Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 februarie 2002
Senatul · MO 6/2002 · 2002-02-14
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
Aprobarea ordinii de zi
Alegerea Biroului permanent al Senatului
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 5—9 februarie a.c
Aprobarea ordinii de zi pentru joi, 7 februarie
· other · adoptat
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
296 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimaþi colegi,
V„ rog s„-mi permiteþi s„ declar deschis„ cea de a 3-a sesiune ordinar„ a Senatului Rom‚niei din aceast„ legislatur„.
Œnainte de a v„ supune votului dumneavoastr„ ordinea de zi, v„ rog s„-mi permiteþi s„ spun c‚teva cuvinte, acum, la deschiderea celei de a 3-a sesiuni ordinare.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asistenþ„,
Doresc, la Ónceputul celei de a 3-a sesiuni ordinare a actualei legislaturi, s„ v„ urez bun venit Ón b„ncile s„lii Omnia, fiind Óncredinþat c„ v-aþi Óntors cu forþe proaspete pentru a reÓncepe activitatea noastr„.
Dac„ bilanþul anului 2001 a consemnat realizarea Ón mare a obiectivelor propuse, marc‚nd cre∫terea Ón intensitate ∫i calitate a activit„þii de legiferare a Senatului, ceea ce s-a materializat prin soluþionarea unui num„r mare de legi mo∫tenite din Legislativul trecut ∫i, deopotriv„, prin abordarea unor proiecte de lege de strict„ prioritate, anul 2002 se arat„, Ónc„ de la Ónceputul s„u, decisiv pentru dezvoltarea þ„rii, pentru integrarea Rom‚niei Ón structurile euroatlantice.
Cred c„ sesiunea noastr„ a fost bine preg„tit„ ∫i Ón acest sens vreau s„ mulþumesc tuturor colegilor care, pe l‚ng„ activitatea Ón teritoriu, au fost prezenþi la dezbaterile din comisii pentru a aviza ∫i a elabora rapoarte de fond la o serie de legi, pentru a asigura intrarea Ón forþ„ Ón programul de lucru al acestei sesiuni.
Dup„ cum ∫tiþi, circa 150 de proiecte de lege urmeaz„ s„ fie finalizate Ón luna februarie, lucru care va permite s„ ne ax„m Ón continuare activitatea noastr„ pe probleme legate de calitatea actului legislativ, de
armonizare a legislaþiei rom‚ne∫ti cu cea din Uniunea European„.
Au fost create premisele ca Senatul s„ se concentreze pe iniþiative legislative, r„spunz‚nd unor fenomene din realitatea þ„rii de care am luat cuno∫tinþ„ Ón activitatea noastr„ Ón teritoriu.
Œn acela∫i timp, se va accentua colaborarea cu Executivul pentru a asigura abordarea unor probleme ce se vor transforma Ón priorit„þi ale actualei sesiuni.
Reþin, Ón aceast„ ordine de idei, finalizarea unor proiecte de lege strict necesare integr„rii Ón NATO, cunoa∫terea activit„þii Guvernului Ón domeniul integr„rii Ón Uniunea European„, pentru ca sprijinul pe care Ól putem asigura prin reprezentanþii no∫tri Ón structurile interparlamentare europene s„ fie eficient ∫i substanþial.
De asemenea, Ónscrierea eforturilor noastre Ón r‚ndul acelora ale Óntregii societ„þi pentru combaterea fenomenelor de corupþie, aceasta Ónsemn‚nd concentrarea pe abordarea responsabil„ a proiectelor de lege primite de la Guvern sau a iniþiativelor parlamentare pentru Ómbun„t„þirea Codului de procedur„ penal„ ∫i a Codului de procedur„ civil„, a oric„ror legi menite s„ duc„ la combaterea acestui flagel.
Senatul are datoria s„ se implice direct, pe baza unor analize proprii, a informaþiilor din teritoriu, a experienþei altor þ„ri din Uniunea European„, Ón crearea unui cadru legal care s„ sprijine organele abilitate Ón eradicarea sau m„car diminuarea semnificativ„ a corupþiei. Este o cauz„ a tuturor, indiferent de partidul politic pe care Ól reprezent„m Ón Parlament. Ambasadorul american sintetiza foarte bine aceast„ idee, citez: îIar Ón efortul de combatere a corupþiei toate partidele politice trebuie s„-∫i dea m‚na ∫i nu s„-∫i trimit„ s„geþi unul altuia. Aceast„ lupt„ nu poate fi c‚∫tigat„ numai de unul singur. Lupta se duce Ón unire.“
Exist„ Ón prezent programe naþionale pentru combaterea criminalit„þii, corupþiei, traficului de droguri, traficului de fiinþe umane.
Tot mai des se fac referiri la cadrul legislativ care este Ónc„ neadecvat, nu permite acþiunea ferm„ ∫i eficient„ a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 organelor abilitate. Œn aceast„ direcþie trebuie s„ se concentreze efortul nostru Ónc„ din startul acestei sesiuni.
Stimaþi colegi,
Vreau s„ m„ refer, pe scurt, la o alt„ latur„ important„ a activit„þii noastre, ∫i anume la activitatea internaþional„. Vom derula o serie de acþiuni Ón str„in„tate: Ónt‚lniri cu reprezentanþi ai Parlamentelor din þ„rile membre ale Uniunii Europene ∫i NATO, cu reprezentanþi ai Parlamentelor din diferite zone ale lumii. F„r„ Óndoial„, prestaþia noastr„ va urm„ri crearea unui climat propice rezolv„rii tuturor problemelor pentru ca la Summit-ul de la sf‚r∫itul acestui an de la Praga, Rom‚nia s„ se numere printre þ„rile invitate pentru aderare la NATO.
Enum„r doar c‚teva acþiuni din programul internaþional al Senatului pe parcursul acestei sesiuni:
- Conferinþa pre∫edinþilor Adun„rilor Parlamentare
- Europene;
— Œnt‚lnirea pre∫edinþilor Parlamentelor naþionale din þ„rile asociate la Uniunea European„ cu pre∫edintele Parlamentului European;
- Reuniunile Asociaþiei Senatelor din Europa;
— Un mare num„r de contacte bilaterale;
— Vizite ale unor delegaþii ale Senatului Ón þ„ri din Europa sau de pe alte continente ∫i multe primiri de delegaþii str„ine Ón Rom‚nia.
Œn fine, revenind la activitatea legislativ„, vreau s„ v„ informez c„ Guvernul a trimis Senatului programul priorit„þilor legislative pentru anul 2002. El a fost transmis membrilor Biroului permanent, membrilor comisiilor permanente. Trec Ón revist„ c‚teva proiecte din acest program, cu sublinierea c„ ele se afl„ Ón procedur„ parlamentar„ la Senat:
— proiectul Legii privind organizarea ∫i funcþionarea Consiliului Suprem de Ap„rare a Þ„rii;
- proiectul Legii privind audiovizualul;
— proiectul Legii privind unele m„suri pentru cre∫terea atractivit„þii la privatizare a societ„þilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat ce deþin Ón administrare terenuri agricole proprietate public„ sau privat„ a statului;
— proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei civile asupra corupþiei, adoptat„ la Strasbourg la 4 noiembrie 1999; — proiectul Legii privind organizarea ∫i funcþionarea Poliþiei Rom‚ne, aflat Ón mediere;
— proiectul Legii privind prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale, aflat, de asemenea, Ón mediere;
— o serie de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanþe de urgenþ„ cu referire la achiziþii publice, Statutul B„ncii Naþionale a Rom‚niei, exploataþiile agricole ∫i a∫a mai departe.
Vreau cu acest prilej s„-i rog pe toþi colegii s„ ia la cuno∫tinþ„ conþinutul acestui program pentru a putea asigura ritmul cuvenit dezbaterilor viitoare din Senat.
Fac, de asemenea, apel la membrii Senatului pentru intensificarea activit„þii de supraveghere ∫i control pe care, conform Constituþiei, Parlamentul trebuie s„ o exercite asupra Executivului.
Œn acela∫i timp, avem datoria s„ analiz„m activitatea unor organisme care, prin lege, trebuie s„ prezinte rapoarte de activitate Parlamentului. M„ refer la Avocatul Poporului, Banca Naþional„ a Rom‚niei, Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, Societatea Rom‚n„ de Televiziune, Comisia Naþional„ a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor, Consiliul Naþional al Audiovizualului, Curtea de Conturi ∫i a∫a mai departe.
Am reamintit c‚teva dintre aceste organisme pentru a sublinia de fapt dimensiunile unei Óndatoriri de la care nu
trebuie s„ ne derob„m Ón nici o situaþie. Pentru unele dintre ele, cum sunt Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, ∫i Societatea Rom‚n„ de Televiziune, ca ∫i Curtea de Conturi, Ón aceast„ perioad„ vor trece prin Parlament ∫i noile consilii de administraþie.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cu aceste c‚teva menþion„ri pe care am dorit s„ le fac acum, la Ónceputul unei perioade care nu se arat„ deloc u∫oar„, ci, dimpotriv„, Ónc„rcat„ de r„spunderi deosebite, daþi-mi voie s„ declar deschise lucr„rile celei de a 3-a sesiuni a legislaturii 2000—2004 ∫i s„ v„ doresc tuturor s„n„tate ∫i succes Ón activitate!
Stimaþi colegi, aþi primit ordinea de zi pentru ziua de ast„zi.
Dac„ sunt observaþii la ordinea de zi? Œnþeleg c„ nu sunt observaþii.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 120 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, s-a aprobat ordinea de zi.
Þin s„ menþionez c„ din totalul de 140 colegi senatori ∫i-au anunþat prezenþa, prin votul electronic, 132 de colegi senatori, 2 colegi sunt Ónvoiþi, concediu medical, 5 alþi colegi sunt absenþi motivat.
Stimaþi colegi, aveþi Ón faþ„ programul de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi.
Œn primul r‚nd vom trece la alegerea membrilor Biroului permanent al Senatului. Este vorba de cei 4 vicepre∫edinþi, 4 secretari ∫i 2 chestori. Dup„ aceea vom avea o serie de probleme organizatorice, o ∫edinþ„ scurt„, aici, Ón spate, a Biroului permanent nou ales pentru a aproba ordinea de zi ∫i programul pentru Óntreaga s„pt„m‚n„, un program legislativ p‚n„ la ora 18,00, Óntre 18,00—19,00, declaraþii politice.
Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 121 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 4 abþineri, programul de lucru al Senatului pentru ast„zi, 4 februarie 2002, a fost adoptat de c„tre plenul Senatului.
Trecem la primul punct, alegerea membrilor Biroului permanent al Senatului.
Conform prevederilor regulamentului ∫i algoritmului care a fost aprobat la Ónceputul acestei legislaturi, Ón aceast„ a 3-a sesiune ordinar„ nu sunt modific„ri Ón ceea ce prive∫te componenþa Biroului permanent. M„ refer la componenþa politic„, din punct de vedere al repartiz„rii pe grupuri parlamentare.
Am fost informat c„ Ón ∫edinþele de grup parlamentar de ast„zi s-au desemnat propunerile pentru componenþa viitorului Birou permanent.
Rog secretariatul tehnic s„-mi dea lista cu aceste propuneri.
V„ mulþumesc foarte mult.
Rog liderii de grupuri parlamentare s„ prezinte propunerile respective.
Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist, domnul Solcanu, v„ ascult„m.
Ion Solcanu
#24557Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,
Grupul social-democrat ∫i umanist propune pentru funcþia de vicepre∫edinte pe domnii senatori Alexandru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Athanasiu ∫i Ioan Doru T„r„cil„; pentru funcþia de secretar, pe domnul senator Constantin Nicolescu ∫i pentru funcþia de chestor, pe domnul senator Doru-Laurian B„dulescu.
V„ mulþumesc. Nu avem modific„ri.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, v„ rog, propuneri.
Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va merge ∫i Ón aceast„ sesiune cu aceea∫i echip„. Pentru funcþia de vicepre∫edinte propunem pe profesorul universitar Gheorghe Buzatu; pentru funcþia de secretar, pe profesorul universitar Mihai Ungheanu ∫i pentru funcþia de chestor, pe domnul colonel Ón rezerv„ Dumitru Badea.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat?
Domnule pre∫edinte,
Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune pentru funcþia de secretar de domnul senator Vela Ion.
V„ mulþumesc foarte mult.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal?
Domnule pre∫edinte,
Propunerea grupului nostru pentru funcþia de vicepre∫edinte al Senatului este domnul senator Paul P„curaru.
Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist, o propunere.
Ion Solcanu
#26117Propunem pe domnul senator Victor Apostolache.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnul senator Victor Apostolache.
Grupul parlamentar Rom‚nia Liber„? Rom‚nia Mare, scuzaþi!
Asta apropo de procesul meu cu domnul B„canu.
V„ ascult, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar Rom‚nia Mare ∫i îLiber„“ propune pe domnul senator Constantin BÓciu.
Domnul senator Constantin BÓciu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune pe domnul senator Constantin B„l„l„u.
Domnul senator Constantin B„l„l„u.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal propune pe domnul senator Corin Penciuc.
Domnul senator Corin Penciuc.
™i Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia?
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia?
Domnule pre∫edinte,
Propunerea Grupului parlamentar U.D.M.R. din Senat pentru funcþia de secretar al Senatului este domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.
V„ mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,
Aceste propuneri se vor reg„si pe cele trei buletine de vot. Un buletin de vot cu cei 4 vicepre∫edinþi, un buletin de vot cu cei 4 secretari ∫i un buletin de vot cu cei 2 chestori. Buletinele vor fi difuzate imediat Ón sal„. Rog secretariatul tehnic s„ ne spun„ c‚nd aveþi buletinele completate ∫i ∫tampilate. Reþin atenþia c„ toate buletinele, pentru a fi legale, trebuie s„ fie ∫tampilate.
De asemenea, conform prevederilor regulamentului, stimaþi colegi, trebuie s„ constituim o comisie de num„rare a voturilor format„ din c‚te un reprezentant din cadrul fiec„rui grup parlamentar.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia propune pe domnul senator Sógor Csaba.
Domnul senator Sógor Csaba.
Stimaþi colegi, s-a constituit ∫i aceast„ comisie. Vreau s„ v„ informez legat de procedura de vot. Stimaþi colegi,
Veþi primi cele 3 buletine de vot. Œn condiþiile Ón care l„saþi neatinse numele, prenumele, Ónseamn„ c„ sunteþi pentru persoana respectiv„. Œn condiþiile Ón care t„iaþi numele sau prenumele Ónseamn„ c„ sunteþi Ómpotriv„. Pe final, pentru ca persoana Ón cauz„ s„ fie considerat„ aleas„ trebuie s„ Óntruneasc„ votul majorit„þii senatorilor, respectiv 71 de voturi.
Rog comisia de num„rare a voturilor s„ pofteasc„ la pupitru. Domnul secretar Nicolescu va citi lista colegilor senatori.
V„ rog s„ ar„taþi ∫i urna.
Deci repet Ónc„ o dat„: fiecare coleg senator va primi trei buletine de la cei trei colegi pe care Ói vedeþi Ón faþa noastr„, aici.
Rog s„ se dea citire rar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
**Domnul Constantin Nicolescu:** Markó Béla prezent Matei Vintil„ prezent Acatrinei Gheorghe prezent Alexa Constantin prezent Matei Viorel prezent Alexandru Ionel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Mihordea Mircea prezent Apostolache Victor prezent Athanasiu Alexandru prezent Munteanu Tudor-Marius prezent Badea Dumitru prezent Mocanu Vasile prezent Nedelcu Mircea prezent Balcan Viorel prezent Németh Csaba prezent B„dulescu Doru-Laurian prezent Nicolaescu Ioan prezent B„lan Angela Mihaela prezent„ Nicolaescu Sergiu Florin prezent B„l„l„u Constantin prezent Nicolai Norica prezent„ Bela∫cu Aron prezent Nicolescu Constantin prezent Belu Ioan absent Novolan Traian prezent Bichineþ Corneliu prezent Onaca Dorel-Constantin absent Bindea Liviu-Doru absent Oprescu Sorin Mircea prezent BÓciu Constantin prezent Opri∫ Octavian prezent Br„di∫teanu ™erban absent Otiman P„un-Ion prezent Bucur Dionisie prezent Paleologu Alexandru prezent Bunduc Gheorghe prezent Pan„ Aurel prezent Buzatu Gheorghe prezent Pan„ Viorel Marian absent C‚rciumaru Ion prezent Pa∫tiu Ioan prezent Ciocan Maria prezent„ P„curariu Iuliu prezent Cioc‚rlie Alin Theodor absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Codreanu Dumitru prezent P„tru Nicolae prezent Constantinescu Dan prezent P„unescu Adrian prezent Constantinescu Eugen Marius prezent Penciuc Corin prezent Cozm‚nc„ Octav absent Pete ™tefan prezent Cr„ciun Avram prezent Petre Maria prezent„ Cristolovean Ioan prezent Petrescu Ilie prezent Dina Carol prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Dinescu Valentin prezent Pop Dumitru Petru prezent Dinu Marin prezent Pop de Popa Ioan prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Popa Nicolae-Vlad prezent Dumitrescu Viorel prezent Popescu Dan-Mircea prezent Duþ„ Vasile prezent Popescu Laurenþiu-Mircea prezent Eckstein-Kovács Péter prezent Predescu Ion prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Prichici Emilian prezent F„niþ„ Triþ„ prezent Pricop Mihai-Radu prezent Feldman Radu Alexandru prezent Pris„caru Ghiorghi prezent Filipa∫ Avram prezent Pruteanu George Mihail prezent Filipescu Cornel prezent Pujina Nelu prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Puskás Valentin-Zoltán prezent Flutur Gheorghe prezent Radu Constantin prezent Frunda György prezent Rah„u Dan Nicolae absent G„ucan Constantin prezent Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Gogoi Ion prezent Rece Traian prezent Guga Ioan prezent Roibu Aristide prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Roman Petre absent H‚r∫u Ion prezent Rus Ioan Aurel prezent Hoha Gheorghe prezent S‚rbulescu Ion prezent Honcescu Ion prezent Seche Ion absent Horga Vasile prezent Seres Dénes prezent Hriþcu Florin prezent Sin Niculae prezent Ila∫cu Ilie prezent Sógor Csaba prezent Iliescu Ion prezent Solcanu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Sporea Elena absent„ Iorga Nicolae Marian prezent St„noiu Rodica Mihaela absent„ Iorgovan Antonie prezent Stoica Fevronia prezent„ Iustian Mircea Teodor prezent Szabó Károly-Ferenc prezent Kereskenyi Alexandru prezent ™elaru Rodica prezent„ Leca Aureliu prezent ™tefan Viorel prezent Lupoi Mihail prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Maior Liviu absent Theodorescu Emil R„zvan absent Marcu Ion absent Toma Constantin prezent Marinescu Simona absent„ Tudor Corneliu Vadim prezent ## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
Mai este vreun coleg senator care nu a votat? Rog comisia de num„rare a voturilor s„ se retrag„ Ón sala Biroului permanent din spate ∫i s„ treac„ la num„rarea voturilor.
