Nu ºtiu, domnule preºedinte de ºedinþã, dacã aþi formulat bine, când aþi zis ”în numeleÒ. În orice caz, membru al Grupului Partidului Social Democrat Ñ pentru cã ºi eu þin la ideile mele, ºi grupul nostru parlamentar are obiceiul ca, atunci când se vorbeºte în numele sãu, faptul sã se petreacã în cunoºtinþa de cauzã a tuturor celor implicaþi, ºi grupul, ºi omul.
Spectacolul unei comunitãþi în veºnicã tulburare, în permanent dezechilibru, sub zilnicul efect al destabilizãrii, este trist ºi descurajant. Spectacolul destabilizãrii devine factor, el însuºi, al destabilizãrii.
Diversiuni care ne îndepãrteazã de adevãratele probleme.
Chiar nu ne putem crea ocazia istoricã de a ne ocupa ºi de economia þãrii, de problemele sociale, de culturã, de ºtiinþã, de performanþa umanã? Mereu apare câte o diversiune care ne absoarbe energiile ºi atenþia. Mereu indicii greºite ne distrag de la ocupaþia esenþialã care, aºa cum o numea Blaga, ar trebui sã fie ”sporirea corolei de minuni a lumiiÒ.
Zilnic se mobilizeazã puterile noastre asociate, parcã pentru a proteja putregaiul dintr-un domeniu sau altul, pentru a-l înnobila, pentru a-l face invincibil. Zilnic ne depãrtãm de dreptatea pe care am promis-o atunci când am cerut votul poporului.
Marea corupþie, nederanjatã, se reorganizeazã ºi îºi exhibã vârfurile. Ea cucereºte teritorii în spaþiul public, în media, în conºtiinþa oamenilor. Sunt speculate micile sau mijlociile erori ale celor ce promiseserã dreptate ºi se confuzioneazã totul, se amestecã în mod cinic imaginea incendiatorilor ºi imaginea pompierilor.
Cultura naþionalã e în pericol. Stângãcii ºi încãpãþânãri, altoite pe trunchiul unei anumite obedienþe faþã de alte capitale, faþã de alte interese ºi faþã de alte structuri existenþiale, conduc la neliniºti ºi, probabil, la desfiinþarea unor importante focare de culturã.
Teatrele româneºti din Târgu-Mureº, Timiºoara ºi Craiova se aflã în faþa plutonului descentralizãrii. Ministrul culturii a promis una, în acest Senat, ºi a fãcut alta. E pãcat, e regretabil, e condamnabil! Vom rãspunde pentru aceastã nenorocire ºi, din pãcate, nu va rãspunde fiecare
personal, vom rãspunde toþi. Þineþi minte aceastã tristã profeþie: vom ucide teatrele fiinþei naþionale dacã nu vom lucra în funcþie de realitate, dacã nu vom pregãti descentralizarea.
În sport, putregaiul se aratã în toatã hidoºenia lui agresivã. În fotbal, am atras atenþia de mai multe ori aici, de la aceastã înaltã tribunã, cã esenþa e bolnavã, cã nu mai merge aºa, cã rezultatele dezastruoase nu vor întârzia sã vinã. Am cerut autoritãþilor de stat sã intervinã în oprirea fraudelor din sport, a aranjamentelor, în blocarea ticãloºiei care ameninþã esenþa fotbalului românesc. ªi rãul a mers mai departe. ªi rezultatele au venit. Ceea ce era de aºteptat, dupã atâta fraudã, minciunã ºi ticãloºie, s-a arãtat: nu ne-am calificat la Mondiale, dupã patru calificãri succesive. Crãciunul românilor va fi mai trist.
ªi ce se întâmplã dupã dezastru? Se doreºte capul lui Hagi, cel mai mare fotbalist român, omul care a fãcut atâtea pentru culorile þãrii. Nu analiza ºi eradicarea trucajelor, a ºmecheriilor, a aranjamentelor care au condus la aceste rezultate, ci diversiunea cu Hagi ºi cu jucãtorii, care s-au dãruit! Inadmisibile deturnãri de sensuri ºi de vinovãþii!
