Adrian Pãunescu

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnilor senatori,

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

M-a surprins ºi m-a emoþionat naþionalismul curat cu care domnul Radu Alexandru Feldman, colegul nostru, a vorbit despre Basarabia, deºi nu cred cã s-ar putea chiar întruni plenul celor douã Camere pentru rezolvarea unei probleme care þine de alegeri libere. Cred cã plenul poporului român ar trebui sã se întruneascã pentru a gãsi modalitãþile de intervenþie în fiecare zi în viaþa fraþilor. Dar, repet, salut românismul raþional cu care domnul senator Feldman ne-a vorbit aici despre problema Basarabiei.

Eu însumi am vorbit despre aceasta. Nu este niciodatã prea mult sã vorbim despre o dramã. ªi, chiar ieri, în prima mea nouã emisiune de la ”Antena 1Ò, l-am avut oaspete pe Iurie Roºca, liderul singurului partid unionist care mai existã în Parlamentul Republicii Moldova, ºi poziþia lui m-a radicalizat ºi pe mine.

Declaraþia mea politicã din acest mijloc de martie 2001 are astãzi o substanþã mai specialã.

Nu mã voi referi, de aceastã datã, la casa lui Geo Dumitrescu, deºi marele poet este, la vârsta de 81 de ani, tot fãrã locuinþã, spre ruºinea noastrã. Nu mã voi referi la DOLJCHIM, deºi producþia de îngrãºãminte, atât de necesare în acest moment de primãvarã a agriculturii, nu a început.

Nu voi vorbi nici despre nevoia de culturã ºi de iniþiative spirituale, deºi v-aº putea descrie cu lux de amãnunte explozia de entuziasm ºi setea de istorie a tineretului din Gorj la douã spectacole ale Cenaclului Totuºi Iubirea, acum câteva zile, în arhiplina Salã a Sporturilor din Târgu Jiu ºi în arhiplina Casã de Culturã a oraºului muncitoresc Motru, care îºi refuzã condamnarea la moarte, ºi eu mã înscriu printre brancardierii salvãrii lui.

Nu voi insista sã omagiez autoritãþile puternice ale acestui Gorj, cel mai bogat spaþiu românesc prin prezenþa Complexului Brâncuºi. ªi este de mirare cã nu s-au distrus încã marile sculpturi: ”Poarta SãrutuluiÒ, ”Masa TãceriiÒ ºi ”Coloana fãrã SfârºitÒ.

Nu voi insista asupra implicãrii serioase a prefectului Toni Greblã ºi a preºedintelui Nicolae Mischie în viaþa bravilor olteni de munte.

Nu vã voi povesti nimic despre extraordinara situaþie care mi s-a creat la Târgu Mureº, unde preoþi, profesori, ingineri, medici, muncitori ºi colegi senatori Ñ un special cuvânt domnului Ioan Nicolaescu, adevãrat ales Ñ, s-au unit ºi mi-au aranjat un cabinet senatorial special unde voi merge periodic, în Târgu Mureº, fãrã a cheltui vreun ban al Senatului. Aceasta ca sã fie liniºtit domnul Vãcãroiu.

Nu voi insista asupra nevoii de a se crea o lege specialã pentru pensia marelui cãrturar nonagenar, Raoul ªorban, aflat într-o cumplitã sãrãcie. Nu, nu!

Azi nu voi protesta împotriva foarfecii Ministerului Finanþelor în culturã, foarfecã durã ºi nedreaptã.

Nu voi insista asupra nevoii de producþie în toate ramurile vieþii ºi nu voi zãbovi acum asupra faptului cã suntem sfidaþi, prin felul cum un subsecretar de stat, care probabil a tãiat ºi a spânzurat în licenþe, taie ºi spânzurã, din pãcate, la prestigiosul Minister de Externe, distrugând ciobanii ºi favorizând vicios speculanþii. Mai mult, s-a lansat minciuna cã eu aº fi preºedintele de onoare al ciobanilor ºi cã de aceea îi sprijin. Îl voi chema în justiþie pe ticãlosul care a lansat aceastã mizerie, deºi mi-ar face plãcere sã fiu preºedintele de onoare al ciobanilor, chiar ºi al ciobanilor ”MioriþeiÒ.