Stimaþi colegi, v„ propun 15 minute de pauz„.
PAUZ√
## Stimaþi colegi,
V„ rog s„-mi permiteþi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Victor Apostolache pentru a da citire procesuluiverbal cu rezultatul votului.
V„ ascult„m, domnule senator.
## Doamnelor ∫i domnilor,
îProces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea vicepre∫edinþilor Senatului.
Proced‚nd la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea vicepre∫edinþilor Senatului, s-au constatat urm„toarele:
|<br>u constatat urm„toarele:|| |---|---| |– num„rul total al senatorilor|140;| |– num„rul total al votanþilor<br>– voturi valabil exprimate<br>– voturi nule|124;<br>124;<br>0.| |Numele∫i prenumele candidatului:<br>– Athanasiu Alexandru, Grupul parlamentar<br>voturi pentru<br>voturi Ómpotriv„<br>– T„r„cil„ Doru Ioan, Grupul P.S.D.<br>voturi pentru|P.S.D.<br>119<br>5;<br>120| |voturi Ómpotriv„<br>— Buzatu Gheorghe, Grupul P.R.M.|4;| |voturi pentru|120| |voturi Ómpotriv„|3;| |– P„curaru Paul, Grupul P.N.L.|| |voturi pentru|121| |voturi Ómpotriv„|3.|
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„þii senatorilor, sunt declaraþi ale∫i ca vicepre∫edinþi ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Athanasiu Alexandru, T„r„cil„ Doru Ioan, Buzatu Gheorghe ∫i Paul P„curaru.
Œncheiat ast„zi, 4 februarie 2002.“ ( _Aplauze._ ) îProces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea secretarilor Senatului.
Proced‚nd la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea secretarilor Senatului, s-au constatat urm„toarele:
|<br>statat urm„toarele:|| |---|---| |– num„rul total al senatorilor|140;| |– num„rul total al votanþilor|124;| |– voturi valabil exprimate|124;| |– voturi nule|0.| |Numele∫i prenumele candidatului:|| |– Nicolescu Constantin, Grupul P.S.D.|| |voturi pentru|122| |voturi Ómpotriv„|2;| |– Ungheanu Mihai, Grupul P.R.M.|| |voturi pentru<br>voturi Ómpotriv„<br>– Puskás Valentin-Zoltán, Grupul U.D.M.R.<br>voturi pentru<br>voturi Ómpotriv„<br>– Vela Ioan, Grupul P.D.<br>voturi pentru|116<br>8;<br>113<br>11;<br>123| |voturi Ómpotriv„|1.|
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„þii senatorilor, sunt declaraþi ale∫i ca secretari ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Nicolescu Constantin, Ungheanu Mihai, Puskás ValentinZoltán ∫i Ion Vela.
V„ mulþumesc, domnule senator.
Stimaþi colegi,
Cred c„ trebuie s„-i felicit„m pe colegii no∫tri care compun noul Birou permanent al Senatului ∫i s„ le dorim succes Ón activitate. ( _Aplauze._ )
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Permiteþi-ne s„ ne retragem Ón sala Biroului permanent pentru a aproba programul ∫i ordinea de zi pentru aceast„ s„pt„m‚n„.
V„ mulþumesc.
Rog membrii Biroului permanent s„ pofteasc„. ( _Membrii Biroului permanent se retrag pentru 10 minute._ ) PAUZA
## DUP√ PAUZ√
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stimaþi colegi,
Dup„ prima ∫edinþ„ a noului Birou permanent, acesta v„ propune urm„torul program de lucru pentru perioada 5–9 februarie 2002: marþi ∫i miercuri, lucr„ri Ón comisiile permanente pentru elaborarea de avize ∫i rapoarte la proiectele de lege care sunt Ón Senat; joi, de la ora 9,00 la 13,00, lucr„ri Ón plenul Senatului; vineri ∫i s‚mb„t„, activit„þi Ón circumscripþiile electorale.
V„ rog, dac„ sunt obiecþii la programul de lucru?
Dac„ nu sunt, v„ rog s„ votaþi.
Cu 105 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, programul de lucru a fost adoptat.
Programul legislativ pentru joi, 7 februarie, are Ón vedere toate proiectele de lege la care au fost elaborate rapoarte Ón timpul vacanþei parlamentare, dac„ va mai r„m‚ne ceva de ast„zi, restul, toate celelalte proiecte de lege, dac„ nu m„ Ón∫el, 12 proiecte de lege.
Va trebui — ∫i fac un apel la dumneavoastr„ — s„ ne concentr„m marþi ∫i miercuri pe finalizarea avizelor ∫i Óntocmirea rapoartelor la proiectele de lege care se afl„ Ón Senat.
Am dori ca p‚n„ la jum„tatea lunii februarie s„ intr„m la zi cu programul de legiferare. Vom avea la dispoziþie mai mult timp pentru o analiz„ mai aprofundat„ asupra proiectelor de lege ∫i dezvoltarea unor iniþiative legislative.
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
## Stimaþi colegi,
Pentru informarea dumneavoastr„, Ón ∫edinþa de ast„zi, 4 februarie 2002, a Biroului permanent, acesta a hot„r‚t s„ se aduc„ la cuno∫tinþa senatorilor, Ón plenul Senatului, pentru informarea dumneavoastr„ documentele internaþionale adoptate la cea de a 89-a sesiune a Conferinþei Internaþionale a Muncii, Geneva, iunie 2001, ∫i anume: Convenþia nr. 184/2001 privind securitatea ∫i s„n„tatea Ón agricultur„ ∫i Recomandarea nr. 192/2001 privind securitatea ∫i s„n„tatea Ón agricultur„.
Aceast„ procedur„ este distinct„ de procedura ratific„rii convenþiilor ∫i nu produce efecte juridice. Vom informa Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale c„ v-am adus la cuno∫tinþ„.
Veþi avea Ón casetele dumneavoastr„ at‚t Convenþia
nr. 184 privind securitatea ∫i s„n„tatea Ón agricultur„, c‚t
- ∫i Recomandarea nr. 192/2001 pe aceea∫i tem„. Stimaþi colegi,
Dau citire Notei pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urm„toarele legi:
– Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea ∫i finalizarea procesului de privatizare a societ„þilor comerciale din turism;
– Legea pentru modificarea alin. 2 al art. 49 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
– Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„þii imobiliare nr. 7/1996;
– Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea ad„ugat„ a unor importuri de bunuri ∫i servicii, efectuate Ón anul 2000, destinate Ónzestr„rii Ministerului Ap„r„rii Naþionale, contractate Ón anii anteriori;
– Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 76/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 12/1999 privind schimbul terenului Ón suprafaþ„ de 5.000 m[2] , situat Ón ™oseaua Kiseleff, zona Piaþa Presei Libere, sector 1, Bucure∫ti, Rom‚nia cu construcþia ∫i terenul aferent, situate Ón Dorotheenstrasse 62–66, Berlin, Republica Federal„ Germania;
Domnule pre∫edinte,
Dac„-mi permiteþi, la probleme organizatorice…
Imediat. Dup„ constituirea comisiei de mediere intr„m pe problema… Œmi cer scuze.
La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 85/1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparþinut Bisericii Evanghelice C.A. din Rom‚nia — Comunitatea evanghelic„ C.A. Sibiu se constituie o comisie de mediere format„ din 7 senatori.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Roibu Aristide, Predescu Ion ∫i Opri∫ Octavian.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar liberal, o propunere.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
V„ mulþumesc. Uniunea Democrat„ a Maghiarilor, o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt obiecþii la aceast„ comisie? Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.
Cu 103 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere, comisia a fost aprobat„ de c„tre plenul Senatului Rom‚niei.
Trecem la a doua comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localit„þilor.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ∫i Bucur Dionisie.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Doamna senator Angela Mihaela B„lan ∫i domnul senator Ionel Alexandru.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar democrat, o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 100 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, s-a adoptat de c„tre plenul Senatului Rom‚niei ∫i aceast„ comisie de mediere.
La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„þile ∫i instituþiile publice.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Rah„u Dan, Cr„ciun Avram ∫i Toma Constantin.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar democrat, o propunere.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Dan Constantinescu.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 102 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele m„suri pentru autorizarea operatorilor ∫i efectuarea Ónscrierilor Ón Arhiva Electronic„ de Garanþii Reale Mobiliare.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Roibu Aristide, Predescu Ion ∫i Opri∫ Octavian.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Viorel Dumitrescu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar liberal, o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 97 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea ∫i revitalizarea Centrului istoric Bucure∫ti.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), patru propuneri.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie ∫i Pricop Mihai.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Doamna senator Angela Mihaela B„lan.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar democrat, o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, ∫i aceast„ comisie de mediere a fost adoptat„ de c„tre Senatul Rom‚niei.
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 152/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 67/1997 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Oficiului Naþional al Cinematografiei ∫i constituirea Fondului cinematografic naþional.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Doamna senator Nora Cecilia Rebreanu ∫i domnii senatori P„unescu Adrian ∫i Zanc Grigore.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Eugen Florescu ∫i Mihai Ungheanu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar democrat, o propunere.
Domnul senator Romeo Hanganu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Radu Alexandru Feldman.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost adoptat„ cu 100 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii contabilit„þii nr. 82/1991.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Rah„u Dan, Toma Constantin ∫i Cr„ciun Avram.
V„ mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Dan Constantinescu.
Grupul parlamentar U.D.M.R. o propunere.
Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost adoptat„ cu 101 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 115/1999 privind unele m„suri de restructurare financiar„ a B„ncii Rom‚ne de Comerþ Exterior (Bancorex) — S.A.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Rah„u Dan, Cr„ciun Avram ∫i Toma Constantin.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 96 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, comisia de mediere a fost adoptat„ de c„tre Senat.
Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion ∫i Dinu Marin.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Romeo Hanganu.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul P„curaru.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost adoptat„ cu 96 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea ∫i infrastructura pentru evaluarea conformit„þii.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), patru propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, B„dulescu Doru, Seche Ion ∫i Dinu Marin.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Domnul senator Constantin BÓciu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul P„curaru.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost adoptat„ de c„tre Senatul Rom‚niei cu 101 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri.
Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului, din componenþa comunei Beliu, judeþul Arad.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ∫i Bucur Dionisie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Gheorghe Zl„vog ∫i Ionel Alexandru.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Comisia de mediere a fost adoptat„ cu 93 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaþionale pentru siguranþa navelor, prevenirea polu„rii ∫i asigurarea condiþiilor de munc„ ∫i viaþ„ la bordul navelor maritime care utilizeaz„ porturile rom‚ne∫ti sau care navigheaz„ Ón apele naþionale.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Doamna senator Maria Petre.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 96 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri, comisia de mediere a fost adoptat„ de c„tre Senatul Rom‚niei.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ∫i completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Roibu Aristide, Predescu Ion ∫i Opri∫ Octavian.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Petre Roman.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Domnii senatori Novolan Traian, B„dulescu Doru ∫i Seche Ion.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Dorel Onaca ∫i Constantin BÓciu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul P„curaru.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, s-a constituit ∫i aceast„ comisie de mediere.
Proiectul de Lege pentru instituirea indemnizaþiei de merit.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Doamna senator ™elaru Rodica ∫i domnii senatori Cioc‚rlie Alin ∫i Filipescu Cornel.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Nicolae P„tru ∫i Corneliu Bichineþ.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Constantin B„l„l„u.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**
Domnul senator Németh Csaba.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Am o observaþie.
V„ ascult„m, domnule senator.
Eu cred c„ se cuvine un minim respect ∫i faþ„ de iniþiator, pentru c„ b„t„lia pentru fiecare cuv‚nt e important„. M„ rog, dac„ nu se poate, nu se poate, dar a∫a, ca principiu.
Deci este vorba despre instituirea indemnizaþiei de merit. Poate colegul vrea s„ fac„…
Cred c„ domnul senator Adrian P„unescu are dreptate.
Rectific„m, doamna senator ™elaru Rodica, domnul senator Cioc‚rlie Alin ∫i domnul senator Adrian P„unescu.
Mi se pare corect, av‚nd Ón vedere c„ domnul senator Adrian P„unescu este iniþiator.
Dac„ sunt observaþii?
V„ rog s„ votaþi.
Cu 94 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 abþineri, aceast„ comisie de mediere a fost adoptat„ de c„tre Senatul Rom‚niei.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 133/2000 privind repartizarea capacit„þilor de infrastructur„ feroviar„.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 4 propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion, Dinu Marin ∫i B„dulescu Doru.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Domnul senator Constantin BÓciu.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Romeo Hanganu.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul P„curaru.
Sunt obiecþii, stimaþi colegi? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 92 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, Senatul Rom‚niei a adoptat ∫i aceast„ comisie de mediere.
Proiectul de Lege privind Ónfiinþarea comunei M„d„ra∫, judeþul Harghita.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ∫i Pricop Mihai.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Gheorghe Zl„vog ∫i Ionel Alexandru.
V„ mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Fabini Armeniu.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
Sunt obiecþii, stimaþi colegi? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 94 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, s-a adoptat aceast„ comisie de mediere.
Proiectul de Lege privind Ónfiinþarea comunei Cozmeni, judeþul Harghita.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ∫i Pricop Mihai.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Gheorghe Zl„vog ∫i Ionel Alexandru.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
Doamna senator Maria Petre.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.
Domnul senator Seres Dénes.
Sunt obiecþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost adoptat„ cu 97 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 abþineri.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Rom‚niei.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Nicolaescu Sergiu, Pl„tic„-Vidovici ∫i Munteanu Tudor.
V„ mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i Dumitru Badea.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Radu Vasile.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul P„curaru.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
Sunt obiecþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost adoptat„ cu 86 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri.
Œn sf‚r∫it, ultima comisie de mediere este la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 26/1999 privind unele facilit„þi care se acord„ Companiei Naþionale îPo∫ta Rom‚n„“ — S.A. pentru plata drepturilor de protecþie social„ la domiciliul beneficiarilor.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 4 propuneri.
Doamna senator ™elaru Rodica, domnii senatori Filipescu Cornel, Bucur Dionisie ∫i Cioc‚rlie Alin.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Domnul senator Corneliu Bichineþ.
Doamna senator Norica Nicolai.
Sunt obiecþii? Nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 7 abþineri, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere.
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 114/1999 privind suspendarea aplic„rii dispoziþiilor art. 59 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea ∫i funcþionarea cooperaþiei de consum ∫i a cooperaþiei de credit.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion ∫i Dinu Marin.
V„ mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Domnul senator Constantin B„l„l„u.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Németh Csaba.
V„ mulþumesc foarte mult. Sunt obiecþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
- ™i constituirea acestei comisii a fost aprobat„, cu 96
de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri. Stimaþi colegi,
Œnainte de a intra propriu-zis pe dezbaterea proiectelor de lege, sunt unele probleme organizatorice.
Domnul senator Popa, v„ ascult„m.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Œn numele Grupului parlamentar P.N.L., v„ rug„m s„ luaþi act de cererea noastr„ de a aproba prin vot un reprezentant Ón Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„. Noi nu avem Ón acea comisie un reprezentant. Exist„ senatori care sunt membri Ón dou„ comisii, iar noi consider„m c„ reprezentarea partidului nostru Ón Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„ este extrem de important„.
V„ rug„m s„ luaþi o hot„r‚re Ón acest sens ∫i s„ supuneþi votului plenului aceast„ hot„r‚re. Domnul Paul P„curaru este reprezentantul nostru.
Am Ónþeles, domnule senator, propunerea dumneavoastr„. Am rug„mintea ca liderul dumneavoastr„ de grup s„ fac„ o notiþ„ scris„ pentru primul Birou permanent, unde s„ abord„m aceast„ problem„.
Da, v„ mulþumesc.
™i eu v„ mulþumesc.
Dac„ mai sunt alte probleme de natur„ organizatoric„?
## Stimaþi colegi,
Þin s„ v„ aduc la cuno∫tinþ„ c„, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, Ón cursul zilei de m‚ine sau poim‚ine, dac„ sunt modific„ri Ón ceea ce prive∫te conducerea comisiilor permanente, s„ le prezentaþi. Se vor aproba noile conduceri direct Ón comisiile permanente, dup„ care vom informa Senatul asupra modific„rilor intervenite.
Vreau s„ v„ anunþ c„, Ón conformitate cu algoritmul politic pe care l-am aprobat la Ónceputul acestei legislaturi, Ón aceast„ sesiune, Óntre grupurile parlamentare intervine o singur„ modificare: la Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„þi funcþia de secretar va fi cedat„ de Partidul Democrat Ón favoarea Partidului Naþional Liberal.
Œn rest, se p„streaz„ — Ón ceea ce prive∫te funcþiile de pre∫edinte, vicepre∫edinte, secretar —, se p„streaz„ algoritmul care a fost ∫i Ón sesiunea trecut„.
