Rusia s„ fie parte la tot felul de pacte, de tratate, cum poate s„ participe la simpozioane ∫i la congrese mondiale ∫i consf„tuiri Ómpotriva terorismului dac„ sub ochii ei exist„ acest focar de infec˛ie care este regimul terorist de la Tiraspol?
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
solemnitatea instituirii unui moment na˛ional de reculegere, p‚n„ ∫i acolo se produc b‚lbe.
Nu mai departe de acum c‚teva ore, momentul de reculegere e ba la 14,00, ba are loc retroactiv, cu o or„ Ón urm„, ∫i a∫a mai departe.
Legat Óns„ de ceea ce am spus p‚n„ acum este c„ acum, cu aceast„ ocazie, s-a manifestat Ónc„ o dat„ criza penibil„ de autoritate a Guvernului. S-a instituit, cum era firesc, o zi de doliu na˛ional. Un mare num„r de mijloace de comunicare Ón mas„ au dat, ierta˛i-mi expresia popular„, colocvial„, au dat cu flit, cum se spune. Pu˛in le-a p„sat de decretarea acestei st„ri na˛ionale, ca s„ nu spun c„ le-a lipsit, nu respectul, neap„rat fa˛„ de Guvern, ci ∫i bunul-sim˛ de a respecta s‚ngele pierdut ∫i tragediile din sufletele multora din ˛ara asta.
La posturi de televiziune am v„zut, cu ace∫ti ochi, ni∫te emisiuni de o gol„nie, de o josnicie, de o idio˛ie inimaginabil„. M„ refer la îBig Brother“, Ón timp ce se suspend„ meciul de fotbal care totu∫i este un sport sobru. Nu se fac acolo nici comic„rii, nici giumbu∫lucuri. Este o lupt„ Óntre dou„ echipe de b„rba˛i care nu fac tumbe, repet, ∫i nici clovnerii. Acel meci se suspend„, Ón schimb are loc idio˛ia asta sinistr„, plin„ de o sexualitate debordant„ ∫i gre˛oas„, cu ni∫te fiin˛e, ni∫te a∫a-zise domni∫oare foarte Óndoielnice care apar ∫i declar„ c„ pentru ele sexul este ca fitness-ul ∫i cu ideea Óns„∫i care este un fel de cupl„raie, un fel de fornicare. B„g„m 12 oameni Óntr-o cavitate ∫i vedem c‚t rezist„ p‚n„ se cupleaz„, ca ni∫te ∫obolani, ca o experien˛„ pe cobai: îIa s„ vedem, c‚nd se vor Ómpreuna“, unii dintre ei declar‚nd, hlizindu-se p‚n„ la pere˛ii s„lilor, c„ au de g‚nd s„ o fac„ repejor. Asta Óntr-o zi de doliu na˛ional!
Ceea ce spun acum a∫ vrea s„ se constituie ∫i Óntr-o interpelare c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i, Ón acela∫i timp, o exasperare c„tre Consiliul Na˛ional al Audiovizualului. Toate acestea sunt un crescendo. Deun„zi, o domni∫oar„ Ó∫i scotea chilo˛ii, la o or„ de v‚rf, pe un post de televiziune. Tot deun„zi, un t‚n„r cu ca∫ la gur„ vorbea despre organul genital masculin, la ora 10,00 seara, denumindu-l cu numele popular. Asta Óntr-o ˛ar„ Ón care mai exist„ oameni cu scaun la cap, stimate ∫i stima˛i senatori. Cum spunea ∫i Vadim Tudor, Óntr-o discu˛ie, ne-am imbecilizat cu to˛ii, este o ˛ar„ chiar de obseda˛i sexuali, de demen˛i, de perverti˛i?! Nu exist„ autoritate Ón aceast„ privin˛„, care este domeniul decen˛ei, nu al cenzurii, nu al pudibonderiei, dar al decen˛ei elementare. Cred c„ s-au dep„∫it culmile grotescului ∫i ale nesim˛irii care este, nu indiferent„, este nociv„. Unii pot spune c„: îN-ai dec‚t s„ comu˛i pe alt canal“. Nu-i adev„rat! Dac„ cineva otr„ve∫te apa de la robinet, nu po˛i s„... îN-ai dec‚t s„-˛i cumperi _Prigat_ sau _Coca-Cola_ “. Este un fel de crim„ spiritual„ Ón mas„, ceea ce se Ónt‚mpl„ la unele posturi de televiziune, este un fel de for˛at„ sud-americanizare cultural„ a Rom‚niei, adic„ o elit„ tot mai restr‚ns„ care s„ aib„ parte de binefacerile spiritului ∫i ale c„r˛ii, ∫i ale ideii, ∫i un num„r tot mai mare de neferici˛i care sunt condamna˛i la stupidizare. Pentru c„ o emisiune cum este aceasta face din oameni m„rgini˛i ∫i mai m„rgini˛i, Ói ad‚nce∫te Ón lipsa de duh. ™i Guvernul suport„ a∫a o sfidare.
Eu ∫tiu c„ o zi de doliu na˛ional Ónseamn„ o zi Ón care se transmite muzic„ simfonic„, muzic„ Ón„l˛„toare,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 un Bach, org„, se transmit reportaje, versuri solemne, versuri nu neap„rat solemne, dar versuri lini∫titoare, care s„ mearg„ la suflet, cultur„, literatur„, Ón nici un caz ˛op„ieli ∫i de∫„n˛„ri din acestea, dincolo de orice limit„ a decen˛ei.
Acestea au fost g‚ndurile pe care am vrut s„ vi le comunic Ón declara˛ia mea politic„. Mul˛umesc pentru aten˛ie.
