Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 octombrie 2003
Senatul · MO 125/2003 · 2003-10-16
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Domnul senator Viorel Marian Pan„ informeaz„ plenul c„ din 7 iunie a.c. nu mai face parte din Grupul parlamentar al Partidului Democrat
Probleme organizatorice. Aprobarea de c„tre plenul Senatului a solicit„rii Biroului permanent ca Ón perioada 13—17 octombrie a.c. domnii senatori s„-∫i desf„∫oare activitatea numai Ón circumscrip˛iile electorale
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Matei Vintil„, Mihai Ungheanu, Romeo Octavian Hanganu, Radu Alexandru Feldman, Németh Csaba, Corneliu Vadim Tudor, Maria Antoaneta Dobrescu, Mircea Nedelcu, Nicolae Paul Anton P„curaru, Antonie Iorgovan, Tudor-Marius Munteanu, Nicolae Marian Iorga, Adrian P„unescu, Mihail Lupoi, Traian Rece (demisie din P.S.D.)
· procedural
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
68 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„! Invit Ón sal„ colegii din grupurile parlamentare P.S.D., P.R.M., P.N.L., P.D. ∫i U.D.M.R.!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ invit Ón sal„!
Doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 6 octombrie 2003, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii secretari, senator Mihai Ungheanu ∫i senator Ion Predescu.
Programul de lucru al zilei de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
Ordinea de zi, cea standard pentru ∫edin˛ele de luni, respectiv: probleme organizatorice, declara˛ii politice, program legislativ, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Executivului, cu precizarea c„ de la ora 18 ∫i 9 minute intr„m Ón emisie radio, ∫edin˛a de ast„zi fiind transmis„.
Deci, dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
Invit domnii senatori Ón sal„!
Programul de lucru al Senatului este aprobat de plen cu 69 de voturi pentru, un vot contra ∫i 5 ab˛ineri.
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
- Ordinea de zi este aprobat„ de plenul Senatului cu
- 75 de voturi pentru, un vot contra ∫i 5 ab˛ineri.
## **Domnul Viorel Marian Pan„**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
La probleme organizatorice? Da. V„ rog, domnul senator Pan„, ave˛i cuv‚ntul, de∫i aveam ∫i noi o chestiune de rezolvat. V„ rog.
Mul˛umesc.
Pentru stenogram„, un anun˛ Ónt‚rziat. Din data de 7 iunie, nu mai fac parte din Grupul parlamentar al P.D.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, avem o problem„ organizatoric„ de rezolvat. Œn ∫edin˛a trecut„, Birourile permanente ale celor dou„ Camere au luat Ón dezbatere solicitarea ca, pentru ziua de joi, 16 octombrie, Parlamentul s„ desf„∫oare activit„˛i Ón teritoriu, av‚nd Ón vedere necesitatea prezen˛ei parlamentarilor Ón circumscrip˛iile electorale, pentru a da explica˛ii celor care particip„ la Ónt‚lnirile legate de popularizarea Legii de revizuire a Constitu˛iei ∫i a referendumului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Ast„zi, Biroul permanent al Senatului a luat Ón dezbatere solicitarea ca Óntreaga s„pt„m‚n„, respectiv, Ón perioada 13–17 octombrie, Senatul s„ lucreze exclusiv Ón circumscrip˛ii electorale, to˛i senatorii fiind prezen˛i Ón dezbaterile publice, pentru a mediatiza — sigur, Ón func˛ie de votul pe care l-au exprimat Ón dezbateri, Ón plenul Senatului sau Ón plenul Camerei, pentru c„ aceea∫i chestiune se va discuta ∫i Ón Camera Deputa˛ilor — Ón adun„rile publice sau Ón Ónt‚lnirile pe care le organizeaz„ sau la care particip„ Ón calitate de invita˛i, fie Ón mod direct cu cet„˛enii, fie Ón Ónt‚lnirile cu mass-media.
Aceast„ solicitare a fost discutat„ Ón Biroul permanent. De aceea, prezint scuze, Ón numele Biroului permanent, c„ am Ónceput lucr„rile mai t‚rziu, Ón ∫edin˛a care a avut loc ast„zi, dup„ ora 15,00. Ea a fost agreat„, deci a fost, sigur, votat„ Ón Biroul permanent. Œmpotriva acestei solicit„ri s-au pronun˛at colegi din trei grupuri parlamentare, dou„ grupuri parlamentare au sus˛inut solicitarea.
A∫adar, eu sunt dator s„ o supun dezbaterii ∫i aprob„rii plenului.
Deci, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón sensul ca Ón s„pt„m‚na 13—17 octombrie Óntregul Senat s„ desf„∫oare activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale. V„ rog s„ vota˛i.
Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 44 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Rog pentru grupurile parlamentare s„ se scoat„ o list„ ∫i s„ se distribuie liderilor de grup.
V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, sunt convins c„ dumneavoastr„ cunoa∫te˛i timpii, pentru a nu-i mai citi. Grupul parlamentar al P.S.D. Deci s„ Óncepem cu declara˛ii politice, domnul senator Adrian P„unescu. Domnul senator Marius Munteanu.
**:**
Este o alt„ ordine, domnule pre∫edinte.
P„i, v„ rog s„ mi-o da˛i mie. Domnul senator Vintil„ Matei. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnul senator.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi.
Derul‚nd filmul istoric al Rom‚niei, ochii ∫i mintea ne sunt supuse vizion„rii unor scene, evenimente cu Ónc„rc„tur„ spiritual„ bogat„ Ón zbucium, dar ∫i Ón momente de ad‚nc„ bucurie na˛ional„.
Poporul rom‚n a ∫tiut dintotdeauna s„ st„p‚neasc„ tumultul istoriei, pentru c„ are o mare calitate, disponibilitatea sufleteasc„. Rom‚nii ∫tiu s„ tr„iasc„ momente de ascensiune cu entuziasm, pentru c„ pot s„ le dep„∫easc„ pe cele negre ∫i s„ nu se lase influen˛a˛i. Ei au capacitatea de a se ridica ∫i a merge mai departe, ating‚ndu-∫i ˛intele pe care ∫i le propun. Œn cele ce urmeaz„, voi prezenta, pe scurt, cei 10 ani de c‚nd Rom‚nia a devenit membru cu drepturi depline Ón Consiliul Europei.
8 octombrie 1993, Viena. Privind fotografia de familie a ∫efilor de stat ∫i de Guvern, a participan˛ilor la prima
reuniune la nivel Ónalt a Consiliului Europei, ne revine Ón memorie un eveniment marcant: Rom‚nia devine membru cu drepturi depline Ón Consiliul Europei. Momentul tr„deaz„ maxim„ tr„ire ∫i emo˛ie, sim˛it„ de Óntreaga suflare rom‚neasc„, dar, Ón special, de ministrul de externe de atunci, care Ó∫i depune semn„tura pe Conven˛ia drepturilor omului ∫i pe Instrumentul de adeziune la Statutul Consiliului Europei.
Evenimentul reprezint„ o b„t„lie c‚∫tigat„, un pas decisiv, pe care Rom‚nia Ól face Ón r‚ndul ˛„rilor cu democra˛ii func˛ionale ∫i consolidate, care recunosc ∫i ap„r„ drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti, promoveaz„ justi˛ia social„, dialogul, toleran˛a, Ó∫i protejeaz„ minorit„˛ile ∫i respect„ identit„˛ile na˛ionale ∫i culturale.
11 octombrie 1993 — Pre∫edin˛ia Rom‚niei. Prin decret, Pre∫edintele Rom‚niei, Ón temeiul art. 77 din Constitu˛ia Rom‚n„, promulg„ Legea pentru aderarea Rom‚niei la Statutul Consiliului Europei.
4 noiembrie 1993 — Strasbourg, sediul Consiliului Europei. Are loc ceremonia Ón„l˛„rii drapelului. Ecourile evenimentului politic se fac auzite.
Œn luna aprilie 1997, Adunarea Parlamentar„ hot„r„∫te s„ Ónceteze ac˛iunea de monitorizare a Rom‚niei, pe marginea angajamentelor asumate la admiterea ca membru. Momentul Óncheierii dialogului postmonitorizare privind respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón 1993, o dat„ cu aderarea cu drepturi depline la Consiliul Europei, se consum„ la Bucure∫ti, Ón perioada 14—16 martie 2002, cu ocazia reuniunii Comisiei de monitorizare a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei. Astfel, Rom‚nia atinge stadiul noilor democra˛ii din familia european„, Óndeplinind toate obliga˛iile asumate Ón momentul Ón care a devenit membru al Consiliului.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, am omis s„ anun˛ dou„ lucruri care sunt extrem de importante. Da˛i-mi voie s„ fac aceste anun˛uri: Ón primul r‚nd c„, din totalul de 140 de senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 99 de colegi, p‚n„ Ón acest moment, prin vot electronic, nu am schimbat, pentru a se putea scoate list„ de vot, ∫i c„ absenteaz„ motivat, de la ∫edin˛ele Senatului, un num„r de 13 colegi, 3 sunt membri ai Guvernului, 7 colegi sunt Ón delega˛ii, doi colegi sunt bolnavi, respectiv, domnii senatori Ioan Belu ∫i Constantin Nicolaescu, ∫i un coleg este Ónvoit, domnul senator Ion Vela.
A doua chestiune: v„ reamintesc programul de m‚ine, pentru c„ grupurile parlamentare trebuiau s„ desemneze c‚te un vorbitor la ∫edin˛a solemn„, Ón numele grupurilor parlamentare din Senat ∫i din Camer„, 10 ani de la
primirea Ón Consiliul Europei, ∫edin˛a solemn„ de m‚ine de la ora 11,00. La ora 9,00 — simpozionul. Sigur, la simpozion nu stabilim noi timpii ∫i vorbitorii. Sunt convins c„ dumneavoastr„ ve˛i stabili acolo. ™i s„ nu uita˛i, pentru ∫edin˛a de joi, ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere. Avem ordinea de zi ∫i, suplimentar, de la ora 11,00 — alocu˛iunea domnului pre∫edinte Alecsander Kwasniewski. V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Senatului, Grupul parlamentar al P.R.M. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cuv‚ntul meu de ast„zi reprezint„ punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare Ón leg„tur„ cu ziua de referendum ∫i cu ceea ce vor face, atunci, partidele. Reamintesc c„, pe 19 octombrie, cet„˛enii sunt chema˛i Ón fa˛a urnelor, pentru a decide Ón leg„tur„ cu revizuirea Constitu˛iei ∫i c„ aceast„ decizie va fi luat„, presupun, Óntr-un stil care s„ respecte pluralismul politic, pluripartidismul ∫i democra˛ia din Rom‚nia.
Amintesc celor prezen˛i c„ Partidul Rom‚nia Mare nu a fost de acord cu revizuirea Constitu˛iei, c„ nu a considerat-o prioritate, c„ ∫i-a prezentat argumentele Ón Camer„ ∫i Ón Senat ∫i c„ ∫i le-a prezentat ∫i dup„ votul final, care a Ónsemnat un vot contra din partea Partidului Rom‚nia Mare.
Iat„ cum ne vom purta cu popula˛ia ˛„rii, care ascult„ de noi, cu simpatizan˛ii ∫i cu membrii, l„murindu-i de ce Partidul Rom‚nia Mare nu a fost de acord cu revizuirea. Aceasta este conduita corect„ Óntr-un stat democratic ∫i Óntr-un stat al pluralismului, pe care consider c„ noi Ól tr„im.
Œn ceea ce prive∫te, Óns„, modul Ón care s-a declan∫at campania pentru aceast„ zi de vot, avem de f„cut serioase rezerve. Ne uit„m ∫i vedem c„ Ónsemnele Uniunii Europene sunt folosite pentru a-i constr‚nge pe privitorii la televiziune s„ considere c„ aceast„ Constitu˛ie este totuna cu Uniunea European„. Nu exist„ nici o leg„tur„ ∫i nici o condi˛ionare, afirma˛iile care sus˛in c„ dac„ vot„m Constitu˛ia, intr„m Ón Europa, ∫i dac„ nu vot„m, suntem Ómpotriva Europei, sunt false ∫i constituie un prilej de propagand„, pe care Partidul Rom‚nia Mare nu o agreeaz„.
Ideea c„ Parlamentul a votat Constitu˛ia ∫i c„ trebuie s„ sus˛in„, cu orice pre˛, votarea ei de c„tre cet„˛eni este o alt„ formul„ fals„, pentru c„ Parlamentul nu a votat Ón Óntregime, Parlamentul a fost scindat, cel mai mare partid de opozi˛ie, care este al doilea partid al ˛„rii, nu a fost de acord cu revizuirea Constitu˛iei. De ce?! Pentru c„ nu reprezint„ o prioritate Ón leg„tur„ cu marile dureri ∫i marile solicit„ri ∫i necesit„˛i de rezolvare ale ˛„rii.
Este, de aceea, uimitor cum se face acum campania: cu tricouri sportive, cu echipe de Divizia A care Ó∫i scriu pe tricou îVeni˛i ∫i vota˛i Constitu˛ia!“, cu primari ∫i cu preo˛i care sunt Óndemna˛i s„ vin„ neap„rat Ón fa˛a aleg„torilor s„ pledeze votul cu îDa“ al Constitu˛iei.
Octombrie.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Octombrie, scuza˛i-m„.
... este vorba despre faptul c„ aceast„ zi de vot nu a fost preg„tit„. Este vorba despre faptul c„ un eveniment at‚t de important, cum este revizuirea Constitu˛iei Rom‚niei, nu a fost difuzat prin radio ∫i televiziune Ón direct, a∫a cum se cuvenea, a∫a cum cer legile radiodifuziunii ∫i ale televiziunii.
Este o Ónc„lcare ∫i este ∫i o practic„, pentru c„, Ón general, aceste institu˛ii media ascult„ de porunci guvernamentale. Sigur c„ ast„zi lumea nu este l„murit„, pentru c„ nu s-au transmis Ón direct dezbaterile, foarte interesante, din Camer„ ∫i din Senat, ∫i lumea nu are de unde s„ afle acum, Óntr-un timp at‚t de scurt, care este con˛inutul real al acestei legi fundamentale revizuite ∫i care este pozi˛ia partidelor.
Revin ∫i subliniez c„ Partidul Rom‚nia Mare nu este Ón pozi˛ia de a avea loc pentru a-∫i exprima punctul de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ Constitu˛ie revizuit„, ceea ce este extrem de grav.
Uniunea European„ — am spus — nu ne-a Óndemnat s„ o schimb„m. Ba, mai mult, la Roma a existat o nedumerire a unor reprezentan˛i, recent, la o Ónt‚lnire a Uniunii Europene, Ón leg„tur„ cu faptul c„ Rom‚nia s-a gr„bit s„ Ó∫i modifice Constitu˛ia. De ce s„ ∫i-o modifice — s-au Óntrebat ei — c‚nd, Ón scurt timp, vor avea o nou„ Constitu˛ie?! Adic„ exact ceea ce Partidul Rom‚nia Mare a spus mai demult.
Nu a∫ vrea s„ reiterez aici motivele pentru care Partidul Rom‚nia Mare nu a dorit s„ participe la revizuire ∫i a avut ∫i un vot contra. Este necesar, Óns„, s„ amintesc doar acea schimbare de la art. 119 ∫i 127 care ofer„ limbii maghiare rolul de a doua limb„ Ón stat, contrazic‚nd art. 13 ∫i, mai ales, art. 1 din Constitu˛ie.
Trebuie s„ l„murim pe viitorii votan˛i cum stau aceste lucruri Ón Constitu˛ie, cum a ap„rut aceast„ contradic˛ie?! Desigur c„ da.
Se vorbe∫te despre garantarea propriet„˛ii, dar poate c„ era mai bine ca Ón Constitu˛ie s„ se garanteze dreptul la proprietate. De la aceast„ tribun„ am vorbit despre faptul c„ exist„ o propozi˛ie care Óncurajeaz„ veniturile ilicite, ∫i nu cele licite, ∫i aceast„ Constitu˛ie, care are ∫i un sens antina˛ional, iat„ c„ v„de∫te ∫i un sens oligarhic.
Mul˛umesc, domnule senator Ungheanu. Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Romeo Hanganu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,
Stima˛i colegi,
Tot Ón leg„tur„ cu referendumul, de data aceasta punctul de vedere al unui partid aflat Ón opozi˛ie, dar care a votat Ón Parlament Constitu˛ia revizuit„.
Partidul Democrat consider„ c„ revizuirea Constitu˛iei este un pas Ónainte Ón Ómbun„t„˛irea legii de c„p„t‚i a statului rom‚n. Este motivul pentru care noi am votat-o Ón ambele Camere, pun‚nd Ón balan˛„ acceptarea unor amendamente pozitive — multe dintre ele propuse de Partidul Democrat —, c‚t ∫i neÓmplinirile, ∫i Ón special cele legate de reticen˛a la m„surile care puteau Ómbun„t„˛i calitatea vie˛ii politice.
Este motivul pentru care ne consider„m, Ón acela∫i timp, ∫i implica˛i, al„turi de P.S.D. ∫i de celelalte partide parlamentare, Ón buna organizare a referendumului din 19 octombrie ∫i al„turi de partidele care au votat Ón Parlament Constitu˛ia, Ón convingerea popula˛iei s„ se prezinte la vot ∫i, bineÓn˛eles, s„ Óncercuiasc„ cuv‚ntul îDa“.
Œn acest context o serie de ac˛iuni politice sau mai bine spus, de multe ori, lipsa unor ac˛iuni politice, c‚t ∫i o serie de erori Ón plan administrativ-organizatoric ale partidului de guvern„m‚nt conduc la confuzie ∫i dezam„gire Ónc„ de la bun Ónceput.
Nu am fost martorii nici unei tentative de promovare a unor ac˛iuni comune de c„tre conducerea P.S.D., nici o Óncercare de a se discuta direct cu liderii celorlalte partide, bineÓn˛eles, nu prin pres„ sau prin nu ∫tiu ce moratorii.
Œn schimb, pe data de 28 septembrie, la Ónt‚lnirea cu stafful P.S.D., cu principal scop instruirea absolut necesar„ asupra referendumului ∫i a modului de organizare, pre∫edintele P.S.D. g„se∫te de cuviin˛„ s„ Ó∫i reverse furia Ón leg„tur„ cu faptul c„ Óntr-un stat considerat, totu∫i, Ónc„ democratic, dou„ partide de opozi˛ie Ó∫i permit s„ realizeze o alian˛„ care ar putea periclita ve∫nicia la putere a P.S.D..
Nici o tentativ„ nu a existat la nivel local pentru o serie de ac˛iuni care s„ cumuleze capacitatea politic„ a partidelor pentru buna desf„∫urare a evenimentului, a ac˛iunii din 19 octombrie.
Dau exemplul Prahovei, dar, din ce am discutat cu colegii mei, mai pe nic„ieri nu se Ónt‚mpl„ acest lucru. Suntem, Óns„, martorii unor discursuri pline de suficien˛„, vecin„ de multe ori cu arogan˛a, a unei propagande g„unoase menite acapar„rii unor merite inexistente, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón multe alte domenii, sau a unei
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Radu Alexandru Feldman.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cazna cu care Guvernul N„stase Óncearc„ s„-∫i onoreze Ón ultima clip„ promisiunile f„cute de premier, cu ocazia recentei vizite la Bruxelles, mi se pare cea mai edificatoare dovad„ a e∫ecului Executivului Ón cursa pentru integrarea european„. Programul Ón opt puncte de restructurare for˛at„, angajat Ón fa˛a oficialilor Uniunii Europene, nu numai c„ nu garanteaz„ ob˛inerea statutului de economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i, mai departe, pe 5 noiembrie, a unui raport de ˛ar„ pozitiv, dar probeaz„ limpede faptul c„, de mai bine de trei ani, toate oportunit„˛ile Rom‚niei au fost ratate ∫i toate angajamentele asumate nu au avut alt„ valoare dec‚t cea a unor vorbe goale. O discu˛ie de fond pe dosarul integr„rii europene ar trebui s„ analizeze momentele Luxemburg’97, Helsinki’99, Laeken 2001, Copenhaga 2002, pentru a avea imaginea clar„ a capitalului de Óncredere pe care actualul Guvern l-a irosit ∫i s-ar ajunge firesc la recenta declara˛ie a ∫efului Delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, dl. Jonathan Scheele, care afirma c‚t se poate de ferm: îStatutul de economie de pia˛„ func˛ional„ nu se ob˛ine bif‚nd c„su˛ele“ , îc„su˛ele de bifat“ nu sunt altceva dec‚t, lesne de Ón˛eles, m„surile de urgen˛„ ce urmau a fi realizate Ón termen de circa o lun„. Desigur, Óntrebarea îDe ce abia acum?“ se impune de la sine ∫i ar genera o discu˛ie pe care, sunt sigur, suntem datori s„ o purt„m.
