Adrian P„unescu

## **Domnul Adrian P„unescu:**

S„ vorbesc despre un fapt care a constituit, Ón anii unei prese militante, obiect de atenþie, ∫i atunci, poate c„ leg„m lucrurile Ón timp, atunci s-a obþinut, prin b„t„lia de pres„ a revistei **îFlac„ra“,** dreptul Munþilor Carpaþi de a nu fi supu∫i procesului de sistematizare de care erau ameninþaþi. Sigur, noi ne afl„m acum la Ónceputul **Anului Internaþional al Muntelui — 2002, iniþiat de Organizaþia Naþiunilor Unite.** Acestea sunt cele dou„ coperþi Óntre care a∫ez declaraþia mea politic„.

Œn 1974 am Ónceput, Ón revista Flac„ra, b„t„lia pentru muntele rom‚nesc, ameninþat de colectivizare ∫i de sistematizare. Am avut norocul s„ Ónt‚lnesc un om excepþional, doctorul Radu Rey, informat ∫i p„tima∫, care a reu∫it, prin b„t„lie personal„ ∫i cu ajutorul meu ∫i al revistei **îFlac„ra“,** s„ blocheze acest proces care p„rea ireversibil, de distrugere a Munþilor Carpaþi, de aducere a muntenilor la ∫es ∫i, practic, de n„ruire a muntelui Ón propria sa lips„ de Óntrebuinþare. De∫i erau planuri f„cute pentru sistematizarea ∫i cooperativizarea muntelui, printr-o acþiune la fostul pre∫edinte al þ„rii, Nicolae Ceau∫escu, c„ruia i-am cerut insistent s„-l primeasc„ pe Radu Rey, Radu Rey a ajuns acolo ∫i a convins s„ se suspende acþiunile de sistematizare ∫i cooperativizare a muntelui. Consider acest succes o mare biruinþ„ a vieþii mele.

Din p„cate nu s-a reu∫it crearea judeþelor experimentale, cu preþuri diferite la produsele lactate, preþuri datorate faptului c„ flora spontan„ din munte, neatins„ la vremea aceea, anii ’70, de chimizare, merita preþ mare, ∫i ca dovad„ se vindea ca∫cavalul de Dorna, ∫vaiþerul Ón Olanda, cu mai mult de 3.000 dolari tona.

Ulterior, dup„ c„derea forþelor de munc„, a braþelor de munc„, dup„ Ómb„tr‚nirea oamenilor din munte ∫i dup„ acest exces Ómpotriva muntelui de a nu fi ajutat s„ aib„ unelte mici, conforme cu relieful, s-a trecut la altceva, la o alt„ etap„, groaznic de trist„, pentru muntele rom‚nesc. Nemaiput‚nd cosi ∫i depozita f‚nul Ón munte, pentru perioada de iarn„, muntenii b„tr‚ni au Ónceput s„ aduc„ porumb de la ∫es. S„ cumpere din pieþele Moldovei ∫i Munteniei porumb care era chimizat. Asta a sc„zut fatal ∫i preþul ca∫cavalului ∫i al tuturor produselor lactate din zon„ ∫i a ajutat ∫i la deprecierea calit„þii solului. Totu∫i, atunci, **prin str„dania personal„ a unor oameni ∫i a unei publicaþii, s-a obþinut blocarea sistematiz„rii muntelui.**

Din p„cate, dup„ aproape 30 de ani, suntem Óntr-o situaþie imposibil„ cu muntele rom‚nesc. **Procesul de degradare a Munþilor Carpaþi continu„.** N-a∫ insista acum asupra acestor lucruri, dac„ ele nu ar fi totu∫i Ón consonanþ„, una dintre puþinele consonanþe la care cred eu c„ ne putem g‚ndi, cu Europa, Ón Anul Internaþional al Muntelui. **Este un eveniment important, dar este ∫i un pretext pentru noi s„ punem problema Munþilor Carpaþi Ón termenii ei reali, durero∫i. Singurii care ne pot da o speranþ„ de terapie urgent„.** Œn Parlamentul Rom‚niei sunt numero∫i senatori ∫i deputaþi din judeþele cu zon„ montan„. Maladia care a cuprins, Ón ace∫ti ani ai