Stenogramă plen

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Domnilor senatori,

V„ rog s„-mi Óng„duiþi s„ Óncepem ∫edinþa de ast„zi, condus„ fiind de subsemnatul, asistat de domnii secretari, senatorii Mihai Ungheanu ∫i Puskás Valentin-Zoltan.

Œn ceea ce prive∫te prezenþa. Sunt prezenþi 102 senatori, iar 6 sunt absenþi motivaþi.

Aþi constatat c„ lipse∫te tabela de marcaj, ea este prezent„, dar nu funcþioneaz„. Vom vota deci cu metodele clasice. Œn ceea ce prive∫te ordinea de zi. Dumneavoastr„ aþi primit la casete ordinea de zi.

Dac„ sunt probleme? V„r rog s„ o vot„m.

Poftiþi, v„ rog!

Dac„ este cineva Ómpotriv„ sau dac„ se abþine cineva?

Deci, Ón unanimitate, ordinea de zi a fost adoptat„.

Referitor la programul de lucru. Dumneavoastr„, de asemenea, Ól cunoa∫teþi. Cele trei secþiuni, care sunt bine definite: declaraþii politice, adoptare de proiecte de legi ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Dac„ sunteþi de acord cu acest program p‚n„ la ora 19,30?

Poftiþi, v„ rog. Mulþumesc.

Dac„ este cineva contra? Un vot contra.

Deci 101 voturi pentru, unul contra.

Dac„ se abþine cineva? O abþinere.

Deci, 100 de voturi pentru, unul contra ∫i o abþinere. Mulþumesc, domnule senator Nicu P„tru pentru acþiune.

Intr‚nd Ón ordinea de zi, v„ rog s„-mi daþi voie la declaraþii politice, Ón primul r‚nd, s„ invit la microfon pe domnul senator Pop de Popa.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ 50 de ani de activitate ne‚ntrerupt„ Ón sectorul sanitar Ómi fac o datorie de con∫tiinþ„ s„ fac c‚teva comentarii privind colapsul st„rii de s„n„tate din Rom‚nia. Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Senatului, personalul medico-sanitar ∫i populaþia þ„rii constat„ cu Óngrijorare starea de colaps Ón care se g„se∫te sectorul de s„n„tate, reflectat prin alterarea negativ„ a indicatorilor de s„n„tate ∫i demografici, cu tot efortul depus de personalul medical ∫i de Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei. Este cunoscut faptul c„ securitatea unei þ„ri este condiþionat„ de 4 factori: economia, s„n„tatea, armata ∫i Ónv„þ„m‚ntul. Or, Ón cazul nostru, Ón domeniul s„n„t„þii se constat„ sc„derea dramatic„, prin spor negativ, a indicilor demografici, ca urmare a sc„derii natalit„þii, cre∫terea mortalit„þii infantile ∫i generale, cre∫terea mortalit„þii prin tuberculoz„, lues, SIDA, cancer etc., cre∫terea avorturilor la cerere ∫i mortalit„þii materne.

Sc„derea duratei medii de viaþ„, reapariþia unor boli de mult eradicate Ón þara noastr„, epidemia de boli prin transmitere sexual„, prin prostituþie clandestin„, supra‚nc„rcarea populaþiei cu taxe, impozite — 98 la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 num„r — pe care aceasta nu le poate achita, ap„r‚nd adev„rate drame Ón viaþa social„, care influenþeaz„ negativ nivelul de trai, toþi ace∫ti factori au dus Ón ultimii ani la sc„derea num„rului populaþiei, la alterarea genetic„ prin subalimentarea cronic„ a 60% din populaþia þ„rii noastre. Œn Rom‚nia nu s-a murit de foame, de boli ∫i de sinucideri ca acum ∫i niciodat„ nu s-a recurs at‚t de mult la cantinele sociale.

Doamnelor ∫i domnilor,

F„r„ exagerare este spectrul actualei s„r„cii. Se constat„ grava suferinþ„ a sectorului sanitar, av‚nd ca determin„ri oprirea tranziþiei la poarta spitalelor, vidul legislativ Ón domeniu, adaptat la cerinþele actuale, manageriatul defectuos privind medicina primar„, nesusþinerea corespunz„toare a sectorului privat ∫i a ONG-urilor ∫i a∫a destul de fragile, care, dimpotriv„, sun Ónc„rcate Ón impozite foarte mari, nemaifiind Ón stare concurenþial„.

V„ mulþumim, domnule senator.

Œn continuare, Ón timpul rezervat Grupului P.R.M., invit pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Am ascultat ∫i noi cu emoþie declaraþia politic„ a profesorului Pop de Popa. P„cat c„ Domnia sa a uitat s„ spun„ cine e la guvernare.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ast„zi este 11 februarie. Nici o gazet„ de dimineaþ„ nu a pomenit ce semificaþie are aceast„ zi, pentru c„ istoria nu aduce profituri b„ne∫ti.

Am s„ amintesc eu ce Ónseamn„ 11 februarie: ziua Ón care — vorba lui Eminescu — st„inii au adus un str„in. Este vorba de 11 februarie 1866, data arest„rii ∫i abdic„rii forþate a lui Alexandru Ioan Cuza.

Asta, ca s„ nu uit„m ce rol a jucat tr„darea Ón istoria poporului rom‚n.

Nu am mai vorbit de mult la acest microfon, din trei motive. Œn primul r‚nd, pentru c„, dup„ 10 ani de activitate Ón Senat, am Ónv„þat c„ t„cerea este uneori mai important„ dec‚t oratoria. Œn al doilea r‚nd, fiindc„ mi-am propus s„ iau cuv‚ntul doar atunci c‚nd am, realmente, ceva de spus care poate interesa Senatul ∫i poporul rom‚n, ca s„ folosesc o expresie care ne apropie Ón timp de faimoasa S.P.Q.R. — Senatus populusque Romanus. Œn al treilea r‚nd, pentru c„ doresc s„ las loc ∫i altora, s„ ridice probleme, s„ spun„ ce au de spus, Óntr-un partid ca al nostru, care nu are doar 16% Ón preferinþele electoratului, cum dezinformeaz„ iar„∫i CURS, Ón mod

iresponsabil, ci are 22,3%. Dar asta e o alt„ chestiune, asupra c„reia poate c„ ne vom pronunþa cu alt„ ocazie. Stimaþi colegi,

Am s„ v„ prezint acum un document deosebit, pe care, din capul locului, v„ anunþ c„ l-am primit de la ofiþeri ai unui serviciu secret rom‚n. ™i fiþi convin∫i c„ serviciile astea secrete sunt cu mult mai numeroase dec‚t ∫tim noi, senatorii. E un paradox: cu c‚t are Rom‚nia mai puþine secrete de ap„rat, cu at‚t mai multe servicii secrete iau na∫tere.

Acest document este elaborat, probabil, de un departament de analiz„ ∫i sintez„. Am aflat c„ el se mai afl„, deocamdat„, Ón posesia domnilor Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase. Eu cred c„ este Ón interesul democraþiei ∫i al transparenþei s„-l cunoa∫tem cu toþii.

Iniþial, cei care mi l-au furnizat, m-au rugat s„ nu-l fac public, pentru a proteja sursa. Am rezistat ispitei timp de o s„pt„m‚n„, dup„ care ziaristul din mine l-a biruit pe ∫eful de partid. La urma urmei, e mai important s„ protej„m un popor, dec‚t o surs„ anonim„.

2. Declaraþiile de la Ia∫i ale Pre∫edintelui Ion Iliescu cu privire la corupþia din Rom‚nia i-au fost sugerate pe c„i diplomatice de c„tre S.U.A. ∫i Uniunea European„.

Pre∫edintele Rom‚niei a luat atitudine public„ faþ„ de fenomenul corupþiei, prin declaraþiile de la Ia∫i, sub presiunea S.U.A. ∫i a Uniunii Europene, care i-au dat de Ónþeles c„, Ón actualele condiþii, þara noastr„ nu va fi acceptat„ Ón NATO din cauza corupþiei care a atins toate structurile statului.

Din aceast„ cauz„ domnul Iliescu a atacat dur, f„r„ menajamente, structurile administraþiei, implicit pe ∫eful Guvernului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

Mulþumim domnului senator.

V„ rog, Ón continuare, s„-mi daþi voie s„ invit la microfon pe domnul senator Petre Roman, care va vorbi Ón timpul rezervat Grupului P.D.

Poftiþi, domnule senator!

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stimaþi colegi,

Cu c‚tva timp Ón urm„, p„rea c„ Statele Unite ale Americii au aflat ce Ónseamn„ vulnerabilitatea îToutes proportions gardées“, adic„ prelu‚nd doar ideea de vulnerabilitate, cu c‚teva zile Ón urm„, presa din þara noastr„ p„rea s„ afle c„ e vulnerabil„. Œn realitate, comparaþia se opre∫te aici, fiindc„ nu ne a∫tept„m ca pe meleagurile noastre s„ funcþioneze deviza Statelor Unite ale Americii: îE pluribus unum“, adic„ îdin cei mulþi, o unitate“.

Agresiunile verbale la care au fost supu∫i recent presa ∫i ziari∫ti de frunte m„ oblig„ la o reflecþie ∫i, poate, la unele concluzii, dup„ mai bine de 12 ani de la reapariþia presei libere Ón þara noastr„.

Presa nu ∫i-a pierdut calitatea pe care o numea Hegel, cu dou„ secole Ón urm„, ∫i anume c„ lectura ziarelor e ca o rug„ciune de dimineaþ„ a omului modern.

Presa are o mare influenþ„ asupra vieþii publice, fiindc„ ea, Ón primul r‚nd, creeaz„ opinii. Prin aceasta, vreau s„ spun c„ presa are ∫i o mare r„spundere. De aceea avem obligaþia s„ vorbim deschis atunci c‚nd presa nu se exprim„ numai din punctul de vedere al interesului inform„rii publicului ∫i atunci c‚nd presa nu exprim„ opinii dezinteresate.

Dreptul fiec„ruia, politician, om de afaceri sau funcþionar public, de a-∫i ap„ra onoarea ∫i demnitatea atunci c‚nd este incorect prezentat Ón pres„, trebuie s„

fie asigurat. Este chiar Ón interesul presei independente ca acest drept s„ nu fie, sub nici un motiv, Ómpiedicat. O þar„ democratic„ este, desigur, aceea Ón care presa este independent„, dar democraþia va fi mai puternic„ ∫i dac„ presa va fi Ón stare s„ pun„ Ón discuþie propriile sale sl„biciuni.

Una dintre sl„biciuni s-a ar„tat Ón toat„ ur‚þenia ei chiar Ón aceste zile, Ón care s-a v„zut cum dinamica provoc„rii Ón mass-media este incontrolabil„. Grav este cu ce se alege cititorul sau spectatorul sau ascult„torul ∫i anume tonul dezbaterii, care devine un nou tip de comportament, ∫i convingerea c„ totul ar fi permis. Dar toate acestea nu pot justifica nici o clip„ agresiunile care tind s„ descurajeze presa, s„-i demoleze imaginea Ón ochii cititorilor.

V„ mulþumim, domnule senator.

Œn continuare, invit la microfon pe domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

V„ mulþumesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu puþin„ vreme, Rom‚nia a reu∫it s„ ajung„ din nou Ón atenþia mass-media internaþional„. ™i îReuter“ ∫i îFrance Presse“, ∫i îDeutsche Welle“, ∫i, îNew York Times“, ∫i îLe Monde“, toate s-au gr„bit s„ informeze lumea Óntreag„ despre felul Ón care primul-ministru al Rom‚niei a reacþionat la punerea Ón circulaþie a unui document anonim— Raportul îArmagedon II“.

Citez, foarte pe scurt, doar c‚teva din opiniile exprimate.

îS-a operat cu foarte mult„ st‚ng„cie, Ón dezavantajul Rom‚niei. Toate guvernele, NATO ∫i Uniunea European„ vor urm„ri cu mult„ atenþie evenimentul. De at‚tea ori par a face progrese ∫i apoi Ó∫i trag singuri un glonte Ón picior, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón acest caz. Este inacceptabil s„ echivalezi persoana primului-ministru cu statul rom‚n.“

Un alt citat: îN-am mai avut de mult„ vreme at‚t de acut senzaþia c„ Ón Rom‚nia se pune la cale ceva cu totul ireparabil. Decizia Parchetului General de a-l ridica de pe strad„, ca Ón regimul haitian al lui Papadoc, pe fostul ∫ef de cabinet al pre∫edintelui Constantinescu, Mugur Ciuvic„, acuzat c„ a redactat documentul Ón care Adrian N„stase era acuzat de corupþie ∫i abuzuri, este una dintre cele mai grave Ónc„lc„ri ale drepturilor omului pe care le-am Ónt‚lnit Ón Rom‚nia postdecembrist„.“

Un alt citat: «Primul-ministru al Rom‚niei nu a afirmat niciodat„ îStatul sunt eu“, dar uneori el pare convins de asta. La mijlocul lui ianuarie, un misterior document,

numit îArmagedon“, a revelat averea lui personal„, ca ∫i relaþiile presupuse c„ le-ar Óntreþine cu oameni de afaceri mai puþin onorabili. Asta a declan∫at furia lui.»

Un alt citat: îAceast„ manie de a identifica o persoan„, fie ea ∫i primul-ministru, cu o Óntreag„ þar„, este un prost gust des„v‚r∫it, un reflex perfect conservat de pe vremea dictaturii. Œn fond, nu ∫tiu c‚þi dintre rom‚ni ∫i l-au dorit pe domnul N„stase ∫ef al Guvernului. Din c‚te ∫tiu, electoratul captiv al lui Ion Iliescu ar fi vrut, mai degrab„, s„-∫i pun„ destinul pe m‚na sa. Nu ∫tiu dac„ membrii P.S.D. Ó∫i dau seama Ón ce m„sur„ stilul de conducere al liderului lor primejduie∫te, cu zi ce trece, identitatea partidului, a c„rei popularitate s-a datorat nu rictusului, tot mai pronunþat, al lui Adrian N„stase, ci z‚mbetului, azi tot mai stins, al lui Ion Iliescu“.

V„ mulþumim, domnule senator.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) mai dispune de 18 minute.

Domnule senator Adrian P„unescu, poftiþi, v„ rog, pentru a prezenta intervenþia dumneavoastr„.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor colegi,

Ar trebui s„ fac aici o precizare pe care mi-o impune mica ∫i r„ut„cioasa campanie de pres„ care mi-a fost dedicat„ dup„ ce am evocat un episod penibil din viaþa public„, ∫i anume activitatea cu reportofonul a unei reporteriþe.

Mi se atribuie ideea c„ a∫ fi spus despre **toate** ziaristele din Rom‚nia lucruri pe care nu numai c„ nu le-am spus, dar nici nu le g‚ndesc. Faptul c„, Ón sal„, domnul senator Corneliu Vadim Tudor r‚de Ómi d„ un sentiment acut de prim„var„ revan∫ard„.

Nu ∫tiu ce l-a Óndemnat pe fostul meu subaltern Cornel Nistorescu s„-∫i exhibe Ónc„ o dat„ ura Óngrozitoare de slug„ pe fostul st„p‚n. De fapt, asta este toat„ socoteala. Exist„ oameni care nu pot suporta g‚ndul c„ au avut deasupra pe alþii care i-au ajutat s„ se afirme. Eu, nici acum, nu am nici o ranchiun„ pe ziaristul respectiv, dar mi se pare aberant s„ susþii despre cineva care s-a referit strict la un eveniment la care mai toat„ lumea a participat, m„car vizual, s„ spui despre acela c„ a zis despre toate ziaristele c„ sunt Óntr-un fel sau altul. Doamne, iart„-m„! Dac„ e ceva de spus despre cel care v„ vorbe∫te, eu a∫ face precizarea c„ el susþine c„, Ón balada **îMe∫terul Manole“** eroina este Ana, ∫i nu Manole.