Ast„zi, Óns„, vreau s„ m„ opresc doar asupra felului Ón care s-a Óndeplinit unul dintre punctele din program: privatizarea lui îARO“ C‚mpulung. Noul proprietar al fabricii este cet„˛eanul american John Perez. De o s„pt„m‚n„ de zile, mai multe cotidiene bucure∫tene public„ o suit„ de informa˛ii despre numitul Perez ∫i despre firma lui, informa˛ii care, toate, duc la o singur„ ∫i grav„ concluzie, ∫i anume c„ cel cu care A.P.A.P.S. a semnat triumf„tor contractul de privatizare nu este altceva dec‚t un escroc notoriu. Dintre multele semnale de alarm„ peste care nu s-ar fi putut trece, Ón situa˛ia Ón care privatizarea ar fi avut la baz„ criteriile fire∫ti de evaluare economic„ ∫i financiar„ a petentului, ∫i nu iure∫ul pompieristic cu care se Óncearc„ s„ ne dovedim disponibilitatea fa˛„ de cerin˛ele Comisiei Europene, reproduc doar c‚teva. John Perez tr„ie∫te de peste 20 de ani din rela˛ia cu îARO“. Œn anii ’95—’96, cu o alt„ firm„, a semnat contracte cu peste 50 de dealeri americani pentru ma∫ini ARO, la pre˛ul de 69.000 dolari bucata. Nu a livrat nici o ma∫in„, iar din suma fraudat„ nu s-a putut recupera dec‚t o mic„ parte. Œn 1996 a mai Óncercat o dat„ s„ devin„ proprietarul fabricii din C‚mpulung, moment Ón care a promis o investi˛ie de 20 milioane dolari pentru fabricarea a 20.000 de autoturisme pe an. Promisiunea s-a dovedit a fi un bluf, ∫i, p‚n„ Ón 2000, îARO“ a Óncetat orice colaborare cu numitul John Perez. Firma cu care a preluat azi îARO“, îCros Lander USA“, a fost Ónregistrat„ Ón S.U.A., Ón ziua de 19 septembrie 2003, cu numai o s„pt„m‚n„ Ónainte ca John Perez s„ bat„ palma cu A.P.A.P.S. Œn aceea∫i zi Ón care ∫i-a Ónregistrat firma, Perez anun˛a printr-un comunicat de pres„ preluarea fabricii rom‚ne∫ti, chiar dac„ tranzac˛ia avea s„ aib„ loc abia Ón 26 septembrie 2003. Firma Ó∫i are sediul Ón New York, Ón apartamentul Ón care Perez ∫i locuie∫te: num„r de angaja˛i, 2, capital, zero. îCross Lander USA“, actuala firm„ a lui John Perez, s-a n„scut prin rebotezarea firmei cu care a lucrat p‚n„ atunci: îLa caro“ . Pe scara de risc, f„cut„ de firme americane dintre cele mai prestigioase, Óntr-o grada˛ie de la 1 (gradul de risc cel mai ridicat) la 100 (riscul cel mai sc„zut), îLa caro“ a fost constant Óncadrat„ la 2.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Csaba Németh.
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ast„zi, 6 octombrie, se Ómplinesc 154 de ani de la executarea, Ón cetatea Aradului, a treisprezece generali ai armatei revolu˛ionare ungare de la 1848—1849. Œn ultimele s„pt„m‚ni s-a vorbit relativ mult pe aceast„ tem„ ∫i de la acest microfon. Despre personalitatea lor, despre locul ∫i rolul lor Ón v‚ltoarea evenimentelor de la 1848—1849, mai pu˛in. Cine au fost ei? Ce au f„cut? Unde au fost Ón timpul revolu˛iei ∫i luptei pentru libertate de atunci? La aceste Óntreb„ri Óncerc s„ r„spund Ón mod succint Ón continuare.
Despre armata Ón care au luptat ace∫ti generali la 1848—1849, Nicolae B„lcescu, la 12 mai 1849, din ora∫ul b„n„˛ean Panciova, scria c„tre A.C. Golescu urm„toarele: îNu mai este Óndoial„ c„ guvernele din Europa comploteaz„ Ómpotriva dorin˛ei popoarelor ∫i c„ armata ungar„, acum, este armata care se lupt„ singur„ pentru libertate.“ Cum este cunoscut, marea majoritate (mai exact 9) a generalilor executa˛i Ón 6 octombrie 1849, la Arad, nu au fost de origine maghiar„, respectiv de na˛ionalitate maghiar„, ei s-au al„turat armatei revolu˛ionare ungare benevol, anima˛i de ideea libert„˛ii, ca ∫i ofi˛erii polonezi Józef Bem, Henryk Dembinski, Józef Wysocki sau englezul Richard Guyon. Karel Knezic a fost croat, Ioachim Damjanich, s‚rb, Ernst von Poeltenberg, austriac, Kiss Ernö ∫i Lazár Vilmos au fost de origine armean„, iar Georg Lahner, Joseph Schweidel, contele Karl Leiningen von Westerburg ∫i Ludwig Aulich au fost descenden˛i ai unor familii germane. Maghiari au fost doar Nagysándor József, Török Ignac, contele Vécsey Károly ∫i Desewffy Arisztid.
Perioada revolu˛iilor de la 1848 este considerat„ de istorici Prim„vara Europei, acceler‚nd inevitabilul progres al dezvolt„rii burgheze. Comemorarea acestora, Óns„, a fost Ómpiedicat„ timp de decenii, de dictaturile ce au urmat Ón„bu∫irii revolu˛iilor. Astfel, abia din anii 1870—1880 au Ónceput s„ apar„ Ón pie˛ele publice din Óntreaga Europ„ monumente, statui, dedicate ideii de libertate, amintirii revolu˛iilor ∫i eroilor lor. Œn r‚ndul acestor monumente ∫i-a g„sit locul ∫i Statuia Libert„˛ii din Arad, inaugurat„ la 6 octombrie 1890, Ón centrul ora∫ului. Documentele referitoare la conceperea monumentului arat„ Ón mod clar faptul c„ marile sale costuri au fost asigurate Ón totalitate din dona˛ii publice. Pe lista donatorilor Ónt‚lnim nume ale locuitorilor maghiari, rom‚ni, s‚rbi ∫i evrei din ora∫ul Arad, din jude˛ul Arad ∫i din alte localit„˛i. Au contribuit Ón mod generos ∫i personalit„˛i publice ∫i eminen˛i intelectuali rom‚ni. Acest gest se explic„ prin faptul c„ nici unul dintre cei 13 generali
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
_**:**_
Procedur„.
Da, v„ rog.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onora˛i colegi,
Dup„ consultarea listei electronice de vot, Partidul Rom‚nia Mare contest„ valabilitatea votului exprimat Ón urm„ cu circa o jum„tate de or„. A∫a cum reiese din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 aceast„ list„ electronic„, au votat Ón favoarea propunerii conducerii Senatului ∫i a P.S.D.-ului, 54 de senatori, Ón defavoare — deci nu! — au votat 44 ∫i o ab˛inere.
Œn realitate, nu mai pu˛in de 11 senatori P.S.D. nu au fost Ón sal„ Ón momentul votului. Nu st„ Ón firea noastr„ s„ facem poli˛ie sau observa˛ii fa˛„ de colegii no∫tri. Sunt colegii no∫tri, colegi buni, nu le dau numele, este libertatea lor, dar nu se poate min˛i la infinit Ón prima institu˛ie democratic„ a ˛„rii.
Pune˛i-v„ Ón situa˛ia noastr„. Noi venim aici, aproape ca ni∫te caraghio∫i, st„m disciplina˛i, vot„m, deoarece este o chestiune foarte important„. A disloca Parlamentul timp de o s„pt„m‚n„ Óntr-un an Ón care a fost ∫i o sesiune parlamentar„ extraordinar„, care nu-∫i prea avea locul, Ón august, iar acum c‚nd este sesiunea normal„ ∫i ar trebui s„ lucr„m pentru problemele pentru care am fost trimi∫i Ón Parlament, deodat„ conducerea P.S.D.-ului, a Senatului ∫i a Guvernului — una singur„, unitar„ ∫i indivizibil„ — hot„r„∫te c„ parlamentarii trebuie s„ plece nu o zi-dou„, ci o s„pt„m‚n„ Ón teritoriu. Ca s„ fac„ ce?! Nu intru pe fond, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ T„r„cil„.
Lumea ∫tie c„ acest referendum este un fel de îHei, rup, Bumbe∫ti-Livezeni!“ preg„tit foarte prost. Sondajele pe care le ˛ine˛i secrete arat„ c„ va fi un absenteism devastator, iar acum venim ∫i cu aceast„ fraud„.
Nu am cele mai str„lucite rela˛ii cu unele institu˛ii mass-media, poate este ∫i vina mea, pentru c„, fiind pamfletar, sunt mai pasional, dar de data aceasta rog aceste institu˛ii s„ ia Ón considerare faptul c„ nu provoac„ nimeni scandal. Au mai fost cazuri similare Ón Senat ∫i aproape toate edi˛iile de ∫tiri spuneau îScandal Ón Senat“. Vede˛i bine c„ nu este scandal. Dar trebuie s„ reglement„m bine rela˛iile dintre noi.
Dac„ recurge˛i la asemenea practici, Ónseamn„ c„ v-a˛i pierdut majoritatea parlamentar„. Da˛i-ne dreptul la opinie! Ceea ce spune˛i dumneavoastr„ privind Constitu˛ia, foarte bine, v„
respect„m punctul de vedere, dar respecta˛i-ne ∫i dumneavoastr„ punctul nostru de vedere! Nu sunte˛i de dou„ ori mai senatori dec‚t noi!
Œn concluzie, v„ atrag aten˛ia, cu respectul cuvenit, c„ dac„ se va fura ∫i votul la referendum, cum se fur„ de luni de zile voturile Ón ambele Camere ale Parlamentului, va fi r„u pentru ˛ara aceasta. Nu se poate s„ vin„ doamna Catherine Lalumiére m‚ine s„ ne vorbeasc„, nu se poate s„ vin„ domnul Walter Schwimmer tot m‚ine s„ ne vorbeasc„! Nu se poate s„ d„m asigur„ri celor mai Ónalte organisme interna˛ionale c„ Rom‚nia nu numai c„ are o economie de pia˛„ func˛ional„, dar se afl„ ∫i pe drumul ireversibil al democra˛iei, dac„ aici asist„m la un furt! Este un furt intelectual, democratic, parlamentar, cum vre˛i, ∫i nu suport a∫a ceva!
V„ rog s„ m„ ierta˛i.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
B„nuiesc c„ rezultatul votului a fost distribuit tuturor grupurilor parlamentare. V„ rog s„ observa˛i c„ Ón ceea ce prive∫te colegii care au votat da sunt prezen˛i Ón sal„ ∫i Ón acest moment.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dar nu erau la vot!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Au votat da un num„r de 43 de senatori P.S.D. — nu mai mul˛i! — 5 colegi din U.D.M.R., ∫i erau prezen˛i to˛i, deci nu au folosit, de data aceasta, a∫ spune, nu au folosit cartelele, s„ ∫ti˛i.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Nu ne face˛i, c„ le d„m numele ∫i p„r„sim ∫i sala. Nu ne min˛i˛i Ón fa˛„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu v„ mint. Eu m-am uitat la colegii mei.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Nu erau Ón sal„ la vot.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
La vot erau. Dac„ vre˛i s„ v„ spun mai mult, pofti˛i! La ora 16,00 erau prezen˛i, din Grupul parlamentar Partidul Rom‚nia Mare, 25. Din Grupul parlamentar P.S.D., 20, pentru c„ plecaser„ din sal„. Din Grupul parlamentar P.D., 4, P.N.L., 6, U.D.M.R., 5.
La ora 16,10, ca s„ vede˛i c„ urm„ream, s„ ∫tiu exact c‚˛i colegi sunt Ón sal„...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnul Iorgovan unde este, domnule pre∫edinte T„r„cil„, dac„ ne prosti˛i Ón fa˛„?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P„i d‚nsul nu a fost ∫i domnul Roibu. Nici domnul Roibu nu mai este Ón sal„... pentru a fi 42.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dar domnul Iorgovan nu a fost deloc. De ce nu accepta˛i c„ a˛i gre∫it? De ce tot crede˛i c„ noi gre∫im? Avem noi interes s„ stric„m lucr„rile Parlamentului? Dumneavoastr„ le strica˛i printr-o fraud„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
De data aceasta nu ave˛i dreptate. Atunci c‚nd a˛i avut dreptate, c„ s-a votat Ón numele a 116 senatori ∫i erau prezen˛i Ón sal„ 62, era evident. Acum eu nu contest c„ poate fi un singur coleg, dar v„ spun c„ de trei ori am verificat cvorumul, dup„ ce a fost dat, ∫i am scris exact la ora respectiv„ c‚˛i colegi sunt Ón sal„.
O invit la tribun„ pe reprezentanta Grupului parlamentar P.S.D., doamna senator Maria Dobrescu.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ verifice dac„ colegii Ónscri∫i Ón lista de vot sunt prezen˛i.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, da˛i-ne un r„spuns Ón virtutea Regulamentului Senatului.
NeÓntemeiat„.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Deci contesta˛ia noastr„ este neÓntemeiat„. Deci dumneavoastr„ conduce˛i discre˛ionar ∫i abuziv Ón continuare Parlamentul. Da? ™i crede˛i c„ pute˛i rezista a∫a? V„ asigur eu c„ nu rezista˛i p‚n„ la Cr„ciun!
Eu nici nu am deschis gura. Domnul secretar v-a r„spuns, ∫i dumneavoastr„ nu ∫tiu din ce cauz„ mi-a˛i adresat mai multe apelative. Eu am spus doar c„, verific‚nd colegii care sunt Ón sal„… ∫i Ói rog s„ fac„ acela∫i lucru pe domnii secretari. Nu m-am referit la cei care au votat contra, ci la cei care au votat pentru, respectiv la independen˛i, la reprezentan˛ii grupului P.S.D. ∫i la reprezentan˛ii grupului U.D.M.R., care aveau doar 5 prezen˛i Ón sal„ ∫i 5 au votat. La voturile contra nu am f„cut nici o referire.
™i independen˛ii la fel — 5 — ∫i Pan„ e trecut la P.D. ∫i a votat da.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de comisie...
**Din sal„**
**:**
Senat... vicepre∫edinte... ∫edin˛„...
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**
M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte de Senat. M„ scuza˛i.
Pofti˛i, v„ rog s„ prezenta˛i declara˛ia politic„.
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**
Sunt impresionat„. Am emo˛ii c„ vorbesc dup„ domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
Cu pu˛in timp Ónainte de a-mi Óndrepta pa∫ii spre aceast„ sal„ a Senatului am avut o ∫ans„ ∫i o ne∫ans„, Ón acela∫i timp, ∫i cred c„ declara˛ia mea politic„ de azi — pe care mi-o construiesc pe baza a dou„ documente Ón posesia c„rora am intrat cu pu˛in timp Ónainte — este pu˛in altfel dec‚t cele pe care le-am mai f„cut cu alte ocazii.
Despre ce este vorba? Spuneam c„ am avut ∫ansa s„ intru Ón posesia unui document care m-a impresionat ∫i m-a sensibilizat Óntr-at‚t Ónc‚t mi-am propus s„ vorbesc despre el ∫i, mai mult dec‚t at‚t, s„ v„ adresez rug„mintea s„-mi permite˛i s„ dau citire c‚torva cuvinte de aici.
El Óncepe a∫a. îFrate Adriane“. Cel de-al doilea document, despre care am s„ v„ vorbesc apoi, Óncepe succint ∫i la obiect: îC„tre domnul Adrian P„unescu“. ™i ve˛i vedea dumneavoastr„ de ce am fost ∫i eu Óntr-o situa˛ie extrem de sensibil„ ∫i poate c„ ∫i dumneavoastr„ ve˛i fi sensibiliza˛i.
Primul document — îFrate Adriane“ — Óncepe a∫a: îŒ˛i mul˛umim din suflet c„ e∫ti ∫i ai fost din nou la Belgrad, Ón ora∫ele Serbiei, acolo unde sun„ ∫i r„sun„ versul t„u literar ∫i vital, unde-˛i bate pulsul ∫i inima ca un clopot Dumnezeiesc.“
Este vorba despre o felicitare pe care o prime∫te poetul Adrian P„unescu prin care este Ónc„ o dat„ felicitat pentru premiul îHrisovul Moravei“, un premiu interna˛ional primit recent ∫i despre care, Ón ˛ar„, eu nu am avut ∫ansa s„ citesc. Dar am avut, repet, ∫ansa s„ primesc aceast„ copie a scrisorii.
Œi mul˛umesc un num„r de intelectuali de marc„ din Serbia îpentru c„ ne-ai c‚ntat din gura inimii tale ∫i din creierul cosmic al t„u“ ∫i spun, Ón continuare, oamenii ace∫tia importan˛i c„ Ói doresc lini∫te ∫i s„n„tate ∫i c„ Ói doresc s„ aib„ grij„ de el ∫i Ól doresc s„ fie din nou, acolo, la Belgrad, s„ c‚nte ∫i alt„dat„.
Cel de-al doilea document despre care v„ voi vorbi ∫i care m-a sensibilizat, de fapt, prin duritatea sa ∫i prin exactitatea cuvintelor care sunt scrise — ∫i Óncepe îC„tre domnul Adrian P„unescu“ — vine din partea Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii. Œnt‚mpl„tor sau nu, cele dou„ documente sunt datate Ón aceea∫i zi, 3 octombrie 2003. Iat„ ce scrie cel de-al doilea document.
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
Procedur„!
la Petro∫ani, a dovedit c„ a capitulat Ón fa˛a problemelor cu care se confrunt„ Rom‚nia.
Noi am vrea s„-l Óntreb„m: De ce v-a˛i mai dus Ón Valea Jiului, domnule pre∫edinte Ion Iliescu, dac„ nu mai ave˛i cu ce s„-i ajuta˛i pe mineri? M„car o speran˛„ s„ le mai pute˛i oferi, dac„ altceva nu sunte˛i Ón stare. Ridic‚nd din umeri a neputin˛„, v-a˛i pierdut demnitatea de pre∫edinte.
Tot mai des, liderii Partidului Social-Democrat care descind Ón Valea Jiului Óncearc„ s„-i conving„ pe mineri c‚t de bine este pentru ei c„ acolo, Ón îValea foamei“ — este un titlu cu care, ∫ti˛i foarte bine, se m‚ndresc oamenii de acolo, datorit„ politicilor duse din 1989 p‚n„ acum —, se afl„ oameni de afaceri prosperi, puternici, ace∫tia creeaz„ locuri de munc„ etc. Acesta, probabil, este r„spunsul oficial la tot mai multe Óntreb„ri pe care ∫i le pune orice vizitator ce ajunge pentru prima oar„ Ón îValea pl‚ngerii“ — un alt nume al V„ii Jiului — ∫i are surpriza s„ constate c„ pe str„zile de acolo se afl„, totu∫i, o mul˛ime de ma∫ini de lux.
Œntr-adev„r, ar fi bine dac„ acei Ómbog„˛i˛i, acei miliardari pe care guvernan˛ii no∫tri Ói bat prietene∫te pe um„r ∫i c„rora — Óntre noi fie vorba — revizuirea Constitu˛iei le garanteaz„ averile, ∫i-ar fi construit aceste averi cinstit, prin afaceri curate. Din p„cate, doar c‚nd se Ónt‚mpl„ c‚te o nenorocire, cum au fost tragicele accidente de la Vulcan, c‚nd au pierit zeci de mineri, de nevoie, au mai fost scoase la iveal„, Ón urma unor controale mai severe, c‚te ceva din afacerile subterane.
Dar s„ nu ne Óngrijor„m, marii rechini sunt la ad„post.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Nu. V„ rog frumos! Discut„m toate procedurile dup„ ce epuiz„m declara˛iile politice, pentru c„ altfel nu mai facem program legislativ deloc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Mircea Nedelcu. Grupul parlamentar P.R.M. mai are 12 minute.
## **Din sal„**
**:**
13 minute... 14...
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vizita de lucru a Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, Ón Valea Jiului, Ón s„pt„m‚na trecut„, a fost amplu tratat„ de mass-media.
Se pare c„ domnul pre∫edinte a fost Óntrebat, direct, Ón strad„, de oameni fl„m‚nzi, dispera˛i de s„r„cia lucie Ón care Ónc„ se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ supravie˛uiasc„, unde sunt promisiunile din campania electoral„ a anului 2000. I s-au adresat cuvinte de bun sosit, precum acelea: îMurim de foame, domnule pre∫edinte! Nu avem bani de p‚ine ∫i de medicamente, domnule pre∫edinte! Nu avem bani s„ ne pl„tim Óntre˛inerea, ne dau „∫tia afar„ din cas„, domnule pre∫edinte.“
Dac„ Ón anul 2000 domnul Ion Iliescu era un veritabil social-democrat, uneori, chiar na˛ionalist, acum, Domnia sa ∫i-a schimbat registrul declara˛iilor. Œn opinia sa, statul nu mai poate, am„r‚tul, s„ sus˛in„ sau s„ fac„ ceva pentru minerit, c„ ar fi timpul ca ∫i ei, minerii, s„ se descurce cum or putea, singuri. De fapt, domnul Ion Iliescu,
Domnilor colegi, guvernan˛ii nu se bat prietene∫te pe um„r doar cu miliardarii de carton din Valea Jiului. Acela∫i gest Ól comit ∫i cu liderii de sindicate de acolo. Culmea ironiei, un ministru al Guvernului N„stase primea de la sindicate s„pt„m‚na trecut„ o diplom„ de onoare care ar reprezenta o Ónnobilare a acestuia pentru marele sprijin pe care l-ar fi acordat minerilor hunedoreni. De ce s„ ne mai mir„m? ™i Ónainte de ’89 mureau bie˛ii mineri Ón galerii, cu sutele, ∫i Ceau∫escu era miner de onoare. Ast„zi, ministrul industriilor, pentru m„surile de restructurare din Valea Jiului, dar ∫i pentru moartea a c‚torva zeci de mineri Óntre anii 2000 — 2003, a fost Ónnobilat.