Dar despre ce este vorba? Œn baza acestui proiect aflat Ón derulare, Ón valoare de 76 milioane euro, din care 38 milioane contracta˛i la Banca European„ de Investi˛ii, iar cealalt„ jum„tate de la bugetul de stat, se au Ón vedere urm„toarele obiective...
V„ mul˛umesc.
Cu to˛ii, Ón aceste zile, Ón care posturile de televiziune, de radio, ziarele au comentat evenimentele de la Madrid, am condamnat, prin voci multiple, m„celul. Nimeni nu are dreptul de via˛„ sau moarte asupra semenului s„u.
Acesta este mesajul nostru pentru cei care fac aceste lucruri. Nici o idee, nimic Ón lume nu poate fi motiva˛ia unui asemenea m„cel. Rom‚nia a pierdut Ón aceast„ catastrof„ cet„˛eni pleca˛i s„ munceasc„ sau cet„˛eni pleca˛i s„ se specializeze, Ón majoritate femei. Victimele erau plecate pentru a asigura un trai decent familiilor lor.
Solidaritatea uman„ s-a sim˛it prin prezen˛a numeroas„ a oamenilor la biseric„, care tot spuneau: îNe rug„m pentru cei care au murit!“ Acesta era mesajul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 tuturor, prin mul˛imea prezent„ la Ambasada Spaniei din Rom‚nia, din Óntreaga lume, unde au fost puse flori ∫i aprinse lum‚n„ri.
Cei care au murit au l„sat familii Óndurerate, dar sacrificiul lor a Ónsemnat un vot de Óncredere Ón via˛„, Ón lupta oric„rei forme de terorism, oric„rei forme de durere. Nu po˛i alina durerea copilului ce nu-∫i mai poate vedea nicic‚nd mama, dar, cu siguran˛„, putem lupta noi Ómpotriva acestui flagel.
Mesajul nostru, al femeilor democrate, este acela∫i cu al doamnelor ce au luat, ast„zi, aceast„ ini˛iativ„, de a spune îNu!“ terorismului. Noi dorim pace, noi dorim s„ ne cre∫tem copiii Ón lini∫te. Dorim ca copiii no∫tri s„ se preg„teasc„ ∫i s„ devin„ cet„˛eni de onoare ai acestei ˛„ri.
V„ mul˛umesc.
Protocolul din 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles la 8 octombrie 2002;
— Lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare Ón nume propriu ∫i ca Ómputernicit al Fondului Special de Carbon
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul de cooperare transfrontalier„ RO 0003 dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, semnat la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2000;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 26 ianuarie 2004, la Memorandumul de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004 finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul Na˛ional 1998 RO 9803—RO 9807, semnat la Bucure∫ti la 30 septembrie 1998;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2004 privind acordarea de facilit„˛i fiscale pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunica˛ii ∫i informatic„ ale N.A.T.O. Ón Rom‚nia;
— Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, a terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Astana la 9 septembrie 2003;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei.
Deci, Ónainte de a trece la proiectele propriu-zise, Ón˛eleg c„ domnul senator Badea dore∫te o interven˛ie pe procedur„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Totodat„, se propune introducerea ∫i abilitarea Oficiului Na˛ional pentru Refugia˛i, ca parte Ón procesele ce au ca obiect cererile de acordare a statutului de refugiat, precum ∫i acordarea personalit„˛ii juridice pentru aceast„ structur„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma prezentat„.
Œncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2004, toate unit„˛ile de produc˛ie de medicamente Ó∫i mai pot desf„∫ura activitatea numai pe baza regulilor de bun„ practic„ de fabrica˛ie. Certificarea acestora a fost Ón sarcina Ministerului S„n„t„˛ii, ∫i se propune prin actul normativ trecerea ei Ón sarcina Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului. Œntruc‚t autorizarea de func˛ionare, ca act de autoritate care s„ consfin˛easc„ dreptul unit„˛ii de a produce industrial medicamente, va putea fi acordat„ numai cu adeverirea de Óndeplinire ∫i men˛inere a condi˛iilor de bun„ practic„ de fabrica˛ie, ∫i pentru a reduce circuitul birocratic, prin lege, acest atribut a fost trecut Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului, respect‚ndu-se astfel recomandarea din raportul de acreditare a Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului de c„tre o echip„ interna˛ional„, Ón anul 2002.
Œn art. 3 al acestei hot„r‚ri se men˛ioneaz„ c„ repartizarea se face procentual, 80% conform ordinii de prioritate ∫i 20% prin dispozi˛ia primarului pentru cazuri deosebite.
Dincolo de preciz„rile sus-men˛ionate, avem onoarea s„ v„ inform„m c„ îsitua˛ia locuin˛elor sociale ∫i a celor construite prin A.N.L. care au fost repartizate celor Ón drept ∫i au avut aprobarea Consiliului local“ o pute˛i solicita direct autorit„˛ilor publice locale, autorit„˛i care func˛ioneaz„ pe baza principiului autonomiei locale, principiu consacrat de art. 120 alin. (1) ∫i art. 121 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„.
Conform textelor de lege sus-men˛ionate, Óntre puterea executiv„ central„, respectiv Guvernul, ∫i autorit„˛ile publice locale, respectiv primarul ∫i/sau consiliul local, nu exist„ raporturi de subordonare.
Mai preciz„m ∫i faptul c„ actuala guvernare a creat cadrul juridic necesar, astfel Ónc‚t orice persoan„ interesat„ poate ob˛ine informa˛ii de interes public de genul celor care fac obiectul interpel„rii, printr-o simpl„ cerere.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Mul˛umesc.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/24.III.2004