Dac„ sunt, totu∫i, probleme organizatorice, þin‚nd seama de acest lucru, pentru treceri de la o comisie la alta…
Domnul senator Badea, v„ ascult„m.
## Domnule pre∫edinte,
Œn primul r‚nd, v„ rug„m s„ ne scuzaþi, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 77/2001 privind reabilitarea Centrului istoric Bucure∫ti, din gre∫eal„, Ón locul domnului Constantinescu a fost anunþat„ doamna Angela B„lan.
V-a∫ ruga frumos s„ supuneþi Senatului aceast„ modificare.
Este o solicitare a grupului.
V„ Óntreb dac„ sunt obiecþii pentru aceast„ corectur„? Dac„ nu aveþi obiecþii, v„ rog s„ votaþi.
Cu 106 voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere, s-a aprobat aceast„ modificare.
V„ mulþumim frumos.
Acum, noi propunem urm„toarele modific„ri Ón componenþa nominal„ a comisiilor permanente: la Comisia pentru ap„rare, siguranþ„ naþional„ ∫i ordine public„, Ón locul domnului senator Ion C‚rciumaru, propunem pe domnul senator ™tefan M„rgineanu.
Numai o secund„. Se face rocada?
Nu, domnul C‚rciumaru avea a doua comisie, a doua opþiune.
Deci faceþi aceast„ propunere. Numai o secund„. Sunt obiecþii? Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.
Cu 106 voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat modificarea propus„.
Altceva?
La Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i petiþii, Ón locul domnului Ion Marcu, pe domnul Alexandru Ionel.
Domnul Ion Marcu trece la alt„ comisie?
Da. Deci trece la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ domnul senator Marcu ∫i Ón locul d‚nsului, domnul senator Alexandru Ionel.
Da, deci este o rocad„. Dac„ sunt obiecþii?
V„ rog s„ votaþi ∫i aceast„ modificare.
Œn locul domnului Dinescu.
Pentru am‚ndou„, pentru c„ e o rocad„ Óntre…
Cu 86 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, s-a aprobat.
Dac„ mai aveþi alt„ modificare?
La Comisia pentru privatizare, Ón locul domnului Ioan Belu, domnul Lupoi Mihail, care trece, deci, domnul Belu, Ón locul domnului Nedelcu Mircea, care era la a doua opþiune, la Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„.
Sunt obiecþii? V„ rog s„ votaþi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Cu 98 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-au aprobat ∫i aceste modific„ri.
Nu avem nici un fel de modific„ri privind reprezentanþii no∫tri Ón birourile comisiilor permanente.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Asta, de acord.
Deci veniþi cu propunere la comisie ∫i, dac„ sunt modific„ri, se supun aprob„rii comisiilor permanente.
Dac„ mai sunt probleme organizatorice? Nu mai sunt.
V„ mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi,
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 150/2001 pentru aprobarea Amendamentului convenit prin scrisoarea semnat„ la 10 august 2001 la Luxemburg ∫i la 10 septembrie 2001 la Bucure∫ti ∫i modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/2000 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investiþii, Ón vederea finanþ„rii Proiectului de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inundaþiilor, semnat la Luxemburg la 4 august 2000 ∫i la Bucure∫ti la 9 august 2000.
Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci, domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.
Domnule secretar de stat, v„ ascult„m.
## **Domnul Ovidiu Ianculescu —** _secretar de stat_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Contractul de finanþare dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investiþii, Ón vederea finanþ„rii Proiectului de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inundaþiilor care au avut loc Ón Rom‚nia Ón ultimii ani, prevede realizarea unui proiect structurat pe trei componente: ape, silvicultur„ ∫i infrastructura municipalit„þilor.
Av‚nd Ón vedere c„ prin reorganizarea Guvernului din ianuarie 2001 activitatea de silvicultur„ a trecut de la fostul Minister al Apelor, P„durilor ∫i Protecþiei Mediului la actualul Minister al Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, a fost necesar„ numirea unui al doilea coordonator al proiectului, ∫i anume Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, lucru ce se realizeaz„ prin prezentul proiect de lege, pe care vi-l supunem analizei ∫i aprob„rii.
V„ mulþumesc.
Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel prezint„ raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Faþ„ de expunerea de motive prezentat„ de iniþiator, Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mulþumesc.
V„ informez c„ legea are caracter ordinar. Dezbateri generale. Œnþeleg c„ nu sunt lu„ri de cuv‚nt.
Av‚nd Ón vedere c„ nu sunt amendamente, Ón conformitate cu prevederile regulamentului,
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Fondul de Dezvoltare Social„ al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþiile din ultima perioad„, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, convenite prin Scrisoarea Suplimentar„ dintre Rom‚nia, prin Ministerul Finanþelor Publice, ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat„ la Paris la 19 iunie 2001 ∫i la Bucure∫ti la 23 iulie 2001, ∫i pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/1999 de ratificare a Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Fondul de Dezvoltare Social„ a Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþiile din ultima perioad„, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999.
V„ rog, v„ ascult„m, domnule secretar de stat.
Este vorba de un proiect de lege similar cu cel anterior. Singura modificare este aceea c„ Ón loc de finanþare de la Banca European„ de Investiþii finanþarea se face de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Proiectul a fost necesar tot pentru numirea celui de al doilea coordonator, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor.
Rog, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci. Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.
Domnule pre∫edinte,
De asemenea, comisia noastr„ propune adoptarea proiectului Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, cu menþiunea c„ Ón proiectul transmis de Camera Deputaþilor s-au operat modific„rile necesare, urmare schimb„rii denumirii ∫i atribuþiilor ministerelor implicate.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mulþumesc.
Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Stimaþi colegi, v„ rog s„ votaþi.
V„ anunþ c„ legea are caracter ordinar.
Cu 90 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, proiectul de lege Ón ansamblul s„u, Ón formula primit„ de la Camera Deputaþilor, a fost aprobat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea particip„rii Rom‚niei cu drepturi depline la Consiliul de administraþie al Colegiului Europei ∫i la plata cotizaþiei anuale.
V„ ascult„m.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 ## **Domnul Andrei Popescu —** _secretar de stat_
Œng„duiþi-mi s„ v„ aduc c‚teva argumente pentru a v„ cere aprobarea pentru o asemenea lege.
Colegiul Europei a fost creat Ón 1948. Prima promoþie, 1950. Un colegiu, ∫i la ora actual„, dup„ c„derea zidului Berlinului, cu dou„ campusuri, unul la Bruges, cel„lalt la Natolin. La ora actual„ are 300 de studenþi, dintre care 200 la Bruges, 100 la Natolin, Ón Polonia.
Dintre realiz„rile colegiului, este considerat etalon al Ónalþilor funcþionari ∫i a specializaþilor Ón domeniul comunitar. Aproape c„ nu exist„ comisar european sau Ónalt demnitar european care s„ nu fi terminat Colegiul Europei.
Este bine pentru noi, pentru Rom‚nia, c„ am devenit membri ai consiliului de administraþie, organ de decizie. Conducerea consiliului de administraþie revine domnului De Haem, fost senator, fost prim-ministru belgian, actualmente ∫i vicepre∫edinte al Convenþiei Europene de Reformare.
Dintre realiz„rile Colegiului Europei Ón privinþa rom‚nilor a∫ putea spune c„ avem 50 de absolvenþi, dintre care 15 Ó∫i continu„ doctoratul sau alte studii Ón diverse universit„þi europene, 15 lucreaz„ Ón ministere, dintre care doi au rang de ambasador, 15 lucreaz„ Ón b„nci, Ón societ„þi comerciale importante din Rom‚nia.
Care este interesul spre a putea s„ avem drept de vot Ón consiliul de administraþie? Œn primul r‚nd, vom putea aduce mai multe burse Ón þar„, deci mai mulþi rom‚ni care se vor preg„ti; Ón al doilea r‚nd, intenþion„m ∫i am f„cut toate demersurile ca anul acesta, poate anul viitor, una dintre promoþiile Colegiului Europei s„ se cheme, cel puþin una dintre ele, îNicolae Titulescu“, dac„ nu ∫i o alta îGafencu“ sau un alt nume rom‚nesc de prestigiu.
V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc foarte mult.
Domnul pre∫edinte Viorel ™tefan, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Comisia noastr„ propune plenului spre dezbatere ∫i aprobare proiectul de lege Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Paul P„curaru, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stimaþi colegi,
Sigur c„ susþinem acest proiect, pentru c„ exist„ toate motivele pentru a-l susþine. Singurul lucru pe care Ól doream din partea iniþiatorului, pentru c„ Domnia sa cunoa∫te cine sunt absolvenþii rom‚ni, poate pune la
dispoziþia senatorilor o list„ cu absolvenþii rom‚ni ∫i cu funcþiile ∫i demnit„þile pe care ei le ocup„, pentru c„ e un argument Ón plus, probabil, dec‚t simpla enumerare c„ sunt persoane importante.
Mulþumesc.
Da, suntem Ón m„sur„ s„ punem… Am vorbit f„r„ s„ Ómi daþi cuv‚ntul…
V„ rog, v„ rog, r„spundeþi.
Deci suntem Ón m„sur„ s„ v„ prezent„m lista acestora. Pentru cei care sunt la studii nu avem dec‚t localizarea, la care universitate sunt ∫i, eventual, care facultate.
Majoritatea vrea s„ se reÓntoarc„ Ón þar„, asta este cert. Noi i-am invitat Ón vara trecut„, Ón vacanþ„, la sediul Ministerului Integr„rii Europene ∫i toþi ∫i-au ar„tat disponibilitatea de a se reÓntoarce ∫i de a pune um„rul Ón construcþia european„.
## Domnule secretar de stat Popescu,
V„ propun ca lista pe care o aveþi s„ o daþi liderilor de grupuri parlamentare, o aduceþi la pre∫edintele Senatului ∫i Ón Biroul permanent, o difuz„m liderilor de grupuri parlamentare, pentru a fi informaþi pe deplin asupra acestora. Da? Bine.
Dac„ sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ votaþi proiectul de lege Ón ansamblu, Ón formula venit„ de la Camera Deputaþilor.
V„ rog, votul dumneavoastr„.
Cu 101 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat ∫i de c„tre Senatul Rom‚niei, Ón formula primit„ de la Camera Deputaþilor.
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea amendamentelor convenite Óntre schimbul de scrisori din 20 aprilie 2001 ∫i 10 iulie 2001 dintre Ministerul Finanþelor Publice din Rom‚nia ∫i Ministerul Finanþelor din Federaþia Rus„, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciproc„ a creanþelor financiare Ón ruble transferabile, rezultate din Acordul ∫i Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste Rom‚nia ∫i Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de colaborare la construirea de obiective Ón industria gazelor a U.R.S.S. Ón anii 1984–1988, din 19 iulie 1984, ∫i din contul de lichidare nr. 2 Ón ruble transferabile, semnat la Moscova la 18 august 1999, ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 6/2000.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ v„ prezentaþi ∫i s„ prezentaþi o sintez„.
## **Domnul Gelu Enache —** _secretar de stat Ón Ministerul Finanþelor Publice:_
Mulþumesc.
Domnule pre∫edinte,
M„ numesc Enache Gelu, sunt secretar de stat Ón Ministerul Finanþelor Publice.
Proiectul de lege pe care Ól aveþi Ón faþ„ are ca obiect reglementarea reciproc„ a creanþelor Ón ruble transferabile dintre Rom‚nia ∫i Federaþia Rus„, rezultate Ón urma
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Protocolului de colaborare Óncheiat Ón anul 1984 Óntre R.S. Rom‚nia ∫i U.R.S.S.
Prin acest act normativ s-a convenit, Ómpreun„ cu acordul p„rþilor rom‚n„ ∫i rus„, prelungirea p‚n„ la 31 decembrie 2002. Deci este efectiv doar o prelungire a termenului de decontare a decont„rilor nefinalizate. Decont„rile nefinalizate, rezultate Ón urma activit„þilor din industria gazelor, sunt Ón favoarea p„rþii rom‚ne, diferenþa rezultat„ din completarea reciproc„ este Ón favoarea p„rþii rom‚ne ∫i este estimat„ la 21,7 milioane ruble transferabile, care au fost echivalate la un curs, la o paritate cu dolarul de 1 la 1, iar prelungirea se va face p‚n„ la 31 decembrie 2002, urm‚nd ca decontarea s„ se fac„ printr-o producþie de m„rfuri ∫i servicii.
V„ mulþumesc.
Domnule pre∫edinte Viorel ™tefan, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Faþ„ de argumentele prezentate de iniþiator, comisia noastr„ supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
Stimate colege ∫i stimaþi colegi, dezbateri generale, v„ rog. Nu sunt lu„ri de cuv‚nt.
V„ rog s„ votaþi proiectul de lege Ón ansamblu, Ón formula venit„ de la Camera Deputaþilor.
V„ rog, votul dumneavoastr„.
Cu 85 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de c„tre Senatul Rom‚niei.
Trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializ„rii alcoolului.
V„ ascult„m, domnule secretar de stat.
Proiectul de lege prive∫te respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000. S-a propus aceasta deoarece prevederile din prezentul proiect de lege au fost abrogate prin art. 62 alin. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor. Deci este deja reglementat„.
Domnul pre∫edinte Viorel ™tefan?
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ avizeaz„ favorabil proiectul de lege de respingere, f„r„ amendamente, Ón forma prezentat„ de Camera Deputaþilor.
V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc. V„ rog, dezbateri generale. Domnul senator Paul P„curaru.
## Domnule pre∫edinte,
Sigur c„ ordonanþa pe care o punem la vot ast„zi, Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000, a fost un act normativ de excepþie, pentru o problem„ de excepþie care a sc„pat controlului autorit„þilor din Rom‚nia, respectiv accizele pe alcool. Este cunoscut„ lunga ∫i prelunga istorie a actelor normative, care, toate au Óncercat s„ reglementeze ∫i s„ g„seasc„ o soluþie, un r„spuns adecvat, juridic, tehnic, pentru ca, Ón sf‚r∫it, statul s„ Ó∫i poat„ Óncasa accizele pe producþia petrolier„. Din p„cate, se pare c„ nu s-a reu∫it ∫i nu se reu∫e∫te Ón continuare.
Ideea de baz„ a Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000, cea care este supus„ ast„zi votului ∫i respingerii, era de fapt instituirea unui monopol de stat pe desfacerea producþiei de alcool. Soluþia a venit tot din Ministerul Finanþelor Publice ∫i de aceea tocmai vreau s„ Óntreb Ministerul Finanþelor Publice ce are Ón vedere acum. Acest monopol de stat sigur c„ el contravine normativelor europene, contravine noþiunii de monopol ∫i concepþiei de distribuþie monopolist„ a alcoolului, dar avea Ón sine ∫ansa c„ toat„ producþia de alcool putea s„ fie facturat„ Ón exclusivitate cu factura instituþiilor financiare ale administraþiilor financiare. Deci putea s„ permit„ un control riguros al producþiei de alcool. Orice cantitate care nu era Ónsoþit„ de factura Ministerului Finanþelor Publice sigur c„ intra Óntr-un regim de supraveghere special„, de control al G„rzii Financiare, al organelor fiscale.
Nu spun c„ aceast„ Ordonanþ„ de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000 era soluþia optim„, dar ea Óncerca, a∫a cum am spus, s„ fie un r„spuns _in extremis,_ adic„ s„ g„seasc„, totu∫i, un r„spuns la aceast„ fenomenal„ problem„ a evaziunii fiscale din alcool, ∫i este ∫tiut faptul c„ Rom‚nia nu Óncaseaz„ mii ∫i zeci de mii de miliarde datorate de produc„torii de alcool, care, mai nou, beneficiaz„ de e∫alon„ri ∫i ree∫alon„ri, pentru c„ nepl„tindu-∫i — s„racii de ei! — datoriile c„tre Ministerul Finanþelor Publice, c„tre buget, sunt obligaþi — vezi îFulgerul“ Bradagiru, alte unit„þi din Voluntari, altele mai mari — s„ apeleze la ree∫alon„ri.
Œntrebarea pe care voiam s„ o pun Ministerului Finanþelor Publice este cum controleaz„ ast„zi evaziunea fiscal„ Ón materie de accize pentru alcool. Pentru c„ din informaþiile pe care le am Ón momentul de faþ„ — ∫i aceste informaþii pot fi verificate trec‚nd strada ∫i intr‚nd la prima tonet„ unde o s„ g„sim diverse produse alcoolice sau derivate: alcool, vodc„, rom ∫i a∫a mai departe, ca preþ de v‚nzare, sub preþul de producþie al produc„torilor de alcool —, asta Ónseamn„ c„ este posibil Ón momentul de faþ„, Ón Rom‚nia s„ produci la desfacere cu am„nuntul diverse produse alcoolice, care sunt sub preþul alcoolului la produc„tor. Asta Ónseamn„ c„ evaziunea, Ón momentul de faþ„, exist„, nu ∫tiu dac„ ea cre∫te sau nu. Dac„ Ministerul Finanþelor Publice ar putea s„ ne prezinte o situaþie.
V„ mulþumesc. Dac„ mai exist„ lu„ri de cuv‚nt? Nu. V„ rog, domnule secretar de stat, s„ r„spundeþi.
Prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000 se interzicea circulaþia ∫i comercializarea alcoolului brut, etilic ∫i rafinat obþinut din producþia intern„ Óntre agenþii economici, urm‚nd ca toate cantit„þile produse de c„tre produc„torii interni s„ fie luate de stat, prin supraveghetorii fiscali, iar ∫i importul, ∫i exportul acestor operaþiuni erau reglementate la fel.