Œn aceea∫i zi, un s„rman miner Ó∫i pierdea bra˛ul, cu omoplat cu tot, iar a doua zi, un altul murea Ón galerie. Iat„, deci, diploma onorific„ Ónm‚nat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu nu i-a ap„rat cu nimic. Dac„ nu ar fi tragic, ar fi comic.
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn alt„ ordine de idei, ceea ce se Ónt‚mpl„ zilele acestea Ón Rom‚nia este scandalos. Campania furibund„ Ón favoarea Constitu˛iei N„stase, pornit„ de Guvern, c„ruia i se al„tur„, cu excep˛ia Partidului Rom‚nia Mare, toate forma˛iunile politice, devine un spectacol grotesc. Vedem pe posturile de televiziune prefec˛i care afirm„, cu emfaz„, c„ au ordonat profesorilor s„ cheme p„rin˛ii la ∫edin˛e de clas„, unde s„ le explice c„ trebuie s„ venim la referendum. Ba, mai mult, afirm„ c„ vor atrage Ón aceast„ campanie vedete ale sportului ∫i scenei rom‚ne∫ti, poli˛ia ∫i — scandalos! — chiar ∫i preo˛ii.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Grupul parlamentar P.R.M. mai are 6 minute.
Invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar P.N.L., 5 minute.
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
Numai pu˛in, domnule senator. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Indiscutabil, cel mai important eveniment politic al anului se va consuma la 19 octombrie, cu ocazia referendumului.
Spun îcel mai important“, deoarece referendumul Ónseamn„ participarea Óntregii societ„˛i la un eveniment de interes major, Ón cazul de fa˛„, Constitu˛ia.
Pentru clasa politic„, dar mai ales pentru cei care organizeaz„ ∫i administreaz„ desf„∫urarea referendumului, acesta este un test extrem de semnificativ al m„surii Ón care societatea r„spunde pozitiv sau negativ la aceast„ tem„.
Organizat Ón temeiul Legii nr. 3/2000 ∫i al Legii nr. 375/2003, care oblig„ ca desf„∫urarea referendumului s„ aib„ loc la numai 30 de zile de la data aprob„rii de c„tre Parlament a proiectului de revizuire a Constitu˛iei, o prim„ dificultate major„ provine din termenul extrem de scurt Ón care popula˛iei i se cere s„ se pronun˛e prin îDa“ sau îNu“, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.
Este lesne de Ón˛eles c„ un proiect at‚t de amplu, precum o Constitu˛ie, este mai mult dec‚t dificil de explicat ∫i de Ón˛eles de c„tre toate straturile ∫i categoriile sociale.
Prima ∫i cea mai important„ problem„ a organizatorilor, a Guvernului, este, Ón primul r‚nd, asigurarea particip„rii la vot a cel pu˛in jum„tate plus unu din persoanele Ónscrise pe listele electorale permanente, conform art. 5 alin. 2 din Legea nr. 3/2000.
A doua problem„ este votul pozitiv, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ cea mai grea problem„ pe care ar putea s-o aib„ Guvernul este respingerea de c„tre popula˛ie a proiectului de revizuire.
Œn deplas„rile Ón teritoriu am constatat deja o proast„ organizare. Œn pofida prevederilor legislative ∫i a celor cinci hot„r‚ri de Guvern — Óntre Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.100/2003 ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.104/2003 —, listele electorale permanente, care trebuiau actualizate Ón termen de 5 zile de la aprobarea proiectului de revizuire, deci p‚n„ pe 28 septembrie, nu sunt nici p‚n„ Ón momentul de fa˛„ disponibile, Óntr-o form„ actualizat„, la nici una dintre prim„rii.
Afirma˛iile ministrului de interne Ioan Rus nu au, p‚n„ Ón momentul de fa˛„, acoperire. Practic, popula˛ia nu poate consulta ast„zi, 6 octombrie, listele electorale permanente.
## ™i noi v„ mul˛umim.
Œnainte de a invita la tribun„ urm„torul reprezentant al grupului parlamentar, ofer cuv‚ntul domnului senator Antonie Iorgovan.
Este o problem„ de procedur„, da?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œn˛eleg c„ bardul na˛iunii ∫i oracolul de neegalat ∫i-a Óng„duit s„ fac„ anumite afirma˛ii Ón leg„tur„ cu subsemnatul. I-a∫ aminti Domniei sale c„ exist„ ceea ce se cheam„ uzan˛„ parlamentar„. Nimeni nu s-a Óndoit p‚n„ acum de faptul c„ atunci c‚nd sunt declara˛ii politice nu trebuie s„ st„m neap„rat s„ ne ascult„m unii pe al˛ii, Ón leg„tur„ cu declara˛iile politice. De asemenea, nimeni nu s-a Óndoit p‚n„ acum — ∫i este aceast„ practic„ Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i Ón Senat —, c‚nd se adreseaz„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri, de la ora 18,00, r„m‚n c‚˛iva oameni Ón sal„. A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i la declara˛ii politice. Asta, pe de o parte.
Pe de alt„ parte, Ón ceea ce prive∫te lec˛iile de Constitu˛ie, Ómi Óng„dui s„ nu le primesc tocmai de la Domnia sa, pentru c„ i-a∫ aminti c„ d‚nsul face propagand„ Ón Parlamentul Rom‚niei pentru c„ avocatul Antonie Iorgovan ∫i-a pus mintea ∫i harul, p‚n„ la urm„, Ón slujba partidului Domniei sale, care ar fi fost o amintire dac„ eu nu m„ b„team Ón instan˛„ s„ demonstrez c„ dou„ funda˛ii nu au dreptul s„ cear„ scoaterea Ón afara legii.
I-a∫ mai aminti c„ onorariul a fost stabilit la 100.000.000 lei, din care a pl„tit doar 25.000.000 lei. Am onoarea.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu. Nu. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Este vorba de procedur„. Este vorba pe liderul de grup...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Este o chestiune personal„.
Deci Ól invit la tribun„ pe domnul senator Marius Munteanu.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Pentru unii mum„, pentru al˛ii cium„...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P„i, nu ave˛i cum s„ r„spunde˛i Óntr-o chestiune personal„. Œn momentul Ón care vi se va pomeni numele, ave˛i dreptul s„ r„spunde˛i.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Dac„ ne b„ga˛i pumnul Ón gur„, a∫a...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Aici nu-i vorba nici de pumn ∫i nici de gur„, nu v„ sup„ra˛i. A solicitat cuv‚ntul ∫i i l-am dat.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Munteanu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la un eveniment petrecut cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„, la Baveno, Ón Italia, acolo unde a avut loc Adunarea Uniunii Europei Occidentale ∫i unde un num„r de cinci senatori am participat la aceast„ adunare, ∫i se intituleaz„ îRom‚nia, un partener activ Ón realizarea conceptelor de securitate ∫i ap„rare comun„ a Europei“.
Œn perioada 22—24 septembrie a.c., la Baveno, Ón Italia, sub egida Adun„rii Uniunii Europei Occidentale s-a desf„∫urat conferin˛a cu tema îNoi scenarii pentru securitatea ∫i ap„rarea european„ comun„“ . Conferin˛a a fost axat„ pe trei probleme majore:
1. Securitatea Ón Europa ∫i stabilitatea Ón Orientul Mijlociu.
· other
1 discurs
<chair narration>
#752932. Politica extern„ ∫i cea de ap„rare comun„ Ón viitoarea Constitu˛ie european„.
· other · adoptat
102 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Numai pu˛in, domnule senator... V„ rog s„ v„ opri˛i. Adresez rug„mintea tuturor participan˛ilor la ∫edin˛a din Senat s„ p„streze solemnitatea acesteia.
V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile, stima˛i participan˛i.
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Vede˛i, domnule pre∫edinte, d„ interviu taman liderul grupului...
V„ rog s„ v„ ocua˛i locurile. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Tudor-Marius Munteanu:**
Din dezbaterile ce au avut loc a rezultat ideea c„, dup„ atentatul de la 11 septembrie 2001 ∫i ac˛iunile teroriste ce au urmat, Rom‚nia, prin Guvernul s„u, a dovedit o bun„ capacitate de analiz„ ∫i de adaptare la noile condi˛ii ap„rute pe plan interna˛ional, reu∫ind Ón scurt timp s„ aduc„ corective conceptului s„u de securitate, precum ∫i ac˛iunilor practice institu˛ionale at‚t pe plan intern, c‚t ∫i extern.
Œn spiritul ideilor ∫i concluziilor rezultate din desf„∫urarea Conferin˛ei, se poate aprecia c„ noile prevederi ale Constitu˛iei deschid Rom‚niei posibilit„˛i sporite privind parteneriatul activ la solu˛ionarea problemelor din zonele fierbin˛i ale globului.
Una dintre concluziile finale prezentate de domnul Marcel Glesener, pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale, se refer„ la necesitatea ∫i disponibilitatea Ón g„sirea unor solu˛ii general acceptate pentru eliminarea disensiunilor ap„rute Óntre unele state membre ale NATO, precum ∫i Ón cadrul Comunit„˛ii Europene privind problema irakian„, reconstruc˛ia ∫i viitorul democratic al acestei ˛„ri.
Concluzia prezentat„ de pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale are ∫i valoarea unei aprecieri, de∫i indirecte, la adresa politicii externe a Rom‚niei, care, al„turi de alte state democratice, nu a ezitat s„-∫i asume riscurile luptei Ómpotriva terorismului interna˛ional, s„ contribuie cu for˛e ∫i mijloace la men˛inerea p„cii Ón diferite zone fierbin˛i, Ón condi˛iile Ón care ˛„ri cu poten˛ial economic ∫i militar de anvergur„ au ezitat s„ se angajeze.
V„ mul˛umesc.
Da, v„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Grupul mai are 6 minute.
## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senat Ómi permit s„-mi exprim indignarea fa˛„ de modul neprofesionist Ón care a fost îcondus„“ Societatea îRoman“ — S.A. din Bra∫ov, sub administrarea, a∫ spune, direct„ ∫i special„, a A.P.A.P.S.-ului din Bucure∫ti.
Singurul rezultat concret al acestei p„guboase administr„ri a fost faptul c„, la un moment dat, oamenii nu mai ∫tiau ce s„ fac„, uzina av‚nd Ón fruntea ei ∫i un director general, ∫i un pre∫edinte de Consiliu de administra˛ie, ∫i, mai nou, ∫i un administrator special numit de A.P.A.P.S., care pasau problemele ∫i responsabilit„˛ile de la unul la altul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Œmi pare foarte r„u s„ v„ spun, dar urm„rile au fost tragice. S-a ajuns ast„zi ca societatea s„ fie adus„ Ón pragul lichid„rii, cu toate c„ personalul a fost redus de la 26.000 de salaria˛i, Ón 1990, la 5.000 Ón 2003. O simpl„ socoteal„ aritmetic„ demonstreaz„, f„r„ echivoc, socotind o familie compus„ din trei persoane, c„ cel pu˛in 63.000 de oameni au r„mas pe drumuri.
Nici m„sura foarte costisitoare ∫i mult tr‚mbi˛at„ de A.P.A.P.S., a diviz„rii S.C. îRoman“ S.A., Ón 10 module, nu a ajutat la privatizarea m„car a unei societ„˛i.
Dup„ ce muncitorii au fost min˛i˛i ∫i am‚na˛i la nesf‚r∫it, acum, Ovidiu Mu∫etescu, unilateral, ca un patron, a dispus v‚nzarea pe un euro a acestei societ„˛i unei firme malayeziene ale c„rei inten˛ii nu sunt cunoscute, uzina neav‚nd nici un contact direct cu aceasta, nici Ónainte, nici dup„ ce s-a parafat v‚nzarea.
Bomboana pe coliv„ a pus-o acela∫i Ovidiu Mu∫etescu, care a comunicat ∫i cifra de personal care va fi disponibilizat, adic„ 3.000 de oameni, care se adaug„ celor 3.475 disponibiliza˛i deja Ón lunile iunie ∫i iulie ale anului 2003.
Œn fa˛a acestei situa˛ii, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ solidaritatea cu sindicatele bra∫ovene ∫i atrage aten˛ia la modul cel mai serios Guvernului Rom‚niei ∫i primului-ministru, Adrian N„stase, c„ lui Ói revine sarcina ca, printr-o politic„ de limitare a importurilor, s„ stimuleze ∫i s„ sus˛in„ produc˛ia intern„, stop‚nd trimiterea Ón ∫omaj, chiar ∫i cu salarii compensatorii. Sumele necesare acestor salarii ar putea fi foarte bine folosite pentru finan˛area produc˛iei ∫i modernizarea tehnologiilor.
Da, mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu. Grupul parlamentar P.S.D. mai are opt minute, iar Grupul parlamentar P.R.M. mai are dou„ minute.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnilor colegi,
Domnule pre∫edinte, m„ surprinde chestiunea cu opt minute!
Dou„zeci de minute?
Este curios... ™i de ce-mi cartela˛i nedrept timpul, domnule pre∫edinte? M„ rog.
A∫ trece prin c‚teva subiecte urgente care au ajuns la mine ∫i pe care nu le pot p„stra pentru mine. Cei ce mi le-au trimis a∫teapt„.
Prefectul jude˛ului Cara∫-Severin, Enache Barbu, ∫i pre∫edintele consiliului jude˛ean, Ilie Must„cil„, adreseaz„ Senatului Rom‚niei un memoriu prin care aduc la cuno∫tin˛„ situa˛ia dificil„ Ón care se g„sesc zone Óntregi din jude˛, Valea Almajului, Clisura Dun„rii, Moldova Nou„, Herculane, Oravi˛a, care nu recep˛ioneaz„ sau recep˛ioneaz„ cu mare greutate at‚t postul na˛ional de radio, c‚t ∫i posturile regionale din Timi∫oara ∫i Re∫i˛a. Singurele posturi de radio recep˛ionate sunt str„ine.
Fac precizarea c„ Radio Re∫i˛a este un post ascultat ∫i Ón comunit„˛ile rom‚ne∫ti din Voivodina ∫i Valea Timocului, dar, ciudat, nu se poate asculta Ón zone ale Rom‚niei. Trebuie solu˛ii tehnice, urgente, pentru c„ nu este lipsit de importan˛„ s„ p„str„m pe to˛i cet„˛enii rom‚ni la o aceea∫i or„, la ora exact„ de la Bucure∫ti.
O a doua problem„, ridicat„ mie de Fabrica de materiale fotosensibile îAzomure∫“, din T‚rgu-Mure∫, produc„toare de filme radiologice, similare calitativ cu cele din import, este Ón stare de faliment ∫i pe cale de lichidare, deoarece Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate nu ∫i-a pl„tit de anul trecut o datorie de circa 55 miliarde de lei, pentru filmele livrate. Este vorba, a∫adar, de soarta unei industrii ∫i de soarta a 700 de oameni.
Doctorul astronom Harald Alexandrescu trage un semnal de alarm„ asupra inten˛iei Guvernului de a transforma Observatorul astronomic îAmiral Vasile Ursanu“ , singurul din ˛ara noastr„ deschis publicului, Ón pinacotec„.
Fac precizarea c„ pot exista temeiuri pentru orice destina˛ie a Observatorului astronomic, dar subliniez c„ acest observator func˛ioneaz„ aici de foarte mult„ vreme ∫i ∫i-a c„p„tat prestigiul meritat care l-ar feri de o asemenea transformare.
O alt„ problem„ pe care voiam s„ v-o spun, ca pe o bucurie, iat„, ambasadorul Statelor Unite la Bucure∫ti, Michael Guest, Ói adreseaz„ colegului nostru, senatorul Matei Vintil„, o scurt„ scrisoare. îAm citit Ón pres„ c„, Ónc„ o dat„, a˛i ajutat o ∫coal„, de data aceasta la Sl„tioara. M„ bucur tare mult s„ v„d astfel de exemple, de responsabiliate civic„ ∫i de aten˛ie Óndreptat„ spre nevoile tinerilor din aceast„ ˛ar„.
Din sal„
#87537## Schimb„ locomotiva.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Nu, locomotiva este mai u∫or s„ se schimbe, dar cum se schimb„? Ce pl„cu˛e se pun?
Astea pur ∫i simplu sunt maladii ale democra˛iei, sunt abuzuri fa˛„ de o via˛„ normal„. Nu asta era problema, s„ se pun„ pl„cu˛e bilingve ∫i Ón g„ri.
Cele pe care vreau s„ le spun acum sunt Óntr-adev„r, pe de-o parte, foarte frumoase, ∫i ele se refer„ la Ómprejurarea c„ exist„ o ˛ar„, numit„ Serbia, unde se mai d„ pre˛ul cuvenit spiritului, unde ziarele, de toate categoriile, Ói s„rb„toresc pe poe˛ii lumii. Am v„zut cu ochii mei, am auzit la posturile de radio ∫i televiziune s‚rbe∫ti, cu urechile mele, ce Ónsemn„ pentru Serbia prezen˛a unor scriitori din toat„ lumea la un Congres Interna˛ional al Scriitorilor ∫i m-am bucurat de protec˛ia ∫i omenia, de pre˛uirea ∫i dragostea oamenilor de cultur„ din Serbia, Ón frunte cu marii poe˛i Adam Puslojici ∫i Radomir Andrici. Ca bun coleg al dumneavoastr„, vreau s„ v„ spun c„, Óntr-o competi˛ie grea, cu ∫aizeci ∫i ceva de competitori, am fost c‚∫tig„torul primului Premiu Interna˛ional de Poezie pe care, Ón mijlocul Serbiei, Óntr-o Serbie Ónc„ r„nit„, l-am primit: îHrisovul Moravei“.
Unul dintre cei cu care aveam de luptat, f„r„ s„ ∫tiu, pentru c„ au luptat c„r˛ile, nu eu, e unul dintre competitorii la Nobel, altul — am r„mas trei Ón final„ — era un poet rus valoros care venise acolo cu un dar extraordinar pentru literatura s‚rb„, ∫i anume prima Antologie a poeziei s‚rbe Ón limba rus„.
Am Ónvins. ™i m-a Ónvins, pe de alt„ parte, o pneumonie destul de dur„, pe care sper s„ nu o dau ca pe o veste bun„ du∫manilor mei. Iar atmosfera Ón Serbia este extraordinar„, ∫i faptul c„ exist„ preocupare pentru
poezie, faptul c„ s-au g„sit ∫i bani pentru premii, s-au g„sit bani pentru drumul prin interiorul Serbiei, toate astea vorbesc despre un popor cu voca˛ie spiritual„, fa˛„ de care va trebui s„ manifest„m aceea∫i iubire ca ∫i p‚n„ acum. Semnalez ∫i excelenta presta˛ie a ambasadorului Rom‚niei la Belgrad, intelectual real, profesorul ™tefan Gl„van, precum ∫i implicarea t‚n„rului consilier cultural Octavian Roma∫canu.
C‚nd am ajuns acas„, bolnav, foarte bolnav, ∫apte sau opt scriitori Ómi trimiseser„ o telegram„ foarte cald„ de la Belgrad, iar C.N.S.A.S.-ul Ómi trimisese aceast„ veste groaznic„, ∫i anume c„, de-a lungul vie˛ii mele literare, primii trei informatori ai mei, erau Haralambie Gr„mescu (un remarcabil traduc„tor) sub pseudonimul Anghel Anghelescu, Stelian Diaconescu, cu numele conspirativ Arthur ∫i cu pseudonimul literar Ion Caraion, un mare poet rom‚n, un mare poet rom‚n, ∫i ™tefan Popa (cu numele conspirativ Gogu Ivan) ∫i cu pseudonimul literar ™tefan Augustin Doina∫, f„r„ Óndoial„, unul dintre clasicii literaturii rom‚ne din a doua parte a secolului XX.
**:**
Sunte˛i nedrept!
Eu sunt nedrept c„-l Ón˛eleg ∫i c„ pun r„ul pe seama epocii?
V„ rog frumos, domnule senator, Radu F. Alexandru, s„-l l„sa˛i pe domnul senator s„-∫i expun„...
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Dragul meu Radu, eu nu am spus nimic mai mult dec‚t ce este aici, eu am spus doar c„ e straniu c„ un mare scriitor a fost pus Ón condi˛ia de a ajunge s„ scrie Ón secret aceste turn„torii despre colegi mai tineri.
Mai mult dec‚t at‚t, dac„ ˛i se pare c„ sunt nedrept, Ó˛i reamintesc: eu, Ón fiecare sear„ a vie˛ii mele de Cenaclu îFlac„ra“, difuzam Ón r‚ndurile marelui public poezii de ™tefan Augustin Doina∫. îMistre˛ul cu col˛i de argint“ a intrat Ón manualele ∫colare prin Cenaclul îFlac„ra“.