Ministrul sportului ne-a rãspuns, de câte ori l-am criticat aici pentru maladiile fotbalului, cã Federaþia de Fotbal e autonomã.
Am protestat ºi am explicat cã ºi felul cum s-a înfiinþat Federaþia Românã de Fotbal e bolnav. Cer ºi astãzi o cercetare a situaþiei ºi implicarea tuturor autoritãþilor în diagnosticarea, tratarea ºi asanarea fotbalului.
Ne putem contempla, oare, în mod laº, în aceastã catastrofã evidentã ºi sã trecem mai departe? Cãci fotbalul nu e un fenomen singular. Gimnastica româneascã învinge repetat în lume ºi valorile ei, mai ales profesorii ei, de exemplu, Belu ºi Bitang, sunt jignite, rãnite, dispreþuite în þarã. Aºa ceva nu se întâmplã nici în ultimul copac din zona slab locuitã a Africii, care nu a devenit Miss World.
Dar sportul numit rugby? Pierdem un meci cu 0 la 134 ºi mergem liniºtiþi mai departe!
Încet, încet, România se descalificã în toate domeniile. De fapt, e fatal ca toate sã fie la fel, într-o þarã serioasã.
Dacã nu se va interveni hotãrât pentru rezolvarea de fond a situaþiei, vom ajunge un teritoriu care procurã ieftin materii prime ºi, eventual, forþã de muncã de doi bani pentru alþii. Atâta timp cât vom putea procura ºi materii prime. Nu vom mai avea decât amintiri, pe acest drum.
Excepþionalele eforturi ale Guvernului de astãzi, în plan extern, nu ajung pentru a face dreptate înãuntrul þãrii. Valorile sunt lãsate de izbeliºte, când nu sunt violent ºi persuasiv izgonite de acasã.
Nici mari nume ale istoriei ºi culturii de pânã la noi nu au liniºte în mormintele lor din strãinãtate. Puþini bãrbaþi ai trecutului îºi dorm somnul final în pãmântul þãrii. Probabil nesomnul þãrii aºa se ºi explicã. Nu se poate dormi liniºtit în contumacie.
Apar mereu diversiuni din afara graniþelor, din nefericire, în bunã rezonanþã cu uneltiri interne.
Iatã, acum a fost pusã pe tapet, cu violenþã ºi sârguinþã, problema ceangãilor ºi se vorbeºte despre necesitatea ca limba maghiarã sã fie implementatã în
teritoriul locuit de ceangãi. Este evident, din toate documentele de la Vatican ºi din alte mari capitale, cã populaþia respectivã e compusã din români catolici persecutaþi ºi împinºi în afara graniþelor de atunci ale imperiului de cãtre forþele negre ale Imperiului Austro-Ungar. Astãzi, urmaºi ai aceloraºi forþe negre pretind, contra voinþei aºa-ziºilor ceangãi din Moldova, cã aceºtia sunt unguri. Ca ºi în cazul aberantei ºi antieuropenei legi a maghiarilor Ñ împotriva cãreia, vã amintiþi, am fost primul român care a vorbit aici, în faþa Domniilor voastre, în prima lunã a primãverii anului 2001 Ñ, autorii diversiunii ”ceangãiiÒ ºtiu ei ceva. Chiar dacã nu va ieºi ceea ce vor ei, ºi anume maghiarizarea ceangãilor, tot va rãmâne ceva, o senzaþie, un stigmat, o incertitudine. ªi un fel de datorie a noastrã cãtre cei care au lansat aceastã ticãloºie. ªi nici nu conteazã pentru autorii diversioniºti fericirea lor, cât conteazã nefericirea noastrã. De fapt, se pare cã, în genere, fericirea lor constã în nefericirea noastrã: împrejurarea cã nu va fi liniºte nici în Moldova.
Ce se întâmplã? Ce facem noi? Suntem timizi? Avem bun-simþ? De ce nu acþionãm radical pentru a juca ºi noi cu albele? Cât timp ne vom mai pierde ca sã rãspundem provocãrilor altora? Haideþi, aºa cum am mai propus aici, sã îl declarãm ºi pe ªtefan cel Mare ceangãu, ca sã poatã primi ºi el, pentru meritele sale, oricum, evidente, legitimaþia de maghiar, ca ºi ceilalþi moldoveni care îºi ascund originea sub teroarea Ñ nu-i aºa? Ñ românilor!