Ordonanþa Guvernului nr. 158/2001, care abrog„ Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000, instituie controlorii delegaþi fiscali ai Ministerului Finanþelor Publice. Ei sunt mandataþi s„ supravegheze activitatea comercial„ a tuturor produc„torilor de alcool, at‚t pentru producþia intern„, comercializare ∫i intermediere, c‚t ∫i pentru export. Orice operaþiune de comercializare ∫i export este avizat„ de c„tre controlorul delegat al Ministerului Finanþelor Publice. Deci se afl„, practic, un supraveghetor fiscal permanent al oric„rui produc„tor ∫i comerciant de alcool. Iar prin ordonanþa care reglementeaz„ regimul accizelor s-a considerat c„ aceast„ leg„tur„ permanent„ Óntre controlorul delegat al Ministerului Finanþelor Publice, celelalte organe competente ale Ministerului Finanþelor Publice, ∫i anume Controlul fiscal ∫i Garda Financiar„, fiind, s„ spunem, o tripartid„ Óntre trei organisme ale Ministerului Finanþelor Publice, conduce la o mai bun„ supraveghere a activit„þii de producere ∫i de comercializare a alcoolului.
## V„ mulþumesc.
Deci, ca s„ fie mai clar, Ón toate fabricile de alcool s-au introdus aparate de m„sur„ ∫i control al cantit„þii de alcool care circul„ ∫i c‚te un inspector fiscal la fiecare fabric„ de alcool, care urm„re∫te aceast„ cantitate. Domnul senator Paul P„curaru.
Vreau, domnule pre∫edinte, doar s„ Ól informez pe domnul secretar de stat c„ ast„zi s-a aprobat o hot„r‚re de Guvern, prin care Ministerul Finanþelor Publice, Garda Financiar„, toate autorit„þile statului urmeaz„ s„ fac„ un control intersectat, tocmai pentru ca problemele pe care le-am… Dar, din p„cate, ast„zi a fost dat„ hot„r‚rea de
Guvern. Poate domnul secretar de stat nu este informat. Ast„zi s-a discutat Ón Guvern.
## Domnule senator,
M„surile sunt m„suri, sunt cele care vi s-au spus, este adev„rat ce spuneþi ∫i v„ dau ∫i explicaþii. S-a constatat c„ acel aparat de m„sur„ ∫i control circul„ la o anumit„ cantitate de alcool, care circul„ sub o presiune prin þeav„. Au ap„rut informaþii, c‚nd scade presiunea, cantitatea e mai mic„ ∫i atunci aparatul nu mai Ónregistreaz„. Œn condiþiile astea, Guvernul a dispus o serie de m„suri ∫i controale, pentru a descoperi fenomenul ∫i m„suri pentru contracararea acestei acþiuni.
Mai sunt, stimate colege ∫i stimaþi colegi, alte Óntreb„ri, observaþii? Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.
Deci, cu 69 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„, nici o abþinere, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000 a fost aprobat Ón formula venit„ de la Camera Deputaþilor.
Trecem la urm„torul punct, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 148/2001 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea ad„ugat„ a unor importuri de bunuri ∫i a unor servicii contractate Ón anul 1999, destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne.
Domnule secretar de stat, v„ ascult„m.
## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_
## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
V-a∫ ruga s„ Ómi permiteþi ca, pentru domnul secretar de stat Alexandru F„rca∫, care nu a reu∫it s„ soseasc„ la Senat p‚n„ Ón acest moment, s„ Ómi permiteþi s„ susþin eu acest proiect de lege, asistat de doamna directoare Cr„ciun de la Ministerul de Interne.
Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastr„ are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 148/2001 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea ad„ugat„ a unor importuri de bunuri ∫i a unor servicii contractate Ón anul 1999, destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne. Obiectul contractului const„ din m„rfurile contractate, hardware ∫i software, care au fost livrate Ón trimestrul I al anului 2000, beneficiind ∫i de scutirea de la plata T.V.A.-ului, conform prevederilor Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 11/2000. De asemenea, s-au contractat ∫i au fost prestate o serie de servicii destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne ∫i Serviciului Rom‚n de Informaþii.
Domnul Viorel ™tefan, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, v„ rog s„ prezentaþi raportul.
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Suplimentar faþ„ de cele prezentate de iniþiator, a∫ vrea s„ spun c„ echipamentele importate au fost folosite pentru modernizarea sistemului informatic central al
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Sistemului Naþional Informatic de Evidenþ„ a Populaþiei. Valoarea contractului se cifreaz„ la 195.000 de dolari.
Cu aceste argumente prezentate suplimentar faþ„ de expunerea iniþiatorului, v„ informez c„ comisia noastr„ supune plenului Senatului spre aprobare raport favorabil, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mulþumesc.
Este un proiect de lege care ∫i-a produs efectele, i-a Óncetat valabilitatea, dar aceasta este procedura.
V„ rog, dezbateri generale. Nu sunt.
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2000 privind finanþarea centrelor de consultanþ„ ∫i informare a consumatorilor.
V„ rog s„ v„ prezentaþi. O scurt„ sintez„.
## **Doamna Rovana Plumb —** _pre∫edintele Autorit„þii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sunt Rovana Plumb, secretar de stat al Autorit„þii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor. Œn calitate de iniþiator, suntem de acord cu proiectul de Lege pentru respingerea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 88/2000 privind finanþarea centrelor de consultanþ„ ∫i informare pentru consumatori, deoarece dispoziþiile acestei ordonanþe, respectiv Ordonanþa Guvernului nr. 88/2000, au fost preluate Ón Legea nr. 37/2002 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000 privind protecþia consumatorilor.
V„ mulþumesc foarte mult.
V„ rog, raportul, domnule pre∫edinte Viorel ™tefan.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2000 ∫i aprobarea proiectului de lege de respingere, Ón forma Ón care a fost transmis de la Camera Deputaþilor.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ rog, dezbateri generale.
## Stimate colege ∫i stimaþi colegi,
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
V„ mulþumesc foarte mult.
V„ mulþumesc. Bun„ seara!
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1999 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente ∫i instalaþii industriale.
Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci. Domnule secretar de stat, v„ ascult„m.
## **Domnul Romulus Ion Moucha —** _secretar de stat Ón Ministerul Industriei ∫i Resurselor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ordonanþa Guvernului menþionat„, respectiv Ordonanþa Guvernului nr. 96/1999 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente ∫i instalaþii industriale, prevedea ca toþi produc„torii de bunuri, practic toþi industria∫ii, indiferent de dimensiune, s„ cotizeze la un a∫a-numit Fond special pentru riscurile tehnologice inclusiv cu o cot„ aparte substanþial„ din valoarea investiþiilor care urmau s„ se fac„, respectiv pentru dezvoltare.
Œn aceast„ situaþie, at‚t Camera Deputaþilor, c‚t ∫i comisia de specialitate a Senatului au considerat c„ nu este necesar acest nou impozit pentru industria∫ii din þara noastr„, pentru industriile din Rom‚nia, indiferent de dimensiunea lor, ∫i Camera Deputaþilor a votat Ón favoarea respingerii acestei ordonanþe.
A∫ vrea, de asemenea, domnule pre∫edinte, stimate ∫i stimaþi senatori, s„ precizez faptul c„ prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 32 din anul 2001 aceast„ Ordonanþ„ a Guvernului nr. 96/1999 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente ∫i instalaþii industriale a fost abrogat„. Deci ea se g„se∫te pe lista ordonanþelor abrogate, Ón ordonanþa despre care aminteam, Ordonanþa Guvernului nr. 32/2001. _De facto,_ ea a fost abrogat„.
## V„ mulþumesc.
Domnule pre∫edinte Viorel ™tefan, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ supune votului raport favorabil pentru adoptarea proiectului de lege Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mulþumesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Proiectul de lege intr„ Ón categoria legilor ordinare. Dezbateri generale Ónþeleg c„ nu sunt.
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
Trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 85/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului de materiale, echipament ∫i instalaþii sportive al federaþiilor sportive naþionale ∫i al Comitetului Olimpic Rom‚n.
Trecem la proiectul de Lege privind instituirea Medaliei comemorative î400 de ani de la unirea Þ„rilor Rom‚ne sub sceptrul lui Mihai Viteazul“, propunere legislativ„.
- V„ rog, din partea Guvernului?
- V„ ascult„m, domnule secretar de stat.
- Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„þi? V„ ascult„m, domnule secretar de stat.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Av‚nd Ón vedere c„ e vorba de o iniþiativ„ parlamentar„, suntem de acord cu propunerea din raportul comisiei de specialitate.
V„ ascult„m, din partea comisiei, raportul.
V„ ascult„m, domnule secretar de stat.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ supunem spre aprobare proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 85/1999 av‚nd ca obiect scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor de materiale, echipament ∫i instalaþii sportive ale federaþiilor sportive naþionale ∫i ale Comitetului Olimpic Rom‚n.
Susþinem propunerea f„cut„, de respingere, pentru c„ aceast„ problem„ a fost rezolvat„ prin art. 76 din Legea nr. 69/2000 privind educaþia fizic„ ∫i sportul. Comitetul Olimpic Rom‚n, federaþiile sportive naþionale beneficiaz„ de scutirea taxei…
Deci ordonanþa nu mai are obiect, fiind preluat„ de lege. Am votat-o tot noi.
Exact.
V„ rog, domnule pre∫edinte Viorel ™tefan.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ propune adoptarea proiectului de Lege de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 85/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului de materiale, echipament ∫i instalaþii sportive al federaþiilor sportive naþionale ∫i al Comitetului Olimpic Rom‚n, Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor.
Mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu.
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
## Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ a fost sesizat„, prin adresa L/148 din 2000, Ón data de 9 ianuarie 2002, iar ∫edinþa comisiei din data de 16 ianuarie 2002 a hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea unui raport negativ. Deci comisia a hot„r‚t respingerea propunerii legislative pentru urm„toarele motive: apariþia Legii nr. 29 din 2000 privind sistemul naþional de decoraþii al Rom‚niei face inaplicabile unele dispoziþii din propunerea legislativ„; Legea nr. 72 din 1996 privind finanþele publice dispune c„ printr-un fond special nou constituit trebuie precizate ∫i sursele acestuia, precum ∫i procedura de elaborare ∫i execuþie a bugetului respectivului fond, iar cerinþa nu este Óndeplinit„ Ón propunerea legislativ„.
Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativ„, iar Camera Deputaþilor a respins aceast„ propunere.
Œn consecinþ„, solicit„m plenului Senatului un vot de respingere.
V„ mulþumesc. Dezbateri generale? Nu s-au respectat procedurile.
V„ ascult„m, domnule senator Constantinescu.
## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ Ói rog, de la Ónceput, pe colegii din comisia sesizat„ Ón fond cu acest raport s„ m„ scuze pentru intervenþie, dar a∫ vrea s„ ridic un semn de Óntrebare aici. La 200 de ani dup„ momentul respectiv evenimentul a fost marcat Ón condiþiile Ón care nu exista un parlament, Ón care nu existau ni∫te mijloace pentru a marca acel moment. Dup„ aceea, c‚nd se ad„ugau 25 sau 50 de ani, de fiecare dat„ evenimentul a fost marcat. Acum, c‚nd se Ómplinesc 400 de ani de la acest eveniment, noi nu putem s„ marc„m fie ∫i numai simbolic, chiar dac„ nu o s„ fie — cum s„ spun eu? — pentru o distribuire impresionant„ acest Ónsemn? Nu putem s„ marc„m fie ∫i m„car pentru colecþii ∫i colecþionari un asemenea moment, prin realizarea unui asemenea Ónsemn? Cred c„ nu suntem Óntr-o asemenea situaþie ∫i parc„ mi se pare nepotrivit„ respingerea propunerii respective.
Mulþumesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
Domnul senator Mihai Ungheanu.
Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor colegi,
Am v„zut documentele care Ónsoþesc acest proiect de lege. Ele sunt vechi. Se poate invoca ∫i motivul dep„∫irii momentului, Óns„ a∫ vrea s„ v„ semnalez curiozitatea ∫i, probabil, ∫i neatenþia noastr„, a celor care distribuim aceste proiecte de lege, c„ nu a mers la Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, ci au mers la alt„ comisie... La cultur„, acolo trebuia s„ mearg„. Eu cred c„ aceast„ Comisie pentru cultur„ pe care o avem trebuie s„ preia necesitatea ∫i iniþierea unui proiect de lege de acest tip.
V„ mulþumesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da. V„ mulþumesc foarte mult. Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt?
Stimaþi colegi,
Este vorba de o Ónc„lcare a prevederii Legii nr. 29/2000, art. 80, deci nu e nimic spectaculos aici. Conform Legii nr. 29/2000, art. 80, trebuia constituit„ o comisie special„. Deci iniþiatorul trebuia s„ adreseze acestei comisii speciale ca s„ respecte prevederile legii.
Este adev„rat ce spune ∫i domnul secretar Mihai Ungheanu. Comisia pentru cultur„, intervine Comisia de heraldic„, sunt foarte multe lucruri de pus la punct, atunci c‚nd se vine cu o astfel de propunere. Consiliul Legislativ a avizat ∫i el negativ, Camera Deputaþilor a cerut respingerea. Asta nu Ónseamn„ c„ nu se poate relua o iniþiativ„ legislativ„ pe aceast„ tem„, respect‚nd procedurile prev„zute de lege.
Œn consecinþ„,
Vot · approved
Cuv‚ntarea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, la deschiderea noii sesiuni ordinare
Dac„ observaþi, stimaþi colegi, suntem exact la ora 18,00, poate c„ am dep„∫it cu vreo 10 secunde. Trecem la declaraþii politice.
Am epuizat ordinea de zi.
Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist, doamnei senator Rodica ™elaru.
Eu speram c„ v„ intereseaz„ ∫i declaraþiile politice, stimaþi colegi. V„ rog? A∫teptaþi numai puþin, c„ avem c‚þiva colegi care nu sunt interesaþi de aceste declaraþii. Nu suntem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. V„ rog s„ reþineþi. Suntem la declaraþii politice.
Doamna senator, aveþi cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,
Vreau s„ supun atenþiei dumneavoastr„ tragedia creat„ de cei doi dezertori, nu neap„rat din punct de vedere al parlamentarului, ci mai mult din cel al psihologului. Din p„cate, sindromul militarului criminal a luat amploare dup„ anul 1990, iar una din cauzele principale ale propag„rii ∫i amplific„rii acestuia este superficialitatea cu care este tratat„ la recrutare starea psihic„ a tinerilor c„rora le d„m o arm„ Ón m‚n„. Victimele celor doi criminali sunt Óngropate ast„zi. Acei oameni ar fi avut zile,
dac„ n-ar fi existat ace∫ti dezaxaþi care, spre ghinionul nostru, au avut posibilitatea de a pune m‚na pe arme. Medicii care au f„cut parte din comisiile de recrutare recunosc c„ au lucrat Óntotdeauna sub presiunea num„rului mare de recruþi ∫i a timpului scurt alocat acestei activit„þi. Mai mult dec‚t at‚t, din comisii nu au f„cut parte Óntotdeauna psihologi sau psihiatri.
Este absolut necesar s„ lu„m m„suri ca Ón r‚ndurile celor care ne ap„r„ integritatea naþional„ sau ne asigur„ paza ∫i ordinea s„ ajung„ doar cei capabili a ne face s„ ne simþim Ón siguranþ„. Starea psihic„, s„n„tatea psihic„ a unui militar este mai important„ dec‚t preg„tirea fizic„ sau gradul de inteligenþ„. De aceea este esenþial ca la recrutare militarii s„ treac„ prin examinarea comisiilor medicale bine definite ∫i s„ beneficieze de timpul ∫i dot„rile necesare pentru a stabili care este starea psihic„ a t‚n„rului recrut. Armata are medici speciali∫ti de excepþie, dar sunt blocaþi de lipsa de timp sau de dot„ri.
Stimaþi colegi,
Psihologia este important„ Ón toate domeniile de activitate ∫i dac„ nu-i vom acorda importanþa cuvenit„ caruselul cazurilor tragice nu se va opri niciodat„. Vom ajunge s„ ne ferim pe strad„ de haina militar„, pentru c„ imaginea care se creeaz„ este c„ Ón spatele acesteia se poate ascunde un criminal. Motiv pentru care permiteþi-mi s„ propun reÓnfiinþarea comisiilor medicale mixte, cuprinz‚nd toate specializ„rile, pentru a verifica starea de s„n„tate fizic„ ∫i psihic„ a tinerilor recruþi, ceea ce impune prezenþa obligatorie a unor psihologi. ™i spun asta pentru c„ am f„cut Ón trecut parte din aceast„ comisie de recrutare, iar examenele erau deosebit de severe. V„ mulþumesc pentru atenþie.
## V„ mulþumesc foarte mult.
Daþi-mi voie s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnului senator Badea Dumitru.
## **Domnul Dumitru Badea:**
## Domnule pre∫edinte, Onorat auditoriu,
La ultima ∫edinþ„ a C.S.A.T., din 28 ianuarie 2002, tema principal„ a dezbaterii a fost promovarea candidaturii Rom‚niei la NATO, cu accent pe analiza Óndeplinirii obiectivelor asumate prin Planul naþional de aderare. Ca principal partid al opoziþiei parlamentare, Partidul Rom‚nia Mare nu poate dec‚t s„ salute orice iniþiativ„ constituþional„ a factorilor guvern„rii care ar face posibil„ nominalizarea Rom‚niei, anul acesta, la Summit-ul de la Praga pentru a accede Ón NATO. Ca ∫i p‚n„ Ón prezent, noi Ónþelegem s„ acþion„m f„r„ nici o reþinere Ón realizarea acestui deziderat foarte important pentru dezvoltarea viitoare a Rom‚niei ∫i s„ milit„m pentru a face din aceasta o cauz„ comun„ a tuturor rom‚nilor. Amintim faptul c„ prin conducerea sa Partidul Rom‚nia Mare ∫i-a pus semn„tura, al„turi de celelalte forþe politice, pe toate documentele privind aderarea la organismele euroatlantice. Œn c‚teva situaþii parlamentarii no∫tri au trecut peste unele reþineri care priveau oportunitatea ∫i tradiþiile noastre istorice ∫i au votat pentru trimiterea de trupe Ón afara teritoriului Rom‚niei, Ón scopul menþinerii p„cii Ón diferite zone.