Jertfa este Ana, ∫i nu Manole. A∫a c„, dac„ o minte mai Óngust„ sau hr„nit„ cu mult alcool — cum se pare c„ e cazul — Ónþelege ceva ce eu nu am spus, Ómi cer iertare, chiar ∫i pentru Ónþelegerea gre∫it„ de c„tre acela a lucrurilor pe care le-am spus eu. Œmi pare r„u, nu pot g‚ndi a∫a despre femeie pe care, Ón polemic„ vie cu un mare poet de dragoste, Mihai Beniuc, o ap„ram c‚nd el spunea: **îAu fost cumva str„mo∫ii t„i molu∫te?/ De te-ai**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 **n„scut a∫a ca gelatina/ Era mai bine domnul s„ se Ómpu∫te/ Dec‚t s„-∫i cheltuie cu tine tina.“**

™i spuneam mereu c„ de vin„ nu este femeia, ci de vin„ este cel ce n-a f„cut-o s„-l iubeasc„. A∫a c„ am simþit nevoia s„ dau aceast„ explicaþie, pentru c„ nu vreau s„ r„m‚n vinovat Ón faþa ∫i Ón memoria nim„nui care ar parcurge ziarele din aceste zile.

Pe de alt„ parte, este adev„rat ce a spus domnul senator Petre Roman, ∫i este un elogiu meritat de presa noastr„, un elogiu pe care orice om civilizat trebuie s„-l fac„ sau m„car s„-l simt„ Ónl„untrul s„u. Numai c„ ∫i presa trebuie s„ aib„ grij„ de obiectul muncii sale, de oameni, pentru c„ eu sunt absolut solidar cu marele ziarist care este Cristian Tudor Popescu, a∫a cred, pentru c„ m-am certat cu Corneliu Vadim Tudor Ón emisiuni de televiziune pentru aceast„ p„rere a mea, dar nici Cristian Tudor Popescu nu poate spune despre nimeni, cum e cazul omului la care v„ refereaþi, c„ e **îmonument al porciei omene∫ti“** , f„r„ a-∫i atrage consecinþele verbale ale unei replici pe acela∫i ton. Nu poate spune c„ e plin de bani p‚n„ Ón, scuzaþi-mi cuv‚ntul, **îg„oaz„“** . √sta nu mai e dialog. Deci, dac„ faci pamflet, te poþi a∫tepta la pamflet. Eu nu pledez pentru violenþ„. Dimpotriv„, cred c„ violenþa trebuie oprit„, dar trebuie oprit„ la cauze, ∫i presa, cred eu, este obligat„ s„-∫i ia m„surile de precauþie, folosind argumente, ∫i nu invective, pentru c„ se poate ajunge la mult mai r„u.

Schel„l„it se poate spune, Ón linia Óngro∫„rii unei p„reri, dar, nu Ómpotriva, s„ zicem, a caracterului vocii mele. ™i asta ce ar atrage dup„ sine?! O replic„ pe care, dac„ aveam cu 20 de ani mai puþin, i-o d„deam, cum f„ceam Ón vremea aceea, mai violent, eu Ónsumi. O ziarist„ de aici Ómi spune **îgornistul de serviciu“.** De ce **îgornistul de serviciu?“** . Numai pentru c„ am avut alt„ p„rere despre alianþa P.S.D. ∫i U.D.M.R.?! **Am avut ∫i am alt„ p„rere.**

Eu credeam c„ oamenii reali de pres„ sunt mai interesaþi de nuanþe dec‚t de unanimit„þi sterile.

A∫ vrea doar, pentru c„ mi s-a atras atenþia c„ avem minute puþine — mai avem da?! — , s„ apuc s„ v„ vorbesc despre un fapt naþional.

**Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Abia, te-ai Ónc„lzit, Adriane!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

S„ vorbesc despre un fapt care a constituit, Ón anii unei prese militante, obiect de atenþie, ∫i atunci, poate c„ leg„m lucrurile Ón timp, atunci s-a obþinut, prin b„t„lia de pres„ a revistei **îFlac„ra“,** dreptul Munþilor Carpaþi de a nu fi supu∫i procesului de sistematizare de care erau ameninþaþi. Sigur, noi ne afl„m acum la Ónceputul **Anului Internaþional al Muntelui — 2002, iniþiat de Organizaþia Naþiunilor Unite.** Acestea sunt cele dou„ coperþi Óntre care a∫ez declaraþia mea politic„.

Œn 1974 am Ónceput, Ón revista Flac„ra, b„t„lia pentru muntele rom‚nesc, ameninþat de colectivizare ∫i de sistematizare. Am avut norocul s„ Ónt‚lnesc un om excepþional, doctorul Radu Rey, informat ∫i p„tima∫, care a reu∫it, prin b„t„lie personal„ ∫i cu ajutorul meu ∫i al revistei **îFlac„ra“,** s„ blocheze acest proces care p„rea ireversibil, de distrugere a Munþilor Carpaþi, de aducere a muntenilor la ∫es ∫i, practic, de n„ruire a muntelui Ón propria sa lips„ de Óntrebuinþare. De∫i erau planuri f„cute pentru sistematizarea ∫i cooperativizarea muntelui, printr-o acþiune la fostul pre∫edinte al þ„rii, Nicolae Ceau∫escu, c„ruia i-am cerut insistent s„-l primeasc„ pe Radu Rey, Radu Rey a ajuns acolo ∫i a convins s„ se suspende acþiunile de sistematizare ∫i cooperativizare a muntelui. Consider acest succes o mare biruinþ„ a vieþii mele.

Din p„cate nu s-a reu∫it crearea judeþelor experimentale, cu preþuri diferite la produsele lactate, preþuri datorate faptului c„ flora spontan„ din munte, neatins„ la vremea aceea, anii ’70, de chimizare, merita preþ mare, ∫i ca dovad„ se vindea ca∫cavalul de Dorna, ∫vaiþerul Ón Olanda, cu mai mult de 3.000 dolari tona.

Ulterior, dup„ c„derea forþelor de munc„, a braþelor de munc„, dup„ Ómb„tr‚nirea oamenilor din munte ∫i dup„ acest exces Ómpotriva muntelui de a nu fi ajutat s„ aib„ unelte mici, conforme cu relieful, s-a trecut la altceva, la o alt„ etap„, groaznic de trist„, pentru muntele rom‚nesc. Nemaiput‚nd cosi ∫i depozita f‚nul Ón munte, pentru perioada de iarn„, muntenii b„tr‚ni au Ónceput s„ aduc„ porumb de la ∫es. S„ cumpere din pieþele Moldovei ∫i Munteniei porumb care era chimizat. Asta a sc„zut fatal ∫i preþul ca∫cavalului ∫i al tuturor produselor lactate din zon„ ∫i a ajutat ∫i la deprecierea calit„þii solului. Totu∫i, atunci, **prin str„dania personal„ a unor oameni ∫i a unei publicaþii, s-a obþinut blocarea sistematiz„rii muntelui.**

V„ mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Mihai Ungheanu, poftiþi v„ rog!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Activitatea noastr„ parlamentar„ presupune o bun„ ∫i continu„ leg„tur„ cu societatea civil„, cu electoratul, cu marele public interesat de viaþa politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 Este de aceea foarte important s„ vedem cum funcþioneaz„ mecanismele de imagine, cum lucreaz„ mass-media Ón Rom‚nia, cum satisfac acestea cerinþele constituþionale.

Constituþia Rom‚niei precizeaz„ prin art. 66 alin. (1) ceva ce nu se citeaz„ de obicei îÓn exercitarea mandatului, deputaþii ∫i senatorii sunt Ón serviciul poporului“. Senatorii ∫i deputaþii sunt, deci, adaug eu, mai mult dec‚t reprezentanþi ai partidelor ∫i intereselor aferente, sunt reprezentanþi ai poporului rom‚n.

Datoria ∫i dreptul fiec„rui ales de a se adresa societ„þii civile, propriilor aleg„tori, publicului larg, sunt consfinþite de legile þ„rii, ∫i, mai presus de ele, de Constituþie.

Permiteþi-mi s„ reamintesc, pentru c„ de foarte multe ori presa uit„ acest lucru. Art. 31 alin. (5) care sun„ a∫a: îserviciile publice de radio ∫i de televiziune sunt autonome, ele trebuie s„ garanteze grupurilor sociale ∫i politice importante exercitarea dreptului de anten„“, iar alin. (4) spune c„ îmijloacele de informare Ón mas„, publice ∫i private, sunt obligate s„ asigure informarea corect„ a opiniei publice“. Am Óncheiat citatul din Constituþie.

Ca partid de opoziþie, Partidul Rom‚nia Mare are la activ 10 ani de existenþ„, o experienþ„ negativ„ a raporturilor cu posturile de radio ∫i televiziune dependente de Parlament. Conducerile acestor instituþii s-au f„cut ∫i se fac a nu Ónþelege Óndatoririle care le revin prin Constituþie, de a trata Ón mod egal partidele politice intrate Ón Parlamentul Rom‚niei.

Ele procedeaz„ discriminatoriu, lucr‚nd partizan, adic„ Ómpotriva legii fundamentale a þ„rii. Putem afirma cu argumente de necontestat c„ prezenþa Partidului Rom‚nia Mare pe posturile naþionale de radio ∫i televiziune a fost ∫i dup„ anul 2000 ignorat„ cu deliberare, sabotat„, marginalizat„, deformat„ agresiv, cenzurat„. Cine permite asemenea conduite discreþionare celor care conduc Televiziunea Rom‚n„? Cine stabile∫te aceast„ gril„ intolerant„? Cine o susþine? ™i, mai ales, cine Ói Ónvaþ„ pe domnii Hadji Culea, director general al Televiziunii Rom‚ne, pe Liviu Pojoni, director general executiv, pe Lucian S‚rb, directorul departamentului de informaþii, s„ Óntreþin„ un climat discriminatoriu faþ„ de Partidul Rom‚nia Mare? Ce spune Senatul? Ce spune pre∫edintele Senatului? Vreau s„ Ói atrag atenþia c„, Ón acest moment, presa rom‚n„ trece printr-o criz„ grav„ de prestigiu ∫i c„, oric‚t am respecta presa ∫i am omagia-o, trebuie s„ atragem atenþia asupra unui lucru elementar, c„ este nevoia ca Ón primul r‚nd presa s„-∫i respecte rosturile, s„-∫i respecte deontologia profesional„. Œn ultimul timp, mai mulþi reprezentanþi ai presei ap„ruþi pe posturi de televiziune, dar ∫i atitudini din pres„, au adus mari deservicii de imagine presei ∫i au clasat-o Óntr-un context care Ómi permite s„ a∫ez ∫i gesturile celor citaþi Óntr-o sfer„ contrarie intereselor presei.

V„ mulþumim, domnule senator.

Œn continuare, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, invit pe domnul senator Viorel Pan„. Poftiþi, v„ rog!

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Bomba îrepublicii parlamentare“ de s„pt„m‚na trecut„ a trecut Ón plan secund un eveniment cu totul ∫i cu totul remarcabil, pentru ceea ce Ónseamn„, a∫ Óndr„zni s„ spun, 2002 pentru economia rom‚neasc„ ∫i nu numai.

A trecut aproape neobservat faptul c„ am avut o vizit„ a reprezentanþilor Fondului Monetar Internaþional. A avut loc, de fapt, primul test pe care Guvernul Rom‚niei l-a susþinut Ón faþa reprezentanþilor Fondului Monetar Internaþional. A avut, de fapt, loc o prim„ moþiune a Fondului Monetar Internaþional. O moþiune Ón care, de data aceasta, Guvernul nu a mai beneficiat de majoritatea parlamentar„, de care beneficiaz„ Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i a trebuit s„ fac„ faþ„ propriei poziþii, menþionate, semnate Ón urm„ cu c‚teva luni de zile, atunci c‚nd Acordul Rom‚niei cu Fondul Monetar Internaþional a fost semnat.

Reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional au plecat, nou„ ne-a r„mas iluzia unei scrisori suplimentare de intenþie, dar sunt foarte puþini dintre noi, probabil, care s-au Óntrebat: ce Ónseamn„ acest lucru? Ce Ónseamn„ aceast„ scrisoare suplimentar„ de intenþie? Dac„ ea nu are cumva valoarea unei noi aprob„ri, dac„ ea nu trebuie s„ fie supus„ unei noi aprob„ri Ón board-ul Fondului Monetar Internaþional? ™i, de aici, mai departe, toate elementele care deriv„ pentru economia rom‚neasc„, Ón special, Ón anul 2002, dar trebuie s„ privim ∫i Ón continuare.

S„ nu uit„m c„ anul 2002 este anul Summit-ului de la Praga. S„ nu uit„m c„ Ón aceste condiþii, Óntr-un fel sau altul, Rom‚nia trebuie s„ ias„, indiferent de ceea ce reprezent„m noi, putere, opoziþie, Rom‚nia trebuie s„

ias„ cu bine din toate b„t„liile pe care le are de purtat pe plan internaþional, iar aceasta este o b„t„lie pe care Rom‚nia o poart„ pe plan internaþional.

Repro∫urile care au fost f„cute sunt acelea∫i cu care ne-am obi∫nuit de ani de zile: arieratele, factura din sectorul energetic, slabul proces al privatiz„rii. Dac„ e s„ facem o analiz„ a ceea ce s-a Ónt‚mplat, nu avem alternativ„. Trebuie s„ d„m dreptate. Fie c„ a fost vorba de 2001, fie c„ a fost vorba de 2000, 1998 ∫i a∫a mai departe, Ón jos, lucrurile stau la fel. R„m‚nem la nivelul de promisiuni, promisiuni care apoi nu sunt onorate. V„ aduceþi aminte optimismul ministrului de finanþe, Ón urm„ cu c‚teva luni de zile, c‚nd spunea c„ toate aceste condiþionalit„þi — c„ p‚n„ la urm„ sunt condiþionalit„þi, lucrul este absolut clar, ale Acordului Óncheiat cu Fondul Monetar Internaþional — vor fi respectate? Aþi v„zut poziþia domnului ministru T„n„sescu joi, atunci c‚nd a fost supus„ aprob„rii dumneavoastr„ Ordonanþa de urgenþ„ referitoare la Aranjamentul ∫i Memorandumul cu Fondul Monetar Internaþional.

Domnule senator, v„ rog s„ ajungeþi la concluzie.

Finalizez, domnule pre∫edinte.

Momentul Ónceput Ón februarie, acest e∫ec al negocierilor, acest prim test al Guvernului dat Ón faþa organismelor financiare internaþionale, dat Ón faþa Fondului Monetar Internaþional, ne duce, din p„cate, cu ideea c„ Ónc„ un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 an a fost ratat din punctul de vedere al reformei ∫i va trebui, c‚t nu este foarte t‚rziu, s„ acþion„m Ón mod cu totul ∫i cu totul profesionist.

V„ mulþumesc!

Œn Óncheierea declaraþiilor politice are cuv‚ntul domnul senator Carol Dina.