Vreau s„ precizez, Radu F. Alexandru: dac„ a∫ fi pus Ón situa˛ia de a vorbi despre îMistre˛“ , acum, ∫tiind chestiunea asta trist„, c„ Doina∫, ca informator, m„ avea Ón grij„, l-a∫ l„uda din nou, pentru c„ eu cred c„ Doina∫ a fost ∫i r„m‚ne un mare poet, dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ m„ lase indiferent faptul c„ a ajuns, prin concursul de Ómprejur„ri politice, prin toate ced„rile de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 natur„ general„, prin folosirea de c„tre cei care se ocupau cu asta a sl„biciunilor lui personale, s„-mi fac„ mie r„u. ™i asta ar fi fost cum ar fi fost, Ónainte de 1990, dar chiar Ón acest Senat, Ón vremea nou„, s-a Ónt‚mplat ca omul s„ fie c‚teodat„ nedrept cu mine, din aceast„ perspectiv„, s„ fie exigent cu biografia mea ∫i s„ aib„ aerul c„ m„ acuz„ pe mine de fapte pe care dumnealui le-a s„v‚r∫it.
Eu v„ reamintesc unora dintre dumneavoastr„, altora v„ spun: venea aici, Ón fiecare ∫edin˛„ de Senat, un domn, Veti∫anu, care acuza pe domnul Corneliu Vadim Tudor ∫i pe Adrian P„unescu de toate lucrurile cu putin˛„, pentru ca s„ afl„m, Ón urm„ cu doi ani, c„ era informator de securitate. Sigur c„, Ón cazul acela, nu am ce regreta, pentru c„ nu-i pot identifica existen˛a literar„, dar Ón cazul lui Caraion, de exemplu, am ce regreta, pentru c„ Ion Caraion este un mare poet, Caraion este un om cu o oper„ at‚t de tensionat„, at‚t de convulsionat„, at‚t de convulsionat„ ∫i cu o via˛„ at‚t de complicat„, Caraion a fost condamnat ∫i la moarte, nu am dreptul s„-l judec ∫i nu o voi face niciodat„. Dar g‚ndi˛i-v„ la tot acest complex de Ónt‚mpl„ri.
Sunt absolut consternat. Iar faptul c„, Ón finalul scrisorii pe care o primesc, mi se spune: îŒn privin˛a celorlal˛i informatori, v„ comunic„m faptul c„ investiga˛iile noastre vor continua“, pentru mine este groaznic. Œnseamn„ c„ vor fi ∫i alte surprize. Sunt oameni la care m„ a∫teptam, de care eu ∫tiam c‚teva ceva, dar de ™tefan Augustin Doina∫, pe care l-am privit ca pe un clasic ∫i pe care Ól privesc Ón continuare ca pe un clasic, nu mi-am Ónchipuit niciodat„ c„ poate avea sl„biciunea grav„ de con∫tiin˛„ de a se ocupa, Ón acest mod, de ni∫te colegi mai tineri. Pentru c„ Doina∫ nu m„ turna pe mine, Adrian P„unescu cel de azi, omul care poate s„ se apere, erau chestiuni pe care nu le ∫tiam, nu aveam s„ le ∫tiu niciodat„, dac„ nu insista e∫ichierul politic, printr-o anumit„ parte a lui, s„ se dea Ón vileag aceste lucruri, Doina∫ Ól turna pe P„unescu cel lipsit de ap„rare ∫i de suspiciuni.
## V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Mihail Lupoi pentru dou„ minute, apoi domnul senator Traian Rece pentru trei minute.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Mihail Lupoi:**
Domnilor colegi,
Am s„-mi Óncep alocu˛iunea prin a v„ ar„ta ce publica un ziar de ast„zi: îGuest ∫i Vadim, lupt„tori anticorup˛ie“ Nu este Ón îRom‚nia Mare“, v„ asigur, este chiar îNew York Times“, un prestigios cotidian.
Vreau s„ v„ spun asta pentru c„ atitudinea grupului nostru se referea exact la corup˛ie ∫i la principiul c„ îPe∫tele de la cap se stric„“ ∫i nu vrem s„-l cur„˛„m de la coad„.
Dac„ domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ are ast„zi alte principii dec‚t joi, Ón˛eleg cu bucurie c„ votul de joi a fost perfect valabil, iar num„r„toarea de dup„ vot nu are nici o relevan˛„, ∫i c„, Ón acce∫i m„sur„, constatarea noastr„ de ast„zi, de dup„ vot, referitoare la prezen˛„ vorbe∫te de la sine, sper c„ nu ve˛i transforma Senatul Rom‚niei Ón Senatul SRL, Ón care nu conteaz„ cine ∫i cum voteaz„, ci conteaz„ cine conduce ∫edin˛a.
Œmi pare r„u c„ domnul Antonie Iorgovan s-a referit cu regret la atitudinea d‚nsului privitoare la Partidul Rom‚nia Mare Ón via˛a politic„ a ˛„rii. Noi am Ón˛eles gestul d‚nsului de a ap„ra prezen˛a acestui partid Ón via˛a politic„ ca un gest de a ap„ra democra˛ia cucerit„ cu s‚nge Ón ’89 ∫i pe care ne str„duim cu to˛ii, sper, Ómpreun„, indiferent de opiniile noastre politice, s„ o ap„r„m Ón acest for al ˛„rii, ∫i c„ atitudinile dictatoriale ∫i furtul la vot, pentru c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat este un furt, nu se va mai repeta.
Vreau s„ v„ atrag aten˛ia, colegial, c„ Partidul Rom‚nia Mare nu va mai tolera aceste atitudini abuzive Ón conducerea ∫edin˛elor de plen ale Senatului ∫i c„ vom veghea la regularitatea votului ∫i la corectitudinea lui. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc pentru toleran˛a pe care o manifesta˛i Ón discursul pe care l-a˛i prezentat ast„zi.
Œn realitate, dac„ a˛i fi studiat lista de vot, a˛i fi v„zut c„ to˛i colegii P.S.D. senatori, prezen˛i Ón sal„, au votat, deci respectiv doar 43 de senatori, ∫i nu este greu s„ consulta˛i lista, ve˛i observa c„ Ón sal„ nu erau dec‚t 25 de senatori P.R.M. ∫i au votat 32, dac„ vre˛i s„ v„ spun, ∫i sigur c„ am fost tolerant pentru c„ nu am f„cut aceast„ precizare de la Ónceput, c„ au votat 8 colegi liberali, c„ au votat 5 colegi de la P.D., 4 contra, unul pentru, au votat 5 independen˛i.
Din sal„
#98222Au votat corect.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003
Da, am spus c„ au votat Ón mod corect cei care erau prezen˛i Ón sal„ ∫i c„ de aceast„ dat„ a˛i fost Óntr-o grav„ eroare.
V-a˛i scris discursul pentru joia viitoare ∫i l-a˛i pronun˛at luni. Asta este, pentru c„ to˛i cei care au votat ast„zi au fost prezen˛i Ón sal„, cu o excep˛ie, oamenii dumneavoastr„ care a˛i crezut c„ vor fi prezen˛i ∫i nu au fost.
Deci, din cei 32 au fost 25 atunci c‚nd a˛i venit Ómpreun„ cu domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
A doua chestiune, sigur c„ eu nu m„ erijez Ón cunosc„tor al regulamentului, dar atunci c‚nd afirma˛i c„ o conducere de ∫edin˛„ este neregulamentar„, v„ adresez rug„mintea doar s„-mi spune˛i care alineat ∫i care articol l-am Ónc„lcat, pentru c„, altfel, nu am cum s„ v„ dau crezare atunci c‚nd vorbi˛i la general.
A treia chestiune. Sigur c„ dac„ dumneavoastr„ a˛i consulta regulamentul, a˛i vedea c„ ave˛i dreptul s„ lua˛i cuv‚ntul Óntr-o problem„ o singur„ dat„, nu a∫a cum o face˛i Ón mod constant, Óncerc‚nd s„ bloca˛i programul legislativ, vorbind de c‚tre 10 ori.
V„ mul˛umesc. V„ invit s„ v„ ocupa˛i locul.
Este vorba despre procedur„, domnule pre∫edinte. Œn ∫edin˛a Biroului permanent s-a hot„r‚t c„ legile organice se voteaz„ joia ∫i nu lunea.
Domnule senator...
E vorba de procedur„, la care am dreptul s„ vorbesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnule senator, v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere. Sigur c„ vom discuta aceast„ chestiune atunci c‚nd ve˛i solicita cuv‚ntul, dar, p‚n„ atunci, nu l-a˛i solicitat nici ast„zi.
Deci, stima˛i colegi, am Ónc„lcat programul legislativ doar cu 35 de minute ∫i sigur c„ din vina exclusiv„ a Senatului, pentru c„ nu au Ónceput lucr„rile atunci c‚nd trebuia. M„ bucur c„ sunt prezen˛i reprezentan˛ii Executivului Ón sal„. V„ adresez rug„mintea s„ mai ascult„m ultimul coleg, 3 minute, at‚t au r„mas...
## **Domnul Traian Rece**
**:**
Nu pot s„-mi prezint declara˛ia Ón 3 minute.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, nu, v„ rog frumos. Multe se pot face Ón 3 minute.
## **Domnul Traian Rece**
**:**
A˛i oferit minute Ón plus...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu am oferit nici o secund„ Ón plus nim„nui. Doar am Ónceput ∫edin˛a mai t‚rziu dec‚t trebuia. V„ rog, Ón 3 minute, s„ prezenta˛i interven˛ia.
## **Domnul Traian Rece**
**:**
Domnule pre∫edinte, nu mi se pare normal ca ...
Aici nu e vorba de normal sau anormal... Acesta este timpul rezervat Grupului parlamentar P.S.D. Ave˛i cuv‚ntul!
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Distinse doamne ∫i onora˛i senatori,
M„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ cere scuze, nu cu lacrimi Ón ochi, nu cu umilin˛„ pref„cut„, nu cu un z‚mbet pervers Ón col˛ul gurii, ci cu str‚ngere de inim„ ∫i cu un gust amar Ón suflet, cu gravitate, cu maxim de respect datorate Senatului Rom‚n, cu deplin„ responsabilitate, onestitate, verticalitate moral„ ∫i Óncredere Ón aceast„ institu˛ie suprem„ a statului de drept, Parlamentul.
De ce doresc s„ v„ cer scuze dumneavoastr„ ∫i, totodat„, folosindu-m„ de prilej, tuturor cet„˛enilor care m-au votat, care au crezut Ón mine ∫i care m-au Ónvestit cu Óncrederea, speran˛ele ∫i dorin˛ele lor pentru a-i reprezenta, a le promova ∫i ap„ra interesele Ón forul legislativ suprem al acestei ˛„ri?
Doresc s„ v„ cer scuze pentru c„ Ómpreun„ cu Domniile voastre nu am precupe˛it nimic din fiin˛a mea pentru a lucra spre binele acestei ˛„ri Óntr-o perioad„ istoric„, extrem de complicat„, de tensionat„, uneori chiar confuz„, dar Óntotdeauna Óncrez„tor Ón viitorul Rom‚niei.
Doresc s„ le cer scuze colegilor din P.S.D. pentru c„ am r„spuns prezent la toate sarcinile de partid, c„ mi-am asumat un complex ∫i Óndr„zne˛ program de guvernare, pentru c„ nu am precupe˛it nimic pentru transpunerea acestuia Ón fapte, convins fiind c„ este elaborat pentru bun„starea cet„˛enilor mei, pentru integrarea ˛„rii mele Ón marea familie a na˛iunilor democrate europene, acolo, unde, repet, sunt convins c„ ne este locul.
Trebuie, probabil, s„ trec peste... pentru c„ timpul este Ón defavoarea mea.
Doresc s„ v„ cer scuze c„ f„r„ voia mea am ajuns protagonistul acerbei lupte Ómpotriva corup˛iei din Rom‚nia, fiind distribuit Óns„ Ón rolul principal negativ, domin‚nd cu cinism, indiferen˛„ ∫i rapacitate hulpav„ topul celor mai mari ∫arlatani, escroci, evazioni∫ti fiscali din aceast„ ˛ar„. Terifiant„ imagine de Frankestein a ingineriilor financiare care, prin reverbera˛ie, maculeaz„ nu numai imaginea acestei respectabile institu˛ii, a onorabilelor dumneavoastr„ persoane, ci ∫i a Óntregii ˛„ri. Pentru c„ a∫a au catadicsit unii ziari∫ti superiori ai presei din Rom‚nia zilelor noastre, superone∫ti profesioni∫ti ai gazet„riei, imacula˛i cet„˛eni rom‚ni. De ce au decis a∫a, ∫i nu altfel? Simplu, fiindc„ un Bosinceanu, om de afaceri, onest devalizator al economiei rom‚ne∫ti, cinstit evazionist fiscal, mare armator, Ón flota sa afl‚ndu-se ∫i cruci∫„torul Bl„nculescu, s„ m„ desfiin˛eze. De ce? Pentru c„ m-am opus ca acesta s„ continue distrugerea economiei const„n˛ene, m-am opus ca acesta s„ cumpere ™antierul Naval Constan˛a, lucru care l-a sup„rat foarte tare pe Bl„nculescu, care m-a ∫i amenin˛at la sf‚r∫itul acelei ∫edin˛e. Ast„zi, din fotoliul de ministru, iat„, Ó∫i Óndepline∫te amenin˛„rile Ómpotriva mea, dup„
V-a∫ ruga s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i.
V„ rog?
V-a∫ ruga s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i, Óntruc‚t v-am oferit peste timpul care a r„mas de la grup Ónc„ trei minute.
Domnule pre∫edinte, este o relatare...
™tiu c„ este o chestiune foarte important„, dar, v„ rog, Óncerca˛i s„ concluziona˛i. Doar chestiunile importante v„ rog s„ le spune˛i.
E p„cat, totu∫i, c„ nu-mi da˛i voie s„ continui...
Nu sunt eu de vin„, colegii dac„ au epuizat timpul, eu ce s„ v„ fac...
Da. A∫ vrea s„ finalizez, domnule pre∫edinte, poate v„ deranjeaz„ aceste lucruri pe care vi le spun...
Nu m„ deranjeaz„ pe mine...
## **Domnul Traian Rece:**
Stima˛i colegi senatori, iat„ faptele Ón succesiunea lor. Œmi cer scuze c„ nu mi se d„ voie s„ le spun pe toate. Iat„ de ce am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ v„ cer iertare. Pentru c„ nu credeam c„ Ón Rom‚nia de ast„zi,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 la 14 ani de la revolu˛ie, s„ fie posibil a∫a ceva, s„ se petreac„ asemenea mizerii, s„ se Óncalce legea cu bun„ ∫tiin˛„, s„ fie manipulate institu˛ii ale statului de c„tre demnitari, s„ trimi˛i oameni Ón pu∫c„rie sau la moarte cu s‚nge rece doar pentru c„ nu am acceptat s„ fur, s„ dau Ón cap, s„ m„ lingu∫esc, s„ dau ∫pag„, mit„, ciubuc, ∫per˛. Ce-mi r„m‚ne de f„cut acum? Am s„ v„ rog s„-mi r„spunde˛i Domniile dumneavoastr„. Eu solicit doar instituirea unei comisii speciale senatoriale, conform art. 61 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, care s„ cerceteze Óntreaga mea activitate, afacerile care se deruleaz„ prin firma la care sunt ac˛ionar. Acela∫i lucru Ól solicit ∫i din partea Pre∫edin˛iei Rom‚niei. Poate numai a∫a, sper, Óntr-un t‚rziu, adev„rul va triumfa, poate numai pe aceast„ cale va avea cineva curajul s„-l rosteasc„: Traian Rece nevinovat, dar sacrificat la ordin politic. Altfel, nu-mi r„m‚ne de f„cut dec‚t s„ abandonez totul, s„ solicit azil politic. Nu ∫tiu unde, pe o insuli˛„ Ón Pacific, Óntr-un iglu sau undeva Ón imensitatea Saharei, sau — de ce nu? —, Ón mod oficial solicit, ast„zi, domnului ambasador Michael Guest, azil politic Ón Statele Unite ale Americii.
Deocamdat„, Ómi cer scuze Ón fa˛a dumneavoastr„, distin∫i colegi senatori, c„ sunt senator rom‚n.
Deocamdat„ Ómi cer scuze c„ ast„zi demisionez din P.S.D.
Deocamdat„ Ómi cer scuze c„ r„m‚n social-democrat, dar Óntr-un alt club — P.D.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. ™i eu v„ mul˛umesc pentru interven˛ie.
Stima˛i colegi, ca o ironie a sor˛ii, Ón momentul Ón care r„m„seser„ doar trei minute din timpul afectat Grupului parlamentar P.S.D., Ól rugam pe domnul senator Traian Rece s„ Óncerce s„-∫i prezinte interven˛ia Ón aceast„ perioad„, Ón acel moment, din partea staffului Senatului mi se aducea un document Ónregistrat cu nr. 1/623 din 6.X.2003, cu obliga˛ia, potrivit prevederilor art. 169 alin. (5) din Regulamentul Senatului, s„ o prezint public.
Deci: îDomnului senator Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului.
Am onoarea s„ v„ Ónaintez cererea de ridicare a imunit„˛ii parlamentare ∫i autorizarea trimiterii Ón judecat„ a domnului senator Rece Traian, cerere formulat„ la solicitarea Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, conform prevederilor art. 69 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 169 alin. (5) din Regulamentul Senatului.
Cu deosebit„ considera˛ie, ministrul justi˛iei Rodica Mihaela St„noiu“.
Se anexeaz„ la aceast„ solicitare Dosarul penal nr. 453/P/2001, av‚nd 6 volume con˛in‚nd 2.355 de file, al Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
Deci, potrivit prevederilor regulamentului, pre∫edintele Senatului, Ón cazul Ón spe˛„ subsemnatul, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„ — pentru c„ trebuia s„ fac acest lucru Ón ∫edin˛„ public„ —, aduce cererea la cuno∫tin˛a senatorilor Ón ∫edin˛„ public„, dup„ care o trimite de
Óndat„ Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri spre examinare, care va stabili dac„ a fost sau nu a fost f„cut„ Ón scopul de a-l abate pe senator de la exerci˛iul func˛iei sale.
Hot„r‚rea comisiei ∫i Óntreaga procedur„ — dumneavoastr„ o cunoa∫te˛i — este Ónscris„ Ón Constitu˛ie ∫i Ón Capitolul IV — Sec˛iunea a I-a, care vizeaz„ imunitatea parlamentar„.
Regret c„ am fost nevoit s„ fac aceast„ precizare Ón plen, dar am f„cut-o Ón conformitate cu Regulamentul Senatului ∫i cu dispozi˛iile primite din partea pre∫edintelui Senatului.
Stima˛i colegi senatori, se pare c„ mai avem extrem de pu˛in timp pentru dezbateri parlamentare. Intr„m Ón punctul urm„tor din ordinea de zi.
Vot · approved
Probleme organizatorice. Aprobarea de c„tre plenul Senatului a solicit„rii Biroului permanent ca Ón perioada 13—17 octombrie a.c. domnii senatori s„-∫i desf„∫oare activitatea numai Ón circumscrip˛iile electorale
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional Phare 2002, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002.
O invit pe doamna ministru Hildegard Puwak s„ prezinte punctul de vedere al Executivului.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.
## **Doamna Hildegard Carola Puwak** _— ministrul integr„rii europene_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn decembrie 2002, Uniunea European„, Ón cadrul Programului de ajutor tehnic pentru preg„tirea ˛„rilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 candidate Ón vederea ader„rii a alocat Rom‚niei 265 milioane de euro pentru urm„toarele subprograme — criterii politice, criterii economice, Ónt„rirea capacit„˛ii administrative, Óndeplinirea obliga˛iilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar, coeziune economic„ ∫i social„ ∫i finan˛„ri pentru ini˛iative ∫i programe comunitare.
Practic, aceast„ sum„ trebuie contractat„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004, iar pl„˛ile se vor face, pentru unele componente, ∫i Ón anul 2005.
A∫ vrea s„ remarc, Ón mod deosebit, c‚teva elemente care ˛in de: educa˛ie ∫i preg„tire tehnic„ ∫i profesional„, infrastructur„ regional„ ∫i local„, infrastructur„ Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii, alte elemente care ˛in de reforma Ón Ónv„˛„m‚ntul tehnic ∫i profesional. V„ rog s„ aproba˛i proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei.
## V„ mul˛umesc, doamna ministru.
Invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Domnule pre∫edinte,
Cu aviz favorabil din partea Comisiei pentru politic„ extern„, comisia noastr„ a adoptat, cu unanimitate de voturi raport favorabil, f„r„ amendamente, fapt pentru care supunem spre dezbaterea ∫i aprobarea plenului proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale?!
Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ observa˛i c„ nu exist„ amendamente ∫i, Ón conformitate cu Regulamentul Senatului, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu, se supun unui singur vot Ón Senat. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot!
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 79 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, raportul comisiei sesizate Ón fond ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu, au fost aprobate de plenul Senatului.
Punctul 4 Ón ordinea de zi — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, referitor la Programul Phare 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.
Comisia sesizat„ Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
## V„ mul˛umesc.
Este vorba de un memorandum de finan˛are Ón ceea ce prive∫te cooperarea rom‚no-ungar„ prin care se rea-
lizeaz„ obiective de investi˛ii care privesc tipuri de re˛ele de infrastructur„, puncte de vam„, c„i ferate, electricitate, ∫osele. Aceste proiecte, care sunt Ón domeniul infrastructurii, al trecerii frontierei, dezvoltare economic„ sau fonduri pentru proiecte mici, comune, sunt proiecte îÓn oglind„“ ∫i a∫ vrea s„ le numesc pe cele din Rom‚nia. Œn cadrul dezvolt„rii infrastructurii, este vorba de trecerea de cale ferat„ Ón Satu Mare, la Petea, dezvoltarea economic„ are Ón vedere Centrul interna˛ional de expozi˛ii ∫i t‚rguri, Arad, iar fondul pentru proiecte mici, comune, sunt finan˛„ri Ón valoare de 500 milioane de euro.