În realitate, toate sunt pregãtite pentru acest fel de schimbare. Transilvania e plinã de manuale maghiare care i-au ºi învãþat ºi continuã sã-i înveþe pe elevii din zonã criteriile maghiare, istoria maghiarã, dreptatea maghiarã, legea maghiarã, cele care s-au ilustrat generos, de altfel, la Moisei, la Tresnea ºi la Ip, unde li s-a oferit românilor, aruncaþi de vii în gropi cu var nestins, deplina egalitate de ºanse, indiferent de vârstã, clasã, gen, dar, fireºte, însã nu indiferent de apartenenþa naþionalã. Despre aceste fapte, de la care s-au împlinit de curând 60 de ani, nu se vorbeºte destul. ªi e pãcat!
Pericolul destabilizãrii þãrii nu trebuie minimalizat. Semnele de normalizare pe care le-a adus acest Guvern încã nu s-au aºezat profund în structurile þãrii, din moment ce categorii largi sunt, în continuare, nedreptãþite, defavorizate, nemulþumite. Pensiile mizerabile, preþurile în aberantã urcare, primejdia ca ºi în strãinãtate, ºi înãuntrul þãrii sã aparã mereu creditori absurzi, care îºi cer false drepturi, jupoaie þara ºi nedreptãþesc pe cei mulþi, nu se pot compensa prin curajoasa noastrã politicã externã.
Plus toate absurditãþile punctuale de acasã.
Iatã, în Bucureºti, Episcopia Armeneascã se aflã într-o situaþie disperatã. Cu un an în urmã a început, în imediata vecinãtate a bisericii, construcþia unui bloc de 18 etaje, plus 4 etaje subterane. Uriaºa groapã sãpatã a produs grave deteriorãri ale întregului complex armean din centrul Bucureºtiului. Azi-dimineaþã Episcopia a fost obligatã sã evacueze birourile sale, ca ºi familiile slujitorilor bisericii, care locuiesc în clãdire.
Scriptic, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a hotãrât ºi a dispus formarea unei comisii de
experþi care sã gãseascã soluþia optimã pentru lichidarea consecinþelor dezastrului tehnologic. Optimã, auziþi?! Prima urgenþã este stoparea degradãrilor Catedralei Armeneºti, monument arhitectonic în pericol.
Trebuie sã punem cu seriozitate problema revederii întregii legislaþii în construcþii. Este inadmisibil ca, în preajma unui monument de o asemenea anvergurã, sã fie autorizatã o astfel de construcþie. Cazul Complexului Armenesc ne dovedeºte nu numai cã nu avem în grijã vestigiile istorice, dar nici cu cele aflate în viaþã nu ne purtãm cum trebuie.
Las la o parte faptul cã e datoria Parchetului General sã se autosesizeze în cazul acestui dezastru, dar întreb: cum putem sã ne încurcãm aºa de atent noi între noi? De unde atâta haos? De unde atâta întârziere în a observa cât rãu ne facem unii altora?
Eu am spus, în 1990, cã e dificilã acþiunea de schimbare a roþilor locomotivei din mers, dar haideþi sã ne liniºtim ºi sã gândim cu toþii, putere ºi opoziþie, ce avem de fãcut pentru strategia naþionalã de dezvoltare a þãrii. De luptat unii cu alþii putem continua ºi trebuie sã continuãm sã ne luptãm în planul ideilor, în planul doctrinelor, dar pe alt palier, mai eficient, mai civilizat, mai demn.
Un alt exemplu de destabilizare, tot punctualã. Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor are datorii faþã de judeþul Dolj de 100 de miliarde de lei, adicã: 26,8 miliarde lei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001, 74,2 miliarde lei pentru utilaje achiziþionate de producãtorii agricoli, 1,2 miliarde lei la amendamentele pentru ameliorarea solului ºi 0,6 miliarde lei la subvenþii pentru lapte.
De ce nu se poate rezolva aceastã situaþie? Ce putem pretinde partenerilor, ce putem pretinde particularilor...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.