Poftiþi, v„ rog!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

O ∫tire senzaþional„, lansat„ pe mapamond de BBC, aduce Ón actualitate Rom‚nia, cu privire la privatizarea complexului industrial SIDEX Galaþi.

Presa britanic„ de week-end a scos la suprafaþ„ un scandal de proporþii Ón care principalii actori menþionaþi sunt premierul Tony Blair ∫i omologul s„u rom‚n, Adrian N„stase, precum ∫i cump„r„torul pachetului majoritar de la SIDEX Galaþi, miliardarul indian Mittal. Cotidienele centrale din Anglia îThe Guardian“ ∫i îSunday Telegraph“ au titrat ieri, cu litere mari, faptul c„ premierul britanic a sprijinit Compania LNM Holdings s„ achiziþioneze pachetul majoritar la SIDEX, f„c‚nd sugestii clare c„tre Adrian N„stase Ón acest sens. ™i asta la scurt timp dup„ ce miliardarul indian Mittal a donat Partidului Laburist 125.000 de lire sterline. Afacerea de 300.000.000 dolari a fost oficial Óncheiat„ la dou„ zile dup„ ce premierul Tony Blair a transmis o scrisoare primului-ministru Adrian N„stase, Ón care, printre altele, se spune: îSunt Ónc‚ntat s„ aflu c„ sunteþi pe cale s„ semnaþi contractul de privatizare pentru cel mai mare combinat produc„tor de oþel pe care Ól are Rom‚nia cu LNM Grup. Personal, sunt mulþumit c„ partenerul dumneavoastr„ este o companie britanic„. Acest fapt va poziþiona, sper, Rom‚nia ∫i mai ferm pe drumul de aderare la Uniunea European„, un obiectiv pentru care Guvernul britanic r„m‚ne un sprijinitor constant“. Autorit„þile britanice nu au negat c„ premierului rom‚n i-a fost trimis„ aceast„ scrisoare de lobby.

A∫a cum personal am transmis de la aceast„ tribun„, o serie de anali∫ti englezi au apreciat c„ LNM Holdings este departe de a fi o companie britanic„, ea fiind Ónregistrat„ Ón Antilele Olandeze, ∫i c„ se afl„, de fapt, Ón competiþie cu tradiþionala îBritish Steel“, care a fost nevoit„ anul trecut s„ reduc„ 6.000 de locuri de munc„.

La 1 octombrie 2001 Ón declaraþia politic„ intitulat„ îSIDEX — privatizare ineficient„ ∫i p„gubitoare pentru Rom‚nia“ inform„m onorat plenul Senatului cu urm„toarele: îCombinatul SIDEX Galaþi nu a fost preg„tit corespunz„tor pentru privatizare: tehnic, financiar, managerial ∫i ca imagine. Preg„tirea concursului de privatizare Óntr-o perioad„ de lucru prea scurt„, lipsa de informaþii suficiente furnizate ∫i adoptarea unor decizii pripite au Ónl„turat investitorii potenþiali, r„m‚n‚nd Ón curs„ un singur investitor considerat strategic, LNM Holdings, firm„ îoff-share“ cu sediul Ón Curaçao, Antilele Olandeze, Ón Caraibe, cu un capital social depus de numai 10.000.000 dolari. Sub aceste auspicii, privatizarea Combinatului SIDEX, cu pistolul la t‚mpl„, s-a derulat cum a vrut LNM Holdings.

V„ mulþumim, domnule senator.

La punctul 2 din ordinea de zi: Not„ privind exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 85/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului de materiale, echipament ∫i instalaþii sportive al federaþiilor sportive naþionale ∫i al Comitetului Olimpic Rom‚n.

— Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1999 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente ∫i instalaþii industriale.

— Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializ„rii alcoolului.

— Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2000 privind finanþarea centrelor de consultanþ„ ∫i informare a consumatorilor.

— Legea pentru aprobarea particip„rii Rom‚niei, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraþie al Colegiului Europei ∫i plata cotizaþiei anuale.

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor m„suri de asigurare a fondurilor necesare Ón vederea furniz„rii energiei termice ∫i a gazelor naturale pentru populaþie.

— Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 143/2001 pentru aprobarea amendamentului la Acordul-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Fondul de Dezvoltare Social„ al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþiile din ultima perioad„, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, convenite prin Scrisoarea Suplimentar„ Óntre Rom‚nia, prin Ministerul Finanþelor Publice, ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat„ la Paris la 19 iunie 2001 ∫i la Bucure∫ti la 23 iulie 2001, ∫i pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/1999 de ratificare a Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Fondul de Dezvoltare Social„ al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþiile din ultima perioad„, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999.

Propunem pe domnul senator Iliescu Ion, domnul senator Ioan Pop de Popa ∫i doamna senator Stoica Fevronia.

V„ mulþumesc. Din partea Grupului P.R.M.

Domnii senatori C‚rciumaru Ion ∫i Constantin G„ucan.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc. Din partea Grupului P.D.?!

## **Domnul Ion Vela**

**:**

Domnul senator Iuliu P„curariu.

Mulþumesc. Din partea Grupului P.N.L.

Domnul senator Penciuc Corin.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

Dac„ sunteþi de acord cu propunerile?

Cu 73 de voturi pentru, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ ap„rute la proiectul de Lege privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rbaþi.

Grupul P.S.D., trei propuneri. Poftiþi!

Propunem pe domnul senator Pujin„ Nelu, doamna senator Stoica Fevronia ∫i domnul senator Gogoi Ioan.

Grupul P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Mircea Mihordea ∫i Ioan Aurel Rus.

Grupul P.N.L., o propunere.

Domnul senator Mircea Iustian.

Mulþumesc. Grupul U.D.M.R.?!

Domnul senator Ekstein-Kovács Péter.

Mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu propunerile f„cute? Mulþumesc.

Cu 73 de voturi pentru, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ∫i exercitarea activit„þii de consultanþ„ fiscal„. Din partea Grupului P.S.D., trei propuneri.

Propunem pe domnul senator Cr„ciun Avram, domnul senator Rah„u Dan ∫i domnul senator Toma Constantin.

Mulþumesc. Grupul P.R.M., dou„ propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc. Partidul Democrat, o propunere.

## **Domnul Ion Vela**

**:**

Domnul senator Iuliu P„curariu.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Mulþumesc.

Sunteþi de acord cu componenþa comisiei?! Cu 73 de voturi pentru, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ ap„rute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice.

Din partea Partidului Social Democrat, trei propuneri.

Domnul senator Cr„ciun Avram, domnul senator Rah„u Dan ∫i domnul senator Toma Constantin.

Grupul P.R.M., dou„ propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Constantin BÓciu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

**Domnul Ion Vela**

**:**

Domnul senator Iuliu P„curariu.

Partidul Naþional Liberal?!

Domnul senator Dan Constantinescu.

Dac„ sunteþi de acord cu aceste propuneri?

Cu 73 de voturi pentru, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Punctul 4 din ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind Ónfiinþarea comunei Cozmeni, judeþul Harghita.

Poftiþi, v„ rog, domnule pre∫edinte al comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Comisia de mediere a examinat textele Ón divergenþ„ ∫i propune Senatului, spre adoptare, textul din anexa la raport.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

Œn majoritate sunt textele Senatului. La punctul 4 este un text comun. Cine este pentru? V„ mulþumesc.

La punctul 5, de asemenea, este text comun.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Punctul 6, text adoptat, potrivit recomand„rii Camerei Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi!

Cine este Ómpotriv„?! Abþineri?!

La punctul 7, tot text Camera Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi! Œmpotriv„? Abþineri?!

Œnainte de a vota, vreau s„ v„ anunþ c„ legea are caracter organic ∫i doresc s„ v„ spun c„, potrivit regulamentului, art. 110 alin. (2) se spune îÓnainte de votare, pre∫edinþii grupurilor parlamentare pot cere pre∫edintelui Senatului verificarea Óntrunirii cvorumului“.

Sunteþi de acord?!

V„ rog s„ votaþi! Suntem 74.

V„ rog s„ votaþi! V„ mulþumesc. Œmpotriv„? Abþineri!

Raportul a fost adoptat Ón unanimitate — 74 de voturi pentru.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind Ónfiinþarea comunei M„d„ra∫, judeþul Harghita.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

## Domnule pre∫edinte,

Comisia de mediere propune textele prev„zute Ón anexa la raport.

La punctul 4 avem un text comun.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, a fost aprobat textul comisiei de mediere.

Punctul 5, tot text comun.

V„ rog s„ votaþi.

Adoptat.

La punctul 6, avem un text al Camerei Deputaþilor. Cine este pentru?! Œmpotriv„!? Abþineri?!

Cu 76 de voturi pentru, a fost aprobat.

La punctul 7, text Camera Deputaþilor.

Cine este pentru?! Œmpotriv„?! Abþineri?!

Cu 76 de voturi, a fost aprobat.

Caracterul legii, organic„. R„m‚ne valabil art. 110 alin. (2) din regulament. Cvorumul este Óntrunit.

V„ rog s„ votaþi raportul Ón ansamblu.

Cine este pentru?! Œmpotriv„?! Abþineri?!

Cu 77 de voturi pentru, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Punctul 6 din ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind reÓnfiinþarea comunei îMocirla“, azi

satul îLunca Teuzului“, ∫i atribuirea denumirii îVasile Goldi∫“, judeþul Arad. ( _Discuþii Ón sal„._ )

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Domnule pre∫edinte,

Comisia de mediere a stabilit s„ schimbe denumirea satului îLunca Teuzului“ Ón îVasile Goldi∫“, f„r„ a reÓnfiinþa comuna.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Œn ceea ce prive∫te textele Ón divergenþ„, vreau s„ precizez c„ la punctul 1 s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi!

Cu 76 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„…

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

V„ rog s„ observaþi c„ Grupul P.R.M. nu a votat!

Cine este pentru punctul 1 din raport?! Œmpotriv„?! 19 voturi Ómpotriv„. Sunt 58 de voturi pentru.

Punctul 2, tot textul Camerei Deputaþilor. Cine este pentru?! Œmpotriv„?

58 de voturi pentru ∫i 19 voturi Ómpotriv„.

## Domnule pre∫edinte,

Este foarte neclar„ situaþia. S„ ne spun„ domnul pre∫edinte al comisiei ce s-a Ónt‚mplat acolo, ce se propune practic? S„ fie comun„ sau s„ nu fie comun„, ca s„ ∫tim cum vot„m.

Poftiþi, domnule pre∫edinte!

## Domnilor colegi,

Iniþiativa legislativ„ a venit s„ reglementeze ca comuna îMocirla“, azi satul îLunca Teuzului“ s„ poarte numele de îVasile Goldi∫“ ∫i s„ se reÓnfiinþeze aceast„ comun„. Senatul a acceptat aceast„ variant„, dar av‚nd Ón vedere c„ Óntre timp a ap„rut Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, care stabile∫te c„ pentru reÓnfiinþarea unei comune trebuie obligatoriu s„ se organizeze referendum local — ∫i acest lucru nu s-a Ónt‚mplat —, Camera Deputaþilor nu a acceptat reÓnfiinþarea comunei, ci doar schimbarea denumirii acesteia.

Aceasta este problema.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Vreau s„ ∫tiu dac„ la celelalte unit„þi c„rora li s-a dat titlu de comun„ s-a respectat legea Ón curs? S-a f„cut referendum?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

Da, s-a f„cut referendum.

Aceasta a fost prima chestiune. A doua, din moment ce o procedur„ era Ón curs la Senat, noi trebuie s„ ne Óntoarcem ∫i s„ d„m un alt timp acþiunii care era Ón curs?!

Poftiþi, v„ rog, domnule senator! Mergeþi la microfon.

Cred c„ trebuie clarificat. Este vorba de reÓnfiinþarea unei comune, care s„ primeasc„ numele de îVasile Goldi∫“. ReÓnfiinþarea unei comune. Nu putem acorda numele de îVasile Goldi∫“ unei comune nereÓnfiinþate.

unor comune, iniþiative acceptate Ón Senat, dar, la sf‚r∫itul legislaturii trecute, Camera Deputaþilor nu le-a acceptat ∫i am acceptat ∫i noi, toþi, c„ aceste sate nu au f„cut referendumul cerut de lege ∫i, de aceea, trebuie s„ refacem Óntreaga procedur„ pentru Ónfiinþarea acestor comune. Cred c„ ∫i aici este vorba despre acest lucru, pentru c„ eu am avut…, ∫i atunci s-au respins vreo 17 solicit„ri, din diferite judeþe, dou„ de la noi, din Covasna, iar restul din alte judeþe. Eu cred c„ este vorba despre acela∫i lucru ∫i atunci, Ónseamn„ c„ ∫i aceast„ lege trebuie s„ respecte refacerea referendumului care nu s-a f„cut la momentul respectiv. Atunci, poate c„ nici comuna nu va fi îMocirla“, ci va fi îVasile Goldi∫“. Acest lucru trebuie s„-l clarific„m.

Domnul senator Badea, poftiþi!

Satului. îLunca Teuzului“ a luat denumirea de îVasile Goldi∫“. Parþial s-a acceptat iniþiativa legislativ„.

Acum am Ónþeles. Mulþumesc.

## **Domnul Seres Dénes:**

## Domnilor colegi,

La sf‚r∫itul legislaturii trecute Senatul adoptase 17 iniþiative legislative pentru Ónfiinþarea de noi comune.

Œntre timp, Parlamentul a adoptat Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 care stabile∫te, Ón mod obligatoriu, organizarea de referendum local Ón cazul Ónfiinþ„rii de noi unit„þi administrativ-teritoriale.

Nefiind Óndeplinit„ aceast„ condiþie, Camera Deputaþilor a respins iniþiativele legislative respective, urm‚nd ca ∫i Senatul s„ se pronunþe printr-o nou„ sesizare.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

La celelalte c‚nd s-au f„cut referendumurile?

## **Domnul Seres Dénes:**

La celelalte s-a f„cut referendum.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

C‚nd?!

## **Domnul Seres Dénes:**

Œn prim„vara anului trecut.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

P„i, din moment ce nu era obligaþie s„ se fac„ referendum, nu ap„ruse reglementarea Guvernului, de ce s-a f„cut referendum?!

Domnul senator Puskás, poftiþi, v„ rog!

Domnilor colegi, Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

Este o problem„ care ne intereseaz„ pe noi toþi. ™i eu am avut dou„ iniþiative legislative pentru reÓnfiinþarea

Dac„ nu era Óndeplinit„ procedura legal„, de ce nu au fost avertizaþi cei care au f„cut aceast„ propunere, Ónainte de a se pune Ón dezbatere?! A∫a era corect, legal…

S-a omis!

Nu s-a omis! S-a omis intenþionat!

## Domnilor colegi,

Legea a trecut de Senat. Senatul a acceptat, a votat Legea privind reÓnfiinþarea comunei. La Camera Deputaþilor a fost respins„. Noi nu am mai avut posibilitatea de a interveni.

Se poate relua ideea printr-o nou„ iniþiativ„, cu Óndeplinirea condiþiilor procedurale prev„zute de Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 ∫i se poate adopta noua lege.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Noi avem aici textele cu cele dou„ redact„ri, ale Senatului ∫i Camerei Deputaþilor. Noi putem vota, nu conteaz„ acum majoritatea, ci la sf‚r∫it, la votul final, þin‚nd cont de faptul c„ este lege organic„.

Suntem la punctul 1, a Óntrunit un num„r de voturi, 59; punctul 2 a Óntrunit 59 de voturi pentru ∫i 19 voturi Ómpotriv„.