V„ rog s„ ave˛i amabilitatea s„ aproba˛i proiectul de lege, cu termenele care sunt men˛ionate, de contractare — 30 noiembrie 2004, except‚nd Satu Mare, 30 noiembrie 2005.
## V„ mul˛umesc.
Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte ™tefan Viorel. V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
De asemenea, comisia noastr„ a adoptat raport favorabil. Fac precizarea c„ s-au primit avize favorabile, de asemenea, din partea Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Av‚nd Ón vedere acestea, supunem spre dezbatere ∫i aprobare plenului proiectul de lege, Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nefiind interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu sunt amendamente. Caracterul legii este de lege ordinar„ ∫i supun, printr-un singur vot, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 83 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2003 au fost aprobate.
V„ mul˛umesc.
La punctul 5 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, referitor la Programul Phare 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie.
Raportor, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru Hildegard Puwak.
## V„ mul˛umesc.
Este vorba de proiecte similare, Ón cooperare cu Bulgaria, la Ómbun„t„˛irea infrastructurilor locale ∫i transna˛ionale, punctul de control ∫i trecere a frontierei cu feribotul la Turnu-M„gurele—Nicopole, protec˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 mediului, dezvoltarea unui sistem de control, monitorizarea aerului pentru emisiile cauzate de trafic ∫i surse sta˛ionare Ón regiunea de grani˛„ bulgaro-rom‚n„ ∫i acela∫i front comun de proiecte mici. Valoarea pentru rela˛ia cu Bulgaria este de 8 milioane de euro, cu o cofinan˛are de la bugetul de stat al Rom‚niei de aproape 3 milioane de euro.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule pre∫edinte, punctul de vedere al comisiei.
Domnule pre∫edinte,
™i Ón leg„tur„ cu acest proiect, comisia noastr„ a adoptat raport favorabil. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, fapt pentru care supunem spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege, Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nu sunt interven˛ii, nu sunt formulate amendamente de c„tre colegii senatori.
Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.
Vot · approved
Probleme organizatorice. Aprobarea de c„tre plenul Senatului a solicit„rii Biroului permanent ca Ón perioada 13—17 octombrie a.c. domnii senatori s„-∫i desf„∫oare activitatea numai Ón circumscrip˛iile electorale
La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendaera pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Din partea Executivului, cine sus˛ine proiectul de lege? V„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Vasile Dudu** _— director adjunct al Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„_ **:**
Œn ∫edin˛a din 20 martie 2003, Guvernul Rom‚niei, analiz‚nd nota Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ de dotare cu tehnic„ ∫i materiale pentru cre∫terea securit„˛ii obiectivelor din competen˛„, a aprobat achizi˛ia a dou„ por˛i detectoare de explozibil. Ca urmare, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 380/2003 s-a suplimentat bugetul Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ la titlul îCheltuieli de capital“ cu suma de 12 miliarde lei, din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului. Trec‚nd la prospectarea pie˛ei ∫i declan∫area procedurii de achizi˛ie public„, s-a constatat c„ aceast„ sum„ este insuficient„, respectiv, nu ajunge pentru plata TVA-ului. Œn acest context, av‚nd Ón vedere imperativul asigur„rii securit„˛ii obiectivelor, s-a emis Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 79/2003
pentru suspendarea pe termen de 270 de zile a pl„˛ii TVA-ului aferent achizi˛iei tehnice men˛ionate, ordonan˛„ pe care v„ rog s„ o adopta˛i.
Da, v„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al comisiei.
Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ a adoptat raport favorabil, f„r„ amendamente, cu majoritate de voturi.
Fac precizarea c„ am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, supunem spre dezbaterea ∫i aprobarea plenului proiectul de lege, Ón forma transmis„ de ini˛iator, f„r„ amendamente.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale?
Nu sunt interven˛ii. Nu sunt nici amendamente.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, printr-un singur vot, at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i. Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.
Cu 85 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, plenul Senatului a aprobat raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2003.
Punctul 8 din ordinea de zi — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea de∫eurilor industriale reciclabile. Adoptat de Camera Deputa˛ilor.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Din partea ini˛iatorului, cine este prezent?!
## **Domnul Petru Lificiu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este vorba de reducerea fenomenului de infrac˛ionalitate la comercializarea metalelor neferoase ∫i a aliajelor neferoase.
D„m un singur exemplu — numai la Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, societ„˛ile de Ómbun„t„˛iri funciare num„r„ peste 4.000—4.500 de sta˛ii de pompare care au Ón dotare astfel de aliaje ∫i metale neferoase.
Este prelungirea cu doi ani a ordonan˛ei care a redus fenomenul de infrac˛ionalitate.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte Doru B„dulescu, c„ruia Ói ∫i urez îLa mul˛i ani!“, Ón numele colegilor senatori...
... al„turi de ceilal˛i colegi care Ó∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 serbeaz„ ziua ast„zi ∫i Ól rog ca Ón numele Comisiei economice ∫i Comisiei pentru s„n„tate, tineret, ecologie ∫i sport s„ prezinte raportul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc ∫i pentru ur„ri.
Fa˛„ de cele prezentate propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente. Men˛ionez c„ nu este vorba dec‚t de o extindere p‚n„ la 31 decembrie 2005.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nu sunt interven˛ii.
Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.
Vot · approved
Probleme organizatorice. Aprobarea de c„tre plenul Senatului a solicit„rii Biroului permanent ca Ón perioada 13—17 octombrie a.c. domnii senatori s„-∫i desf„∫oare activitatea numai Ón circumscrip˛iile electorale
La punctul 9 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2003 privind transferul pachetului de ac˛iuni al Societ„˛ii comerciale îClujana“ S.A., Cluj-Napoca, din proprietatea privat„ a statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Cluj ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj.
Vota˛i dumneavoastr„ o lege organic„, domnule secretar de stat?! C„ v„d c„ ave˛i o problem„!
Da, v„ rog, comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru privatizare, domnul pre∫edinte Carol Dina.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Teodor Bobi∫** _— secretar de stat_
## _Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œmi cer scuze pentru interven˛ia de mai Ónainte.
Pentru revitalizarea Societ„˛ii comerciale îClujana“ ∫i pentru men˛inerea m„rcii îClujana“, recunoscut„ pe pia˛a extern„, s-a elaborat prezenta ordonan˛„, prin care se transfer„ pachetul de ac˛iuni de˛inut, Ón numele statului, la Societatea Comercial„ îClujana“ S.A., din portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietaeta privat„ a jude˛ului Cluj ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj. Consiliul Jude˛ean Cluj a solicitat transferul acestor ac˛iuni, afirm‚nd importan˛a ∫i viabilitatea acestui proiect, Ón considerarea consecin˛elor economice ∫i sociale ce decurg din aceast„ m„sur„.
V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege, Ón forma pe care am prezentat-o, f„r„ amendamente.
Da, v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl rog pe domnul pre∫edinte Carol Dina s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru privatizare.
## Domnule pre∫edinte,
Analiz‚nd prezentul proiect de lege, Comisia pentru privatizare, de∫i a constatat c„ transferul pachetului de ac˛iuni de la un proprietar la altul nu rezolv„ revitalizarea societ„˛ii îClujana“, cu majoritate de voturi, a adoptat raport favorabil.
Preciz„m c„ senatorii Partidului Rom‚nia Mare ∫i-au exprimat serioase rezerve fa˛„ de viabilitatea transferului societ„˛ii îClujana“ la Consiliul Jude˛ean Cluj.
Prin natura dispozi˛iilor sale, legea are caracter ordinar.
Da, v„ mul˛umesc. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, domnul senator P„curariu, apoi domnul senator Bindea.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
îClujana“ este un exemplu a ceea ce s-a Ónt‚mplat dup„ 1992, c‚nd o societate d„ faliment, Ón primul r‚nd, ca urmare a fenomenului de îc„pu∫are“, a acelor SRL-uri care au aprovizionat ∫i au desf„cut produc˛ia îClujanei“ ani de zile, profitul a r„mas Ón buzunarul acestora, iar societatea s-a Óndreptat, Ón mod sigur, c„tre faliment. Sunt acolo gre∫eli manageriale grave, import de piei din Canada, tot ce vre˛i, un act managerial discutabil, cazuri de concuren˛„ neloial„, tot ce vre˛i ... ∫i, practic, nu s-a Ónt‚mplat nimic. Nu avem nici un vinovat. Œn 1999 s-au dat bani, de c„tre Parlamentul Rom‚niei, Ón Óncerc„ri de salvare a acestei societ„˛i, toate Óns„ f„r„ rezultat. Pe lista celor care au fost consulta˛i Ón cadrul dezbaterilor sunt doi fo∫ti directori, din perioada 1992—2000, Sabin Pop ∫i Mihai Mih„ie∫ ∫i a∫a mai departe.
Problema pe care eu v-o pun, acum, dumneavoastr„ este c„, din materialul prezentat, Ón prima organizare judiciar„ s-au creat 28 de unit„˛i de afaceri, din care, Ón decursul timpului, s-au v‚ndut 14.
Œntrebarea pe care eu o pun — ∫i, probabil, ar fi trebuit ca Ón acest material, ca s„ m„ conving„ s„ votez acest proiect de lege, care prive∫te, dac„ vre˛i, chiar via˛a ora∫ului Cluj-Napoca — este: care era planul de afaceri care d„ cea mai mic„ garan˛ie c„ aceast„ fabric„ are ∫anse de a se reporni f„r„ s„ mai arunc„m 22 de miliarde de lei, bani publici, Ón aceast„ fost„ gaur„ neagr„?
Œntrebarea pe care a∫ pune-o — ini˛iatorul este jurist ∫i nu ∫tiu ce o s„ poat„ s„-mi r„spund„ — este: care sunt acele comenzi cu desfacere cert„, pe care le are combinatul, Ón situa˛ia Ón care ce a fost bun din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 combinat s-a v‚ndut? Sunt acolo o serie de f„bricu˛e care func˛ioneaz„ ∫i stau pe picioarele lor. Ce a r„mas, Ón rest, s-a furat. E acolo un dezastru, dac„ vre˛i.
Œntreb pe pre∫edintele comisiei: s-a Óntrebat, c‚t de c‚t, dac„ mai exist„ un inventar acolo care s„ permit„ un transfer de proprietate, care s„ se poat„ Óncadra Ón prevederile legale din Rom‚nia?
Deci din acest punct de vedere, 22 de miliarde de lei, pe care consiliul jude˛ean le investe∫te Ón aceast„ mic„ afacere, care, dac„ vre˛i, este doar o chestiune de imagine a partidului de guvern„m‚nt, noi, marii salvatori, dup„ ce, Ón 1995, ∫i poate colegul, fostul prefect de atunci, Grigore Zanc, ne r„spunde cum a fost posibil ca Óncercarea firmei îBrown“ , celebrul concern de sateli˛i, de a cump„ra acest combinat, a pierdut Ón fa˛a unei anoste firme numit„ îSaltum“ ? Ar mai fi de spus ∫i alte lucruri, asta a avut pile ∫i pe vremea noastr„, a derulat, la un moment dat... era Fondul de solidaritate ∫i a∫a mai departe.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da, mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ómi cer scuze, acest proiect de lege nu poate continua Ón dezbatere Ón Senat. A∫a cum am anun˛at, la ora 18 ∫i 9 minute...
Œmi pare r„u, mai sunt 4 colegi care doresc s„ intervin„, nu am cum s„ le spun îVorbi˛i c‚te un minut!“ Nu se poate. Am Ón˛eles c„ este, totu∫i, un proiect de lege important, deci, trebuie s„-l dezbatem. El se am‚n„ pentru dezbaterea viitoare, Óntruc‚t de la ora 18 ∫i 9 minute intr„m Ón dezbatere radiodifuzat„.
A∫adar, intr„m Ón ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi.
Nu v„ sup„ra˛i, avem, Ón primul r‚nd, timpii programa˛i... Adresez rug„mintea colegilor, care nu r„m‚n la aceast„ ultim„ parte a ∫edin˛ei noastre, s„ p„r„seasc„ sala Ón ordine.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile, pentru a putea s„ trecem la ultima parte a ∫edin˛ei noastre, respectiv, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Da˛i-mi voie s„ v„ aduc aminte timpii pe care grupurile parlamentare Ói au la dispozi˛ie: Grupul parlamentar al P.S.D. — 14 minute; Grupul parlamentar al P.R.M., Óntreb„ri ∫i interpel„ri — 8 minute; Grupul parlamentar al P.N.L. — 3 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 3 minute; Grupul parlamentar al P.D. — 3 minute, independen˛i — 3 minute.
Grupul parlamentar al P.S.D., deci nu formuleaz„ nimeni Óntreb„ri.
Pentru Grupul parlamentar al P.R.M. sunt, la Óntreb„ri, 4 colegi Ónscri∫i, domnii senatori: Ionel Alexandru, Ioan Aurel Rus, Dumitru Petru Pop, Mircea Mihordea; la interpel„ri sunt 6 colegi Ónscri∫i.
A∫adar, v„ rog, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, pentru a prezenta at‚t Óntrebarea, c‚t ∫i interpelarea.
Ave˛i cuv‚ntul. V„ reamintesc timpul — 8 minute.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Miron Mitrea ∫i sun„ Ón felul urm„tor:
Domnule ministru, v„ rog s„-mi preciza˛i motivul pentru care a˛i declarat interpretabil„ Hot„r‚rea Cur˛ii de Apel Gala˛i, care, recent, a dispus, citez: îSuspendarea de Óndat„ ∫i f„r„ soma˛ie a aplic„rii Hot„r‚rii Guvernului nr. 512/2002, precum ∫i a lucr„rilor Óncepute de Consiliul Local al Municipiului Gala˛i, pe terenul atribuit prin aceast„ hot„r‚re.“
Reamintim faptul c„ prin aceast„ Hot„r‚re de Guvern s-a dispus, Ón mod abuziv, trecerea a 1.000 de hectare de la jude˛ul Br„ila Ón proprietatea municipiului Gala˛i.
De asemenea, domnule ministru, v„ rog s„-mi preciza˛i legea prin care sunte˛i dispus s„ compensa˛i jude˛ul Br„ila pentru pierderea celor 1.000 de hectare, cu o suprafa˛„ echivalent„ din teritoriul jude˛ului Tulcea, a∫a cum, recent, a˛i declarat ∫i presa a men˛ionat aceast„ declara˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea se adreseaz„ domnului ministru al agriculturii, Ilie S‚rbu.
Domnule ministru, Ón fiecare toamn„, de c‚nd sunt Ón Parlament, v„ Óntreb despre m„surile pe care le ave˛i Ón vedere pentru salvarea agriculturii, care, Ón momentul de fa˛„, este Óntr-o criz„ profund„.
De aceea, v„ rog s„-mi r„spunde˛i: cum crede˛i c„ vor putea subzista agricultorii, Ón condi˛iile actualei secete? Œn ce fel ave˛i de g‚nd s„ gestiona˛i actuala criz„ a gr‚ului? Care va fi pre˛ul real al p‚inii Ón aceast„ toamn„? Cum Ói pute˛i ajuta material pe ˛„ranii care, din lips„ de bani, nu mai pot s„ efectueze lucr„rile Ón aceast„ toamn„? ™i, de asemenea, v„ rog s„-mi r„spunde˛i: Ón ce mod ave˛i de g‚nd s„ reabilita˛i sectorul zootehnic, care, ∫i el, este Ón stare deplorabil„?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aron Bela∫cu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. La microfon, unde dori˛i, sunt 6 microfoane Ón sal„, 5 pute˛i s„ le utiliza˛i.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Rodica St„noiu.
Doamn„ ministru, prin Ordinul ministrului justi˛iei nr. 1.624/C din 12 iunie 2003, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 529, din 23 iulie 2003, executorii judec„tore∫ti din Rom‚nia primesc drept cadou 12 onorarii maximale, pentru tot at‚tea servicii prestate. Ordinul a intrat Ón vigoare de la data public„rii lui Ón Monitorul Oficial, iar pentru aplicarea lui vegheaz„ Direc˛ia organizarea instan˛elor, resurse umane ∫i statistic„ judiciar„, Direc˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 economic„, investi˛ii ∫i administrativ, Serviciul Contencios din cadrul Ministerului Justi˛iei ∫i Uniunea Na˛ional„ a Executorilor Judec„tore∫ti.
Refuz s„ cred c„ exist„ un temei real, obiectiv, pentru aceast„ nou„ Ómbog„˛ire a executorilor judec„tore∫ti. Lumea s-a pl‚ns de tarifele mari, exagerate, pe care unii dintre executorii judec„tore∫ti le practicau ∫i p‚n„ acum, iar Ón condi˛iile noilor tarife poten˛ialii solicitan˛i sunt de-a dreptul dispera˛i, Óngrozi˛i, Ónsp„im‚nta˛i.
Iat„ noile tarife:
— evacu„ri, pentru debitori persoan„ fizic„ — 20 milioane lei, iar pentru debitori persoan„ juridic„ — 50 milioane lei;
— puneri Ón posesie, gr„ni˛uiri, servitu˛i, pred„ri de bunuri etc., pentru debitori persoan„ fizic„ — 20 milioane lei, iar pentru debitori persoan„ juridic„ — 50 milioane lei;
— urm„rirea mobiliar„ a crean˛elor ∫i poprirea — 10% din valoarea crean˛ei efectiv recuperat„ p‚n„ la suma de un miliard de lei ∫i 1% pentru suma ce dep„∫e∫te un miliard de lei;
— constatarea unor situa˛ii de fapt ∫i inventarierea unor bunuri — 20 milioane lei pentru debitori persoan„ fizic„ ∫i 50 milioane lei pentru persoan„ juridic„;
— Óncredin˛area minorului sau stabilirea domiciliului minorului — 10 milioane lei; vizitarea minorului — 5 milioane lei; modificarea ∫i comunicarea actelor de procedur„ — 3 milioane lei;
— protestul de neplat„ la cambie, bilet la ordin ∫i CEC-uri — 3 milioane lei;
— procese-verbale de oferte reale — 3 milioane lei;
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Aurel Rus. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Œntrebare adresat„ domnului ministru Mircea Beuran.
Œnt‚lnirea din var„ de la Cluj-Napoca dintre reprezentan˛ii Ministerului S„n„t„˛ii ∫i ai spitalelor din Ardeal a dat mari speran˛e directorilor acestora. Cel mai Ónc‚ntat s-a ar„tat, atunci, a fi prefectul jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, care, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, anun˛a c„ P.S.D. salveaz„ spitalele Rom‚niei. Acum, cred c„ a r„mas cu amintirea acelor promisiuni, care au ˛inut doar o lun„. Œn spitale e jale mare. C‚t va dura acest calvar? Numai grevele pot ar„ta situa˛ia? Unde sunt m„surile solidarit„˛ii sociale?
A doua Óntrebare, adresat„ aceluia∫i ministru: din c‚te ∫tim, Spitalul Or„∫enesc N„s„ud a pierdut procesul Ón
instan˛„ cu S.N. îPetrom“ ∫i cu RENEL, urm‚nd a fi executat silit. M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ce se Ónt‚mpl„ cu aceast„ institu˛ie?
™i am ∫i o interpelare, adresat„ domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, la care a∫tept r„spunsul Ón scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Pop.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri pentru domnul ministru R„zvan Theodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor, ∫i pentru ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnului Ioan Rus.
Prima Óntrebare. Cum a˛i putut permite, domnilor mini∫tri, Consiliului Jude˛ean Mure∫, Prefecturii Mure∫, nemaivorbind de U.D.M.R. ∫i P.S.D., local, ca pe imobilul Palatului Culturii s„ fie inscrip˛ionat„ ∫i denumirea îKulturapalata“? Dar, mai mult, spre ru∫inea autorit„˛ilor rom‚ne, deasupra denumirilor sus-amintite s„ fie inscrip˛ionat cuv‚ntul îHungaria“ ?
A doua Óntrebare. Cum a˛i permis, domnilor mini∫tri, ca Ón cadrul conturului sculptat pe peretele din st‚nga la intrarea Ón cl„direa Prefecturii Mure∫, unde Ón anul 1923, Ón acel contur, a fost montat„ placa de marmur„ pentru Maiestatea Sa regele Ferdinand I, f„uritorul Rom‚niei Mari, s„ fie pus portretul fostului primar Bernadi György? P‚n„ c‚nd crede˛i c„ noi, rom‚nii, mai putem suporta umilin˛ele Protocolului P.S.D.—U.D.M.R.?
Anexez, al„turat, fotografiile cu inscrip˛ia îKulturapalata“ ∫i îHungaria“, cadrul sculptat Ón 1923, pe acel perete de la intrarea Ón Prefectur„, ∫i placa inscrip˛ionat„, care a fost dat„ jos ∫i Ón locul acesteia pus„, Ón 2002, efigia lui Bernadi.