Œn ∫edinþa C.S.A.T. s-a hot„r‚t ca fiind absolut esenþial„ promovarea de c„tre Rom‚nia a unei strategii conform c„reia þ„rile NATO s„ fie informate permanent cu progresele Ónregistrate Ón unele domenii sensibile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 pentru Alianþ„. Aici, proverbiala inteligenþ„ rom‚neasc„ nu putea s„ nu-∫i spun„ cuv‚ntul. Strategia include informarea aliaþilor cu prioritate despre rezultatele pozitive pe linia integr„rii. Noi avem serioase reþineri privind eficienþa unui astfel de îbombardament cu informaþii pozitive“, a∫a cum este denumit„ metoda Óntr-un cotidian rom‚nesc, pentru simplul motiv c„ NATO ∫i alte organisme internaþionale monitorizeaz„ aproape totul Ón Rom‚nia ∫i, deci, nu este loc pentru a ascunde sau a minimaliza ceva.
De aceea, noi credem c„ inteligenþa guvernanþilor trebuie cu prec„dere orientat„ spre determinarea cauzelor, Ón mare parte datorit„ Domniilor lor, la situaþia de coda∫„ pe lista de acces Ón organismele euroatlantice, urm‚nd ca focalizarea eforturilor s„ fie orientate spre eliminarea acestor factori defavorizanþi.
Mulþumesc foarte mult.
Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnului pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus.
Aveþi cuv‚ntul, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Domnule pre∫edinte,
Stimate doamne ∫i stimaþi domni colegi ∫i invitaþi, Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimul timp Ón þara prieten„ ∫i vecin„, Republica Moldova, cu care avem sau doream s„ avem relaþii speciale ∫i privilegiate, nu poate l„sa indiferent pe nici un rom‚n de pe nici o parte a Prutului. De la declaraþiile unor demnitari moldoveni privind a∫a-zisele pretenþii teritoriale ale Rom‚niei sau amestecul Ón treburile dumnealor interne ∫i p‚n„ la impunerea limbii ruse Ón Ónv„þ„m‚nt Ómpotriva prevederilor constituþionale ∫i a opþiunilor elevilor ∫i profesorilor ∫i culmin‚nd cu suspendarea activit„þii unui partid parlamentar prin Ónc„lcarea principiului democratic al pluralismului politic, evenimentele din þara at‚t de vecin„ ne-au preocupat, ne-au Óngrijorat ∫i ne-au determinat s„ ne exprim„m solidaritatea cu cei afectaþi de acele m„suri abuzive.
Cum era de a∫teptat, Comisia pentru politic„ extern„ a Senatului nostru, din care am onoarea s„ fac parte, a luat atitudine printr-un cunoscut comunicat ∫i a hot„r‚t s„ Óntreprind„ demersuri pentru deplasarea unei delegaþii la Chi∫in„u Ón Óncercarea de a detensiona situaþia ∫i de a reactiva Comisia interparlamentar„ Bucure∫ti–Chi∫in„u, a c„rei ultim„ Ónt‚lnire a avut loc la Suceava Ón vara anului 2000.
Partidul Naþional Liberal, pe care Ól reprezint, a fost ∫i este profund interesat s„ se g„seasc„ soluþii privind normalizarea ∫i Ómbun„t„þirea relaþiilor dintre guvernele ∫i dintre cet„þenii celor dou„ state ∫i se al„tur„ la demersurile amintite. Chiar dac„ eu, at‚t de legat de soarta Basarabiei, nu voi tr„i p‚n„ atunci, sunt Óncredinþat c„ va veni clipa Ón care, cum spunea acel îrege al poeziei“, ne vom duce la Prut îcu gr„bire, s„-l sec„m dintr-o sorbire“.
V„ mulþumim, domnule pre∫edinte.
Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
N-a∫ putea Óncepe anul parlamentar 2002 f„r„ a Óncerca s„ v„ fac sensibil„ o problem„ care treneaz„ de anul trecut ∫i asupra c„reia trebuie s„ ne concentr„m cu toþii spre a-i da rezolvarea meritat„. E vorba de chestiunea Ilie Ila∫cu. La venirea martirului basarabean din pu∫c„ria unde a stat, Ón fiecare zi, sub semnul morþii, Guvernul rom‚n i-a oferit o locuinþ„. Atunci, ca ∫i ulterior, n-a fost vorba de Ónchiriere, ci de un dar, pe care Ól merit„ cu prisosinþ„ omul extraordinar care ∫i-a petrecut cei mai frumo∫i ani Ón lanþurile ruginite de sudoarea morþii permanente, care a locuit cu Ila∫cu Ón celul„. Se va Ómplini, la Ónceputul lunii mai 2002, un an de la momentul triumfal Ón care acest om, mic la stat, mare la sfat ∫i viteaz cum n-a mai stat, a revenit acas„, Ón Rom‚nia, pentru care ∫i-a oferit ∫i viaþa. Ce a∫tept„m? Nu e trist s„-l þinem pe Ila∫cu chiria∫, c‚nd el alt„ soluþie, dec‚t þara, n-are? Rog Guvernul Rom‚niei s„ se þin„ de cuv‚nt ∫i s„ fac„ formele legale pentru ca familia martirului basarabean s„ aib„ o minim„ siguranþ„ de viaþ„, iar Ila∫cu s„ se poat„ consacra misiunii sale istorice, chiar dac„, repet, a∫a cum m„rturisea acum c‚teva zile, aceast„ misie ar putea Ónsemna, cum a mai Ónsemnat, ∫i o moarte pentru Rom‚nia.
Eu a∫ vrea s„ rog puterea de la Bucure∫ti s„-∫i fac„ un titlu de onoare din ducerea la cap„t a f„g„duinþei de atunci, mai ales c„ nu este o f„g„duinþ„ f„cut„ Ón faþa unui copil cu vid Ón jur, ci Ón faþa unui om matur care n-a avut posibilitatea s„ munceasc„ Ón cei nou„ ani c‚t a stat, sub condamnarea la moarte, Ón Ónchisorile bol∫evice ∫i, fire∫te, n-a putut s„-∫i pun„ bani deoparte s„-∫i pl„teasc„ respectiva cas„. Ar fi o imens„ ru∫ine pentru noi dac„ nu ne-am þine de cuv‚nt.
Mi-amintesc un fapt extraordinar din anii de dinainte de Primul R„zboi Mondial ∫i de dinainte de Marea Unire, mi-amintesc c‚t„ s‚rguinþ„ a depus preotul doctor Vasile Lucaciu, venit din dou„ pu∫c„rii ungure∫ti, pentru a-i sensibiliza pe rom‚nii din sud cu privire la cauza naþional„ ∫i cum a Óncheiat el, mai t‚rziu, Ón tristeþe ∫i marginalizare viaþa lui. Este o obligaþie pentru noi, chiar dac„ n-am fi promis lui Ilie Ila∫cu, dup„ secolele tr„ite Ón nou„ ani, secolele siberiene tr„ite Ón nou„ ani, s„-i facem mai cald„ viaþa la Bucure∫ti, Óntr-o proprietate elementar„, pe care (a∫a cum Ói spunea unui prieten zilele trecute ∫i m- am Ónsp„im‚ntat) el ar vrea s-o ∫tie acolo ca s„ poat„ muri lini∫tit pentru Rom‚nia, s„-∫i lase copiii Ón condiþia de urma∫i ai unui cet„þean legitim al Rom‚niei, care e Ón stare s„ moar„ pentru Rom‚nia. El a ar„tat c„ poate face asta.
—, pentru repunerea sistemului sanitar din Rom‚nia Ón stare corect„ de funcþionare.
Doamnelor ∫i domnilor,
Un foarte special an, 2002, a c„zut peste noi. An de r„scruce pentru destinul Rom‚niei! Ca s„ constat„m c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 se Ónmulþesc eforturile interne ∫i externe, menite s„ arunce Rom‚nia Ón evul mediu bol∫evic, s-o s„r„ceasc„, s-o Ónsingureze, s-o desfac„ de vocaþia european„ ∫i s-o bage cu capul Óntr-o D‚mboviþ„ de noroi. Lucru, zilele acestea, aproape realizat! Acest fapt, c„ din afar„ ∫i din„untru se Óncearc„ asta, trebuie s„ ne preocupe, dar partea privitoare la cauzele interne trebuie s„ ne ∫i oblige. Din aceast„ pricin„ iau cuv‚ntul aici ∫i protestez.
Sigur, lupta Ómpotriva corupþiei este un fapt extrem de important, dar victimizarea Óntregii clase politice, a tuturor categoriilor care mai produc, a Ónv„þ„torilor, a Poliþiei, a justiþiei, a preoþilor, a medicilor ∫i culpabilizarea tuturor, Ón ideea c„ sunt corupþi, reprezint„ o grav„ eroare de evaluare ∫i de valorizare. Peste tot Ón lume se fur„, sigur c„ la noi nu se ia numai gr‚ul din hambar, la noi se ia ∫i hambarul, se ia ∫i nevasta proprietarului, se ia tot.
Corupþia atac„ Óns„ ∫i propriul ei Ónþeles. Corupþia corupe ∫i corupþia Ón Rom‚nia. Nici un cuv‚nt nu mai Ónseamn„ ce Ónsemna Ón Rom‚nia p‚n„ de cur‚nd. Orice onomatopee e mortal„. Previziunea poetului Dinescu c„ noi, rom‚nii, care am compromis socialismul, vom compromite ∫i capitalismul aproape c„ s-a adeverit. Dar corupþia e taxa de timbru a capitalismului, a societ„þii libert„þii ∫i deci ∫i a abuzurilor libert„þii. Corupþia poate fi atacat„ din„untrul capitalismului, cu dorinþa de a purifica societatea Ón construcþie, ∫i corupþia poate fi atacat„ dintr-un extrem st‚ngism bol∫evic, spre a se ajunge la deplina egalitate Ón s„r„cie ∫i mizerie a tuturor componenþelor societ„þii. De acord cu lupta Ómpotriva corupþiei, dar efectele colaterale risc„ s„ fie devastatoare. Sunt timoraþi capitali∫tii rom‚ni, e Óncurajat„ plevu∫ca din afar„, ∫i aici un scriitor ∫i ziarist remarcabil, Alex Mihai Stoenescu, a spus un lucru excepþional. E drept c„ a spus Ón revista mea, dar faptul tot important r„m‚ne. S-ar putea s„ fie nevoie s„ fim obligaþi s„ evacu„m societatea de capitali∫tii ei rom‚ni pentru a veni Ón loc plevu∫ca din str„in„tate! Nu marii capitali∫ti, „ia nu au nevoie nici s„ ia locul lui Voiculescu, nici locul lui V‚ntu, nici pe al lui Copos, nici pe al lui Cataram„, nici pe al lui Tofan, nici pe al lui Patriciu, „ia cad, Ón genere, pe jum„t„þi de continent, dar plevu∫ca are nevoie de spaþiul ocupat de ai no∫tri ∫i plevu∫ca are ∫i mijloace de intervenþie Ón societatea rom‚neasc„, mijloace de informare, uneori, Ón mas„. Œn ceea ce m„ prive∫te, parc„ m„ ∫i simt mai apropiat de capitali∫tii rom‚ni.
...cu casetofoane Ón geant„ ∫i se expun, rug‚ndu-se ca nu cumva s„ nu fie violate...
...dup„ ce parc„ s„riser„ s„-l violeze pe domnul V„c„roiu.
Numai c„, fiind atunci o convorbire telefonic„, domnul V„c„roiu a sc„pat de imaginea, at‚t de interesant„ pentru viaþa public„, unde Ó∫i þinea, Ón clipa respectiv„, atelajul.
Avem, a∫adar, de toate. Asta este viaþa noastr„ public„. Numai esenþialul lipse∫te: Óncordarea noastr„, a tuturor, pentru soluþii Ón pr„p„dul pe care Ól tr„im. Pentru c„ prin m„surile care se Óncearc„ a fi luate — ∫i probabil c„ vor fi luate — politicienii vor tr„i sub prezumþia de vinov„þie. Au furat unii ∫i, ca atare, toþi politicienii trebuie s„ r„m‚n„ Ón maiouri ∫i s„ arate c‚t de piepto∫i sunt ∫i c‚t de curat„ e fiecare fibr„ a lor. Nici vieþa∫ii nu trebuie s„-∫i publice vieþile ∫i averile ca politicienii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Proprietatea e sf‚nt„, dar cresc zilnic taxele pe proprietate, Ónc‚t Óþi vine s„ o arunci ∫i s„ redevii chiria∫. ™i astea toate pentru c„ esenþialul, producþia, lipse∫te.
Dar Ón partea cea mai grav„ a ecuaþiei, oamenii nu mai suport„. Acumul„rile de nenorocire ale ultimilor ani tind s„-∫i ating„ recordul. Nic„ieri Ón lume nu se tr„ie∫te ieftin, dar una este s„ cheltui 70% din tot ce c‚∫tigi, c‚nd iei 3.000 de dolari pe lun„, ∫i alta este s„ cheltui 70% din 100 de dolari pe lun„.
Sunt atrase blamuri asupra renumelui þ„rii, Rom‚nia este de vin„ ∫i de gerul din Siberia, ∫i de m‚r∫ava acþiune politic„ antirom‚neasc„ de la Chi∫in„u, ∫i de faptul c„ premierul Orban al Ungariei vrea pentru unguri — nu numai pentru cei din Ungaria! — spaþiu vital comun ∫i exact Ón termenii incon∫tienþi Ón care nazistul Adolf Hitler cerea spaþiu vital pentru arieni. Tot Bucure∫tiul este de vin„.
Politica Kievului, alimentat„ prin Tratatul cu Bucovina de la∫itatea iresponsabil„ ∫i de incompetenþa criminal„ a guvern„rii Constantinescu, nu þine seama nici de acest nenorocit tratat defavorabil Rom‚niei ∫i calc„ Ón picioare tot ce Ói apare sub picioare. Tropotesc ucrainenii pe la Bucure∫ti ∫i pe graniþe ∫i peste tot ∫i noi trebuie s„ t„cem pentru c„ trebuie s„ ar„t„m c‚t de cuminþi suntem, ce vecini buni suntem ∫i toþi vecinii ∫tiu — Grivei ∫tie — de ce tace Rom‚nia. ™i t„cem umil de ani ∫i ani.
La Budapesta domnul Orban vrea spaþiu vital, cu neru∫inare. Nu are nici un fel de ezitare s„ spun„ c„ vrea spaþiu vital comun pentru unguri. Exact asta a vrut ∫i Hitler: spaþiu vital comun pentru arieni. Jalnic„, periculoas„ coincidenþ„! Pe m‚na cui sunt popoarele!
...∫i s„ mergem la cules c„p∫une. Dar fructele noastre din Bucovina ∫i din Maramure∫ ∫i p‚n„ Ón Valea Dun„rii putrezesc Ón fiecare var„, nu le culege nimeni, iar noi le import„m parc„ tot pe alea, la preþuri Ónzecite, ∫i export„m m‚n„ de lucru ieftin„. Tot Þara lui D„nil„ Prepeleac!
Bem suc de ro∫ii unguresc, pentru c„ g„sim de toate felurile. Eu nu sunt un ungarofil, dar sucul de ro∫ii unguresc este excelent. Al nostru este dup„ cum este investiþia. Cele mai bune p„tl„gele ro∫ii din lume sunt aici — ∫i mai ales rom‚nii americani ∫tiu asta —, dar nu dau viaþ„ unui suc de ro∫ii rom‚nesc pe m„sur„. De ce?
C„rui blestem Ói ducem Ón acest timp consecinþele? ™i a∫ vrea s„ Óntreb Ón finalul declaraþiei mele politice, care este un apel. Nu este nedrept pentru un popor genial ca poporul rom‚n s„ moar„ de ru∫ine, cer∫ind pe la semafoarele ∫i prin birturile momentului ∫i prin c„p∫un„riile momentului ∫i r‚nind zilnic noroiul scenei publice? Uitaþi-v„, dragi colegi, la aleg„torii no∫tri! B„tr‚ni Ónainte de vreme, tuberculo∫i, alcoolici, cu dinþii putrezi, cu rinichii sparþi, produc‚nd, nu rareori, ∫i prunci. Doamna senator ™elaru vorbea aici despre grija pe care trebuie s„ o avem faþ„ de tinerii militari ∫i avea perfect„ dreptate. Eu merg mai departe: nu trebuie oare s„ avem grija asta faþ„ de poporul rom‚n Ónsu∫i?
Dumneavoastr„ simþiþi c‚t de r„t„cit este acest popor al nostru sub z„p„ceala informaþiilor de tot felul. Minþit ∫i intoxicat, clip„ de clip„! El nu ∫tie Ón ce direcþie s„ o ia. Chiar Ón chestiuni de s„n„tate asta ar fi, dup„ p„rerea mea, forþa unei societ„þi moderne: s„ creeze condiþiile ca oamenii s„ nu mai moar„ Ónainte de vreme, s„ nu se mai Ómboln„veasc„ Ónainte de vreme. Spuneam Ón urm„ cu c‚tva timp c„ pe acest parapet, pe acest postament
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 de oameni bolnavi de tuberculoz„, cu ficatul distrus, se construie∫te gloria noastr„. Trebuie s„ avem grij„ de ei ∫i trebuie creat„ o real„ strategie naþional„ de s„n„tate. Or, Ón loc de a∫a ceva, Ministerul S„n„t„þii are meschin„ria de a-i urm„ri pe am„r‚þii de medici de familie, care nici a∫a nu sunt foarte potenþi Ón ceea ce fac.
Ei bine, uitaþi-v„ la ace∫ti oameni bolnavi care-∫i continu„ degradarea f„c‚nd copii c„rora le dau s„ poarte pe mai departe ∫tampila degrad„rii. Uitaþi-v„ ∫i la ace∫ti copii care rezult„ din viaþa pe care o duc p„rinþii lor ∫i aflaþi c„ nu este nevoie s„ vin„ s„ ne mai ocupe ∫i s„ ne distrug„ nici o armat„ str„in„. Suntem ocupaþi ∫i distru∫i pe din„untru de propriile vicii.