Suntem la punctul 3, varianta Camerei Deputaþilor. V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot! Cine este pentru? V„ mulþumesc! 59 de voturi pentru.

Œmpotriv„?! 20 de voturi Ómpotriv„. ( _Grupul parlamentar_

## _P.R.M. anunþ„ c„ au votat pentru._ )

Cu 77 de voturi pentru, a fost adoptat punctul 3, Ón varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 4, tot varianta Camerei Deputaþilor. Cine este pentru?!

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat punctul 4. Punctul 5, text Camera Deputaþilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 Œmpotriv„?!

Cu 77 de voturi, a fost adoptat punctul 5.

Punctul 7 din ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2001 privind Ónfiinþarea ∫i organizarea Institutului Naþional de Administraþie.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Avem trei texte care s-au negociat. Dou„ sunt varianta Senatului ∫i un text comun. V„ rug„m s„ adoptaþi raportul.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

La punctul 3 avem un text comun.

Cine este pentru?!

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat. 77 de voturi pentru.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Punctul 8 din ordinea de zi — proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, adoptat„ la Strasbourg la 22 iulie 1964, adoptat la Strasbourg la 16 noiembrie 1989.

Din partea comisiei, domnul senator C‚rciumaru.

Poftiþi, v„ rog!

V„ rog, doamna ministru, s„ prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cu privire la importanþa pentru Rom‚nia de a deveni parte la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene amintim c„ unul dintre scopurile Consiliului Europei este realizarea pieþei unice Ón sectorul farmaceutic ∫i facilitarea accesului la piaþa unic„ ∫i a þ„rilor europene ce nu fac parte din Uniunea European„. Acest deziderat se poate realiza numai prin armonizarea legislaþiilor naþionale cu cele europene Ón domeniul fabricaþiei, distribuþiei ∫i circulaþiei medicamentelor.

Cadrul legal creat de Consiliul Europei pentru atingerea acestui obiectiv Ól constituie aderarea la Convenþia

privind elaborarea unei farmacopei europene ∫i la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene.

Obligaþiile Rom‚niei, Ón urma ader„rii la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, sunt acelea∫i pe care le implic„ aderarea la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene. Avantajele Rom‚niei, Ón urma ader„rii la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene sunt preconizate at‚t Ón domeniul politic, ∫tiinþific, Ón domeniul calit„þii medicamentului, economic ∫i social.

Raportat la avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, la raportul comisiei de specialitate, Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind Óncheierea ∫i ratificarea tratatelor, a fost Óntocmit proiectul de lege pe care vi-l prezent„m ast„zi ∫i v„ solicit„m s„-l aprobaþi.

Din partea comisiei, domnul senator C‚rciumaru. Poftiþi, domnule senator!

Cu adresa nr. 23/2002, pre∫edintele Senatului a sesizat Ón fond Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, pentru dezbatere ∫i avizare a proiectului de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, adoptat„ la Strasbourg la 22 iulie 1964.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, precum ∫i de Comisia pentru politic„ extern„.

Œn ∫edinþa din 30 ianuarie 2002, membrii comisiei au dezb„tut acest proiect de lege.

Cu referire la importanþa pentru Rom‚nia de a deveni parte la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, unul dintre scopurile Consiliului Europei este realizarea pieþei unice Ón sectorul farmaceutic ∫i facilitarea accesului la piaþa unic„ ∫i a þ„rilor europene ce nu fac parte din Uniunea European„.

Comisia s-a pronunþat asupra naturii legii Ón cauz„ ca fiind ordinar„, potrivit art. 72–74 din Constituþie.

Œn urma dezbaterii proiectului de lege, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ Ól avizeze favorabil, Ón forma adoptat„ de Camera Deputaþilor.

V„ mulþumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Poftiþi, v„ rog, doamna senator Stoica!

Acest lucru este extraordinar de benefic pentru Rom‚nia — nefiind þar„ Ón Uniunea European„, dar pentru c„ noi accedem c„tre piaþa unic„ a Uniunii Europene este un lucru foarte important — dar nu vom putea realiza acest lucru dac„ nu Óncepem s„ armoniz„m Óntreaga legis-laþie Ón domeniul respectiv cu legislaþia european„. Œn acest sens, am avea rug„mintea ca, Ón momentul Ón care prezentaþi comisiilor parlamentare iniþiative legislative, s„ veniþi cu convingeri ∫i cu argumente c„ ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 prezentaþi dumneavoastr„ sunt conforme cu normele europene, pentru c„, altfel, se poate Ónt‚mpla ce s-a Ónt‚mplat cu Ordonanþa nr. 152 la Camera Deputaþilor, adic„, s„ se voteze strict Ón interese personale.

Mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator. Alte intervenþii?

Dac„ nu sunt, propun s„ vot„m acest proiect de lege. Cine este Ómpotriv„? Ca s„ facem prin eliminare. Cine se abþine?!

Proiectul de lege a fost adoptat Ón unanimitate cu 74 de voturi pentru.

V„ mulþumim, doamna ministru.

Mulþumim, domnule senator.

La punctul 9 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul privind adoptarea de reglement„ri tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum ∫i echipamentelor ∫i componentelor ce pot fi montate ∫i/sau utilizate pe autovehicule, Óncheiat la Geneva la 25 iunie 1998.

Poftiþi, v„ rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Tudor Florescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei_ **:**

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul proiectului de lege Ól constituie aderarea Rom‚niei la Acordul privind adoptarea de reglement„ri tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum ∫i echipamentelor ∫i componentelor ce pot fi montate ∫i/sau utilizate pe autovehicule, Óncheiat la Geneva la 25 iunie 1998.

Noul acord Ó∫i propune s„ promoveze, s„ favorizeze armonizarea reglement„rii sau standardelor tehnice existente, at‚t naþionale, c‚t ∫i cele regionale.

Faþ„ de cele prezentate, v„ rug„m s„ fiþi de acord cu aprobarea prezentului act normativ.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator, prezentaþi expunerea de motive!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ nu este cazul ca Senatul s„ voteze per a contrario, adic„ implicit. Noi trebuie s„ vot„m explicit pentru, abþineri ∫i contra.

V„ mulþumesc!

V„ mulþumesc, domnule senator. Numai c„, atunci c‚nd am fost anunþat c„ nu mai funcþioneaz„ tabela de marcaj, mi s-a atras atenþia c„ este mult mai u∫or s„ facem eliminarea, dac„ erau toþi prezenþi.

Cine este pentru?!

Cu 76 de voturi, unanimitate.

- V„ mulþumesc!

La punctul 10 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor m„suri pentru facilitarea exploat„rii porturilor.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Ordonanþa Guvernului vizeaz„, Ón esenþ„, instituirea unui regim juridic special pentru porturile declarate libere, asem„n„tor zonelor libere ∫i, totodat„, acordarea unor facilit„þi vamale ∫i fiscale agenþilor economici care opereaz„ Ón aceste porturi.

Pentru Óncurajarea Ónoirii utilajelor, echipamentelor, instalaþiilor portuare ∫i a dezvolt„rii de noi capacit„þi necesare acoperirii plusului de trafic datorat m„surilor adoptate, Ón ordonanþ„ s-a prev„zut scutirea de la plata drepturilor de import pentru aceast„ categorie de bunuri, dac„ acestea sunt importate de administraþia porturilor sau de operatorii portuari.

Faþ„ de cele ar„tate, v„ rug„m s„ fiþi de acord cu aprobarea prezentului act normativ.

V„ mulþumesc.

Œn numele comisiei, domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a Senatului v„ propune adoptarea proiectului de lege, Ón forma primit„ de la Camera Deputaþilor.

Menþionez c„ exist„ avizul Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„, iar proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Dezbateri generale?!

Dac„ nu sunt, propun s„

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Comisia economic„ a Senatului v„ propune adoptarea proiectului de lege Ón forma trimis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente, exist‚nd, Ón acest sens, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mulþumsec. Dezbateri generale! Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

## Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ ordonanþa este de susþinut, pentru c„ toat„ lumea dore∫te o exploatare portuar„ mai operativ„. Solicitarea pe care o am la adresa domnului secretar de stat este: dac„ putem Ómp„rþi porturile rom‚ne∫ti Ón dou„ categorii, libere ∫i nelibere, sau care nu au un regim de facilit„þi Ón regim de exploatare libere: dac„ ordonanþa — Ómi cer scuze c„ eu nu cunosc —, dac„ ordonanþa este aplicabil„ ∫i tuturor porturilor dun„rene.

Dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte, s„ r„spund. Ordonanþa se refer„ la tot ce Ónseamn„ porturi maritime ∫i dun„rene. Regimul de zon„ liber„ este hot„r‚t prin hot„r‚re de guvern ∫i aceast„ hot„r‚re de guvern se va elabora, Ón primul r‚nd, pentru portul Constanþa, ∫i aceast„ hot„r‚re de guvern va fi aplicabil„ Óncep‚nd cu anul 2002.

Ceea ce Ómpiedic„ sau a Ómpiedicat p‚n„ acum elaborarea unei asemenea hot„r‚ri de guvern au fost costurile destul de ridicate privind Ómprejmuirea zonei portuare ca atare.

V„ mulþumesc. Alte intervenþii? Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

R„spunsul dumneavoastr„, domnule secretar de stat, Ómi confirm„ c„ am avut dreptate Ón intervenþie.

Exist„ o competiþie mai puþin vizibil„ Óntre portul Constanþa, care a avut Ón ultimii 10–11 ani un larg regim de facilit„þi ∫i moderniz„ri, dezvolt„ri ∫i a∫a mai departe, ∫i porturile dun„rene, care ∫i ele sunt tot — cum s„ spun eu —, a c„ror situaþie s-a degradat, s„ spunem, Ón ultimii 10–11 ani.

Firesc ar fi, atunci c‚nd acord„m portului Constanþa, s„ spunem, un anumit regim de facilit„þi, de zon„ liber„, de regim liber, acest lucru s„ Óncerc„m s„-l facem ∫i pentru porturile dun„rene, pentru c„ sunt ∫i ele societ„þi comerciale, au ∫i ele ∫i locuri de munc„ ∫i salariaþi, ∫i operaþiuni de Ónc„rcare-desc„rcare, de operare Ón trafic ∫i firesc ar fi ca ∫i aceste porturi s„ beneficieze de regimul de facilit„þi care-l acord„m, Óncep‚nd cu 2002, portului Constanþa.

Am s„ v„ spun de ce. Pentru c„ nu este firesc ca toat„ activitatea portuar„ din Rom‚nia s„ fie concentrat„ doar la Constanþa. Exist„, sigur, interese, dar nu este firesc.

Noi va trebui, Ón Senat ∫i Ón Camera Deputaþilor, s„ veghem ca toate porturile, de la Turnu-Severin p‚n„ la Sulina, s„ aib„ condiþii de dezvoltare, de investiþii ∫i de exploatare favorabil„.

Ce se Ónt‚mpl„? Acordarea unor facilit„þi doar unui port Ónseamn„ c„ traficul este deturnat spre regimul de facilit„þi, Ón timp ce celelalte porturi — ∫i Rom‚nia are o tradiþie Ón funcþionarea porturilor dun„rene — sunt Ón dificultate sau le cresc dificult„þile actuale.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumesc. Alte intervenþii? Nu sunt. Este cazul s„

Domnule secretar de stat, r„m‚neþi Ón continuare pentru c„ mai aveþi de susþinut un proiect de lege.

Punctul 15 pe ordinea de zi — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii îC.N.I.“ — S.A.

Poftiþi, v„ rog!

V„ mulþumesc pentru amabilitate, domnule pre∫edinte. Obiectul de reglementare al proiectului de lege Ól constituie Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii — îC.N.I.“ — S.A. al c„rui obiect principal de activitate Ól constituie asigurarea resurselor financiare pentru construcþiile de interes public, realizarea de a∫ez„minte de vacanþ„ de interes social, realizarea unor cl„diri sociale de locuinþe, achiziþionarea, realizarea ∫i v‚nzarea de tehnologii Ón domeniul construcþiilor, realizarea de servicii specifice Ón domeniul construcþiilor.

Capitalul social al companiei este Ón valoare de 4 miliarde de lei, iar la constituire au participat companii naþionale din cadrul Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei.

Compania va realiza anual un program de investiþii Ón colaborare cu organele administraþiei publice centrale ∫i locale ∫i primele proiecte pe care le va aborda se vor referi la construcþia de s„li de sport.

Faþ„ de cele prezentate, v„ rug„m a fi de acord cu aprobarea prezentului act normativ.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator Dan-Mircea Popescu, pentru a susþine sinteza raportului.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimaþi colegi, Ón urma discuþiilor purtate Ón cadrul Comisiei economice a Senatului, membrii acestei comisii v„ propun adoptarea proiectului de lege Ón forma primit„ de la Camera Deputaþilor, exist‚nd avizul favorabil ∫i al Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci din Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumim. Discuþii generale. Poftiþi v„ rog, domnule senator P„curariu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Œn acest proiect de lege se prevede c„ pre∫edintele consiliului de administraþie al acestei companii naþionale este numit prin ordin al ministrului lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuinþei.

Problema este c„ ne e greu s„ Ónþelegem cum Óncadr„m acest proiect de lege Ón Legea achiziþiilor publice, pe care trebuie s-o vot„m Ón aceast„ s„pt„m‚n„, cu conþinutul acestei legi ∫i poate cu acquis-ul comunitar. Nu pot s„ Ónþeleg de ce ministerul dore∫te o asemenea centralizare privind investiþii pe bani publici, comerþ ∫i a∫a mai departe.

Acestea sunt Óntreb„ri la care a∫tept r„spuns din partea legiuitorului, pentru c„, Óntr-o logic„ a economiei de piaþ„, o asemenea structur„ nu-∫i are existenþa.

Nu vreau s„ fac alte afirmaþii. Doar una. Ridic un semn de Óntrebare: controlul unor mari sume de bani, unor mari lucr„ri care pot fi dirijate spre anumite firme, care, iertaþi-m„, cred c„ trebuie s„ fie apropiate de putere, ∫i a∫ vrea s„ reamintesc reprezentantului ministerului situaþia de la Cluj, acea posibil„ vizit„ a cancelarului german Schröder, c‚nd ministerul a alocat pentru refacerea infrastructurii Ón zona C‚mpia Turzii 50 de miliarde lei, care, pe motiv de urgenþ„ a lucr„rii, s-au dat cu Óncredinþare direct„ ∫i, uite a∫a, a venit un constructor de drumuri din Moldova.

Deci Partidul Democrat va vota categoric Ómpotriva acestei legi ∫i consider„m absolut inacceptabil…, dac„ vreþi, legifer„m corupþia la nivel naþional.

## Mulþumim.

Domnule secretar de stat, dac„ aveþi amabilitatea s„ r„spundeþi.

Dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator, v-am ascultat cu toat„ atenþia obiecþiile asupra proiectului de act normativ prezentat dumneavoastr„ spre adoptare. M„ mir„ o singur„ parte din intervenþia dumneavoastr„, asupra faptului c„ obiectaþi asupra modului Ón care se fixeaz„ pre∫edintele consiliului de administraþie.

Dac„ v„ aduceþi bine aminte, tot ce Ónseamn„ cale ferat„, pe timpul Ón care domnul pre∫edinte al Partidului Democrat, domnul Traian B„sescu, primarul general al Capitalei, numea prin lege aprobat„ de Parlamentul Rom‚niei tot ce Ónseamna pre∫edinte de companie naþional„.