Interpelare:
Domnule prim-ministru Adrian N„stase.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, prin sentin˛a 117, pronun˛at„ de Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, Sec˛ia comercial„ ∫i de contencios administrativ, confirmat„ de Curtea Suprem„, Sec˛ia comercial„, prin decizia 2.153, se dispune irevocabil anularea formelor ∫i actelor de privatizare Óntocmite Ón vederea privatiz„rii prin negociere direct„ a Sta˛iunii balneoclimaterice Sovata. Cu toate c„ respectarea sentin˛elor judec„tore∫ti sunt obligatorii Óntr-un stat de drept, p‚n„ Ón prezent, aceasta nu a fost dus„ la Óndeplinire, iar autorit„˛ile statului refuz„ s„ o fac„ de Óndat„.
Ca atare, v„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce m„suri ve˛i dispune pentru realizarea ∫i punerea Ón practic„ a hot„r‚rilor judec„tore∫ti, care sunt definitive.
Mai mult, îBalneoclimaterica“ a˛i v‚ndut-o, domnule prim-ministru, la îSalina“ din Budapesta, cu 40 de miliarde de lei, iar toat„ sta˛iunea, respectiv, 115 vile, 5 hoteluri, baza de tratament, Lacul Ursu etc., iar pentru repararea a dou„ vile Ón Sovata, apar˛in‚nd Ministerului Justi˛iei s-au cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Mul˛umesc.
Da, ∫i eu v„ mul˛umesc, a˛i epuizat timpul care era afectat Grupului parlamentar P.R.M.
Invit la cuv‚nt pe domnul senator Radu F. Alexandru, Grupul parlamentar P.N.L.; doi colegi Ónscri∫i, grupul are afectate trei minute. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului Mircea Beuran, ministrul s„n„t„˛ii.
Domnule ministru,
Din clipa Ón care a izbucnit scandalul de plagiat care v„ are ca personaj central at‚t pre∫edintele Iliescu, c‚t ∫i premierul N„stase ∫i-au exprimat public sprijinul necondi˛ionat Ón favoarea dumneavoastr„, afirm‚nd c„ sunte˛i victima unor Ónscen„ri puse la cale de cercuri de interese din structura Ministerului S„n„t„˛ii sau dintre colaboratorii acestuia.
V„ rog s„ m„ informa˛i, domnule ministru, care considera˛i c„ sunt aceste cercuri ∫i care sunt demersurile ini˛iate de dumneavoastr„, de c‚nd sunte˛i Ón fruntea ministerului, care ar fi putut provoca o asemenea reac˛ie. Solicit r„spuns Ón scris.
Da, mul˛umesc.
Asta este Óntrebarea ∫i urmeaz„ interpelarea.
V„ rog.
Interpelarea este adresat„ domnului Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
## Domnule ministru,
A∫a cum bine ∫ti˛i, noile uniforme ale poli˛i∫tilor din Serviciul circula˛ie au fost primite cu mult„ rezerv„. Chiar dac„ din explica˛iile date de domnul Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, afl„m c„ noile modele de uniform„ pentru poli˛i∫ti con˛in elemente de tradi˛ie, specifice poli˛iei rom‚ne interbelice ∫i elemente moderne, asem„n„toare organelor de poli˛ie din statele europene, rezultatul este mai mult dec‚t discutabil. Fiind, p‚n„ la urm„, o chestiune de gust, discu˛ia nu ∫i-ar avea Ón nici un fel rostul.
Exist„ Óns„ un aspect care cred c„ trebuie tratat cu toat„ seriozitatea, pentru c„ se refer„ la felul Ón care este folosit banul public. Uniforma complet„ a agentului de circula˛ie cuprinde: dou„ tricouri albe, dou„ c„m„∫ibluz„, un pantalon de doc, o geac„ trei sferturi (material sintetic), o canadian„ de iarn„ (de grosimea unei foi de ceap„), o ∫apc„-cipilic„. Uniforma este estimat„ la valoarea de 28 milioane lei, sum„ ce mi se pare exorbitant„ fa˛„ de cantitatea ∫i calitatea bunurilor din dotare.
Ca atare, v„ rog, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ achizi˛ia acestor bunuri s-a f„cut Ón urma unei
licita˛ii, care au fost criteriile de punctare a ofertelor ∫i cine sunt furnizorii selecta˛i de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Solicit r„spuns Ón scris.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Nica. Av‚nd Ón vedere func˛iile de reglementare ale Inspectoratului General Ón Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei, v„ rog s„ explica˛i Ón ce m„sur„ acestea sunt compatibile cu rolul aceleia∫i institu˛ii de operator al serviciilor de licita˛ie electronic„.
De asemenea, v„ rog s„ preciza˛i care este institu˛ia cu rol de control ∫i reglementare a serviciilor operatorului Inspectoratului General Ón Comunica˛ii.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu ∫i Ól Óntreb: ce a f„cut Ministerul Educa˛iei, Tineretului ∫i Cercet„rii pentru ca prevederile Constitu˛iei s„ fie difuzate Ón ∫coli, licee ∫i universit„˛i?
Interpelarea se adreseaz„ domnului Miron Mitrea ∫i vizeaz„ fondurile Ón valut„ r„mase Ón custodia COMTURIST care nu au fost recuperate de cet„˛eni ∫i care sunt perspectivele ca aceste fonduri s„ fie recuperate, av‚nd Ón vedere c„ cet„˛enii, Ón momentul de fa˛„, dup„ 13—14 ani, sunt Ón continuare Ón pagub„.
La aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri a∫tept r„spunsul scris ∫i electronic.
V„ mul˛umesc.
## Da, v„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Iuliu P„curariu. Ave˛i cuv‚ntul. Trei minute, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Prezint ∫i Óntrebarea ∫i interpelarea, nu?
V„ rog, da.
## **Domnul Iuliu P„curariu:**
Œntrebarea.
## Domnule ministru,
Revin la Óntrebarea adresat„ av‚nd ca obiect Hot„r‚rea Consiliului Jude˛ean Cluj nr. 116/2003, Óntruc‚t r„spunsul dumneavoastr„ con˛ine dou„ inexactit„˛i:
a) restul comunelor din jude˛ul Cluj nu au cum s„ primeasc„ bani, Ón acest an, pentru informatizare, pentru c„ ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ ce aloc„ri s-au f„cut pentru administra˛ia local„ prin rectificarea bugetar„;
b) n-a˛i f„cut nici o referire la faptul c„ din cele 16 comune beneficiare, 11 sunt conduse de primari P.S.D. ∫i 5 de primari U.D.M.R.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Ra˛iunea acestei Óntreb„ri pleac„ de la calit„˛ile dumneavoastr„ de ministru, de pre∫edinte al Organiza˛iei P.S.D. Cluj ∫i, av‚nd Ón vedere structura Consiliului Jude˛ean Cluj, Ón dubla dumneavoastr„ calitate putea˛i s„ amenda˛i aceast„ hot„r‚re abuziv„, av‚nd Ón vedere criteriile exclusiv politice ale acesteia.
Œn consecin˛„, v„ Óntreb, Ónc„ o dat„, dac„ Hot„r‚rea nr. 115/2003 trebuia s„ con˛in„ Ón expunerea de motive criteriile de alocare, criterii care ar fi trebuit aprobate Ón plenul consiliului jude˛ean?
Interpelarea.
## Domnule ministru,
R„spunsul la interpelarea din data de 15.09.2003 Ól consider insuficient, superficial ∫i arogant ∫i iresponsabil. Datorit„ faptului c„ apreciez problema ca deosebit de important„, repet interpelarea sub forma de mai jos:
Problema administra˛iei locale este fundamental„ Óntr-o societate democratic„, iar pentru Rom‚nia are o component„ Ón plus, ∫i anume: asigurarea democra˛iei vie˛ii politice. Reprezentan˛ii Ón administra˛ia local„ constituie logistica partidului Ón desf„∫urarea alegerilor parlamentare. Sunt convins c„ dumneavoastr„ cunoa∫te˛i acest lucru, altfel nu ar avea justificare ac˛iunea dumneavoastr„ ∫i a Ministerului Finan˛elor Publice de alocare a sumei de un miliard lei Ón campania electoral„ de la Negreni. Anun˛‚ndu-v„ c„ r„spunsul dumneavoastr„ Ól voi trimite Comisiei Institu˛ionale a CPLRE, put‚nd contribui sau nu la declan∫area unei monitoriz„ri a Rom‚niei, v„ adresez urm„toarele Óntreb„ri:
Cinci secunde, domnule pre∫edinte.
V„ rog.
Referirea la sanc˛iuni Ón cadrul procedurii penale Ón cazul nerespect„rii art. 29 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 n-are nici un temei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œi Óntreb pe domnii senatori — deci, practic, p‚n„ Ón acest moment, au prezentat Óntreb„ri ∫i interpel„ri to˛i cei care au fost Ónscri∫i Ón limita timpului afectat grupurilor parlamentare —, dac„ mai sunt senatori care au r„mas Ón sal„ Ón acest moment, le ofer cuv‚ntul.
V„ rog, domnul senator Codreanu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri, cu permisiunea dumneavoastr„, c„tre domnul ministru Miron Mitrea.
Domnule ministru,
Cum este posibil ca o societate comercial„ din Timi∫oara, care are un contract semnat cu reprezentan˛ii legali ai Regionalei C.F.R Timi∫oara ∫i care a executat lucr„ri stipulate Ón contracte, respectiv, Ón spe˛„, fiind vorba de S.C. GIRO, Timi∫oara, emi˛‚nd facturi de Óncasare a contravalorii lucr„rilor Ónc„ din aprilie 2003, respectiv septembrie 2003, nu a primit p‚n„ Ón prezent nici un leu?
V„ aduc la cuno∫tin˛„, domnule ministru, c„ s-au purtat nenum„rate discu˛ii cu domnul secretar de stat Panait pe aceast„ tem„, dar f„r„ nici un rezultat. S-au primit doar promisiuni.
Domnule ministru, administratorul firmei respective a Ómprumutat bani de la banc„ pentru a executa lucr„rile din contractul semnat cu Regionala C.F.R, garant‚nd cu apartamentul, iar acum banca l-a executat, omul fiind dat afar„ din cas„ ∫i st„ pe drumuri.
Oare nu este normal ca firma respectiv„ s„ Ó∫i recupereze cele aproximativ 700 milioane lei, dup„ un an? Rog r„spuns scris ∫i oral.
O alt„ Óntrebare, domnule pre∫edinte, cu permisiunea dumneavoastr„, este adresat„ domnului Ilie S‚rbu.
Cum este posibil ca printr-o Hot„r‚re de Guvern, ce poart„ nr. 187/2003, s„ fie modificate prevederile legii fundamentale, Legea bugetului de stat?
Este vorba de acordarea subven˛iilor pe produs! Repet, pe produs, stipulate, a∫a dup„ cum am ar„tat, Ón Legea bugetului de stat, ∫i nu subven˛ia pe tehnologia culturilor, a∫a cum prevede Hot„r‚rea de Guvern nr. 187/2003.
Ca atare, pentru a primi subven˛ia pentru produc˛ia de gr‚u, floarea soarelui, sfecl„ etc. etc.... Ón respectiva hot„r‚re de guvern se solicit„ expres respectarea anumitor verigi tehnologice.
Oare, dac„ agricultorul a ob˛inut o anumit„ produc˛ie pe care o livreaz„ statului sau procesatorului, intereseaz„ pe cineva cum a ob˛inut-o sau ce fel de tehnologie a folosit?!
V„ mul˛umesc. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Da, v„ mul˛umesc.
Au fost prezen˛i Ón sal„ mai mul˛i reprezentan˛i ai Executivului, ai mai multor ministere, respectiv domnii secretari de stat: Mircea Alexandru, Adam Cr„ciunescu, Ioan Radu, Enache Jiru, Cristina Tarcea, Claudiu Seucan. Ace∫tia au prezentat r„spunsuri Ón scris la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de colegii senatori sau Ón ∫edin˛ele precedente.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Œi consult pe cei trei reprezentan˛i prezen˛i Ón acest moment Ón sal„, dac„ doresc s„ ofere ∫i r„spunsuri orale, Ón condi˛iile Ón care sunt senatorii prezen˛i?
V„ rog, dori˛i s„ oferi˛i r„spuns? Solicita˛i am‚nare sau a˛i prezentat r„spunsul scris?
## **Domnul Adam Cr„ciunescu** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului (din sal„)_ **:**
Am dat r„spunsul scris, am discutat cu domnii senatori.
**Domnul Mihai T„tu˛** _— colonel Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor (din sal„)_ **:**
Nu, Ól prezint Ón scris.
Œl prezenta˛i Ón scris.
Œn condi˛iile Ón care nu exist„ nici un reprezentant al Executivului care s„ prezinte r„spunsuri orale Ón ∫edin˛„, v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
Da, v„ mul˛umesc. Solicita˛i s„ prezenta˛i r„spuns oral?
Reamintesc pu˛inilor colegi senatori prezen˛i Ón sal„ c„ m‚ine avem ∫edin˛„ a Camerelor reunite.
V„ mul˛umesc.
Prezent„m Ón scris.
_™edin˛a s-a Óncheiat la ora 18,40_ .
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#154762Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 125/16.X.2003 con˛ine 28 de pagini.**
Pre˛ul 34.608 lei
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu**
Cea de-a 5-a aniversare p„streaz„ aceea∫i stare de spirit intens„, emotiv„, creat„ de importan˛a evenimentului. La Bucure∫ti, spre 7 octombrie 1998, are loc o sesiune solemn„ a Parlamentului Rom‚niei, la care a fost invitat„ s„ participe ∫i doamna Leni Fischer, pre∫edinta Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei. Momentul, cu caracter istoric, a constituit un act de prietenie ∫i Ón˛elegere fa˛„ de poporul rom‚n ∫i Óncurajarea de a participa la construc˛ia unei noi Europe. Din acea clip„, standardele europene devin sursa de inspira˛ie pentru edificiul democra˛iei Ón Rom‚nia. Consiliul Europei se converte∫te Óntr-un partener de lung„ durat„ pentru Rom‚nia.
Œn deceniul pe care l-a petrecut Ón cadrul Consiliului Europei, scena politic„ rom‚neasc„ a fost impulsionat„ ∫i ghidat„ de structurile democratice europene. Istoria rom‚nilor s-a scris prin consemnarea faptelor, a evenimentelor, prezentul istoric al Rom‚niei Ól scriem printr-o Constitu˛ie revizuit„ pentru un viitor istoric.
Revizuirea Constitu˛iei s-a impus ca urmare a schimb„rilor esen˛iale ∫i a reformelor de substan˛„ ∫i structur„ survenite Ón evolu˛ia politic„ a ˛„rii. Ea nu reprezint„ doar un obiectiv al diferitelor partide, ci consacr„ idealurile ∫i n„zuin˛ele cet„˛enilor, care nu demult au reu∫it s„ Ónl„ture sistemul odios, dictatorial, comunist.
Noua Constitu˛ie p„streaz„ tot ce s-a cucerit, construit ∫i Óntemeiat prin Constitu˛ia din 1991, ad„ug‚nd simbolurile durabilit„˛ii, stabilit„˛ii ∫i valabilit„˛ii pe termen lung.
Prin referendumul din 19 octombrie, cet„˛enii sunt participan˛i direc˛i la programul Rom‚niei postrevolu˛ionare,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 a Rom‚niei Ón ascenden˛„ Ón ierarhia politic„ european„. Votul cet„˛enilor constituie, Ónc„ o dat„, un exerci˛iu de Ón˛elegere al schimb„rilor majore pozitive, care reprezint„, pentru ei ∫i pentru ˛ar„, o etap„ istoric„ marcant„ — integrarea euroatlantic„. Acceptul cet„˛enilor Rom‚niei va fi un c‚∫tig personal, social, na˛ional, pentru c„ vor beneficia de dreptul de a alege ∫i de a fi ale∫i Ón Parlamentul European. Ei aleg Constitu˛ia unui stat de drept, democratic ∫i social, care sus˛ine drepturile ∫i libert„˛ile lor, dreptatea ∫i pluralismul politic, p„strarea identit„˛ii spirituale, sprijinirea culturii na˛ionale, promovarea valorilor culturale ∫i artistice ale Rom‚niei Ón lume, garantarea propriet„˛ii private ∫i a∫a mai departe.
Rom‚nii ∫tiu s„-∫i p„streze victoriile ∫i, mai mult dec‚t at‚t, de˛in arta de a le multiplica. Integrarea Ón Uniunea European„ nu este un act pasiv, ci presupune asumarea unui rol Óntr-o Europ„ puternic„. Œn acest context, apartenen˛a Rom‚niei la zona Balcanilor nu mai reprezint„ un handicap, ci a devenit un atu, dat fiind faptul c„ politica actual„ a adus Rom‚nia Ón pozi˛ia de lider ∫i de furnizor de securitate Ón regiune.
Aderarea la Uniunea European„ ∫i primirea Ón NATO sunt componente ale interesului na˛ional, exprimat foarte conving„tor de opinia public„ ∫i de clasa politic„, Ónc‚t nu mai are nevoie de reafirmare, sunt dou„ laturi care se manifest„ alternativ. Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i NATO este obiectivul esen˛ial al actualei genera˛ii politice, este o realitate, cu valoare de truism.
Termenele de scaden˛„: mai 2004 — pentru titularizarea la NATO ∫i ianuarie 2007 — pentru Uniunea European„, astfel c„ octombrie 2004 fiind data limit„ a Óncheierii tuturor negocierilor, nu sunt termene de negociat, ci reprezint„ o necesitate obiectiv„ a devenirii Rom‚niei. Altfel, exist„ riscul de a r„m‚ne la marginea Europei, a lumii civilizate, ∫i se pune serios problema supravie˛uirii ˛„rii ∫i a poporului rom‚n.
Acest deziderat, foarte important pentru perspectivele pe care le deschide Rom‚niei, impune cu insisten˛„ colaborarea tuturor for˛elor din toate domeniile. To˛i suntem responsabili, mai mult sau mai pu˛in, dup„ locul pe care Ól ocup„m Ón societate, s„ ajut„m la Ómplinirea acestui deziderat na˛ional. Foarte important este s„ reu∫im s„ schimb„m rapid mentalit„˛i ∫i moravuri, care nu aduc nimic bun societ„˛ii rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
™ti˛i de ce este uimitor acest lucru?! Pentru c„, Ón general, la televiziune ∫i la radio nu se aude ∫i cuv‚ntul Partidului Rom‚nia Mare, adic„ se aude numai cuv‚ntul acelor revizuitori care au sus˛inut revizuirea Constitu˛iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Iat„ un prim motiv pentru care subliniem c„ este necesar„ o atitudine pluralist„ corect„ ∫i pluripartidist„ Ón aceast„ zi de 19 decembrie. Mai sunt ∫i alte lucruri de spus Ón leg„tur„ cu asta...
Vreau s„ spun Ón continuare c„, Ón Constitu˛ia aceasta, pe care au revizuit-o cei din grupul de partide, s-a Ónt‚mplat s„ ias„ la suprafa˛„ urm„torul lucru: cel mai proieminent mecanism nu este al Parlamentului, nu este al pre∫edin˛iei, din Constitu˛ia revizuit„ rolul principal Ól are Guvernul, ceea ce dezechilibreaz„ sistemul democratic ∫i confer„ o prioritate celor care trebuie s„ fie controla˛i: Executivul de c„tre Parlament ∫i nu invers.
Avem foarte multe argumente Ón leg„tur„ cu modul Ón care s-a g‚ndit ∫i s-a revizuit Constitu˛ia. Iat„ de ce am
fost Ómpotriv„! Iat„ de ce noi trebuie s„ explic„m cet„˛enilor punctul nostru de vedere, ∫i nu alt punct de vedere!
Parlamentul s-a Ómp„r˛it Ón dou„, Ón leg„tur„ cu Constitu˛ia, ∫i aceast„ a doua parte, acest al doilea punct de vedere trebuie exprimat foarte clar ∫i trebuie s„ fim ajuta˛i s„ Ól exprim„m.
Mai departe, s-a lansat un fel de cerere de armisti˛iu politic din partea premierului Adrian N„stase. Nu ∫tiu Ón ce calitate a f„cut-o, dac„ a f„cut-o ca premier sau dac„ a f„cut-o ca pre∫edinte de partid, dar este o cerere ciudat„: armisti˛iu pentru ce?!
Œn democra˛ie exist„ o putere, exist„ opozi˛ie, ele pot conlucra atunci c‚nd guvernul se ˛ine de Ónvestitura Parlamentului, c‚nd realizeaz„ programul Parlamentului, dar nu invers, nu atunci c‚nd dezacordurile sunt foarte mari.
Acest armisti˛iu politic este un tertip politic ∫i nu este o cerere serioas„ Óntr-o via˛„ democratic„ real„, plural„ ∫i pluripartidist„.
Iat„ de ce vrem s„ v„ spunem c„, Ón leg„tur„ cu aceast„ zi de 19 octombrie 2003, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i va continua seria de atitudini pe care le exprim„ Ón mod civilizat, Ón mod necesar, Ón mod democratic, a∫a cum cere democra˛ia, cum cere pluralismul ∫i pluripartidismul, ∫i c„ vom sus˛ine ∫i vom l„muri oamenii despre ce este vorba.
Nu au fost numai articole revizuite; au fost ∫i articole respinse Ón Constitu˛ia Rom‚niei, propuneri de revizuire care au fost respinse, ∫i acelea trebuie l„murite ∫i este regretabil c„ nu suntem ajuta˛i s„ facem acest lucru Ón mod public.