V„ mulþumesc, domnule senator Adrian P„unescu. Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare domnului senator Carol Dina.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,
Œn aceast„ declaraþie politic„ voi prezenta scrisoarea adresat„ Comisiei pentru privatizare din Senatul Rom‚niei de c„tre consiliul de conducere al sindicatului Œntreprinderii de Construcþii Montaj ∫i Reparaþii Siderurgice din Galaþi.
Sindicatul Œntreprinderii de Construcþii Montaj ∫i Reparaþii Siderurgice Galaþi este profund preocupat ∫i, totodat„, Óngrijorat de situaþia social-economic„ din ce Ón ce mai precar„, at‚t la nivel naþional, c‚t ∫i Ón plan local ∫i, preponderent, pe platforma îSidex“ unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea ∫i cei 4.000 de salariaþi ai acestei societ„þi.
Œn ∫edinþa extraordinar„ a consiliului de conducere al sindicatului Œntreprinderii de Construcþii Montaj ∫i Reparaþii Siderurgice Galaþi din data de 26 ianuarie a.c. s-a hot„r‚t
prezentarea situaþiei dramatice Ón care se afl„ cei 4.000 de salariaþi, dorindu-se sensibilizarea instituþiilor centrale ∫i locale ∫i implicarea acestora Ón rezolvarea gravelor probleme sociale ce au ap„rut.
1. La Ónceputul anului 2002, datorit„ lipsei de comenzi din partea beneficiarului tradiþional îSidex“-ISPAT“, c‚t ∫i a condiþiilor climaterice, aproximativ 3.300 salariaþi au fost trimi∫i Ón concediu f„r„ plat„ p‚n„ pe 21 ianuarie a.c. Dup„ aceast„ dat„, 3.072 de salariaþi au fost trimi∫i Ón ∫omaj temporar. Conform Legii nr. 1/1991, ace∫tia vor fi reangajaþi p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie pentru ca o parte dintre ei s„ fie protejaþi din punct de vedere social printr-un program de a∫a-zis acompaniament social, constituit de fapt din pl„þi compensatorii, a∫a cum se prevede Ón Legea nr. 312/2001, Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 98/1999.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1390072. Preciz„m c„, la recomandarea Autorit„þii pentru Privatizare, Compania de Consultanþ„ Ón Restructurare îRoland-Berget“, Ómpreun„ cu conducerea societ„þii, elaboreaz„ programul de restructurare ∫i relansare economic„ a societ„þii. Efectele programului de restructurare vor determina concedieri masive de personal Óntr-o perioad„ de timp scurt„, 60 de zile, care vor atrage dup„ sine o derulare mecanicist„, f„r„ a se þine cont de calit„þile individuale, nivelul profesional al acestora, competenþa, calit„þi care se dob‚ndesc Ón cadrul unor procese formative de lung„ durat„, 10–15 ani, ale c„ror efecte se vor face simþite Óntr-o perioad„ relativ scurt„ ∫i care atrag riscul ie∫irii de pe piaþ„ al societ„þii.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1397203. Dat fiind faptul c„ Œntreprinderea de Construcþii Montaj ∫i Reparaþii Siderurgice Galaþi este cea mai mare unitate de profil din þar„, de fapt, singura, Óntruc‚t unit„þile similare de la Hunedoara, Re∫iþa, C„l„ra∫i, practic nemaiexist‚nd ∫i o dat„ cu ele disp„r‚nd Ón zona respectiv„ ∫i unele meserii, este imperios necesar pentru siderurgia rom‚neasc„ ca aceast„ societate s„ existe. Dac„ se adaug„ ∫i faptul c„ personalul acestei societ„þi este specializat ∫i pe alte genuri de lucr„ri, cum ar fi construcþii civile, industriale ∫i agrozootehnice, edificii culturale tehnice ∫i sportive de agrement, Ón general construcþii de mare anvergur„, este ∫i acesta un motiv de analiz„ temeinic„ a ceea ce Ónseamn„ Œntreprinderea de Construcþii Montaj ∫i Reparaþii Siderurgice Galaþi at‚t Ón economia local„, dar mai cu seam„ Ón cea naþional„, put‚ndu-se spune c„, de fapt, este o unitate strategic„.
Pentru scoaterea acestei Óntreprinderi din criz„ consiliul de conducere al sindicatului consider„ c„ se impun:
1. Discuþii urgente cu noul proprietar, ISPAT, pentru Ónceperea ∫i execuþia programului de investiþii la care acesta s-a obligat o dat„ cu cump„rarea îSidex“-ului ∫i care, probabil, au fost stipulate Ón contractul cu A.P.A.P.S., dar ∫i cu recomandarea ca lucr„rile s„ fie executate Ón conformitate cu licitaþiile care se fac pentru a satisface raportul preþ-calitate.
2. La licitarea lucr„rilor finanþate de la buget s„ fie admis„ ∫i Œntreprinderea de Construcþii Montaj ∫i Reparaþii Siderurgice Galaþi, cu amendamentul de modificare al metodologiei de participare, ∫tiindu-se c„ aceste Óntreprinderi care au datorii nu sunt admise la licitaþii care au ca surs„ de finanþare bugetul statului.
3. Œn programul de restructurare la capitolul îConcedieri colective“ s„ fie prev„zute dou„ etape de disponibilizare a personalului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002
· procedural · adoptat
8 discursuri
Are cuv‚ntul din partea Grupului P.D. domnul senator Octavian Hanganu.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Stimaþi colegi,
Este tot mai limpede pentru toþi c„ principala problem„ pe plan intern a Rom‚niei Ón 2001 a fost explozia preþurilor la toate formele de energie, cre∫tere necontrolat„, motivat„ de Guvern ca fiind una din condiþiile impuse de Acordul stand-by cu F.M.I., cea de aliniere a acestui gen de preþuri cu cele practicate Ón þ„rile din Uniunea European„.
Se poate aprecia c„ acest fenomen a afectat major situaþia din economia rom‚neasc„, evoluþia preþurilor Ón toate sectoarele acesteia ∫i a degradat puterea de cump„rare ∫i nivelul de trai al Rom‚nilor Ón 2001.
Mai concret, Ón termeni reali, folosind ca moned„ de referinþ„ dolarul, pentru a nu ne ascunde Ón spatele devaloriz„rii, ∫i plec‚nd de la valoarea acestuia de 25.944 lei la 1 ianuarie 2001 ∫i 31.600 la 1 ianuarie 2002, cre∫terea preþurilor la principalele forme de energie a fost, ∫i nu citesc dec‚t finalul: gigacaloria, 29%, kilowatul, 11%, metrul cub de gaze, 63%, motorin„, 2%, benzina, 10%.
Dac„ lu„m Ón calcul prevederile Acordului stand-by cu F.M.I. a∫ spune c„, negociat de data aceasta Ón poziþia t‚r‚∫, nici m„car Ón poziþia genunchi, cum au fost acuzate fostele guverne, prevederi legate de evoluþia preþurilor la energia electric„ ∫i termic„, ne d„m seama c„ tema se va perpetua grav ∫i Ón 2002.
Numai un exemplu din memorandum, capitolul III, punctul 19: îPreþul naþional de referinþ„ pentru energia termic„ va fi majorat cu echivalentul a 20 dolari pe gigacalorie de la 1 iulie 2002.“ S„ nu uit„m c„ la 1 ianuarie 2002 preþul gigacaloriei era de 17,40 de dolari.
Din p„cate, a∫a cum s-a v„zut Ón 2001, cre∫terea preþurilor la energie a avut un efect inflaþionist, urm„rindu-se doar recuperarea costurilor mari ∫i compensarea pierderilor datorate Óncas„rilor slabe, ∫i nu m„surilor de reformare profund„ a sistemului energetic, privatizarea societ„þilor din domeniu ∫i cre∫terea performanþelor acestora. Mai plastic, cum spunea domnul prim-ministru, vorbim degeaba despre reform„ at‚ta timp c‚t Óntreþinerea a ajuns s„ dep„∫easc„ salariul mediu pe economie, ceea ce seam„n„ foarte mult cu ceea ce spunea un alt politician din vechea guvernare, referitor tot la reform„: îAm chinuit poporul degeaba.“ Dar s„ vedem care este dimensiunea acestui chin.
Œn Cartea alb„ a guvern„rii P.S.D., volumul I, la pagina 55 suntem martorii unei manipul„ri a datelor statistice, afirm‚ndu-se c„ salariul mediu net pe economie a crescut la 104 dolari, faþ„ de 99 dolari Ón 2000, ceea ce ar Ónsemna o redresare a puterii de cump„rare. Total fals. Pe de o parte, salariul nu a crescut Ón cursul anului, ci a fost tot timpul Ón jurul a 104 dolari, 104 Ón ianuarie ∫i apoi variaþii aproximativ egale cu plus ∫i minus Ón jurul acestei valori. Pe de alt„ parte, pentru a avea o m„sur„ a puterii de cump„rare, referirea trebuie s„ se fac„ la evoluþia preþurilor Ón anul analizat, ∫i nu la valoarea salariului din anul precedent.
Œn privinþa pensiilor nu mai e nevoie s„ facem calcule. La pagina 56 a aceluia∫i raport-bilanþ se recunoa∫te faptul c„ Ón termeni reali pensiile au sc„zut faþ„ de decembrie 2000.
Œn concluzie, salariile nu au crescut cu nimic Ón 2001, iar pensiile au sc„zut ∫i asta Ón timp ce, a∫a cum ar„tam, cre∫terile la principalele energii au ajuns p‚n„ la 63%, Ón cazul gazelor naturale.
Urm„rind Ón acela∫i mod evoluþia preþurilor, constat„m astfel de cre∫teri la majoritatea produselor alimentare sau a bunurilor de larg consum.
Suntem deci Ón faþa unei clare situaþii de sc„dere a puterii de cump„rare ∫i de s„r„cire a populaþiei, av‚nd ca motiv principal cre∫terea preþurilor Ón domeniul energetic. Iar dac„ ne referim la nota de plat„ la Óntreþinere pe ultimele dou„ luni, aceasta a f„cut din decembrie 2001 ∫i ianuarie 2002 cele mai grele luni din istoria postdecembrist„ a rom‚nilor. Poate ar trebui s„ ne g‚ndim ∫i la disperarea Ón care au tr„it timp de 3 s„pt„m‚ni sute de mii de familii c„rora li se refuza subvenþia la Ónc„lzire, urmare a aplic„rii Legii venitului minim garantat, c‚t ∫i modul cinic Ón care a fost prezentat„ revenirea la vechile plafoane, nu ca repararea unei prostii, ci ca o nou„ reu∫it„.
Partidul Democrat este convins de necesitatea respect„rii obligaþiilor pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea European„, dar, at‚ta vreme c‚t nu se Ónregistreaz„ progrese importante Ón economia real„, at‚ta vreme c‚t reformele necesare unei economii de piaþ„ eficiente ∫i funcþionale sunt doar vorbe, at‚ta vreme c‚t autorit„þile administraþiei publice locale au cu totul alte priorit„þi — le ∫tim cu toþii —, ∫i nu direcþionarea eforturilor spre lucr„ri de investiþii ∫i reparaþii pentru mic∫orarea presiunii exercitate de situaþia energetic„ asupra cet„þenilor,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 at‚ta vreme c‚t ni se vor servi s„pt„m‚nal o serie de perdele de fum care s„ ne fac„ s„ uit„m situaþia real„ din Rom‚nia, vom fi Ón continuare martorii a dou„ nereu∫ite. Nu se vor Óndeplini nici criteriile de aderare ∫i, simultan, se va Ónr„ut„þi standardul de viaþ„ al populaþiei. V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc, domnule senator.
Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru, Grupul Naþional Liberal.
Aveþi la dispoziþie 6 minute.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Nu asta era tema intervenþiei mele, dar voi Óncepe prin a susþine ceea ce spunea domnul senator Dina, ca o datorie ∫i responsabilitate, fiind cet„þean al Galaþiului, ceea ce m„ oblig„ s„ spun c„ neatenþia — ca s„ folosesc un cuv‚nt foarte politicos — Guvernului Ón materie de privatizare a îSidex“-ului duce ca, doar Ón colaterala privatiz„rii îSidex“-ului, s„ apar„ Ón jur de 15.000 de disponibilizaþi Ón momentul de faþ„, care nu au nici un fel de statut social, nici un fel de regim de acompaniament social sau de protecþie social„, ceea ce face ca, Óntr-adev„r, f„r„ ca s„ se piard„ locuri de munc„ din combinat, conform angajamentului ISPAT, Ón colaterala privatiz„rii s„ apar„ doar Ón Galaþi un num„r undeva Óntre 15–20.000 de ∫omeri, suplimentar, ceea ce cu siguranþ„ ad‚nce∫te ∫i agraveaz„ criza comunit„þii locale.
Cred c„ propunerea ca o echip„ a Guvernului s„ intervin„ ∫i s„ monitorizeze permanent toate aspectele legate de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón efectele secundare ale privatiz„rii este obligatorie.
Intervenþia mea de azi are ca obiectiv o alt„ tem„, cea legat„ de parcurile industriale.
Sigur c„ la Ónceputul guvern„rii Cabinetul N„stase ∫i, Óndeosebi Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei au avut o marot„ Ón parcurile industriale ∫i sigur c„ o analiz„ atent„ a acestei probleme poate s„ arate c„, Ón anumite condiþii, parcurile industriale pot fi o soluþie pentru modernizarea economic„, pentru relansarea economic„, pentru transformarea unor capacit„þi neperformante Ón capacit„þi care s„ aib„ viaþ„ economic„, puls economic, ∫i s„ aib„ un efect pozitiv din punct de vedere social.
Din p„cate, Guvernul s-a dovedit prea ascult„tor at‚t faþ„ de Comunitatea European„, c‚t ∫i faþ„ de F.M.I. ∫i a acceptat, cu u∫urinþ„, spunem noi, ca tot ceea ce Ónsemnau facilit„þi pentru parcurile industriale s„ fie ∫terse ∫i noua Ordonanþ„ nr. 65/2001 s„ reduc„ drastic facilit„þile economice — ca s„ nu spun s„ le anuleze — care se acord„ pentru parcurile industriale.
A∫a se face c„ Ón momentul de faþ„ au facilit„þi doar administratorul de parc, care sigur c„ e societate cu capital majoritar de stat, de regul„ f„cut„ de un consiliu judeþean sau altul ∫i care are ni∫te facilit„þi derizorii la r‚ndul s„u, nu cele obligatoriu necesare pentru ca noþiunea, conceptul ∫i realitatea economic„ de parc industrial s„ fie susþinute.
V„ mulþumesc, domnule senator P„curaru.
Pentru cinci minute, are cuv‚ntul domnul senator Mircea Nedelcu, Grupul Parlamentar Rom‚nia Mare, ultimul vorbitor.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ast„zi doream s„ v„ prezint fie starea deplorabil„ a unit„þilor sanitar-medicale din judeþul Hunedoara ∫i problemele ce vor fi create de m„surile de restructurare anunþate aici, Ón urma c„rora vor fi Ónchise o serie de spitale ∫i centre de s„n„tate, de∫i mor Ónc„ oameni pe holurile spitalelor, a∫tept‚nd un pat liber, fie gravele probleme ce apas„ bieþii pensionari, care se v„d Ón situaþia de a cere s„ fie Ómpu∫caþi, dac„ nu se g„se∫te ∫i pentru ei o soluþie de Óndulcire a vieþii lor ∫i a familiilor lor. Œns„ probleme de ultim„ or„, ap„rute Ón siderurgia judeþului, ∫i, Ón general, Ón unit„þile economice ale judeþului Hunedoara, m-au determinat s„ pun soarta siderurgiei rom‚ne∫ti sub semnul Óntreb„rii.
Programul de guvernare P.S.D. a l„sat siderurgia rom‚neasc„ Ón sarcina A.P.A.P.S., toate Óntreprinderile siderurgice din þar„ fiind Ón curs de privatizare, unele deja privatizate. Ministerul Industriei ∫i Resurselor contribuie doar cu perfectarea strategiilor de privatizare, cu aprobarea programelor de restructurare venite de la societ„þi.
Au avut loc Ónt‚lniri cu lideri de sindicate, conducerile administrative ale societ„þilor siderurgice din þar„, la sediul Ministerului Industriei ∫i Resurselor, unde au fost analizate ∫i aprobate aceste programe. De asemenea, aceste programe au fost discutate cu autorit„þile Uniunii Europene la Bruxelles ∫i la OECD, Paris.
Ceea ce se petrece ast„zi Ón Rom‚nia, Ón acest sector vital al economiei naþionale, ne pune serios pe g‚nduri.
La Re∫iþa, situaþia exploziv„ de anul trecut tinde s„ se repete. Nici ast„zi Guvernul nu a reu∫it s„ preia controlul asupra evoluþiei Combinatului Siderurgic Re∫iþa, acesta fiind Ón continuare la cheremul acelui investitor strategic american, care, culmea, a∫teapt„ fonduri pentru investiþii de la statul rom‚n. Nici mai mult, nici mai puþin, are pretenþia ca Banca Comercial„ Rom‚n„ s„-i pun„ la dispoziþie 15 milioane de dolari. Halal privatizare!
La Galaþi situaþia este a∫a cum au prezentat-o deja domnul senator Carol Dina ∫i domnul senator Paul P„curaru ∫i, din lips„ de timp, nu voi mai insista asupra ei.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mulþumesc, domnule senator.
Stimaþi colegi, daþi-mi voie s„ Ónchei ∫edinþa noastr„ de ast„zi.