Nu v„d nici un fel de contradicþie Óntre Legea achiziþiilor publice ∫i modul Ón care este numit pre∫edintele companiei din structura ministerului.

Referitor la banii publici la care faceþi trimitere cu at‚t de multe semne de Óntrebare, vreau s„ v„ informez, domnul senator, c„, Ón momentul de faþ„, Compania Naþional„ de Investiþii se ocup„ Ón principal cu construcþia

de s„li de sport, av‚nd Ón anul acesta de construit 30 de s„li de sport cu 200 de locuri ∫i 50 de s„li de sport cu 50 de locuri, la o valoare acordat„ prin bugetul statului de 150 miliarde de lei.

Fac public„ notificarea c„ Ón cadrul Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei nu se Ónt‚mpl„, cum aþi categorisit dumneavoastr„, deturn„ri de fonduri, iar dac„ sunt situaþii de excepþie sunt tratate, dup„ lege, ca situaþii de excepþie.

Œnþeleg‚ndu-v„ Ónc„ o dat„ Óngrijorarea faþ„ de aceast„ companie, vreau s„ v„ spun c„ este un lucru benefic ∫i c„ prin aceast„ companie dezvolt„m programul de construcþie a 400 de s„li de sport pentru tineri. V„ mulþumesc.

Dac„ sunteþi mulþumit, domnule senator P„curariu. Poftiþi, v„ rog, domnul senator Pan„!

Domnule pre∫edinte, o s„ preiau eu cuv‚ntul Ón numele Partidului Democrat.

E o Óntrebare: era nevoie s„ Ónfiinþ„m o Companie Naþional„ de Investiþii ca s„ construim, anul acesta, 30 de s„li de sport?

A doua Óntrebare: avem nevoie de un monopol Ón ceea ce Ónseamn„, Ón momentul acesta, construcþiile… asupra pieþei construcþiilor, Ón particular, Ón toate domeniile, de la construcþii, cercetare, proiectare, comerþ, producþie, consulting ∫i servicii de publicitate? Avem nevoie de un asemenea colos care va fi monopol?

A treia Óntrebare: discutam puþin mai devreme, ∫i colegii mei de la Partidul Umanist Rom‚n pun, tot timpul, Ón centrul atenþiei, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, sectorul privat; cum sprijinim noi, Ón anul 2002, prin Ónfiinþarea acestei Companii Naþionale de Investiþii, acest sector privat? Exist„ vreo ∫ans„, consideraþi dumneavoastr„, stimaþi colegi, ca, la o licitaþie organizat„ la care va participa aceast„ Companie Naþional„ de Investiþii sau cum se nume∫te, s„ c‚∫tige altcineva?

A patra Óntrebare: exist„ un aviz al Consiliului Concurenþei? Nu suntem convin∫i c„ am avea nevoie, probabil, ∫i de un r„spuns din partea Consiliului Concurenþei?

A cincea Óntrebare: am adunat aici c‚teva companii naþionale — Administraþia Porturilor Maritime Constanþa, S.N.C.F.R. îMarf„“, Aeroportul Internaþional Otopeni, Administraþia Canalelor Constanþa ∫i Administraþia Porturilor Dun„rii Maritime Galaþi —, le-am adunat, probabil c„ exist„ ∫i un aviz sau aprobarea adun„rilor generale ale celor cinci instituþii sus-menþionate, Óns„, Ón momentul Ón care discut„m de construcþii, discut„m de sectorul privat, noi adun„m cinci regii ca s„ facem un colos, ca s„ cre„m un monopol? Exist„ justificarea economic„, Ón momentul acesta, pentru o asemenea companie naþional„?

™i atunci, firesc, g‚ndul ne duce la ceea ce spunea colegul meu puþin mai Ónainte, transform„m totul dintr-o politic„ Ón care monopolul trebuie exclus — avem un Consiliu al Concurenþei — transform„m totul, mai mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 sau mai puþin, Óntr-o politic„ a unui grup de interese, Ón politica unui partid, pentru c„, dac„ d„m toate aceste atribuþii, toate aceste puteri discreþionare Ón domeniul acesta Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, prin aceast„ companie care va fi condus„, coordonat„ de ministrul transporturilor, Ón mod normal, prin omul pe care Ól va numi acolo, Ónseamn„ c„ tot ceea ce am Óncercat s„ cl„dim Ón ace∫ti 12 ani de zile Ón sectorul privat a fost o iluzie.

Mulþumim. Alte discuþii? Doamna senator Norica Nicolai.

Dac„-mi permiteþi s„ r„spund, domnule pre∫edinte.

Poftiþi, domnilor!

V„ mulþumesc.

Domnilor senatori, cu p„rere de r„u, vreau s„ v„…

Nu.

Doamna senator Norica Nicolai, poftiþi v„ rog!

Am ∫i eu c‚teva Óntreb„ri. Œn primul r‚nd, dac„ aveþi avizul Consiliului Concurenþei, pentru c„ din economia legii rezult„ c„ dumneavoastr„ Ónc„lcaþi art. 34 din Legea concurenþei cu privire la concentrarea de monopol?

Cele cinci societ„þi acþionare, toate sunt regii, companii, sunt societ„þi cu capital de stat, toate sunt cu pierderi, toate sunt subvenþionate din banul public. Dac„ aþi f„cut o analiz„ economic„, Ón ce m„sur„, de pild„, Aeroportul Internaþional Otopeni, care are 40 de milioane de dolari pierderi, poate contribui la capitalul social al unei astfel de societ„þi?

V„ mulþumesc.

Domnule secretar de stat, dac„ aveþi r„spunsul la…

## **Domnul Tudor Florescu:**

Dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte.

Referitor la Óntreb„rile ridicate de domnul senator, vreau s„ v„ spun c„, din p„cate, Ómi face impresia c„ nu s-a studiat cum trebuie proiectul de act normativ ca atare...

...se refer„ la Ónfiinþarea unei companii naþionale care gestioneaz„ banul public, nu care face construcþii.

Deci aceast„ companie elaboreaz„ studii, elaboreaz„ proiecte-tip le scoate la licitaþie Ón conformitate cu prevederile legale.

Prin acest r„spuns, cred c„ am epuizat multitudinea Óntreb„rilor pe care Domnia sa mi le-a pus.

Referitor la ceea ce Ónseamn„ participarea — Óntrebarea pus„ de stimata doamn„ senator —, participarea companiilor din cadrul unit„þilor din coordonarea ministerelor la ceea ce Ónseamn„ constituirea de capital social, de acþionar la aceast„ companie, cele care sunt enumerate Ón momentul de faþ„ sunt companii care nu au datorii ∫i nu sunt subvenþionate de la bugetul statului.

V„ mulþumim. Domnul senator Bichineþ.

Procedur„.

Imediat, domnule senator.

Domnule secretar de stat, eu am studiat bine acest proiect de lege, deci nu m„ puteþi suspecta c„ nu l-am Ónþeles.

Aþi promis mai demult c„, Ón perioada aceasta c‚t veþi sta la guvernare, o s„ construiþi acele s„li de sport ∫i sunteþi implicaþi ∫i dumneavoastr„. Nu spun c„ Ón primul an nu s-a putut construi nici o sal„ de sport. S„ accept„m aceast„ situaþie.

Am prezentat ∫i din judeþul Vaslui o necesitate, cam c‚te s„li de sport ar trebui ∫i Ón ce localit„þi. Sigur c„ Ón discuþiile pe care le-am avut la ministerul din care faceþi ∫i dumneavoastr„ parte n-am g„sit nici o Ónþelegere.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ modul dumneavoastr„, al celor care lucraþi la Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, de a discuta cu senatorii este arogant ∫i nu este cel care ar trebui s„ fie. O s„ fim mai atenþi ∫i noi Ón raporturile cu dumneavoastr„.

V„ mulþumesc.

Dac„-mi permiteþi s„ r„spund, domnule pre∫edinte?

Domnule secretar de stat, numai puþin, e o chestiune de procedur„.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Procedura const„, domnule pre∫edinte, Ón a m„ uita la ceas, care arat„ 18,10. Am ie∫it din program, discuþia este destul de ampl„ ∫i ar fi p„cat s„ nu o termin„m Ón condiþii normale.

A∫teapt„ reprezentanþii ministerelor s„ r„spund„ la interpel„ri, a∫a c„ solicit sistarea lucr„rilor Ón acest moment.

Domnul senator Pan„, poftiþi, v„ rog!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

Stimate domnule pre∫edinte, ni se pare firesc, eu n-am ∫tiut p‚n„ unde coboar„ aroganþa Guvernului. M„ g‚ndeam... coboar„ p‚n„ la nivelul mini∫trilor, secretarilor de stat sau directorilor?

V„ rog, stimate domnule secretar de stat, nu aþi venit Ón faþa noastr„ s„ ne spuneþi c„ nu am citit textul ordonanþei, aþi venit s„ ne expuneþi motivele ∫i s„ ne r„spundeþi la Óntreb„ri. A∫a c„ atitudini de genul celei în-aþi citit textul ordonanþei ∫i cu asta consider c„ am r„spuns la cele cinci Óntreb„ri“ nu v„ fac cinste, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, indiferent cine conduce, cine va conduce lucr„rile acestui for, v„ rog frumos s„ transmiteþi celor care reprezint„ Guvernul c„ aici suntem, totu∫i, Senatul Rom‚niei ∫i nu merg la o adun„tur„ Ón care ∫tiu c„ au asigurat„ majoritatea ∫i-∫i pot permite, Ón faþa noastr„, s„ fac„ absolut orice ∫i s„ spun„ orice prostie.

Eu consider c„ aceast„ atitudine nu este o atitudine care s„ fie Ón conformitate cu statutul nostru.

V„ mulþumesc.

Domnule senator, declaraþia dumneavoastr„ s-a Ónregistrat Ón stenogram„ ∫i se va transmite net„g„duit mai departe.

Exist„ o propunere Ón ceea ce prive∫te sistarea discuþiilor...

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Poftiþi, v„ rog, domnule secretar de stat.

V„ rog, v„ rog, permiteþi-mi, domnule senator, s„-mi cer scuze dac„ spusele mele au fost interpretate altfel dec‚t am dorit. Scuzele mele sincere pentru...

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da, domnule secretar de stat, s-au Ónregistrat.

V„ mulþumesc.

Exist„ o propunere... Deci, dac„ sunteþi de acord cu sistarea discuþiilor?

Majoritatea. Mulþumesc frumos.

Œn acest caz, este timpul s„

Procedur„.

Poftiþi!

Domnule pre∫edinte, Ómi permit s„ observ c„ nu a fost o astfel de propunere ca aceea pe care aþi binevoit s„ o supuneþi votului cu oarecare pripeal„.

Adic„?

Onorabilul coleg care a vorbit aici, ∫i a f„cut o propunere aproape Ón genul celei pe care aþi supus-o votului, a spus c„, datorit„ faptului c„ problema este important„, datorit„ faptului c„ ceasul arat„ ora 18,14, se impune suspendarea discuþiilor la acest subiect, nicidecum Óncheierea lor.

Aceasta este o iniþiativ„ a Domniei voastre pe care a primit-o, zic eu, cu mult„ u∫urinþ„ plenul Senatului, dar nicidecum ca urmare a unei solicit„ri venite din sal„. V„ mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Deci propunerea domnului senator Eckstein a fost amplificat„ cu propunerea domnului senator.

Sunteþi de acord cu sistarea discuþiilor ∫i cu votul... cu am‚narea discuþiilor... Suspendarea...

Cine este pentru?

Cine este Ómpotriv„?

Cu 54 de voturi pentru, 23 Ómpotriv„...

**Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Domnule pre∫edinte...

Poftiþi, domnule senator!

M„ obligaþi s„-l citez pozitiv pe domnul senator Szabó... A spus un lucru corect, dar dumneavoastr„ tot sistarea aþi supus-o la vot.

Nu, suspendarea.

Domnule pre∫edinte, aceasta e meseria noastr„, cuv‚ntul. Aþi zis îsistarea“.

Œn al doilea r‚nd, am supus suspendarea.

Dac„ e suspendarea, atunci este un progres.

Cine este de acord cu suspendarea?

Cine este Ómpotriv„?

Rezultatul este acela∫i, 54 de voturi pentru, 23 voturi Ómpotriv„.

V„ mulþumesc.

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Domnul senator Adrian P„unescu.

Poftiþi, v„ rog!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Interpelarea este adresat„ doamnei ministru al educaþiei ∫i cercet„rii, Ecaterina Andronescu, ∫i este o revenire la un subiect pe care l-am atins Ón urm„ cu dou„ luni: care este situaþia studentului la Medicin„ Vasile Gabriel care a c‚∫tigat, Ón urm„ cu un an, o burs„ de studii Ón China, burs„ organizat„ oficial de statul rom‚n, burs„ pe probleme de medicin„ tradiþional„ chinez„ ∫i care, printr-o hot„r‚re a Consiliului Oficiului Naþional pentru Burse Ón Str„in„tate, a fost scos de pe lista studenþilor c‚∫tig„tori.

**R„spunsul pe care l-am primit este o aberaþie.** Mi se spune c„ nu exist„ Ón nomenclatorul funcþiilor din sistemul de s„n„tate din Rom‚nia titlul pentru care s-a organizat concursul. P„i, atunci, de ce s-a mai organizat concursul?

Eu v„ spun c„ tendinþa de Ónstr„inare a unei p„rþi a minþii noastre este v„dit„. **Se poate Ónnebuni la un asemenea r„spuns.** ™i haideþi s„ zicem c„ eu doar particip, sunt eu mai implicat Ón lucrurile astea ∫i particip, dar acel student excepþional care a c‚∫tigat aceast„ burs„ ∫i care umbl„ de atunci s„ Ónþeleag„ de ce a c‚∫tigat ∫i nu i se d„ dreptul s„ urmeze calea pe care el, cu mintea lui, cu nopþile lui de nesomn ∫i de munc„, a obþinut-o. **Acel student ce poate crede, ce poate crede despre autorit„þi?**

A∫adar, nu numai c„ interpelez, ci ∫i rog, cu autoritatea faptului realizat, s„ i se permit„ acestui student s„ se bucure de rezultatul obþinut.

O a doua problem„ e legat„ de situaþia unui dasc„l, As„ndulescu Gheorghe, profesor titular la catedra de limb„ german„ a Colegiului Naþional, **îAlexandru Papiu Ilarian“** din T‚rgu Mure∫.

Acesta reclam„ faptul c„ Ón acest liceu unde exist„ trei secþii — rom‚n„, maghiar„ ∫i german„ —, la Secþia german„ Ónvaþ„ doar elevi rom‚ni care sunt asimilaþi ca minorit„þi naþionale, servind astfel la crearea artificial„ a Secþiei germane ∫i introduc‚nd date false Ón statistici. îLa Secþia german„ nu este Ónscris“ — ne spune profesorul As„ndulescu — înici un etnic german“. Acest lucru nu se Ónt‚mpl„ Ón multe sate de pe Valea Nirajului din judeþul Mure∫, acolo unde sunt doar 5—6 elevi rom‚ni, Ón acest caz nefiind Óntrunit num„rul minim pentru Ónfiinþarea unei clase. Deci aceia nu pot Ónv„þa Ón limba rom‚n„.

— e un cor antic aici ∫i nu ∫tiu cine e dirijorul —, s-au tras din afara unit„þii, sunt cele c‚teva motive pentru care ei doresc suspendarea execut„rii pedepsei ∫i declararea recursului Ón anulare.