S-a desfiin˛at OTV-ul Óntr-un mod abuziv, Óntr-un mod anticonstitu˛ional, propunerea de revizuire a acelui articol, pentru a fi mai clar, nu a fost acceptat„ ∫i vreau s„ v„ spun c„ prezen˛a OTV-ului la dezbaterile pentru revizuire ar fi l„murit foarte mult„ lume, ceea ce, cele dou„ institu˛ii media centrale, Radiodifuziunea ∫i Televiziunea Rom‚n„ nu au f„cut.
Sunt foarte multe lucruri de spus Ón leg„tur„ cu aceast„ zi. Partidul Rom‚nia Mare are o pozi˛ie clar„ vizavi de actul democratic, vizavi de vot, vizavi de aceast„ revizuire a Constitu˛iei. Este con∫tient de r„spunderea pe care o are ∫i nu poate s„ neglijeze c„ foarte multe jude˛e din Transilvania — de unde avem un num„r foarte mare de deputa˛i ∫i senatori — sunt nemul˛umite de modul Ón care s-a revizuit Constitu˛ia.
De aceea Partidul Rom‚nia Mare anun˛„ c„ se va purta Ón consecin˛„ Ón zilele Ón care se va vorbi despre Constitu˛ie, Ón zilele de vot, f„r„ a fi nevoie s„ r„spundem unui armisti˛iu, cererii de armisti˛iu politic care nu are sens ∫i este o g„selni˛„ exterioar„ ∫i f„r„ con˛inut.
Repet, Ón democra˛ie se lucreaz„ cu puterea ∫i cu opozi˛ia, cu argumente de o parte ∫i de alta ∫i este necesar s„ respect„m aceast„ condi˛ie.
Repet, nu Parlamentul a votat Constitu˛ia, ci o parte a Parlamentului, iar Partidul Rom‚nia Mare a fost cel care s-a opus revizuirii, consider‚nd c„ prioritatea esen˛ial„ Ón Rom‚nia este aceea de a redresa economic societatea, de a Ómbun„t„˛i via˛a social„, de a Ónt„ri legea ∫i ordinea ∫i nu de a face concesii de tip antina˛ional ∫i de a face un joc legislativ exterior al formelor f„r„ fond ∫i de a impune publicului ∫i cet„˛enilor acest neadev„r c„:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Uniunea European„ a impus Constitu˛ia ∫i c„ dac„ noi nu vom vota, suntem Ómpotriva Uniunii Europene.
Suntem, am semnat toate actele de aderare sau de integrare pentru NATO ∫i pentru UE ∫i ac˛ion„m Ón acest sens.
V„ mul˛umesc.
propagande f„r„ nici un fel de leg„tur„ cu subiectul, ∫i ne referim ∫i noi tot la acest îDa“ pentru Europa.
Ac˛iuni comune cu partidele de opozi˛ie bineÓn˛eles c„ ar fi permis ∫i o gestionare mult mai corect„ a celor 222 miliarde afectate pentru referendum. Probabil c„ acesta este, Óns„, un motiv Ón plus pentru care se anuleaz„ posibilitatea de dialog Óntre putere ∫i opozi˛ie.
Œn teritoriu auzim de multe ori expresia îsuntem Ón grafic“. Care grafic?! Primul pas care a fost f„cut a fost primul e∫ec, iar primul termen a fost nerespectat.
™tim bine cum calendarele, la nivel jude˛ean, necesare derul„rii ac˛iunilor specifice s-au Óntocmit de abia pe data de 26 septembrie, deci vineri sear„, au ajuns la partide s‚mb„t„, 27 septembrie, la pr‚nz, prin grija judec„torilor de la birourile electorale jude˛ene, iar primul termen pentru depunerea listelor cu reprezentan˛ii partidelor la sec˛iile de votare era duminic„, 28 septembrie la ora 24,00.
Œncerca˛i, de exemplu, s„ v„ da˛i seama cam cum este posibil pentru jude˛ul Prahova, cu o sut„ de localit„˛i, ca s‚mb„t„ ∫i duminic„ s„ Óntocme∫ti materialele necesare, s„ Ói g„se∫ti pe cei o sut„ de pre∫edin˛i de organiza˛ii, s„ le transmi˛i aceste materiale, ei s„ g„seasc„ cele 576 persoane, viitorii reprezentan˛i Ón sec˛iile de votare, s„ completeze materialele ∫i s„ le depun„ la prim„rii care, Ón cea mai mare parte, au fost Ónchise duminic„. Deci, de la bun Ónceput, un termen care parc„ se voia a nu fi respectat ∫i care a creat ∫i lehamite, ∫i dezinteres. Ca s„ nu mai vorbesc de faptul c„ ∫i Ón jude˛ul Prahova am fost martorii unor cazuri extrem de interesante: bineÓn˛eles, dup„ ce termenul a fost prelungit, ∫i a∫a cum un primar P.R.M. din Prahova, primarul de Cosminele — cu toate c„ nu ar fi avut aceste motive — a fost unul dintre cei care au Ón˛eles s„ se implice Ón rezolvarea acestei probleme de ordin administrativ, d‚ndu-ne telefon tuturor pre∫edin˛ilor de organiza˛ii ∫i ajut‚ndu-ne s„ ne putem da listele la timp, primarul P.S.D. din Lip„ne∫ti a g„sit de cuviin˛„ s„ nu mai primeasc„ luni diminea˛„ listele ∫i s„ Ói amenin˛e pe cei care vin c„ nu mai au ce c„uta cu listele la prim„rie.
Stima˛i colegi,
Noi suntem, Ónc„, convin∫i c„ un e∫ec pe 19 octombrie nu este numai al P.S.D.-ului, ci al Óntregii clase politice rom‚ne∫ti, dar consider„m Ón continuare c„ actualul comportament al P.S.D.-ului nu serve∫te, cu absolut nimic, acestui moment.
O a doua parte a declara˛iei este nu din dorin˛a de a crea un anumit echilibru, dar cred c„ este corect s„ ar„t„m c„, uneori, se poate ∫i altfel.
Este de datoria mea, ca reprezentant al unui partid de opozi˛ie, s„ spun dou„ cuvinte despre delega˛ia Senatului Rom‚niei Ón Polonia, delega˛ie condus„ de domnul pre∫edinte V„c„roiu ∫i din care am f„cut parte.
Nu o s„ v„ vorbesc despre multitudinea de Ónt‚lniri, nu o s„ v„ vorbesc nici despre semnarea de c„tre Polonia a Protocolului de aderare a Rom‚niei la NATO, vinerea trecut„, bineÓn˛eles, al„turi de celelalte ∫ase state.
A∫ men˛iona, Óns„, doar dou„ aspecte legate de reu∫ita acestei vizite, care sunt importante pentru noi, ca senatori Ón Rom‚nia.
Œn primul r‚nd, Rom‚nia are Ón Polonia un mare prieten care, Ón cadrul procesului de integrare, ne poate ajuta extrem de mult, at‚t direct, ajutor care este necesar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 oric„rei ˛„ri care vrea s„ intre Ón UE, c‚t ∫i prin disponibilitatea extrem de mare pe care ne-au dovedit-o, de a Ómp„rt„∫i din experien˛a de negocieri, recunoscut fiind faptul c„ Polonia a fost un negociator dur, care ∫i-a ap„rat interesele Ón cel mai Ónalt grad. Un popor puternic ∫i m‚ndru, cu conduc„tori care ∫tiu s„-l respecte.
Doi. Legat de institu˛ia Senatului, cred c„ sunt Ón consens cu colegii mei din delega˛ie, c„ nu stric„ deloc s„ Ónv„˛„m din experien˛a altora, iar de la polonezi chiar avem multe de Ónv„˛at at‚t Ón privin˛a func˛ion„rii ∫i organiz„rii comisiilor ∫i colectivelor cu probleme speciale, Ón privin˛a modului Ón care fiecare senator este implicat Óntr-o problem„ punctual„, dar extrem de important„ pentru Polonia, ∫i Ón al treilea r‚nd, Ón privin˛a modului Ón care competen˛ele Senatului nu fac dec‚t s„ creasc„ respectabilitatea institu˛iei Ón sine ∫i nu vreau s„ m„ refer dec‚t la faptul c„ Senatul Poloniei este cel care gestioneaz„ politica statului polonez Ón materie de polonezii de pretutindeni. Cred c„ sunt lucruri care ne intereseaz„ ∫i pe noi, a∫a Ónc‚t consider c„, ˛in‚nd cont de cele spuse, nu numai Senatul, ci toate institu˛iile statului rom‚n trebuie s„ sus˛in„ aceast„ rela˛ie, mai ales acum Óntr-o perioad„ Ón care, dup„ cum vede˛i, o delega˛ie important„ condus„ de pre∫edintele Kwasniewski este Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Enumerarea faptelor care dau na∫tere la tot mai multe ∫i mai accentuate motive de Óngrijorare poate fi continuat„ f„r„ dificultate. Œn final, o Óntrebare reclam„ un r„spuns de urgen˛„: Cum a fost posibil?.
A∫a cum am spus, John Perez îlucreaz„“ de ani buni Ón Rom‚nia. A cunoscut Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, conform atribu˛iilor ce Ói revin prin lege, bilan˛ul activit„˛ilor pe care cet„˛eanul american le-a desf„∫urat de-a lungul timpului Ón Rom‚nia? Dac„ r„spunsul este afirmativ — ∫i anticipez ∫i afirm c„ r„spunsul este afirmativ —, cer directorului Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, domnul Radu Timofte, s„-mi spun„ dac„ a transmis primului-ministru ∫i celorlalte institu˛ii ale statului implicate Ón procesul de privatizare informa˛iile pe care Serviciul Rom‚n de Informa˛ii le de˛ine despre John Perez.
Cer domnului Dan Drosu ™aguna, pre∫edintele Cur˛ii de Conturi, domnului Ionel Bl„nculescu, ministru delegat pentru coordonarea autorit„˛ilor de control, ∫i domnului Victor Ponta, ∫eful Corpului de control al Guvernului s„ declan∫eze Ón procedur„ de urgen˛„ cercet„rile ce se impun referitor la felul Ón care s-a f„cut privatizarea lui îARO“ C‚mpulung.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 Cer Biroului Permanent al Senatului constituirea unei comisii parlamentare de anchet„, pentru a verifica modul Ón care s-a f„cut privatizarea lui îARO“ C‚mpulung.
Oric‚t de mult r‚vnim locul Ón selecta familie a Uniunii Europene, nu putem accepta ideea unei politici subsumate principiului c„ îScopul scuz„ mijloacele“.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
executa˛i la Arad nu au luptat vreodat„ Ómpotriva rom‚nilor ∫i nici Ón teritorii locuite de rom‚ni. Singura lor vin„, p„catul de neiertat Ón ochii Ómp„ratului a fost c„ ei au luptat cu arma Ón m‚n„ Ómpotriva regimului absolutist habsburgic. Œn scrisoarea sus-men˛ionat„, B„lcescu constat„ cu am„r„ciune c„ rom‚nii din Transilvania lupt„ sub steaguri imperiale ∫i nu sub tricolorul rom‚nesc: îŒnc„-i m„car de am avea ∫i noi acum o reprezenta˛ie, de ar f‚lf‚i m„car un singur stindard rom‚n pe aceste c‚mpuri de b„taie, unde se hot„r„∫te soarta libert„˛ii Ón Europa.“ Œn scrisoarea c„tre Ion Ghica, din 28 decembrie 1848, B„lcescu scrie despre rezultatele politicii imperiale îdividae et impera“: îDin nenorocire mi∫carea rom‚nilor, care e dreapt„ Óntr-aceea c„ ungurii erau ciocoii lor ∫i le refuz„ na˛ionalitatea, a profitat reac˛iei Ómp„r„te∫ti. Pe l‚ng„ aceea, Comitetul rom‚n, care este Ón capul na˛iei acolo, se afl„ cu totul supt poruncile lui GeneralComando, Comandamentul trupelor imperiale din Transilvania, care Ól dirijeaz„ cam Ón scopul lui. Spre a sc„pa de aceast„ pozi˛ie, am pov„˛uit pe Comitet ca s„ convoace o adunare na˛ional„, care s„ Óncerce a organiza Transilvania ca o ˛ar„ rom‚neasc„ ∫i a o declara astfel. Aceasta au f„cut-o, dar blestematul de GeneralComando, ca s„-i paralizeze, i-a silit s„ fac„ dou„ adun„ri, una de rom‚nii uni˛i ∫i alta de neuni˛i. Astfel, cu dogma religioas„, ce Ómpreun„ to˛i rom‚nii ∫terseser„ Ón adunarea de la Blaj, ast„ prim„var„, umbla a-i dezuni.“
Œn urma politicii imperiale ∫i a unor gre∫eli f„cute ∫i Ón alte p„r˛i, anii 1848—1849 au fost nu numai ani ai luptelor glorioase pentru libertate ∫i progres, dar, Ón acela∫i timp, ∫i anii unor confrunt„ri interetnice s‚ngeroase, printre care tragica lupt„ dintre rom‚ni ∫i maghiari. Descrierea desf„∫ur„rii ∫i consecin˛elor acestor evenimente, printre altele ∫i Ón privin˛a num„rului victimelor ∫i valoarea pagubelor, difer„ mult, ∫i la aceia care la 1848—1849 s-au aflat, Óntr-un fel, pe aceea∫i parte a baricadei: am Ón vedere, Ón primul r‚nd, documentul Ónaintat Cur˛ii Imperiale de la Viena de c„tre conduc„torii mi∫c„rii na˛ionale rom‚ne∫ti din Transilvania la 30 decembrie 1849 ∫i rezultatele anchetei autorit„˛ilor imperiale din 1850. Elucidarea acestor fapte ∫i evenimente istorice de c„tre istorici, de c„tre istoricii rom‚ni ∫i maghiari, reclam„ toleran˛„ fa˛„ de pozi˛ia ∫i argumenta˛ia celuilalt, luciditate, obiectivitate, responsabilitate. Dincolo de acestea, locul ∫i rolul celor 13 generali Ón evenimente au fost foarte bine stabilite, clar, distinct, curat, de c„tre contemporani ∫i de posteritate.
V„ mul˛umesc.
Cum se poate veni cu acest fals, domnilor? Se poate constata. Vom da o copie ∫i presei. Ce rost mai are institu˛ia democratic„ a votului? Am schimbat noi Regulamentul Parlamentului ∫i vot„m prin reprezentare, vot„m prin coresponden˛„?
Ierta˛i-m„, dar atunci c‚nd stimabilul nostru coleg, pre∫edintele de ∫edin˛„ T„r„cil„, a spus c„ la Biroul permanent au votat dou„ grupuri parlamentare Ón favoarea acestei propuneri ∫i trei grupuri parlamentare contra, este clar c„ m„car din acest punct de vedere opozi˛ia a avut prioritate, a avut o voce demn„ de a fi ascultat„, iar vocea opozi˛iei se reg„se∫te Ón aceast„ list„. To˛i parlamentarii opozi˛iei, prezen˛i, au votat Ómpotriv„, cu o gre∫eal„ electronic„ la colegul nostru Mircea Nedelcu — ∫i aici este o alt„ chestiune, rog s„ se reglementeze — unde apare votul ab˛inere. Este clar c„ el a votat Ómpreun„ cu grupul ∫i a votat nu, dar a∫a a ie∫it p‚n„ la urm„.
V„ rog s„ ˛ine˛i cont ∫i de opinia opozi˛iei, domnule vicepre∫edinte al P.S.D.-ului. Sunt trei partide parlamentare mari de opozi˛ie pe care dumneavoastr„ le infirma˛i, nu le da˛i dreptul s„ se exprime, printr-o manevr„ frauduloas„ la vot.
Stima˛i colegi din P.S.D., realitatea este c„ dumneavoastr„ nu mai ave˛i de mult majoritate parlamentar„.
îColegiul Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii a stabilit identitatea informatorului cu nume conspirativ Anghel Anghelescu Ón persoana numitului Gr„mescu Haralambie.
A stabilit identitatea informatorului cu numele conspirativ Artur Ón persoana numitului Diaconescu Stelian, pseudonim literar — Ion Caraion.
A stabilit identitatea informatorului cu nume conspirativ Gogu Ivan Ón persoana numitului Popa ™tefan, pseudonim literar — ™tefan Augustin Doina∫.“
Poate ve˛i Ón˛elege acum, din cele dou„ scrisori ∫i din cele c‚teva citate pe care vi le-am dat, de ce m-a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 cuprins emo˛ia chiar Ónainte de a v„ adresa aceste c‚teva cuvinte ale mele. M-am g‚ndit Ón sinea mea cum poate un om — indiferent c„ este senator, poet, creator de literatur„, om de cultur„, om politic — s„ tr„iasc„ dou„ sentimente puternice Ón aceea∫i zi. Pe de o parte, s„ primeasc„ laude pentru un premiu interna˛ional la o competi˛ie puternic„, acolo unde au participat creatori din 36 de ˛„ri ale lumii, printre care Fran˛a, S.U.A., Germania, Vietnam, Spania, Portugalia ∫i altele, ∫i cum poate s„-∫i opreasc„ pulsa˛ia inimii pentru o clip„, v„z‚nd felicit„rile Óntr-o alternativ„ a durerilor Ón„bu∫ite, c‚nd cite∫ti numele acelora care poate ˛i-au z‚mbit, poate c„ nu ˛i-au z‚mbit, poate te-au iubit sau poate nu te-au iubit, poate ˛i-au apreciat crea˛ia sau poate nu, dar oricum Ón aceea∫i zi s„ tr„ie∫ti dou„ sentimente puternice Ón care s„ afli ceea ce, poate, nu ˛i-ai mai fi dorit s„ ∫tii niciodat„. Este o mare putere pentru un om puternic.
La aceste cuvinte s-au referit cele de mai Ónainte, pentru c„ eu sunt un om pentru care ∫i trecutul Ónseamn„ foarte mult, iar noi, azi, aici, am tr„it, de fapt, ∫i c‚teva clipe de istorie.
Pe de o parte, unii, pled‚nd pentru un vot care s„ aduc„ o anume stare de spirit Ón Rom‚nia, ∫i al˛ii nu. Fiecare cu opinia sa ∫i fiecare cu istoria sa. Noi, totu∫i, tr„im o istorie adev„rat„ Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
Echipa îDinamo“ a ap„rut cu tricouri Ón favoarea Constitu˛iei revizuite. P‚n„ aici s-a ajuns Ón Rom‚nia anului 2003?! ™i sportul, ∫i biserica trebuie atrase Ón mizeria politicii Partidului Social-Democrat? C‚˛i bani vor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 primi vedete gen Ilie N„stase, Andreea Marin ∫i multe alte nume sonore anun˛ate pentru aceast„ Ón∫el„torie, pentru c„, sigur, degeaba nu pot participa la acest circ?
La ce s„-∫i Óndemne, domnilor, preo˛ii din altar credincio∫ii? La votarea unei Constitu˛ii care prin contradic˛ia ∫i ambiguitatea articolelor sale va duce la f„r‚mi˛area ∫i federalizarea Rom‚niei? La votarea unei Constitu˛ii noi, care va permite v‚nzarea p„m‚nturilor str„mo∫e∫ti, de-a valma, c„tre str„inii cu bani, pe fondul s„r„ciei Ón care ne-au adus cei care lupt„ ast„zi pentru aceast„ formul„ revizuit„ a Constitu˛iei? S„ voteze o Constitu˛ie care, o dat„ intrat„ Ón vigoare, va permite consfin˛irea Autorit„˛ii Electorale Permanente, ce va fi un instrument de fraudare a alegerilor viitoare? Nu mai vorbim c„ art. 52 alin. (2) este o mare p„c„leal„ pentru tinerii care au crezut c„ scap„ de armat„!
Sunt doar c‚teva puncte pe care le amintesc aici, pentru c„, de fapt, Óntregul text revizuit este demontabil. Singurii c‚∫tig„tori sunt cei de la U.D.M.R., care, iat„, nici nu s-a revizuit Constitu˛ia, ∫i, cu obr„znicie, ∫antajeaz„ Guvernul N„stase pentru amplasarea monumentului dedicat celor 13 generali. Pentru ei eroi, pentru rom‚nii de la 1848, c„l„i.
Altfel este istoria, domnilor!
Stima˛i colegi,
Campania pornit„ de Guvern pe bani foarte mul˛i, peste 250 miliarde lei, care puteau fi folosi˛i Ón scopuri nobile, dac„ ˛inem cont de dezastrul din educa˛ie, s„n„tate, de pensiile mizere ale popula˛iei, de s„r„cia cumplit„ pentru anul 2003 a poporului rom‚n, seam„n„ tot mai mult cu o campanie de r„zboi. De fapt, este o campanie pentru supravie˛uirea unei guvern„ri indiferente la suferin˛ele na˛iei. Continu‚nd tot a∫a, s„ nu ne mir„m dac„ Ón 19 octombrie 2003 cet„˛enii Rom‚niei vor fi sco∫i cu for˛a de jandarmi din casele lor, pentru a participa la vot. Este o campanie isteric„, care ne Ónt„re∫te convingerea c„ s-a pus la punct sistemul de fraudare a alegerilor din 2004, sistem care acum trebuie verificat.
Apelul la armisti˛iu politic, formulat de premierul Adrian N„stase, ne cere s„ particip„m la un abuz, ceea ce nu putem face, domnilor.