- Deci ne vom revedea m‚ine ∫i poim‚ine Ón comisii,
- iar joi Ón plenul Senatului, a∫a cum am aprobat. V„ mulþumesc foarte mult.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**
> Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
> ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 6/14.II.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei
|MONITORUL<br>8|OFICIAL A| |---|---| |Ungheanu Mihai|prezent| |Vajda Borbala|prezent„| |Vasile Radu|prezent| |V„c„roiu Nicolae<br>Vela Ion|prezent<br>prezent| |Verestóy Attila<br>Voinea Melu<br>Vornicu Sorin Adrian<br>Zanc Grigore<br>Zl„vog Gheorghe<br>Mai strig o dat„ absenþii.<br>Br„di∫teanu ™erban|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cioc‚rlie Alin Theodor<br>Cozm‚nc„ Octav<br>Maior Liviu<br>Marinescu Simona Ana-Maria|absent<br>absent<br>absent<br>absent„| |Onaca Dorel-Constantin<br>Pan„ Viorel Marian<br>Sporea Elena<br>St„noiu Mihaela Rodica<br>Theodorescu Emil R„zvan|absent<br>absent<br>absent„<br>absent„<br>absent|
Œncheiat ast„zi, 4 februarie 2002.“ ( _Aplauze._ )
îProces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea chestorilor Senatului.
Proced‚nd la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea chestorilor Senatului, s-au constatat urm„toarele:
|<br>statat urm„toarele:|| |---|---| |– num„rul total al senatorilor|140;| |– num„rul total al votanþilor<br>– voturi valabil exprimate<br>– voturi nule<br>Numele∫i prenumele candidatului:<br>– B„dulescu Doru-Laurian, Grupul P.S.D.<br>voturi pentru|124;<br>124;<br>0.<br>122| |voturi Ómpotriv„|2;| |– Badea Dumitru, Grupul P.R.M.|| |voturi pentru|119| |voturi Ómpotriv„|5.|
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„þii senatorilor, sunt declaraþi ale∫i chestori ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: B„dulescu Doru-Laurian ∫i Badea Dumitru.
Œncheiat ast„zi, 4 februarie 2002.“ ( _Aplauze._ )
– Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ∫i funcþionarea Poliþiei de Frontier„ Rom‚ne;
– Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 118/2001 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 78/1995 privind protecþia personalului ∫i a patrimoniului din sectorul producþiei de ap„rare;
– Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 139/2001 privind compensarea unor obligaþii ale unor agenþi economici din domeniul transporturilor feroviare.
Prezenta not„ se aduce la cuno∫tinþa senatorilor Ón ∫edinþa Ón plen din 4 februarie 2002.
Trecem la urm„torul punct, stimaþi colegi, constituirea unor comisii de mediere.
Œn situaþia Ón care, sigur, vom respinge ordonanþa, care nu a funcþionat dec‚t un an, practic, Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000, care sunt m„surile tehnice pe care Ministerul Finanþelor Publice le are Ón vedere, punctual, pentru a stopa acest flagel, acest, cum s„ spun, adev„rat izvor al economiei subterane Ón Rom‚nia, care este producþia alcoolului, desfacerea alcoolului ∫i distribuþia alcoolului, Ón condiþiile Ón care —, v„ spun ceea ce avem Ón vedere ca soluþie, acum, se poate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 c„ nu satisface —, putem ie∫i pe strad„, pe orice strad„, la orice tonet„ ∫i vom constata c„ este o diferenþ„ de preþ absolut inexplicabil„ din punct de vedere al controlului pe desfacerea alcoolului?
Eu cred c„ exist„ c‚teva soluþii. Noi v„ putem propune ∫i ni∫te soluþii, pentru c„ ne-am confruntat ∫i noi cu aceast„ problem„, se confrunt„ toate guvernele, ea e neutr„ politic, ei se strecoar„ indiferent de guverne ∫i indiferent de dispoziþiile date, pentru c„, Óntr-adev„r, cred c„ va trebui s„ g„sim un r„spuns dac„ vrem ca bugetul statului s„ fie alimentat corespunz„tor din accizele pe alcool.
Rog Ministerul Finanþelor Publice s„ ne spun„ ce Óntreprinde Ón momentul de faþ„ pentru a controla evaziunea fiscal„ care are ca sorginte alcoolul.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere c„ acest contract s-a derulat Ón Óntregime, v„ rug„m s„ fiþi de acord cu proiectul de lege, a∫a cum a fost adoptat de Camera Deputaþilor ∫i cum se propune Ón raportul comisiei de specialitate. V„ mulþumesc.
Reprezentanþii organizaþiilor internaþionale Ón care ne dorim prezenþa ∫i-au exprimat constant rezervele, deoarece cunosc foarte bine c„ Rom‚nia mai are Ónc„ serioase probleme. Cea mai important„ este generalizarea corupþiei. De∫i se ∫tie bine c„ rezultatul luptei Ómpotriva corupþiei este un criteriu esenþial al ader„rii, comisioanele ∫i ∫paga au proliferat de la portar la ministru, ating‚nd cote alarmante Ón toate sectoarele. Aici m„ simt onorat s„ repet ceea ce spunea azi domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu Ón deschiderea sesiunii noastre, referitor la faptul c„ aspectul este bine cunoscut pe plan internaþional, din moment ce ambasadorul american ne-a atenþionat cu sinceritate, dar destul de t„ios, zilele trecute la Ia∫i ∫i la Bucure∫ti, ba chiar le-a f„cut un instructaj ∫efilor instituþiilor abilitate s„ lupte Ómpotriva flagelului corupþiei ce nu poate fi acoperit„ Ón nici un fel de acest a∫a-zis îbombardament cu informaþii pozitive“.
Œn interviul recent acordat ambasadorul american afirma c„, citez: îPentru a st‚rpi corupþia este nevoie de voinþ„ politic„.“ ™i se Óntreba retoric, bineÓnþeles, iar„∫i citez, îdac„ Rom‚nia este suficient de matur„ pentru a sta la masa NATO“.
™eful I.G.P., generalul Florin Sandu, Ói þinea isonul la prohod, recunosc‚nd c„ fenomenul corupþiei este prezent la nivelul Óntregii societ„þi rom‚ne∫ti ∫i c„ el va fi comb„tut numai dac„ exist„ voinþ„ politic„, Ónþeleg‚nd, desigur, prin aceasta implicarea P.S.D., care este la putere. Preciz„m c„ generalul Florin Sandu nu este pus de P.R.M. Ón fruntea Poliþiei. Cred c„ este ∫i el speriat de amploarea fenomenului, con∫tientiz‚nd faptul c„ m„surile de parad„ pentru imagine luate de Guvern sunt departe de a r„spunde cerinþelor.
Presa abund„ zilnic de cazuri de corupþie Ón care sunt implicaþi factori de decizie din cele mai Ónalte sfere ale puterii politice ∫i administrative ∫i clientela lor politic„. Nu m„ pot abþine s„ nu m„ refer la mult mediatizatul îcaz V‚ntu“, de la societ„þile c„ruia au fost nominalizaþi ca av‚nd oarece profituri ∫i unii mini∫tri, care ulterior s-au disculpat, folosind micul ecran, neg‚nd, bineÓnþeles, totul.
A∫a-zisa cercetare a averilor poliþi∫tilor a Ónceput prin a ameninþa opinia public„ c„ orice sesizare care nu se va confirma se va Óndrepta Ómpotriva celui care a f„cut sesizarea. Rezultatul? Poliþi∫tii îverificaþi“, cu c‚teva excepþii, au fost g„siþi curaþi ca lacrima, Ón ciuda a ceea ce v„d cet„þenii cu ochii lor. Nominalizez numai cazul prim-adjunctului ministrului de interne, a c„rui implicare Ón
cazul îSintofarm“ Ónc„ nu este elucidat„, dup„ at‚ta timp, ∫i care, culmea, a condus operaþiunea de verificare, de∫i el Ónsu∫i este posesorul unei construcþii impun„toare, realizat„, dup„ cum declar„, prin munc„ cinstit„.
De ce oare el ∫i unii mini∫tri, nominalizaþi Ón îcazul V‚ntu“, sunt crezuþi pe cuv‚nt, iar alþii, de multe ori chiar nevinovaþi, sunt t‚r‚þi prin anchete ∫i tribunale? Oare la ce cote s-au ridicat comisioanele ∫i ∫p„gile pentru a nu se asigura protecþia prin contractele de privatizare a marilor avuþii ale poporului rom‚n? De ce stagneaz„ cercet„rile Ón cazul îRomtelecom“, c‚t de avantajos este contractul Óncheiat Ón cazul privatiz„rii îSidex“, apreciat„ de premierul N„stase ca privatizarea anului 2001, Ón condiþiile Ón care ISPAT, firma indian„ cump„r„toare, a trecut deja la dezmembrarea utilajelor.
Din Neamþ putem exemplifica fabricile îMelana“ ∫i îFibrex“ Ón care au mai r„mas circa 1.500 de salariaþi din cei peste 10.000.
S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t populaþia nu mai are Óncredere Ón nimeni, cet„þenii nu se sfiesc s-o spun„ Ón gura mare, citez: îToþi sunteþi o ap„ ∫i un p„m‚nt. Faceþi legi Ón interesul vostru ∫i le aplicaþi dup„ bunul vostru plac.“ Nu! Hot„r‚t lucru, hot„r‚rea C.S.A.T. privind îbombardarea numai cu informaþii pozitive“ nu este posibil„. Opinia public„ nu este oarb„ ∫i nici mut„.
Œntreb„m, de asemenea, cum a fost posibil ca activitatea Cosei Nostra s„ desf„∫oare nestingherit pe teritoriul Rom‚niei, f„r„ ca poliþia ∫i serviciile de informaþii, organele de control financiar s„ nu ∫tie nimic. De ce nu avem acum un val de demisii ale ∫efilor acestor instituþii?
Ca membru al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„, siguranþ„ naþional„, cer domnului pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ implice neÓnt‚rziat comisia prin chemarea Ón faþa ei a ministrului de interne ∫i a ∫efilor S.R.I. ∫i S.I.E. Œndeplinim astfel ∫i ceea ce ne solicita ast„zi domnul Nicolae V„c„roiu, de a cre∫te rolul Parlamentului Ón activitatea de supraveghere ∫i control al Executivului.
Sigur, mai sunt ∫i alte lucruri pe care trebuie s„ le avem Ón vedere atunci c‚nd ne g‚ndim s„ avem acces Ón NATO. Este vorba despre Ónc„lcarea principiului separaþiilor puterilor Ón stat, care a devenit o practic„ a coaliþiei P.S.D.–U.D.M.R. Parlamentul a fost redus la un rol decorativ, justiþia a devenit ∫i ea o anex„ a puterii politice. Mass-media este, de asemenea, subordonat„ puterii politice.
N-am f„cut dec‚t s„ spun de la aceast„ tribun„ c‚teva lucruri prea bine cunoscute ∫i tr„ite de rom‚ni. Ceva trebuie s„ fie clar pentru toþi, dar mai ales pentru dumneavoastr„, deþin„torii vremelnici ai puterii. Imaginea Rom‚niei se construie∫te din interior spre exterior, ∫i nu invers. Ignorarea acestor grave anormalit„þi ale guvern„rii P.S.D.–U.D.M.R. ∫i lipsa unor m„suri corective urgente nu vor apropia Rom‚nia de organismele internaþionale. V„ mulþumesc.
Deocamdat„, noi nici s„ tr„im pentru Rom‚nia n-am ar„tat c„ suntem Ón stare, a∫a c„ rog puterea de la Bucure∫ti, ca o restanþ„ pe care trebuie s-o rezolv„m anul „sta, s„ rezolve problema Ila∫cu, s„-i d„ruim apartamentul acela, pentru c„ anii pe care Ila∫cu Ói putea folosi ca s„ munceasc„ s„ le ofere copiilor lui o mo∫tenire elementar„, anii „ia el nu i-a putut munci. Au fost cauze obiective, ca s„ zic a∫a.
## Dreptate pentru Ila∫cu!
Un al doilea aspect punctual, asupra c„ruia a∫ vrea s„ insist, este s„n„tatea populaþiei. Vin din teritoriu, cum se zice, ca s„ v„ spun c„ problema aceasta este de extrem„ gravitate. Medicii de familie consider„ calculul punctului definitiv pentru trimestrul IV al anului 2001 ca arbitrar ∫i neconcordant cu realitatea. Œn situaþia creat„, li se cere medicilor s„ dea banii Ónapoi pentru diferenþa rezultat„ din sc„derea punctului definitiv prin valoarea punctului estimat. Fapt inadmisibil! C.N.A.S. oblig„ Ón mod incorect medicii de familie, pe de alt„ parte, s„ umble din cas„ Ón cas„ pentru a str‚nge dovezile de asigurat ale persoanelor Ónscrise pe lista acestora.
O m„tur„ Ón m‚n„ ∫i ceva c‚rpe pentru geamuri, date obligatoriu medicilor, ar completa tabloul terifiant al situaþiei intelectualului care trebuie s„ asigure s„n„tatea populaþiei, ∫i nu s„ fac„ lucruri care aparþin altor categorii sociale. Ce treab„ au medicii de familie cu obligaþiile CAS? Medicii de familie intr„ Ón faliment Ón 2002, Ón lichidare sau Ón denunþarea unilateral„ a contractului, din cauza normelor metodologice de aprobare a contractuluicadru.
Nu vreau s„ cobor eu Ón am„nunte, dar se impune intervenþia hot„r‚t„ a Guvernului, ∫i spun a Guvernului, ∫i nu a ministerului — ministerul a fost sesizat ∫i este impenetrabil, e aproape la fel de impenetrabil ca o reporteriþ„
Se uit„ c„ toate acestea nu pot ap„rea f„r„ cauze, se uit„ c„ e anul 2002, c‚nd ar fi trebuit s„ aib„ loc Nunta Óndelung preg„tit„ a þ„rii cu Europa. Ei bine, e ca ∫i c‚nd, Ónaintea nunþii, am Óncepe s„ b‚rfim mireasa ∫i pe p„rinþii ei, ∫i nu s-o b‚rfim, ci s„ scoatem ∫i unele desuuri ale ei, s„ le punem pe gard, s„ ar„t„m ce nenorociþi p„rinþi are, ce putregai e Ón ei. S„ nu cumva s„ v„ luaþi cu Rom‚nia c„ uite ce e aici. Ba chiar se ajunge ∫i la situaþii ridicole. Œn plin scandal îEnron“ ambasadorul american, de altfel un om remarcabil, vine ∫i e foarte fr„m‚ntat de corupþia din Rom‚nia. Nu era mai normal s„ se ocupe puþin ∫i de corupþia din America? S„ zic„: îDomnule, e corupþie ∫i la noi, uite «Enron» ∫i uite, e ∫i la voi“. Nu, d‚nsul a fost foarte drastic cu noi ∫i foarte milos cu vicepre∫edintele Cheney. Interesant. Eu nu sunt at‚t de drastic cu ei, ci cu noi ∫i toat„ lumea.
Eu spun c„ stagnarea este un fapt de corupþie. Spun c„ lipsa progresului economic e un fapt de corupþie mai mare dec‚t orice furt. Faptul c„ mergem Ónapoi spre
bol∫evism, Ón ceea ce prive∫te g‚ndirea, e un fapt de corupþie.
Am fost ∫i r„m‚n un om de st‚nga. Am fost un socialist, dar, o dat„ Óncheiate socotelile unei societ„þi, e normal s„ tr„im tot timpul cu capul Ón oglinda retrovizoare? Murim, Ónnebunim a∫a. Hai s„ facem aceast„ societate Ón care am intrat, productiv„. Noi tr„im paradoxul c„ nici socialismul nu-i productiv Ón Rom‚nia, nici capitalismul nu-i productiv Ón Rom‚nia. Probabil feudalismul ni s-ar potrivi. Ar fi foarte productiv Ón unele gr„dini din Rom‚nia. S„ lupt„m, a∫adar, pentru mai corecta Ómp„rþire a avuþiei, pentru controlul la r„d„cin„ al avuþiei ∫i al Ómp„rþirii ei, dar s„ nu uit„m c„ mai trebuie s„ ∫i producem avuþie. De ani ∫i ani Ón Rom‚nia nu producem nimic, ci Ómp„rþim tot timpul ce s-a produs Ónainte.
Acum vine o avalan∫„ de retroced„ri biserice∫ti, probabil c„ se va ajunge ca provincii Óntregi s„ se retrocedeze. Dar de produs c‚nd producem? Nepoþii no∫tri ce vor avea de retrocedat? Producþia nu ne mai intereseaz„? Sporul economic, „la din care s„ ∫i tr„im, „la care s„ ne pun„ Ón situaþia de a nu mai jupui cu taxe ∫i impozite infernale poporul, ci de a avea bani din ceea ce produce mintea noastr„, nu ne preocup„?
Lupta Ómpotriva corupþiei tinde s„ devin„ Ón Rom‚nia de azi o campanie agresiv„ ∫i retrograd„ Ómpotriva caracterului fundamental al capitalismului, un extrem st‚ngism care consider„ vinovaþi pe toþi oamenii ce nu tr„iesc Ón mizerie, dar sigur c„, Óntre timp, Ói ∫i dispreþuie∫te ∫i pe cei care tr„iesc Ón mizerie. Bol∫evism radical! Dzerjinski, Ceapaev ∫i Lavrenti Beria pot s„ doarm„ lini∫tiþi, urma∫ii lor de la Bucure∫ti vegheaz„ s„ fie egalitate Ón mizerie Ón Rom‚nia.
Viaþa public„ este plin„ de noroi aruncat de pe unul pe altul. Nici o descoperire ∫tiinþific„ nu þine scena, de∫i rom‚nii sunt prin natura lor geniali Ón materie de inventivitate. Nici o revelaþie cultural„. Mai apare, a∫a, Óntr-o dimineaþ„, o iniþiativ„ cu Caragiale, dar public nu se Ónt‚mpl„ nimic spiritual la nivelul de glorie la care se Ónt‚mpl„ toat„ aceast„ serbare a mizeriei, Ón care ne b„l„cim ∫i ne bucur„m Ón fiecare zi c„ este atacat cel„lalt. Acesta nu este un progres, ci un regres grav, este un mar∫arier nenorocit. Nici o performanþ„ Ón materie de condiþie uman„! Numai ∫i numai noroi, Ón dinamic„ spectaculoas„, la televiziuni ∫i Ón ziare. Umbl„ diverse — hai s„ le zic a∫a, mai general — curve...