De asemenea, cei trei ofiþeri sunt nemulþumiþi de faptul c„, dup„ 12 ani de chinuri ∫i calvar, Ónchipuiþi-v„ c‚te procese au avut, c‚te cercet„ri au fost, doar a 5-a oar„, iat„, li se aduce la cuno∫tinþ„ c„ sunt vinovaþi, sunt declaraþi vinovaþi ∫i primesc toate aceste condamn„ri.

Mi se pare c„ tr„im un co∫mar din aceast„ perspectiv„. P„rea c„ s-au terminat toate aceste lucruri ∫i, iat„, dup„ 12 ani, ni∫te oameni am„r‚þi, pentru c„ nu v„ pot spune cum arat„ ∫i ce stare de s„n„tate au ∫i ce suferinþe au primit ∫i au p„strat Ón ei ace∫ti oameni, umbl„ pe drumuri ca s„ mai satisfac„ dorinþa, probabil, de a se afirma a unor magistraþi care judec„, Ón fond, o chestiune pe care 4 instanþe anterioare au considerat-o ca limpede ∫i i-au declarat nevinovaþi pe ace∫ti oameni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 Cer autorit„þilor Ón drept s„ se implice Ón aceast„ treab„ ∫i s„ ne r„spund„, pentru c„, a∫a cum am f„cut-o ∫i Ón alt caz, poate unii dintre dumneavoastr„ Ó∫i amintesc, Ón cazul Nicu Ceau∫escu, c‚nd un fost senator – Dumnezeu s„ Ól ierte! —, a murit ∫i el, a spus c„ e o minciun„, c„ nu are nici o boal„. ™i i-am spus: îDoamnule, nu te gr„bi cu asta, c„ s-ar putea s„ Óþi fac„ vreo figur„ viaþa ∫i s„ te treze∫ti cu el mort!“. ™i lucrurile a∫a au fost. Ca ∫i Ón cazul acela, s„ nu vin„ prea t‚rziu dreptatea pentru ace∫ti militari rom‚ni, condamnaþi Ón mod absurd, dup„ 12 ani ∫i dup„ ce 4 instanþe de judecat„ i-au considerat nevinovaþi.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumim, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

V„ rog s„ Ómi permiteþi, domnule pre∫edinte, s„ adaug, la ceea ce a spus domnul senator Adrian P„unescu, c‚teva cuvinte.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Poftiþi, v„ rog, aþi fost evocat. Tocmai v„ invitam, poftiþi! Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Sunt perfect con∫tient c„, de fapt, vorbesc mai mult pentru stenogram„, dar o declar cu toat„ r„spunderea: nici un om politic Ón Rom‚nia nu a vrut adev„rul despre Decembrie 1989, iar cea mai pervers„ atitudine a avut-o Emil Constantinescu, atunci c‚nd, la un moment dat, s-a b„tut cu pumnii Ón piept, spun‚nd c„ vrea adev„rul despre Decembrie 1989. Rezultatul: deschiderea unor procese ∫i numirea unui procuror care numai Ón locul respectiv nu putea s„ se mai afle, dup„ ceea ce f„cuse chiar Ón perioada respectiv„. Nu Ói pronunþ numele, dar v„ garantez c„ nu am s„ Ól iert.

Œl leg„tur„ cu cei trei — suntem Ón 17—18 decembrie 1989 — ordinul lui Nicolae Ceau∫escu era extrem de clar: o unitate militar„ sau militarii, unit„þile care sunt atacate r„spund cu îAtenþiune, trag!“, deci cu somaþia de foc, dup„ care se trage conform regulamentului, adic„ la picioare ∫i a∫a mai departe. Acest ordin este transmis de ministrul Milea, mai departe, la Timi∫oara, generalul Gu∫e, ∫eful Marelui Stat Major. La r‚ndul lui, Gu∫e transmite tuturor militarilor responsabili, deci comandanþilor militari din Timi∫oara. Divizia nr. 34, la ie∫irea din Timi∫oara, este atacat„ Ón noaptea de 17 spre 18 de civili. Se deschide focul, iar din declaraþiile pe care le-am avut la comisia pe care am condus-o ∫i din raportul pe care l-am f„cut, l-am ∫i publicat, reiese foarte clar c„ au fost martori care au spus c„ de la etapul 1 al unui bloc ocupat de particulari se tr„geau focuri de arm„. Œntr-adev„r, un om a murit, c‚þiva au fost r„niþi. Un lucru este Óns„ c‚t se poate de clar: faptul c„ colonelul Diaconescu, care era adjunctul procurorului general al þ„rii, venit la Timi∫oara, trimis de Ceau∫escu cu echipa respectiv„, a ordonat ca nici o autopsiere s„ nu aib„ loc.

Prin anularea autopsiilor este evident c„ nu poate exista nici o dovad„ c„ acel mort sau r„niþii respectivi sunt Ómpu∫caþi cu arme de tip militar cu care erau Ónzestraþi soldaþii din unitate. Nici chiar c„ut‚nd Ón procesul de la Nürnberg, care crea un precedent, ∫i anume acest precedent spunea: îOfiþerii care primesc ordine nu sunt scutiþi de r„spundere!“, era vorba de r„spunderea colectiv„. Chiar cu acest precedent creat de procesul de la Nürnberg ei nu pot fi condamnaþi, pentru c„, p‚n„ Ón acel moment, ei executau ordinele venite de la comandantul suprem al Armatei, care era Nicolae Ceau∫escu, prin cine am spus: Milea, Gu∫e, comandantul unit„þii respective.

V„ mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu, aveþi de pus mai multe Óntreb„ri Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Marian S‚rbu, iar Óntrebarea, domnului ministru Miron Mitrea. Am s„ le expun Ón aceast„ ordine.

V„ rog.

dumneavoastr„ c„ se va Ónt‚mpla? C‚nd vor fi executate podurile ∫i podeþele respective, ∫tiut fiind — sper c„ ∫i de c„tre dumneavoastr„ — c„ lipsa acestor lucr„ri a provocat ∫i continu„ s„ provoace numeroase accidente rutiere cu urm„ri dintre cele mai grave: pierderi de vieþi omene∫ti ∫i distrugeri considerabile de bunuri? La fel, a∫tept r„spuns Ón scris ∫i oral.

Mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Tot la capitolul Óntreb„ri, domnul senator Corin Penciuc, pentru Ministerul de Interne.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator.

Mulþumesc.

Pentru domnul ministru Marian S‚rbu.

Œn presa buzoian„ au ap„rut, Ón ultimul timp, numeroase informaþii privind achiziþionarea localului Ón care s-a instalat recent Casa Judeþean„ de Pensii Buz„u. Œntre altele, s-a afirmat c„ localul a fost achiziþionat Ón toamna anului 2000, de la fostul Fond al Propriet„þii de Stat, de c„tre o societate comercial„ din Foc∫ani, pentru suma de un miliard ∫i jum„tate de lei. La scurt timp, respectiva societate comercial„ a v‚ndut localul, acela∫i local, unei persoane fizice pentru suma de 800 de milioane de lei, local care a fost achiziþionat, Ón anul 2001, de c„tre Casa Naþional„ de Pensii, de la ultimul deþin„tor, persoan„ fizic„ important„ prin p„rþile locului, pentru suma astronomic„ de 9,5 miliarde lei. Localul Ón cauz„ a fost construit pe vremea comuni∫tilor, ca sediu al Centrului Teritorial de Calcul Buz„u, unitate care avea 170 de salariaþi. Pentru a fi protejat, localul a fost amplasat la periferia ora∫ului. Amplasamentul Óns„ este nefavorabil pentru Casa Judeþean„ de Pensii Buz„u, ai c„rei clienþi sunt Ón v‚rst„, se deplaseaz„ greu ∫i, cel mai adesea, nu dispun de posibilit„þi pentru a c„l„tori cu mijloace de transport lesnicioase. Mai mult, Casa Judeþean„ de Pensii Buz„u are numai 40 de salariaþi, astfel c„ spaþiul este excedentar.

Domnule ministru, pentru mine ∫i pentru pensionarii din judeþul Buz„u, v„ rog s„ r„spundeþi la urm„toarele Óntreb„ri: ce este adev„rat din tot ce a relatat presa buzoian„ Ón leg„tur„ cu achiziþionarea noului sediu al Casei Judeþene de Pensii Buz„u? Cum se justific„ preþul pl„tit de Casa Naþional„ de Pensii pentru localul respectiv? ™i, Ón sf‚r∫it, de unde provin banii cu care s-a achiziþionat localul ∫i cum se reflect„ suma respectiv„ Ón pensiile beneficiarilor instituþiei Ón cauz„?

Mulþumesc. A∫tept r„spuns oral ∫i Ón scris.

Œntrebarea pentru domnul ministru Miron Mitrea are urm„torul conþinut: de∫i au trecut 6 luni peste termenul pe care mi l-aþi comunicat, domnule ministru, ca r„spuns la o alt„ Óntrebare, nu s-a f„cut nimic pentru executarea podurilor ∫i podeþelor aferente ∫oselei modernizate Urziceni—Buz„u—Foc∫ani. Din ce motiv nu s-au executat lucr„rile respective Ón anul 2001, a∫a cum spuneaþi

## V„ mulþumesc.

Œn continuare, domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, pentru Ministerul Finanþelor Publice, are o Óntrebare.

Deci, Óntrebare adresat„ Ministerului Finanþelor Publice. Œntrebarea se refer„ la faptul: dac„ prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 24 din 2001 privind sumele forfetare pl„tite dup„ venituri de c„tre microÓntreprinderi se aplic„ ∫i formelor asociative care gospod„resc terenul agricol, respectiv forestier?

V„ mulþumesc. R„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc. Domnul senator Badea Dumitru, o Óntrebare... Poftiþi!

Deci am o Óntrebare pentru doamna ministru Ecaterina Andronescu.

Exact.

Dac„ a fost reinstaurat„ starea de normalitate Ón ∫colile din Ardeal Ón care la Ónceputul anului ∫colar se preda dup„ manuale antirom‚ne∫ti venite din Ungaria ∫i ce m„suri s-au luat cu directorii ∫colilor unde s-au g„sit asemenea situaþii? Doresc r„spuns Ón scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002

V„ mulþumesc. Domnul senator Gheorghe Flutur. Poftiþi, v„ rog!

Domnule pre∫edinte, Óntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Mihai T„n„sescu, ministrul finanþelor publice.

Œn conformitate cu art. 7 din Legea nr. 186 din 1999, experþii contabili ∫i contabilii autorizaþi nu pot s„ Ó∫i exercite atribuþiile conferite de aceast„ calitate pe durata Ón care Ó∫i desf„∫oar„ orice activitate salarizat„ Ón afara Corpului Experþilor Contabili ∫i al Contabililor Autorizaþi sau autoritate comercial„, cu excepþia activit„þilor didactice, activit„þilor de parlamentar, consilier local sau judeþean, pe durata mandatului. Acest articol de lege precizeaz„ foarte clar c„ persoanele licenþiate Ón domeniul economic, care au dob‚ndit calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, nu pot s„ Ó∫i exercite atribuþiile dec‚t dac„ sunt membri activi ai Corpului Experþilor Contabili ∫i al Contabililor Autorizaþi. Mai exact, dac„ aceste persoane sunt Óncadrate cu contract de munc„ la agenþi economici sau instituþii publice, nu pot s„ efectueze activit„þi prev„zute Ón Statutul Corpului Experþilor Contabili, la alþi agenþi economici. Œn baza legislaþiei de organizare ∫i funcþionare, Ministerul Finanþelor Publice are atribuþii pe linia elabor„rii normelor de reglementare a contabilit„þii, elabor„rii modelului de formular de bilanþ, a verific„rii modului de Óntocmire ∫i de depunere la termen a acestuia. Œn mod inexplicabil, Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 662 din 22 octombrie 2001 a fost publicat Ordinul nr. 1.988 semnat de ministrul finanþelor publice, prin care, la art. 1, este stipulat c„ persoanele juridice prev„zute la art. 1 din Legea contabilit„þii nr. 82/1991, cu un nivel al cifrei de afaceri de peste 3 miliarde lei, au obligaþia de a Óncheia contracte pentru Óntocmirea situaþiilor financiare anuale numai cu persoanele fizice sau juridice calificate, autorizate. Apariþia acestui ordin demonstreaz„ c„ funcþionarii Ministerului Finanþelor Publice fie nu cunosc prevederile Legii nr. 186 din 1999, fie nu doresc s„ le respecte. Œn conformitate cu acestea, toate persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizat„ Ón compartimente distincte ∫i care nu au un personal calificat angajat au obligaþia s„ Óncheie contracte de prest„ri servicii Ón domeniul contabilit„þii cu persoane fizice sau juridice autorizate din cadrul Corpului Experþilor Contabili.

V„ mulþumesc.

Doamna senator Angela Mihaela B„lan, aveþi o Óntrebare pentru Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii. Poftiþi, v„ rog!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„. Protocolul de colaborare pentru anul 2002 Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R. prevede, printre altele, ∫i retrocedarea bunurilor biserice∫ti maghiare. Ce se va Ónt‚mpla cu unit„þile ∫colare ce Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón aceste imobile sau Ón imobilele aparþin‚nd celorlalte biserici Ón urma aplic„rii acestui protocol? Solicit„m r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Domnul senator Paul P„curaru are Óntreb„ri pentru Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale ∫i pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor.

Poftiþi, domnule senator!

Pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor. Agenþia Domeniilor Statului din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a fost creat„ pentru privatizarea Ón agricultur„ ∫i pentru degrevarea bugetului naþional, prin sarcina expres„ a acestei agenþii de a aduna, anual, redevenþa de la societ„þile privatizate ∫i de a o transfera Ón cadrul Fondului pentru dezvoltarea agriculturii, cu care Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor trebuia s„ fac„ investiþii Ón domeniu.

V„ rog s„ prezentaþi, domnule ministru, situaþia redevenþei contractate pe societ„þi comerciale, stadiul colect„rii acesteia la 31 decembrie 2001 ∫i m„surile dispuse pentru recuperarea debitelor la redevenþa aplicat„? Precizez c„, potrivit informaþiilor pe care le am, din aproximativ 800 de miliarde prev„zute a fi Óncasate Ón 2001 au fost Óncasate aproximativ 40 de miliarde lei, ceea ce a obligat la elaborarea Ordonanþelor de urgenþ„ ale Guvernului nr. 1 ∫i nr. 2 din 2002.

Dac„ aceast„ situaþie se confirm„, v„ rog s„ ne comunicaþi, domnule ministru, dac„ aveþi Ón vedere demiterea imediat„ a Consiliului de administraþie al Agenþiei Domeniilor Statului? Precizez c„, urmare a discuþiilor pe care le-am f„cut cu o serie de societ„þi comerciale care aveau contractat„ redevenþ„ cu Agenþia Domeniilor Statului, acestea mi-au spus c„ au fost puse Óntr-o situaþie foarte dificil„, ei au vrut s„ pl„teasc„ redevenþa Ón gr‚u, se fixase o norm„ de contractare ∫i de echivalare Ón gr‚u, dar li s-a promis un preþ de 3.200 de lei pe kilogram, au livrat gr‚ul la baze, la depozite, dup„ care Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a revenit, Agenþia Domeniilor Statului a revenit ∫i a spus c„ nu accept„ dec‚t 2.400 de lei pe kilogram, ceea ce a f„cut ca, Ón momentul de faþ„, s„ apar„ un fel de revolt„ a societ„þilor comerciale, care nu au acceptat aceast„ situaþie. Œn momentul de faþ„, practic, nu mai este nici gr‚ul ∫i nu mai sunt nici banii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 Deci a∫tept r„spunsul din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor.

