Adrian P„unescu

## **Domnul Adrian P„unescu:**

N-a∫ putea Óncepe anul parlamentar 2002 f„r„ a Óncerca s„ v„ fac sensibil„ o problem„ care treneaz„ de anul trecut ∫i asupra c„reia trebuie s„ ne concentr„m cu toþii spre a-i da rezolvarea meritat„. E vorba de chestiunea Ilie Ila∫cu. La venirea martirului basarabean din pu∫c„ria unde a stat, Ón fiecare zi, sub semnul morþii, Guvernul rom‚n i-a oferit o locuinþ„. Atunci, ca ∫i ulterior, n-a fost vorba de Ónchiriere, ci de un dar, pe care Ól merit„ cu prisosinþ„ omul extraordinar care ∫i-a petrecut cei mai frumo∫i ani Ón lanþurile ruginite de sudoarea morþii permanente, care a locuit cu Ila∫cu Ón celul„. Se va Ómplini, la Ónceputul lunii mai 2002, un an de la momentul triumfal Ón care acest om, mic la stat, mare la sfat ∫i viteaz cum n-a mai stat, a revenit acas„, Ón Rom‚nia, pentru care ∫i-a oferit ∫i viaþa. Ce a∫tept„m? Nu e trist s„-l þinem pe Ila∫cu chiria∫, c‚nd el alt„ soluþie, dec‚t þara, n-are? Rog Guvernul Rom‚niei s„ se þin„ de cuv‚nt ∫i s„ fac„ formele legale pentru ca familia martirului basarabean s„ aib„ o minim„ siguranþ„ de viaþ„, iar Ila∫cu s„ se poat„ consacra misiunii sale istorice, chiar dac„, repet, a∫a cum m„rturisea acum c‚teva zile, aceast„ misie ar putea Ónsemna, cum a mai Ónsemnat, ∫i o moarte pentru Rom‚nia.

Eu a∫ vrea s„ rog puterea de la Bucure∫ti s„-∫i fac„ un titlu de onoare din ducerea la cap„t a f„g„duinþei de atunci, mai ales c„ nu este o f„g„duinþ„ f„cut„ Ón faþa unui copil cu vid Ón jur, ci Ón faþa unui om matur care n-a avut posibilitatea s„ munceasc„ Ón cei nou„ ani c‚t a stat, sub condamnarea la moarte, Ón Ónchisorile bol∫evice ∫i, fire∫te, n-a putut s„-∫i pun„ bani deoparte s„-∫i pl„teasc„ respectiva cas„. Ar fi o imens„ ru∫ine pentru noi dac„ nu ne-am þine de cuv‚nt.

Mi-amintesc un fapt extraordinar din anii de dinainte de Primul R„zboi Mondial ∫i de dinainte de Marea Unire, mi-amintesc c‚t„ s‚rguinþ„ a depus preotul doctor Vasile Lucaciu, venit din dou„ pu∫c„rii ungure∫ti, pentru a-i sensibiliza pe rom‚nii din sud cu privire la cauza naþional„ ∫i cum a Óncheiat el, mai t‚rziu, Ón tristeþe ∫i marginalizare viaþa lui. Este o obligaþie pentru noi, chiar dac„ n-am fi promis lui Ilie Ila∫cu, dup„ secolele tr„ite Ón nou„ ani, secolele siberiene tr„ite Ón nou„ ani, s„-i facem mai cald„ viaþa la Bucure∫ti, Óntr-o proprietate elementar„, pe care (a∫a cum Ói spunea unui prieten zilele trecute ∫i m- am Ónsp„im‚ntat) el ar vrea s-o ∫tie acolo ca s„ poat„ muri lini∫tit pentru Rom‚nia, s„-∫i lase copiii Ón condiþia de urma∫i ai unui cet„þean legitim al Rom‚niei, care e Ón stare s„ moar„ pentru Rom‚nia. El a ar„tat c„ poate face asta.

Deocamdat„, noi nici s„ tr„im pentru Rom‚nia n-am ar„tat c„ suntem Ón stare, a∫a c„ rog puterea de la Bucure∫ti, ca o restanþ„ pe care trebuie s-o rezolv„m anul „sta, s„ rezolve problema Ila∫cu, s„-i d„ruim apartamentul acela, pentru c„ anii pe care Ila∫cu Ói putea folosi ca s„ munceasc„ s„ le ofere copiilor lui o mo∫tenire elementar„, anii „ia el nu i-a putut munci. Au fost cauze obiective, ca s„ zic a∫a.