Cu Moscova tratatul nu exist„. Voronin ∫i ai lui ne provoac„, iar la Bucure∫ti este o atmosfer„ de iad ∫i de pl„cerea sm‚rcului.
Oare nu ne d„m seama c„, neoprindu-ne din tot acest circuit al noroiului, noi, cu m‚inile noastre, ne rupem de ∫ansa european„ ∫i euroatlantic„ pentru care Óntre timp am f„cut ∫i sacrificii interne, de nu mai suport„ viaþa milioane de rom‚ni?
O, Þar„ a lui D„nil„ Prepeleac, am plecat la t‚rg mai deun„zi cu o avere Óntreag„ ∫i ne Óntoarcem cu o traist„ plin„ de v‚nt, c„reia i-am acordat sporul de modernitate necesar ∫i fudul ∫i o umfl„m din c‚nd Ón c‚nd la aparatele speciale ∫i, uneori, electronice pentru pneuri din benzin„rii. √sta este mare lucru: s„-þi r„m‚n„ dintr-o þar„ o traist„, dar s„ o poþi umfla din c‚nd Ón c‚nd la benzin„rii la ni∫te aparate moderne, aparate c„rora Ónc„ nu le-ai pl„tit toate ratele. ™i lupta noastr„ contra noastr„ continu„ zilnic. E ca ∫i c‚nd gospodina care se apuc„ de cur„þenie Ón cas„ d„r‚m„ podele, tavan, ferestre, mobil„, zid„rie, d„r‚m„ casa, ca s„ dea vecinilor dovad„ de talent la cur„þenie.
Noi suntem aici la porþile Orientului unde totul este luat îà la légère“, m„ rog, la mi∫to, zice Poincaré, citat de Mateiu Caragiale. A∫ pretinde c„ nu-i a∫a, la noi totul se ia Ón serios. Politicienii ∫i juc„torii de ∫ah se omoar„ Óntre ei. Piesele de ∫ah se omoar„ Óntre ele. Iar cele care scap„ se sinucid.
Vremuri de agresiv„ mitoc„nie pitic„! Un Caragiale Ón ritm de manele! Analfabeþi cu con∫tiinþa Ón portmoneu ∫i analfabete cu chiloþi Ón reportofon au inundat scena public„. La ce se preteaz„ ace∫tia ∫i acestea Ónc„ nu s-a pomenit Ón istoria contemporan„. Orice este posibil!
Nu mai insist asupra felului Ón care — atenþie, spun un lucru nou! — at‚þia dintre noi sunt filaþi, p‚ndiþi, b‚rfiþi Óntr-un lung proces de aruncare peste bord a valorilor de orice orientare politic„.
Am s„ v„ povestesc Óntr-o zi ce metastaze tind s„ ocupe, de exemplu, Craiova, unde este suficient un tic„los ajuns Óntr-o funcþie Ónalt„, oarecum paralel„ cu a noastr„, ca Ón jurul lui s„ se aglutineze vechi ∫i noi securi∫ti, zglobii pupincuri∫ti ∫i numero∫i agenþi ai jegului, care trebuie dus de colo-colo, pe linia epocii glorioase pe care o tr„im ∫i pe care o mai ∫i murim din c‚nd Ón c‚nd.
Numai datoria faþ„ de aleg„tori nu ne prea intereseaz„. Distrugerea colegilor ne e suficient„ pentru un proiect de fericire personal„. Disponibiliz„rile continu„ Ón industrie, de∫i noi, ca partid social-democrat, am promis c„ vom relansa economia. Trebuie s„ ne þinem de cuv‚nt!
Lipsa de orizont pentru absolvenþii universit„þilor din Rom‚nia este de-a dreptul ucig„toare. Sigur, a venit aceast„ mare ∫ans„ c„ Ón Spania sunt c„p∫une. C„p∫uniada spaniol„ este ∫i ea umilitoare. Œn Rom‚nia sunt c„p∫une, zmeur„, mure, agri∫e, meri∫oare, ciuperci, afine, am constatat c„ sunt ∫i corcodu∫e. Œntreb at‚t: nu ne putem noi concentra s„ d„m salariile, pe care le dau spaniolii Ón cele 3 luni de campanie pentru culegerea acestor fructe, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu mai fie toat„ aceast„ senzaþie de popor care se t‚r„∫te printre vrejurile extremului continent? Un fapt sigur este c„ salariul este a∫a de bun Ónc‚t ar merita s„ ne Ónscriem ∫i noi, parlamentarii, la c„p∫une, c„ avem ∫i pile pentru asta...
Strigam Ón cartea mea îManifest pentru s„n„tatea p„m‚ntului“, Ón urm„ cu aproape un sfert de veac, Ónfr‚ng‚nd cenzura ∫i propria fric„, ∫i referindu-m„ la Eminescu:
îE s„tul ca toþi de altfel de profeþii mincino∫i,
N-are bani s„-∫i ia o cas„, bronzul lui Ól sap„ moina, Toþi de∫tepþii vremii sale Ói trimit c‚te-un repro∫, Toþi de∫tepþii vremii mele au uitat s„-i c‚nte Doina, Vin du∫manii de-a c„lare, dac„ nu st„m noi c„l„ri, ™i vin viciile noastre, mai grozave ca du∫manii, S-au b„gat incompetenþii Ón structura bietei þ„ri
Ca s„ pierdem Ón secunde ce am c‚∫tigat cu anii.“ A∫a strigam, Ón zadar, Ón acei ani: 1978, 1979, 1980, 1981, 1982. Nu se auzea. ™i acum strig. Haideþi s„ ne Óntoarcem la cei ce ne-au ales ∫i s„ pornim cruciada pentru rena∫terea naþional„, pentru Óns„n„to∫irea individului ∫i pentru st‚rpirea noroiului din viaþa public„.
Doamne, d„-ne puterea de a renunþa la bucuria cretin„ de a-l vedea umilit pe adversar, chiar cu preþul propriei mai mari umilinþe!
S„ oprim acest comerþ, costisitor pentru þar„, prin care punem Ón circulaþie produse obþinute bolnav din industrializarea laptelui de la capra vecinului, capra moart„, de altfel. Este un apel disperat, ascultaþi-m„! Tot r„ul pe care ni-l facem acum unii altora se va Óntoarce r„zbun„tor asupra noastr„, a tuturor. Vom pl„ti toate aceste fastuoase serb„ri ale noroiului!
Abrogarea Legii nr. 134/2000, care d„dea facilit„þi Ón primul r‚nd operatorilor economici din parcul industrial, este, Ón opinia noastr„, o gre∫eal„. P„rerea mea este c„ vom avea de intervenit imediat, dac„ vrem ca parcul industrial s„ devin„ o realitate economic„ ∫i s„ fie o
expresie a unei prosperit„þi economice, Ón dou„ sensuri. Prima direcþie, Ón ceea ce prive∫te serviciile pe care administratorul de parc industrial poate s„ le fac„, limitate Ón momentul de faþ„ la obiectul s„u unic de activitate, Ónchirierea de active sau de terenuri pentru operatorii economici. Aceast„ limitare este d„un„toare inclusiv administratorului ∫i dezvolt„rii de parc. Œn al doilea r‚nd, facilit„þi pentru agenþii economici, pentru c„ Ón momentul de faþ„ orice agent economic s„n„tos la minte... De regul„, ei calculeaz„ cu adev„rat atunci c‚nd se duc. Nu se duc dup„ poezii sau dup„ vorbe frumoase, ci se duc dup„ realit„þi economice ∫i, Ón momentul de faþ„, exist„ mult mai mare interes pentru a te duce Óntr-o zon„ defavorizat„, pentru a te duce Óntr-o zon„ liber„, dec‚t s„ te duci Óntr-un parc industrial, care, pentru tine, ca agent economic, nu Ónseamn„, Ón momentul de faþ„, nimic.
Sigur c„ Guvernul a dat curs ∫i are un pachet Óntreg de ordonanþe legate de parcurile industriale. Œn momentul de faþ„ este un Óntreg proces de reconversie a unor capacit„þi din industria de ap„rare Ón parcurile industriale — s„ vedem cum se va termina ∫i acest proces —, dar nu vom transfera dec‚t s„r„cia dintr-o parte Ón alta, neÓmplinirii ∫i nereu∫itei le vom schimba numele, dac„ nu vom reu∫i s„ corect„m, chiar prin negocieri cu Fondul Monetar Internaþional ∫i cu Consiliul Europei, cu Comisia European„, pentru ca operatorii economici s„ aib„ facilit„þi.
Din fericire, am v„zut c„ ∫i Ón protocolul pe care Ól aveþi cu U.D.M.R. exist„ un punct Ón care ∫i U.D.M.R. solicit„ acest lucru.
De fapt, ce au observat ∫i d‚n∫ii? C„ nu poþi s„ faci pe c„i administrative parcuri industriale viabile, c„ ele trebuie s„ vin„ pe o imergenþ„ a pieþei ∫i, ca s„ vin„ pe o imergenþ„ a pieþei, este obligatoriu s„ aib„ facilit„þi. F„r„ facilit„þi, nu exist„ nimic Ón economie. Exist„ doar un discurs politic, literar, de orice natur„, dar Ón nici un caz un discurs realist, care s„ angreneze forþe.
Cine va compara parcurile industriale din Rom‚nia cu parcurile industriale de oriunde, din alt„ þar„, va constata c„ dincolo sunt investitori mari, care au venit cu investiþii, cu capital, cu utilaje, cu tehnologie ∫i produc, Ón timp ce Ón Rom‚nia vom implanta, prin Ónchiriere, mai mult sau mai puþin pe ochi frumo∫i, diverselor firme care au activit„þi m„runte, care, oricum, niciodat„ nu vor scoate la lumin„ zona economic„ respectiv„.
Deci cred ∫i voi cere, ∫i vom cere ∫i ca grup, ∫i solicit„m sprijinul dumneavoastr„ Ón acest sens, pentru ca Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei ∫i Guvernul s„ accepte o renegociere cu Fondul Monetar Internaþional ∫i cu Uniunea European„, pentru ca s„ Ónþeleag„ c„ noi suntem Óntr-o perioad„ de Ónceput, nu de final, al parcului industrial. Sigur c„ d‚n∫ii nu au facilit„þi economice pentru parc, pentru c„ sunt la cap„tul unui traseu, dar Ón urm„ cu 30–50 de ani, cu siguranþ„, ∫i ei d„deau facilit„þi pentru ca parcurile industriale s„ arate a∫a cum arat„ azi, Ón Occident. Altfel, vom avea o s„r„cie transferat„ ∫i plimbat„ de colo, colo, oameni care vor r„m‚ne mai departe pe drumuri, condiþii economice absolut austere, nu vom avea nici un fel de succes ∫i opinia mea este c„ acest concept ∫i aceast„ noþiune de parc industrial va trebui s„ fie dezvoltate. Din p„cate, ea este omor‚t„ Ón fa∫„, dac„ nu se Ónþelege foarte clar faptul c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 trebuie revenit la un sistem de facilit„þi care s„ Ónsemne, Óntr-adev„r, o atracþie pentru zonele respective.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
La Hunedoara ∫i C„lan, Ón judeþul Hunedoara, situaþia este mai complicat„. Pentru S.C. îSidermet“ — S.A. din C„lan, A.P.A.P.S. a identificat un investitor arab, care, conform celor afirmate de oficialii rom‚ni, este dispus s„ investeasc„ suma necesar„ continu„rii ∫i punerii Ón funcþiune a investiþiei la turn„toria de tuburi de font„ ductil„, dup„ ce contractul va fi perfectat, probabil, Ón luna martie.
P‚n„ atunci, Óns„, Ministerul Industriei ∫i Resurselor, cu sprijinul regiei sale, S.C. îElectrica“, are grij„ s„
pericliteze acest contract, prin sistarea furniz„rii energiei electrice, dar ∫i a gazului metan, at‚t de necesare producþiei Ón siderurgie, ∫i nu numai.
Dac„ acum, iarna, furnalele sunt oprite total, acestea risc„ c„ devin„ fier vechi, datorit„ Óngheþului care poate duce la cr„parea c„ptu∫elilor refractare ∫i a celorlalte instalaþii.
Poate c„ cineva din Ministerul Industriei ∫i Resurselor are o cu totul alt„ concepþie privind privatizarea la S.C. îSidermet“ C„lan, cum alte concepþii par a fi ∫i cu privire la S.C. îSiderurgica“ — S.A.
La combinatul hunedorean restructurarea este Ón plin proces, primele rezultate evidenþiindu-se Ónc„ de la sf‚r∫itul anului trecut. La vremea respectiv„, restructurarea siderurgiei hunedorene a fost catalogat„ drept un succes, f„r„ ca implicarea Guvernului s„ se fi f„cut simþit„ la Hunedoara. Cu chiu, cu vai, a fost aprobat de Ministerul Finanþelor Publice un credit de 5 milioane dolari pentru continuarea unor investiþii vitale pentru S.C. îSiderurgica“ din Hunedoara.
Dup„ ce programul de restructurare a fost aprobat de Ministerul Industriei ∫i Resurselor ∫i A.P.A.P.S. ∫i a dat ∫i primele rezultate, dup„ cum ar„t„m, ast„zi, Ón plin„ iarn„, planeaz„ pericolul de a fi compromis total acest program, prin cerbicia unor factori de decizie de la îElectrica“ ∫i Ministerul Industriei ∫i Resurselor, care se Ónc„p„þ‚neaz„ s„ opreasc„ furnizarea energiei electrice.
Cum pot, oare, produce unit„þile din siderurgie, pentru a putea s„ v‚nd„ marfa pentru care exist„ cerere pe piaþa oþelului ∫i, implicit, pentru a-∫i onora datoriile? Mai mult, se pare c„ cineva dore∫te lichidarea Societ„þii Comerciale îSiderurgica“ — S.A., ceea ce ar fi extrem de dureros pentru judeþul Hunedoara, dar ∫i pentru siderurgia rom‚neasc„, ∫tiut fiind c„ Óntreprinderea hunedorean„ deþine poziþia de lider la producþia profilelor lungi.
Aceste abuzuri Óns„ nu se petrec doar Ón siderurgie. Œn judeþul Hunedoara devine tot mai vizibil c„ cineva dore∫te compromiterea programului dumneavoastr„, domnilor colegi de la P.S.D. ∫i U.D.M.R. Aceasta nu ar fi dureros pentru mine, ca reprezentant al opoziþiei, dac„ aceste fapte nu ar conduce la o inevitabil„ explozie social„, la pr„bu∫irea total„ a vieþii economico-sociale Ón judeþul pe care Ól reprezint.
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn judeþul Hunedoara, sub masca eficienþei economice, cineva se joac„ cu viaþa oamenilor. Altfel cum putem aprecia sistarea furniz„rii energiei electrice la minele din Teliuc ∫i Ghelar, unde zilele trecute au fost surprin∫i mineri Ón subteran? Situaþia putea s„ se transforme Óntr-o real„ tragedie, c„ci au fost decuplate ∫i sistemele de aeraj ale galeriilor, precum ∫i ascensoarele. Œn aceea∫i zi au fost decuplate ∫i sistemele de siguranþ„ de la barajul de la Cinci∫, un obiectiv strategic, pentru cuno∫tinþa domnilor din Guvern. A te juca cu asemenea obiective Ónseamn„ a te juca cu soarta a mii de oameni Ón aval de acel baraj. Municipiul Hunedoara poate fi ras de ape, dac„, Doamne fere∫te, se Ónt‚mpl„ o catastrof„ la acest baraj.
Noi credem c„ ambiþia de a sista energia electric„ Ón judeþul Hunedoara, care, suntem con∫tienþi ∫i noi, dar trebuie s„ fiþi ∫i dumneavoastr„, cei de la putere, trece printr-o perioad„ extrem de dificil„ din punct de vedere economic ∫i social, este deja lips„ de profesionalism.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/14.II.2002 Dac„ p‚n„ acum am considerat c„ este lips„ de omenie, pentru c„ erau l„saþi Ón Óntuneric, f„r„ ap„ ∫i c„ldur„ zeci de mii de hunedoreni, prin sistarea energiei electrice Ón toiul verii ∫i, mai ales, Ón toiul iernii, ast„zi dumneavoastr„ l„saþi impresia c„ este vorba de cinism, nu doar lips„ de profesionalism, pentru c„ v„ jucaþi cu vieþile oamenilor.
Am þinut s„ v„ prezint aceast„ situaþie, pentru c„ sunt semnale c„ oamenii din judeþul Hunedoara, ca ∫i cei din Re∫iþa, Galaþi, ∫i nu numai, au ajuns la cap„tul r„bd„rii. Orice gre∫eal„ Ón actul guvern„rii poate conduce la o puternic„ explozie social„, ce poate avea efecte imprevizibile. Nu cred c„ este cineva Ón aceast„ sal„ care s„ doreasc„ a∫a ceva, care s„ doreasc„ tocmai Ón anul 2002, an de importanþ„ major„ Ón procesul integr„rii euroatlantice a Rom‚niei, mi∫c„ri sociale masive, care s„ pericliteze, pentru mult timp de acum Óncolo, imaginea Rom‚niei Ón lume.
Noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, cu siguranþ„, nu vrem a∫a ceva, dar pentru ca drumul spre integrare
s„ fie netezit este timpul ca m„car acum, Ón al doisprezecelea ceas, Guvernul Rom‚niei s„ fac„ ceva ∫i pentru cet„þeanul rom‚n, pentru bun„starea ∫i lini∫tea sa, nu doar pentru propria imagine a puterii ∫i a Guvernului s„u, pentru c„ doar cu o fals„ imagine pozitiv„ pentru ochii comisarilor europeni nu veþi umple farfuriile rom‚nilor ∫i nici nu le veþi Ómbr„ca acestora copila∫ii. ™i v„ asigur, Ón Óncheiere, c„ doar alegerile anticipate nu vor mai fi o soluþie care s„ ne scape de furia populaþiei Ónfometate. V„ mulþumesc.