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, domnului ministru Marian S‚rbu.

V„ mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru, o Óntrebare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor. V„ ascult„m.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea, deci, se adreseaz„ domnului ministru Ilie S‚rbu.

Domnule ministru, Ón condiþiile crizei Ón care se afl„ agricultura rom‚neasc„, v„ rog s„ Ómi prezentaþi Ón ce stadiu se afl„ proiectul de Lege privind creditul agricol ∫i proiectul de Lege privind pieþele agricole, at‚t de necesare agriculturii Ón acest moment. De asemenea, v„ rog s„ Ómi r„spundeþi: care sunt motivele pentru care banii de pe taxa de drum nu au ajuns Ónc„, nici p‚n„ Ón acest moment, Ónapoi la agricultori. Œntrebarea ar putea fi valabil„ ∫i pentru domnul ministru Miron Mitrea.

Œn final, a∫ dori, de asemenea, s„ Ómi precizaþi: c‚nd vor ap„rea normele metodologice referitoare la Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului de spijinire a zootehniei, prin distribuirea gratuit„ a ad„posturilor pentru animale? V„ mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Óntreb„ri pentru mai multe ministere: Finanþe, primul-ministru, Ministerul Turismului.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Mihai T„n„sescu, ministrul finanþelor publice, ∫i domnului Ovidiu Mu∫etescu, pre∫edintele A.P.A.P.S.

Am constatat c„ un num„r important de regii ∫i societ„þi cu capital de stat din judeþul Bra∫ov, aflate Ón situaþii economice dificile: îTractorul“, îRoman“ — S.A., îNitramonia“ — S.A., îViromet“ F„g„ra∫, cheltuiesc sume

imense pentru publicitate. Din sesiz„rile pe care le-am primit, se pare c„ toate aceste sume se acord„, f„r„ licitaþie, unei singure agenþii de publicitate, aparþin‚nd unui membru marcant P.S.D. Aceast„ persoan„ este implicat„ direct Ón editarea cotidianului îObiectiv“, organ de notorietate al P.S.D.-ului. De∫i acest ziar nu are un tiraj deosebit, Ón paginile sale se reg„se∫te aproape toat„ publicitatea societ„þilor sus-menþionate, Ón proporþie de 95%.

De∫i consider„m c„ publicitatea este necesar„, v„ Óntreb, domnilor mini∫tri, dac„ este normal ca sume de miliarde de lei s„ susþin„, economic, ziarele de partid, f„r„ ca publicitatea respectiv„ s„ aib„ eficienþ„ economic„? Totodat„, v„ Óntreb dac„ este normal s„ nu existe nici o form„ de control asupra modului Ón care se cheltuiesc banii statului Ón societ„þi cu dificult„þi Ón asigurarea pl„þilor salariilor? Pentru c„, Ón cazul unor prejudicii, ar fi firesc s„ r„spund„ cineva pentru banii publici.

V„ mai Óntreb, domnilor mini∫tri, c‚nd apreciaþi c„ veþi dispune efectuarea unui control riguros, pentru a stopa acest fenomen, cu grave implicaþii economice ∫i politice?

A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i domnului ministru Dan Matei-Agathon.

Av‚nd Ón vedere c„ opinia public„ din Rom‚nia v„ consider„ modele Ón societatea rom‚neasc„ ∫i c„ iniþiativa dumneavoastr„ de a subscrie acþiuni îDracula Park“, larg mediatizat„, a fost recepþionat„ de c„tre cet„þeni ca fiind un cec Ón alb pentru succesul economic al proiectului sus-amintit, v„ Óntreb: dac„ Ón situaþia Ón care rezultatul economic nu va fi cel a∫teptat, veþi fi de acord s„ v„ asumaþi r„spunderea moral„ pentru eventualele pierderi Ónregistrate?

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Domnul senator Adrian P„unescu, poftiþi!

Doar o problem„, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ reamintesc plenului Senatului, r„rit mult Ón aceste clipe, de un document, care trebuia s„ ne fie prezentat, privitor la îSalina-Invest“ ∫i îSovata“. De ce pun, din nou, problema? Pentru c„, ast„zi, Ón importantul ziar îAdev„rul“, a ap„rut un articol foarte sever ∫i foarte Óngrijor„tor, cum c„ oamenii care au ocupat, dup„ p„rerea mea, abuziv, abuz Óncurajat, acel teritoriu ∫i acele obiective turistice au Ónceput s„ transforme zona Ón regiune autonom„ maghiar„. Acesta este titlul chiar din îAdev„rul“ de azi, mi se pare.

Rog comisia noastr„ s„ vin„ de urgenþ„ cu rezultatele ∫i s„ nu uite obligaþia faþ„ de, nu de ziarul îAdev„rul“, ci de adev„r.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule senator, pot s„ v„ dau un r„spuns provizoriu, ca unul care am participat la ∫edinþa Biroului permanent: membrii comisiei au cerut am‚narea datei prezent„rii raportului Ón jur de 28 februarie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 ## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Mai bine pe 30 februarie.

Exact, 32…

Domnul senator Nicolae Iorga.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator! Ministerul de Interne.

Domnule pre∫edinte, Óntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru de interne, Ioan Rus, pe care Ól rog s„ ne comunice dac„ domnul general de brigad„ Dumitru Sorescu, locþiitor al ∫efului Inspectaratului General al Poliþiei, este aceea∫i persoan„ cu maiorul purt‚nd acela∫i nume, care, Ón noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, a preluat, de la kilometrul 36 al autostr„zii Bucure∫ti— Pite∫ti, izoterma ce conþinea cadavrele victimelor Revoluþiei din Timi∫oara ∫i le-a transportat la crematoriu pentru a fi incinerate?

Mai am o Óntrebare pentru doamna ministru al Educaþiei ∫i Cercet„rii, Ecaterina Andronescu.

Raliindu-m„ punctului de vedere spus anterior de colegul senator Adrian P„unescu, eu o Óntreb pe doamna ministru: ce m„suri are de g‚nd s„ ia cu ∫efa Oficiului Naþional de Aprobare a Burselor, care este Ón subordinea — am Ónþeles — a Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii, la care comisia pe care o conduc, Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i combaterea corupþiei, a trimis adres„ oficial„, cu mult timp Ón urm„, iar personalul distinsei doamne ministru Óntregul dosar, un dosar conþin‚nd, cred, 100 ∫i ceva de file, inclusiv documentele Ón limba chinez„ ∫i a∫a mai departe, pe care le-a f„cut acel student, care trebuia demult s„ fie Ón China. De ce nu pleac„ omul? Pentru c„ a primit un r„spuns uluitor de la acea doamn„, directoarea acelui oficiu pentru acordarea burselor. Œn scris i s-a comunicat a∫a, dac„ memoria nu m„ Ón∫eal„: îDup„ ce aþi luat concursul, s-a f„cut o comisie care v-a scos!“

Deci s„ ne r„spund„ doamna ministru.

## V„ mulþumesc.

Trecem la urm„torul capitol: interpel„ri.

Pentru Ónceput, domnul senator Nicolae P„tru, pentru Ministerul Industriei ∫i Resurselor ∫i pentru primul-ministru.

Interpelare adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Este cunoscut„ situaþia jalnic„ a locuitorilor din Ocnele Mari, judeþul V‚lcea. Œn ciuda dorinþei sincere a persoanelor responsabile de a atenua c‚t mai mult durerea familiilor afectate de dezastru, au ap„rut fenomene extrem de periculoase, care agraveaz„ atmosfera ∫i a∫a destul de tensionat„ Ón localitate. Este vorba de modul tendenþios Ón care s-au stabilit sumele cu care urmeaz„ s„ fie desp„gubiþi sinistraþii. Familiilor cu relaþii ∫i influenþ„ Ón cadrul prim„riei ∫i Óntreprinderii miniere le-au fost gro-

solan supraevaluate gospod„riile, Ón timp ce acelora f„r„ relaþii li s-au stabilit valori Ón bat„ie de joc.

Astfel, la categoria favorizaþi: lui Paraschiv Marin, ∫oferul directorului, i s-a stabilit suma de dou„ miliarde 500 de milioane. Guragaþ„ Liliana, inginer la Óntreprinderea minier„, pentru o cas„ b„tr‚neasc„, de peste o sut„ de ani, 1 miliard 356 milioane, P‚rn„u Cire∫ica, director la o unitate din Craiova, 3 miliarde 733 milioane, Dina Florina, Dina Costinel, 1 miliard 530 milioane; Ón timp ce la categoria defavorizaþi: L„z„rescu Valentin pentru o cas„ nou„, cu patru camere, numai 600 milioane, Badea Bunica, dou„ case, Ón total ∫ase camere, garaj, dou„ grajduri, p„tul, magazie ∫i zece mii de metri de teren, 1 miliard 189 de milioane Ón urma insistenþelor, iniþial i se acordase numai suma de 1 miliard 345 de milioane; Ciripelu Gheorghe, cas„ cu patru camere, beci, anexe, teren, 2.500 metri p„traþi, 735 de milioane; S„ndulescu Elena, cas„ cu trei camere, buc„t„rie, beci, c„mar„, 3.000 metri p„traþi, 380 milioane, ∫i alþii.

Œn al doilea r‚nd, sume mari de bani, care au fost alocate prim„riei ora∫ului pentru ajutorarea sinistraþilor, sunt cheltuite Ón mod iresponsabil de autorit„þile locale. Spre exemplu, numai pentru a∫a-zisa autentificare a actelor de proprietate pentru terenurile ce urmeaz„ a fi atribuite ca amplasamente pentru viitoarele case ale sinistraþilor s-a pl„tit, Ón avans, suma de 800 milioane lei c„tre notar Mariana Gut„u, soþia liderului local P.D., originar„ din Ocnele Mari, care figureaz„ ∫i Ón categoria de familii avantajate spre supraevaluarea propriet„þilor.

## V„ mulþumesc.

Domnul senator Dumitru Codreanu, o interpelare pentru domnul prim-ministru.

Nu este Ón sal„.

Domnul senator Corneliu Bichineþ, pentru Serviciul Rom‚n de Informaþii.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu m„ aflu Óntr-o situaþie ciudat„, de∫i am cerut Ón interpelarea mea s„ nu primesc niciodat„, nici r„spuns scris, nici oral ∫i nu am prezentat nici interpelarea, eu am primit de la Serviciul Rom‚n de Informaþii — semnat Radu Timofte — un r„spuns scris, ceea ce Ónseamn„ c„ instituþia lucreaz„ ∫i lucreaz„ bine.

Ce ceream eu Ón interpelarea aceasta?! ™i nu am s„ o citesc, doar pe scurt, se ∫tie c„ au ap„rut tot felul de firme acreditate, Ón regul„, de Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale — un nume generos — cu plasarea forþei de munc„ Ón str„in„tate, a forþei de munc„ rom‚ne∫ti, bine calificat„, care, iat„, nu Ó∫i mai g„se∫te rosturile pe plaiurile noastre.

O firm„ de acest fel — îGrand Miroc“ se cheam„ — a reu∫it s„ p„c„leasc„, sub atenta supraveghere a tuturor organelor din þara noastr„, dou„ mii de muncitori, care au pl„tit, bine-mersi, c‚te 300 de dolari,…

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

## Unii au p„c„lit milioane!

… dar ace∫ti oameni erau Ón situaþia limit„, ∫i ceream domnului Radu Timofte, o nedumerire a mea, poate naiv„, ministrul muncii nu este vinovat, prefecþii care au ie∫it pe posturile de televiziune cu cei de la Agenþia de Ocupare ∫i Formare Profesional„ ∫i au spus: îda, Ónscrieþi-v„, aceste firme sunt bune, cu «Grand Miroc» mergeþi la succes, v„ veþi Ómbog„þi“, nici ace∫ti oameni nu sunt vinovaþi ∫i cine s„ Ói trag„ la r„spundere?!

De asemenea, era ∫i ceva poliþie prin jur, oamenii nu s-au sesizat ∫i am zis, poate acel organism pe care Ól ∫tim noi c„ exist„ ∫i funcþioneaz„, ∫i e bine s„ existe, pentru c„ are tocmai menirea s„ apere n„p„stuitul nostru stat de du∫mani interni ∫i externi, s„ intervin„, nu s-a sesizat nimeni! Acestea erau nedumeririle unui naiv senator din Partidul Rom‚nia Mare.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc. Deci aveþi un document care v„ prisose∫te, trebuie s„ Ól depuneþi la arhiva Senatului.

Domnul senator Mircea Nedelcu, mai multe Óntreb„ri Óntr-o interpelare, s„ sper„m c„ e o interpelare.

Prima interpelare este adresat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerul Industriei ∫i Resurselor.

Siderurgi∫tii hunedoreni au Ónþeles c„ perioada de tranziþie spre o economie de piaþ„ presupune asumarea unor mari riscuri, eforturi ∫i sacrificii. Sindicatul îSiderurgistul“ a susþinut punerea Ón aplicare a unui program de restructurare complex, ce a condus la oprirea fluxului primar de circa 3,5 milioane tone de oþel ∫i disponibilizarea a cinci mii de salariaþi. De∫i a fost extrem de dureros pentru un ora∫ cu o tradiþie de secole Ón siderurgie s„ renunþe la mii de locuri de munc„, hunedorenii au f„cut-o cu speranþa c„ aceast„ m„sur„ va conduce la revitalizarea siderurgiei hunedorene.

Ultimele acþiuni dictatoriale Óntreprinse de unele regii nu pot fi Ónþelese ∫i acceptate, Óns„, de hunedoreni. Pretenþiile S.C. îElectrica“ sunt nerealiste, lipsite de argumente economice, pentru c„ o unitate de talia S.C. îSiderurgica“ — S.A. nu este sprijinit„ s„ pl„teasc„ mai u∫or datoriile dac„ este decuplat„ de la energia electric„ ∫i nu funcþioneaz„. Œn felul acesta poate fi compromis u∫or programul de restructurare aflat Ón plin„ derulare.

Œn condiþiile Ón care programul siderurgiei rom‚ne∫ti ∫i, implicit al S.C. îSiderurgica“ — S.A., a fost discutat la OECD — Paris ∫i Uniunea European„, la Bruxelles, o decuplare a societ„þii ar prezenta viitorul siderurgiei rom‚ne∫ti Óntr-o lumin„ defavorabil„, cre‚nd probleme Guvernului Rom‚niei Ón negocierea programului de restructurare a siderurgiei cu Uniunea European„.

Cei care doresc introducerea Societ„þii îSiderurgica“ Óntr-un program de lichidare pun Ón pericol, Óns„, ∫i existenþa Municipiului Hunedoara, nu doar locurile de munc„ ale locuitorilor acestui ora∫ care sunt str‚ns legaþi de aceast„ unitate. ™i a∫a Municipiul Hunedoara deþine Ón prezent tristul ∫i nedoritul loc unu, pe þar„, la rata ∫omajului, fiind calamitat social.