Poporul rom‚n este min˛it cu neru∫inare, prin intermediul acestei campanii: îCine nu voteaz„ Constitu˛ia este Ómpotriva integr„rii Ón Uniunea European„“; îEste o Constitu˛ie pentru integrarea Ón Uniunea European„“ ∫i a∫a mai departe, c‚nd, de fapt, ˛„rile Uniunii Europene abia de acum elaboreaz„ Constitu˛ia, ∫i peste circa 2 ani Rom‚nia va fi, Óntr-adev„r, nevoit„ s„ ∫i-o revizuiasc„ pe a sa.
Suntem curio∫i care va fi reac˛ia Uniunii Europene, c‚nd se va convinge c„ toate aceste ac˛iuni se Óntreprind Ón numele ei, pentru ca rom‚nii s„ fie mai u∫or manipula˛i, frauda˛i, s„r„ci˛i, din ce Ón ce mai lipsi˛i de democra˛ie.
V„ mul˛umesc.
Extrem de Óngrijor„toare mi s-au p„rut discu˛iile pe care le-am avut cu popula˛ia. Din sutele de convorbiri purtate Ón acest sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, f„r„ s„ prezint un studiu sau o statistic„, am constatat c„ r„spunsurile popula˛iei se Ómpart Ón trei mari categorii.
Prima categorie o reprezint„ indiferen˛ii, ast„zi, majoritari. Din ra˛iuni pe care nu am timp s„ insist, Ón general, dezinteres, lips„ de informare sau ignoran˛„, dar cei mai mul˛i sunt dezinteresa˛i, Ón momentul de fa˛„, de aceast„ problem„.
A doua mare categorie o reprezint„ atitudinea ostil„ fa˛„ de revizuire, cei care, din diverse ra˛iuni, Óndeosebi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 cele privind folosirea limbii maghiare Ón justi˛ie sau administra˛ie sau cele privind v‚nzarea terenurilor c„tre cet„˛enii str„ini, sunt categoric Ómpotriv„. Am avut zeci de situa˛ii Ón care lumea este pornit„ pe aceste subiecte ∫i este hot„r‚t„ s„ se duc„ s„ voteze Ómpreun„.
A doua categorie, din p„cate, mai pu˛in numeroas„ dec‚t cei cu care am discutat, sunt cei favorabili. P‚n„ ∫i acestora, Óns„, pare a li se fi t„iat apetitul, ca urmare a semnalelor primite din partea primului ministru Adrian N„stase ∫i a ministrului de externe Mircea Geoan„, dup„ participarea acestora la Conferin˛a Interguvernamental„ asupra Constitu˛iei Europene, la Roma, pe 4 octombrie 2003.
Din multiplele campanii de imagine pe care ∫i le-au f„cut cu aceast„ ocazie, au aflat, ∫i de la domnul prim-ministru ∫i de la domnul ministru de externe, c„ p‚n„ ∫i Constitu˛ia european„ este un proiect la Ónceput de drum, c„ acest proiect are numeroase teme ∫i subiecte delicate, precum suveranitatea, asupra c„ruia sunt Ónc„ divergen˛e ∫i p„reri opuse, ∫i c„ acest Ónceput de discu˛ie f„cut la Roma trebuie continuat Ón multiple alte etape, p‚n„ ar ajunge la un acord.
Argumentul major al Guvernului, potrivit c„ruia îDa pentru Constitu˛ie“ Ónseamn„ îDa pentru Europa“ , este pus sub semnul Óntreb„rii de persoanele c‚t de c‚t avizate.
O alt„ veste proast„ care a ajuns la persoanele favorabile Constitu˛iei este cea privind stagiul militar. La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, popula˛ia a aflat cu dezam„gire, de la mini∫trii de resort, c„ p‚n„ Ón 2007 nu se pune problema elimin„rii obligativit„˛ii stagiului militar, aceasta fiind o m„sur„ dorit„ de popula˛ie.
Œn concluzie, timpul foarte restr‚ns, problemele de organizare rezolvate doar pe h‚rtie, precum ∫i declara˛iile publice contradictorii ale liderilor de prim rang din P.S.D. risc„ s„ compromit„ cea mai important„ ac˛iune a anului 2003.
Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i reafirm„ pozi˛ia, solicit„ popula˛iei s„ se prezinte la vot ∫i s„ voteze favorabil. Aceasta nu Ónseamn„ Óns„ c„ liderii no∫tri politici sau reprezentan˛ii Ón sec˛iile de votare nu vor veghea permanent pentru respectarea tuturor condi˛iilor prev„zute de lege Ón ceea ce prive∫te desf„∫urarea unui scrutin, inclusiv acordarea de sanc˛iuni Ón caz de contraven˛ii ∫i infrac˛iuni, pentru c„ Ón multe situa˛ii mi s-a spus: îO rezolv„m noi. L„sa˛i, domnule senator, c„ o rezolv„m noi.“
Œn calitatea lor de organizatori ai referendumului, Guvernul, autorit„˛ile centrale ∫i autorit„˛ile locale r„spund de buna desf„∫urare ∫i de rezultate.
Cer primului-ministru ∫i ministrului de interne s„-∫i asume r„spunderea pentru viitoarea desf„∫urare a scrutinului.
V„ mul˛umesc.
Guvernului Ói revine de asemenea obliga˛ia de a lua m„suri serioase de protec˛ie social„.
Este inadmisibil ca, sub pretextul unor a∫a-zise cereri ale unor organisme interna˛ionale, cet„˛enii rom‚ni s„ fie adu∫i la disperare din cauza trimiterii Ón ∫omaj, f„r„ ∫anse de angajare Ón alt loc de munc„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ast„zi, la ora 18,00, sindicali∫tii bra∫oveni, dup„ ce au pichetat prefectura bra∫ovean„, se Ónt‚lnesc la sediul A.P.A.P.S. cu Ovidiu Mu∫etescu pentru noi negocieri. Cum Bra∫ovul st„, la ora actual„, v„ garantez, pe un butoi de pulbere, m„ rog din tot sufletul ca aceast„ declara˛ie politic„ s„ fi fost rostit„ Ónainte de a fi prea t‚rziu.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ primi˛i cele mai calde felicit„ri! Michael Guest.“
Eu cred c„ ∫i faptele bune trebuie s„ ajung„ la oameni.
## Bravo, domnule Matei Vintil„!
O alt„ problem„. Œn Ardeal circul„ (P.U.N.R. mi-a trimis aceast„ informa˛ie) o scrisoare a domnului Patrubanyi Miklos, pre∫edintele Uniunii Mondiale a Ungurilor, prin care maghiarii din Ardeal sunt Óndemna˛i s„ voteze, Óntr-un referendum din 12 octombrie, pentru autonomia f nutului Secuiesc ∫i pentru dubla cet„˛enie, care s„ fac„ posibil„, iat„, realitatea visat„ de domnul Patrubanyi. Patrubanyi ∫i ceva.
îMaghiari, ar trebui s„ apel„m la ultimul mijloc al democra˛iei, s„ chem„m poporul maghiar“, (poporul maghiar din Ardeal, adic„, unde se afl„, probabil, mai multe popoare, dar noi nu ∫tiam!) îÓn ajutorul rezolv„rii soartei na˛iunii noastre. S„ ini˛iem un referendum, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 m„sura Ón care vom reu∫i s„ str‚ngem semn„tura valid„ a 200.000 de cet„˛eni maghiari, Adunarea na˛ional„ va fi obligat„ s„ decreteze referendum Ón vederea rezolv„rii acestei probleme“.
A∫ vrea s„ Óntreb autorit„˛ile dac„ ∫tiu ceva de ac˛iunea, cu totul stranie, pe care un pre∫edinte al unui Consiliu mondial al maghiarilor, situat la Budapesta, o Óntreprinde Ón Rom‚nia. Eu am lipsit c‚teva zile din ˛ar„. Eu ∫tiam c„ Ardealul e parte a Rom‚niei ∫i, dup„ toate datele Ón vigoare, dup„ toate legile, dup„ toate variantele de Constitu˛ie, nu poate cineva din alt„ ˛ar„ s„ ini˛ieze astfel de ac˛iuni, imposibil de condus din alt„ parte Ón Rom‚nia.
E o provocare pe care autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ o controleze. S„ se vad„ despre ce este vorba, mai ales c„ am aflat c„ acum se pun pl„cu˛e bilingve ∫i Ón g„ri.
Eu cer, cu toat„ autoritatea, s„ se pun„ pl„cu˛e bilingve ∫i Ón guri, pl„cu˛e bilingve dentare. S„ nu se mai poarte din˛i de-o singur„ limb„, ca s„ zic a∫a, s„ fie bilingve, s„ fie c‚te dou„ pl„cu˛e Ón aceea∫i gur„.
Ce maladie: pl„cu˛e Ón g„ri! Bun, ∫i ce se Ónt‚mpl„ dac„, la un moment dat, un tren, din lips„ de electricitate, cu mai mul˛i ucraineni sta˛ioneaz„ Óntr-o gar„ Ón care majoritatea era rom‚neasc„, minoritatea era maghiar„ ∫i, uite, vine trenul ∫i se schimb„ majoritatea? Ce se Ónt‚mpl„?
Nu ∫tiam ∫i abia acum am Ónceput s„ Ón˛eleg de ce era at‚t de sup„rat, dup„ 1989, domnul Doina∫ — Dumnezeu s„-l ierte! — pe mine. Eu nu am f„cut nici un gest Ómpotriva Domniei sale, dec‚t acela de a m„ l„sa turnat, dac„ „sta e un lucru negativ.
E straniu c„ un mare scriitor, c„ruia a∫ avea acum toate motivele exterioare s„-i fac repro∫uri peste moarte, e straniu c„ un mare scriitor a ajuns Ón situa˛ia (∫i asta este, totu∫i, marca unei anumite lumi) de a-∫i exercita talentul literar ∫i de a-∫i ob˛ine o parte din banii pentru existen˛„ f„c‚nd turn„torie la adresa unor colegi mai tineri.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
Uneori, iat„, s-a ajuns la lucruri paradoxale, oameni care suferiser„, deveneau creatori de suferin˛e pentru al˛ii. Nu condamn ∫i nu cer daune de la nimeni, Ón istorie, pentru ceea ce s-a Ónt‚mplat, spun doar c„ via˛a e at‚t de complex„, Ónc‚t o asemenea veste Ól pune pe cel aflat Ón situa˛ia de victim„ s„ cear„ iertare pentru cei care i-au f„cut r„u. Mai mult dec‚t at‚t, Ónainte de a-mi spune domnul Radu F. Alexandru s„ nu judec, iat„, dragul meu, ce am scris aici: îŒmi cer iertare de la cele dou„ umbre, ale celor doi mari scriitori, care au gre∫it atunci, fa˛„ de t‚n„rul care eram.“
™i Ól rog pe Dumnezeu s„ nu ne mai pun„ Ón situa˛ia de a ar„ta c‚t de slabi suntem Ón fa˛a menghinei, a dezumaniz„rii, a fricii, a geloziei.
E foarte, foarte grav ce se Ónt‚mpl„ cu biografiile unor oameni de valoare. Va fi foarte greu s„ explic„m m‚ine toate aceste convulsii de con∫tiin˛„. Eu am puterea ∫i am omenia s„ Ón˛eleg gre∫elile altora, pentru c„ ∫i eu am gre∫it, nu Ón aceast„ privin˛„, nici Ón acest fel, dar am f„cut Ón via˛a mea gre∫eli ∫i Ói rog pe to˛i cei care provoac„ asemenea reac˛ii Ón lan˛, cum e aceasta, s„ se g‚ndeasc„ bine ce fac.
Faptul care Ól Óntrista, Ól speria pe un australian c‚nd a vrut s„-∫i cumpere un bumerang nou era c„ nu putea s„ scape de cel vechi. Efectul bumerang este sigur, nu lupta˛i prea mult unii Ómpotriva altora, toate cele pe care le ve˛i face nedrept Ómpotriva altora se vor Óntoarce Ómpotriva dumneavoastr„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003 care, termin‚ndu-∫i misiunea, controleaz„ cine a furat apa din Dun„re ∫i cine a distrus stratul de ozon. Dac„ nu a∫ fi f„cut aceast„ opozi˛ie, ast„zi eram onorabilul senator P.S.D. de Constan˛a Traian Rece. Refuz‚nd ∫antajul ordinar am devenit unul dintre cei mai mari, dac„ nu chiar cel mai de temut bandit al zilei. Œnt‚i m-au atacat cu îcea mai mare m‚ndrie proletar„“ , c„ de asta sunt Ón slujba poporului, ca reprezentan˛i, m-au atacat a∫adar c„ mi-a∫ fi Óndesat Ón buzunare ∫i Ón conturi bancare peste 9 miliarde de lei ramburs„ri din TVA prin intermediul Societ„˛ii îClub 21“ al c„rui asociat unic sunt. Cu o minim„ documentare, bun„-credin˛„ ∫i respect fa˛„ de orice cod deontologic, cred c„ p‚n„ ∫i un t‚n„r absolvent de drept ar fi v„zut c„ este vorba Óntr-adev„r de un dosar penal f„cut la comand„, ce dateaz„ de vreo trei ani, c„ justi˛ia Ó∫i vede stingherit„ de treab„, c„ personal nu am nici un amestec Ón aceast„ poveste, c„ trebuie s„ a∫tepte s„ se pronun˛e Ónt‚i instan˛a ∫i nu ministrul s„ se transforme peste noapte Ón anchetator, complet de judecat„, procuror ∫i s„ dea sentin˛a. Intereseaz„, oare, pe cineva c„ procurorii, chiar dac„ am schimbat vreo trei p‚n„ Ón prezent, mi-au amenin˛at salaria˛ii, smulg‚ndu-le, sau Óncerc‚nd s„ le smulg„ declara˛ii Ómpotriva mea pe motiv c„ acum au ordin s„ fiu arestat ∫i condamnat, iar d‚n∫ii trebuie s„-∫i p„streze locurile de munc„? Pentru c„, altfel, onor ziari∫tii, nu ∫i-ar permite s„ scrie c„ locul meu este Ón pu∫c„rie ∫i nu Ón Senatul Rom‚niei. Asta Ónseamn„ c„ d‚n∫ii au tot dosarul, au analizat Óntreg probatoriul ∫i m-au condamnat. De ce s„ se osteneasc„ Domniile lor s„ se deplaseze p‚n„ la mine ∫i s„ vad„ cum am ob˛inut îClub 21“, printr-un Ómprumut BERD de peste 600.000 dolari, care s-a derulat prin fosta Banc„ Agricol„, cum am achitat absolut toate tran∫ele de credit ∫i de ce am ajuns s„ am obiec˛ii la ultima tran∫„? Drept pentru care chiar societatea mea a solicitat A.V.A.B.-ului analiza complet„ pentru stabilirea exact„ a ultimei rate din datorie. Niciodat„ nu am ascuns c„ am f„cut acest Ómprumut, niciodat„ nu am negat ultima tran∫„ datorat„, ci doar valoarea ei. Cred c„ este diferen˛„ nu doar de stil, ci ∫i de prezentare a adev„rului.
Doresc s„ v„ cer scuze pentru c„ am crezut Ón articolul 134 din Constitu˛ia Rom‚niei, care men˛ioneaz„ expres c„ economia din ˛ara noastr„ e economie de pia˛„ ∫i ca atare de 12 ani societatea pe care am Ónfiin˛at-o ∫i al c„rei unic asociat sunt, Ón prezent, ca ∫i Ón trecut, face produc˛ie.
Doresc s„ v„ cer scuze c„ nu am avut neobr„zarea, tupeul ∫i mitoc„nia de a Ónfiin˛a una sau mai multe firme care s„ se ocupe de traficul de ˛ig„ri sau de alcool, cu importuri mascate de articole second hand, c„ nu am devenit un maestru al jongleriilor financiare prin Ónfiin˛area ∫i lichidarea de societ„˛i comerciale, prin transferuri de lichidit„˛i Ón conturi bancare, pentru a m„ pune la ad„post pe mine ∫i membrii familiei mele pentru nu se ∫tie ce vremuri tulburi.
V„ cer scuze c„ nu am cedat tentantelor oferte ce mi-au fost f„cute de nenum„rate ori Ón timp ∫i nu mi-am v‚ndut societatea arabilor, turcilor sau a altor aventurieri de peste hotare pentru c‚˛iva pumni de dolari, ceea ce ast„zi mi-ar fi oferit un trai complet lipsit de griji, Óntr-un concediu permanent undeva pe meridianele planetei.
Doresc s„ v„ cer scuze c„ am fost un aiurit, un vis„tor ∫i am creat locuri de munc„ ∫i am dat salarii
c‚torva sute de oameni. Mai mult chiar, ca un idealist ce sunt, ca un soldat al partidului, al c„rui membru Ónc„ sunt, am crezut ∫i cred Ón valorile social-democra˛iei, am considerat c„ ∫i o localitate n„p„stuit„, precum Medgidia, trebuie s„ existe, c„ cei 80.000 de locuitori ai s„i trebuie s„ aib„ ∫ansa s„ tr„iasc„, s„ se hr„neasc„, s„ munceasc„. Am dorit s„ realizez ceea ce am promis aleg„torilor Ón campania electoral„ — locuri de munc„. Ca urmare, c‚nd s-a publicat pentru a patra oar„ licita˛ia de privatizare a I.M.U.M. Medgidia, m-am Ónscris la licita˛ie ca persoan„ fizic„. Evident, de unul singur nu a∫ fi reu∫it s„ rentabilizez Óntreprinderea, dar am luat leg„tura cu oameni de afaceri din Occident, cu solide c„r˛i de vizit„, am elaborat o strategie de retehnologizare, am f„cut studii de pia˛„ Ón vederea determin„rii de beneficiari, am stabilit contracte pe pie˛e din r„s„rit. Œn mod expres m-am deplasat la Chi∫in„u ∫i am avut o Óntrevedere cu ambasadorul Rom‚niei Ón Republica Moldova, tocmai pentru a asculta ∫i sugestiile unei persoane competente ∫i bune cunosc„toare a zonei. Am negociat cu I.M.U.M., am Óncheiat un pact social cu sindicatele ∫i am depus dosarul de ofert„. Toat„ aceast„ munc„ Ónseamn„ bani, consum de energie, rela˛ii...
La punctul 2 avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor de iluminat public.
Invit domnii senatori Ón sal„. Invit colegii senatori din toate grupurile parlamentare Ón sal„.
Rog ziari∫tii ∫i colegii parlamentari, Ón conformitate cu hot„r‚rea adoptat„ s„pt„m‚na trecut„, dac„ dori˛i s„ oferi˛i, ∫tiu eu, declara˛ii de pres„ sau interven˛ii, v„ rog s„ nu o face˛i Ón ∫edin˛a de plen.
Deci v„ consult, domnilor senatori, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor de iluminat public.
V„ rog s„ observa˛i c„ sunt o serie de texte Ón varianta Camerei Deputa˛ilor, Ón varianta Senatului ∫i un text, dac„ nu m„ Ón∫el, este propus de comisia de mediere, text negociat de colegii din comisie.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón primul r‚nd asupra solu˛iilor propuse Ón anexa la raport de c„tre colegii din comisia de mediere.
V„ rog s„ vota˛i.
Solu˛ie aprobat„ de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Deci acestea ar fi Óntreb„rile. Din punctul meu de vedere, pentru a aproba acest transfer, era necesar, c‚t de c‚t, comisia sau noi, s„ vedem care sunt certitudinile unui asemenea agent economic? Pentru c„, v„ spun, p„rerea mea este c„ ∫ansele de succes sunt foarte mici, iar peste un an de zile o s„ Óntreb, aici, Ón Parlament, ce s-a Ónt‚mplat cu cele 22 de miliarde de lei?
A∫adar, personal, nu voi sus˛ine acest proiect de lege.
— consulta˛ii Ón leg„tur„ cu constituirea actelor execu˛ionale — un milion de lei;
— orice acte sau orice alte acte sau opera˛iuni date prin lege — un milion de lei.
Doamn„ ministru, Ón condi˛iile Ón care 70% din popula˛ia ˛„rii tr„ie∫te Ón s„r„cie, iar 45% sub pragul acesteia, consider„m c„ asemenea tarife sunt inadmisibile. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/16.X.2003
1. Informa˛ia privind posibilitatea unei monitoriz„ri din partea Congresului este o informa˛ie public„ ce decurge din actul de guvernare ∫i, Ón consecin˛„, v„ Óntreb dac„ v„ considera˛i obliga˛i s„ informa˛i opinia public„ din Rom‚nia despre aceast„ posibilitate a monitoriz„rii?
2. Œn documentul ministrului, secretar de stat Profiroiu, depus la Strasbourg, Ón data de 3 aprilie 2003, se ar„ta c„ migra˛ia primarilor va fi atenuat„ printr-o nou„ Lege a finan˛elor publice locale. f n‚nd cont ∫i de afirma˛ia raportorului Claude Frecon, din raportul s„u din 2 aprilie 2003, potrivit c„reia îregulile de distribuire a fondurilor de stat vor fi amendate conform unor criterii mai clare, simple ∫i precise“, v„ Óntreb dac„ ave˛i de g‚nd s„ prevede˛i sanc˛iunea de nulitate a unei hot„r‚ri de consiliu jude˛ean, dac„ aceasta nu respect„ art. 29 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, precum ∫i eliminarea art. 30 ∫i 75 din aceea∫i ordonan˛„, care fac posibil„ alocarea direct„ de c„tre Guvern a unor fonduri c„tre administra˛ia local„?
Legea f„r„ sanc˛iune are caracter de recomandare ∫i Ó∫i pierde caracterul normativ, eficien˛a Ón sine.