Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 octombrie 2003
other · adoptat
Adrian P„unescu
Discurs
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Nu, locomotiva este mai u∫or s„ se schimbe, dar cum se schimb„? Ce pl„cu˛e se pun?
Astea pur ∫i simplu sunt maladii ale democra˛iei, sunt abuzuri fa˛„ de o via˛„ normal„. Nu asta era problema, s„ se pun„ pl„cu˛e bilingve ∫i Ón g„ri.
Cele pe care vreau s„ le spun acum sunt Óntr-adev„r, pe de-o parte, foarte frumoase, ∫i ele se refer„ la Ómprejurarea c„ exist„ o ˛ar„, numit„ Serbia, unde se mai d„ pre˛ul cuvenit spiritului, unde ziarele, de toate categoriile, Ói s„rb„toresc pe poe˛ii lumii. Am v„zut cu ochii mei, am auzit la posturile de radio ∫i televiziune s‚rbe∫ti, cu urechile mele, ce Ónsemn„ pentru Serbia prezen˛a unor scriitori din toat„ lumea la un Congres Interna˛ional al Scriitorilor ∫i m-am bucurat de protec˛ia ∫i omenia, de pre˛uirea ∫i dragostea oamenilor de cultur„ din Serbia, Ón frunte cu marii poe˛i Adam Puslojici ∫i Radomir Andrici. Ca bun coleg al dumneavoastr„, vreau s„ v„ spun c„, Óntr-o competi˛ie grea, cu ∫aizeci ∫i ceva de competitori, am fost c‚∫tig„torul primului Premiu Interna˛ional de Poezie pe care, Ón mijlocul Serbiei, Óntr-o Serbie Ónc„ r„nit„, l-am primit: îHrisovul Moravei“.
Unul dintre cei cu care aveam de luptat, f„r„ s„ ∫tiu, pentru c„ au luptat c„r˛ile, nu eu, e unul dintre competitorii la Nobel, altul — am r„mas trei Ón final„ — era un poet rus valoros care venise acolo cu un dar extraordinar pentru literatura s‚rb„, ∫i anume prima Antologie a poeziei s‚rbe Ón limba rus„.
Am Ónvins. ™i m-a Ónvins, pe de alt„ parte, o pneumonie destul de dur„, pe care sper s„ nu o dau ca pe o veste bun„ du∫manilor mei. Iar atmosfera Ón Serbia este extraordinar„, ∫i faptul c„ exist„ preocupare pentru
poezie, faptul c„ s-au g„sit ∫i bani pentru premii, s-au g„sit bani pentru drumul prin interiorul Serbiei, toate astea vorbesc despre un popor cu voca˛ie spiritual„, fa˛„ de care va trebui s„ manifest„m aceea∫i iubire ca ∫i p‚n„ acum. Semnalez ∫i excelenta presta˛ie a ambasadorului Rom‚niei la Belgrad, intelectual real, profesorul ™tefan Gl„van, precum ∫i implicarea t‚n„rului consilier cultural Octavian Roma∫canu.
C‚nd am ajuns acas„, bolnav, foarte bolnav, ∫apte sau opt scriitori Ómi trimiseser„ o telegram„ foarte cald„ de la Belgrad, iar C.N.S.A.S.-ul Ómi trimisese aceast„ veste groaznic„, ∫i anume c„, de-a lungul vie˛ii mele literare, primii trei informatori ai mei, erau Haralambie Gr„mescu (un remarcabil traduc„tor) sub pseudonimul Anghel Anghelescu, Stelian Diaconescu, cu numele conspirativ Arthur ∫i cu pseudonimul literar Ion Caraion, un mare poet rom‚n, un mare poet rom‚n, ∫i ™tefan Popa (cu numele conspirativ Gogu Ivan) ∫i cu pseudonimul literar ™tefan Augustin Doina∫, f„r„ Óndoial„, unul dintre clasicii literaturii rom‚ne din a doua parte a secolului XX.
Nu ∫tiam ∫i abia acum am Ónceput s„ Ón˛eleg de ce era at‚t de sup„rat, dup„ 1989, domnul Doina∫ — Dumnezeu s„-l ierte! — pe mine. Eu nu am f„cut nici un gest Ómpotriva Domniei sale, dec‚t acela de a m„ l„sa turnat, dac„ „sta e un lucru negativ.