V„ rog, Ón numele siderurgi∫tilor hunedoreni ∫i al meu personal, s„ analizaþi cu atenþie aceast„ situaþie pentru identificarea ∫i adoptarea urgent„ a m„surilor necesare unei bune funcþion„ri a Societ„þii Comerciale îSiderurgica“, pentru ca aceasta s„ Ó∫i poat„ continua programul de restructurare, Ón plin„ desf„∫urare fiind, care, de altfel, dup„ cum bine ∫tiþi, ∫i-a ar„tat deja primele semne pozitive. Ultimele evenimente, ameninþ„rile de sistare a furniz„rii energiei electrice, acþiune total nejustificat„, pentru c„ S.C. îSiderurgica“ are factura pl„tit„ la zi, ∫i chiar o parte din penaliz„rile istorice de acum, corelate cu includerea acestui combinat pe lista societ„þilor ameninþate cu lichidarea, conform Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.299, din 17 ianuarie 2002, au convulsionat viaþa social„ Ón judeþul Hunedoara, ∫i a∫a suficient Óncercat. La Hunedoara este necesar un climat prielnic pentru desf„∫urarea activit„þii economice, este nevoie de lini∫te ∫i consider c„ m„car cu at‚t poate contribui efectiv Ministerul Industriei ∫i Resurselor.

## V„ mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru Ministerul de Justiþie.

Poftiþi, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat.

C‚nd s-a iniþiat procedura de ridicare a imunit„þii parlamentare a senatorului P.R.M. Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele partidului nostru, procurorul general al Rom‚niei, T„nase Joiþa, declara c„ pe numele parlamentarilor mai sunt Óntocmite Ónc„ o sut„ de dosare de cercetare penal„.

Un num„r de 40 dintre acestea, afirma Domnia sa, se afl„ Ón faza de definitivare. Am solicitat ministrului justiþiei, Rodica St„noiu, s„ ne precizeze Ón scris, precum ∫i oral, Ón plenul Senatului, ce se Ónt‚mpl„ cu aceste dosare, de

ce nu au fost puse pe rol ∫i dac„ nu cumva acestea sunt p„strate pentru a putea fi folosite ca motiv de ∫antaj?! M„rturisesc c„ pentru Ónceput mi s-a cerut o am‚nare de o s„pt„m‚n„, cu care am fost de acord, iar apoi mi s-a prezentat o Ón∫iruire de date statistice, f„r„ a se da nici un nume.

Dac„ afirmaþiile procurorului general se confirm„, situaþia este cu adev„rat foarte grav„ pentru Parlament, cu at‚t mai mult c„ aici este vorba de forul legislativ suprem al þ„rii, ∫i a∫a Ón sc„dere Ón topul popularit„þii. Œntrebarea care se pune este: ce Óncredere poate s„ aib„ poporul Ón ale∫i, c‚nd tocmai cei pu∫i s„ fac„ legea o Óncalc„ primii?!

Œn consecinþ„, cer ministrului justiþiei, Rodica St„noiu, s„ fac„ public„ lista cu parlamentarii incriminaþi at‚t de la Camera Deputaþilor, c‚t ∫i de la Senat, s„ ∫tim cu cine lucr„m! Este foarte important acest lucru.

Œn cazul Ón care afirmaþiile procurorului general, care au ap„rut ∫i Ón pres„, nu stau Ón picioare pentru c„ se poate Ónt‚mpla ∫i a∫a ceva, consider„m c„ domnul T„nase Joiþa ar trebui s„ se explice, astfel Ónc‚t s„ se ridice valul de neÓncredere ce planeaz„, din aceast„ cauz„, asupra deputaþilor ∫i senatorilor, la ora actual„, ∫i chiar a Parlamentului.

V„ mulþumesc. Vreau r„spuns Ón scris ∫i oral Ón plenul Senatului.

V„ mulþumesc, doamna senator Angela B„lan.

## V„ mulþumesc.

Adresez o interpelare domnului ministru R„zvan Theodorescu, Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Prin Legea bugetului pe anul 2002, Teatrul de stat din T‚rgu Mure∫ a trecut ∫i el, ca de altfel ∫i alte instituþii de cultur„, Ón grija administraþiilor locale.

Œn timp ce Secþia maghiar„ a teatrului prime∫te sponsoriz„ri de milioane de forinþi, pentru a-∫i derula programele, nu acela∫i lucru se poate spune despre Secþia rom‚n„. Pentru a-∫i realiza proiectul privind îAnul Caragiale“, Secþia rom‚n„ are nevoie de peste un miliard de lei, bani pe care autorit„þile locale nu Ói pot da.

Ce p„rere are Ministerul Culturii ∫i Cultelor despre aceast„ situaþie ∫i cum vede rezolvarea ei?

Solicit„m r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc,

Domnul senator Gheorghe Bunduc.

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru

∫i, Ón acela∫i timp, domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.223, din 6 decembrie 2001, s-a aprobat trecerea unei suprafeþe de 198 hectare, situate Óntre malul drept al r‚ului D‚mboviþa, Calea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 Vitan, ™oseaua V„c„re∫ti ∫i ™oseaua Olteniþei, din domeniul public al statului Ón cel privat.

V„ rog s„ aveþi amabilitatea de a-mi preciza Ón baza c„rui act normativ acest teren a intrat Ón proprietatea statului, Óntruc‚t, din ceea ce ∫tim, acest teren este ∫i Ón prezent, din punct de vedere legal, Ón proprietatea celor ale c„ror locuinþe au fost Ón mod abuziv demolate Ón anul 1988, f„r„ a li se acorda vreo desp„gubire.

Precizez faptul c„ Decretul Consiliului de Stat nr. 143/1988 nu a constituit un act de expropriere, ci doar de aprobare a deschiderii finanþ„rii unei investiþii pentru un obiectiv ce urma s„ fie amplasat pe acest teren.

De asemenea, nici Hot„r‚rea de Guvern nr. 556/1990 nu constituie un act de expropriere faþ„ de situaþia prezentat„.

A∫tept r„spuns Ón scris ∫i oral.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mulþumesc.

Ajungem la ultimul capitol: r„spunsuri la Óntreb„ri. Au binevoit, Ón aceast„ sear„, s„ vin„ Ón faþa noastr„ domnii secretari de stat de la Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor ∫i Ministerul de Interne, respectiv domnii mini∫tri Tudor Florescu, Gheorghe Predil„ ∫i Pavel Abraham.

Poftiþi, v„ rog!

Referitor la Óntrebarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu, putem s„ Ói comunic„m Domniei sale urm„toarele: la executarea lucr„rilor…

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule ministru, dac„ sunteþi…

Œmi cer scuze!

Nu e o problem„, nu de altceva s„ nu avem probleme cu…

## V„ mulþumesc.

Executarea lucr„rilor de consolidare ∫i l„rgirea podurilor ∫i pasajelor de pe Drumul Naþional 2, pe sectorul de drum Urziceni — Buz„u — Foc∫ani, face parte din programul de reabilitare a drumurilor naþionale, etapa a III-a, ca o component„ distinct„ a Acordului de Ómprumut nr. 17.571, Óncheiat Óntre Banca European„ de Investiþii BEI, Rom‚nia ∫i Administraþia Naþional„ a Drumurilor, Óncheiat Ón 1997 ∫i ratificat Ón 1999, care prevede reabilitarea a zece poduri existente, cu o lungime total„ de 1.050 de metri ∫i o deschidere Óntre 5 ∫i 51 de metri, ∫i construcþia a ∫ase poduri noi, cu o lungime total„ de 420 de metri ∫i o deschidere Óntre 11 ∫i 19 metri.

La aceast„ dat„, s„pt„m‚na 4—9 februarie 2002, a avut loc licitaþia pentru atribuirea contractelor de execuþie a lucr„rilor de reabilitare ∫i construcþie a podurilor menþionate mai sus. Œn s„pt„m‚na 11—15 februarie 2002 va avea loc negocierea ∫i semnarea contractelor cu firmele desemnate c‚∫tig„toare.

Se estimeaz„ ca lucr„rile s„ Ónceap„ la Ónceputul lunii aprilie 2002 ∫i s„ se desf„∫oare pe o perioad„ de 24 de luni. Procedura de abilitare a fost cea de licitaþie internaþional„ cu preselecþie, care necesit„ o perioad„ mai lung„ de timp, fiind alc„tuit„ din dou„ etape ∫i anume: precalificarea antreprenorilor ∫i cea de evaluare a ofertelor depuse de firmele precalificate, negocierea ∫i semnarea contractelor.

Etapa de precalificare a fost Óncheiat„ la data de 9 februarie 2001. Œn etapa de precalificare ∫i cea de selecþionare a antreprenorilor s-a respectat procedura de achiziþie a B„ncii Europene de Investiþii, care prevede trimiterea la banc„ a documentelor de licitaþie spre verificare ∫i aprobare.

Aprobarea b„ncii a fost primit„ la sf‚r∫itul lunii august 2001, dup„ care a fost lansat„ cea de-a doua etap„ prin inventarierea firmelor calificate s„ depun„ oferte tehnice ∫i financiare la Ónceputul lunii noiembrie 2001.

Procedura b„ncii cofinanþatoare prevede ca rezultatul evalu„rii ultimei etape s„ fie analizat ∫i avizat de c„tre aceasta, avizul b„ncii referitor la respectarea procedurilor de achiziþie a fost dat la sf‚r∫itul lunii ianuarie 2002.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumesc, domnule ministru.

Domnule senator Constantinescu, dac„ sunteþi mulþumit de r„spuns?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Sunt mulþumit.

Œn continuare, domnul secretar de stat Gheorghe Predil„, pentru a r„spunde domnului senator Ionel Alexandru.

Poftiþi, v„ rog, tema Legea creditului agricol. Poftiþi, domnule ministru!

**Domnul Gheorghe Predil„ —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Domnul senator Ionel Alexandru a formulat cu aceast„ ocazie mai multe Óntreb„ri, ∫i dac„ dore∫te punctual s„ r„spundem la ele…

Œn ceea ce prive∫te Legea organiz„rii ∫i funcþion„rii pieþelor produselor agricole, vreau s„ v„ transmit c„ Ón data de 8 februarie a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 110, deci de acum putem s„ oper„m cu ea, inclusiv

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002 pentru ceea ce ne doare, practicarea unor preþuri orientative Ón piaþa produselor agricole.

Referitor la propunerea legislativ„ privind creditul agricol, care este cuprins„ Ón tabelul de monitorizare al Uniunii Europene, vreau s„ v„ informez c„ au fost depuse patru iniþiative legislative, a r„mas Ón discuþie cea care a fost semnat„ de un grup de 20 de deputaþi, variant„ pe care o susþine ∫i Guvernul. A suferit mai multe intervenþii Ón ceea ce prive∫te conþinutul, unele formul„ri, s-au primit numeroase propuneri ∫i observaþii ∫i, din aceast„ cauz„, Óncep‚nd de m‚ine, este pe ordinea de zi a Comisiei pentru agricultur„ de la Camera Deputaþilor, unde, de altfel, a fost depus„ de anul trecut din luna septembrie.

Œn ceea ce prive∫te Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 168/2001, care se refer„ la sprijinirea zootehniei prin distribuirea gratuit„ a ad„posturilor pentru animale, ca s„ pun„ Ón valoare construcþiile zootehnice dezafectate, ea a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 823/20 decembrie 2001, normele metodologice au fost elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, Ómpreun„ cu Ministerul Administraþiei Publice ∫i Autoritatea pentru Privatizare, are ∫i avizul Ministerului Administraþiei Publice, este la A.P.A.P.S., am Ónþeles c„ m‚ine Ói dau ∫i ei avizul, pentru c„ a fost situaþia cu cele care au fost Ón patrimoniul fostelor I.A.S.-uri ∫i, ca atare, dup„ aceea ar trebui s„ intre Ón circuitul legislativ, pentru c„ trebuie s„ punem Ón valoare mai repede aceste ad„posturi.

V„ mulþumim, domnule ministru. Poftiþi, domnule senator.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn principiu sunt mulþumit, totu∫i, a∫ vrea s„ ∫tiu, referitor la ordinul cu ad„posturile zootehnice, normele acestea, cam Ón ce perioad„ de timp estimaþi dumneavoastr„ c„ vor ap„rea, efectiv, o s„pt„m‚n„, o lun„?

Conform ordonanþei avem obþigaþia ca p‚n„ la sf‚r∫itul acestei luni s„ fie lucrative, asta este prevederea Ón finalul ordonanþei.

Deci p‚n„ la sf‚r∫itul lunii, e bine atunci! Iar referitor la banii pentru taxa de drumuri tot p‚n„ la sf‚r∫itul lunii este posibil s„ primeasc„ þ„ranul banii Ónapoi?

Nu pot s„ v„ spun c„ p‚n„ la sf‚r∫itul lunii, deoarece mai sunt, aþi v„zut, 4.000 de dosare de verificat, dar dac„ noi prelu„m — apare acest ordin ∫i mai prelu„m ∫i noi dosarele respective din fiecare judeþ ∫i facem verificarea — Ónseamn„ c„ am putea s„… pentru c„ noi avem nevoie de banii ace∫tia acum, Ón campania de prim„var„. De aceea ne-am asumat aceast„ responsabilitate care nu ne revenea, numai s„ gr„bim acest lucru.

Eu v„ Ónþeleg, þ„ranii, Óns„, nu prea au bani pentru a relua producþia Ón aceast„ prim„var„…

Sunt 600 de miliarde cu care ar trebui s„ Ói ajut„m Ón campania aceasta, numai din acest fond, ∫i de aceea vrem s„ Ói al„tur„m celor 1.800 de miliarde pe care Ói d„m prin schema de prefinanþare ∫i prin subvenþia din prim„vara aceasta.

Da, eu v„ mulþumesc mult.

V„ mulþumim.

Avem deosebita pl„cere, Ón Óncheiere, s„ Ól audiem pe domnul ministru Pavel Abraham.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru! S„ Ól reascult„m, de fapt.

**Domnul Pavel Abraham —** _secretar de stat Ón Ministerul de Interne_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La interpelarea domnului senator Nicolae Iorga, Domnia sa, v„d c„ nu este prezent, deci normal ar trebui s„ Ói transmit r„spunsul scris, dar Ómi permit, totu∫i, s„ dau citire r„spunsului semnat de domnul ministru de interne Ioan Rus, mai ales c„ s-a mai pus aceea∫i Óntrebare Ón cursul ∫edinþei de ast„zi ∫i atunci poate rezolv„m dou„ lucruri dintr-o dat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/...II.2002 Punctul de vedere al Ministerului de Interne este urm„torul: î Œn urma studierii documentelor existente la dosarul personal a rezultat faptul c„ domnul general de brigad„ Sorescu Dumitru avea, la data invocat„ Ón Óntrebare, gradul de maior ∫i era Óncadrat Ón Direcþia Economic„ din Inspectoratul General al Miliþiei.

Din analiza datelor existente la Ministerul de Interne nu a rezultat natura misiunilor executate de c„tre ofiþer Ón noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989 ori vreo vinov„þie a acestuia Ón leg„tur„ cu activit„þile desf„∫urate Ón perioada de referinþ„.

V„ preciz„m c„ Ón leg„tur„ cu aspectul care face obiectul Óntreb„rii s-au efectuat cercet„ri de c„tre parchetele militare ∫i de c„tre instanþele militare abilitate, conform competenþelor stabilite de lege, acestea fiind

instituþiile care deþin date Ón leg„tur„ cu ofiþerii implicaþi ∫i vinov„þia acestora.

Cu stim„, semneaz„ domnul ministru de interne Ioan Rus.“

V„ mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumim, domnule ministru.

Cu aceasta ∫edinþa — potrivit programului — s-a Óncheiat. Mulþumim domnilor mini∫tri, mulþumim domnilor senatori, presei, staffului.

Bun„ seara.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 11/21.II.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei