Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dacã-mi daþi voie, vã rog, e cazul sã începem ºedinþa de astãzi, 19 noiembrie, condusã de subsemnatul, vicepreºedinte Gheorghe Buzatu, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Aurel Panã, secretari ai Senatului României.

Dupã cum observaþi, sunt prezenþi 100 de senatori ºi senatoare, iar 12 senatori sunt absenþi motivaþi.

În ce priveºte ordinea de zi, fiecare dintre dumneavoastrã aþi primit programul nostru.

Vã rugãm, dacã sunt obiecþii, dacã sunt probleme în legãturã cu ordinea de zi propusã? Dacã nu, supun ordinea de zi votului dumneavoastrã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru ºi un vot contra, ordinea de zi a fost aprobatã.

În ceea ce priveºte programul de lucru, acesta de la ora 15,00 la 19,30. Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi.

ªi programul de lucru al acestei zile a fost adoptat, cu 80 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Intrãm în ordinea de zi.

La punctul 1 figureazã aprobarea programului de lucru al Senatului în perioada 19Ñ24 noiembrie.

Dacã sunt observaþii sau propuneri?

Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru în perioada urmãtoare, pe aceastã sãptãmânã, a fost aprobat cu 71 de voturi pentru ºi o abþinere.

La punctul 2 al ordinii de zi avem ”Declaraþii politiceÒ. Pentru început, în numele Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu ºtiu, domnule preºedinte de ºedinþã, dacã aþi formulat bine, când aþi zis ”în numeleÒ. În orice caz, membru al Grupului Partidului Social Democrat Ñ pentru cã ºi eu þin la ideile mele, ºi grupul nostru parlamentar are obiceiul ca, atunci când se vorbeºte în numele sãu, faptul sã se petreacã în cunoºtinþa de cauzã a tuturor celor implicaþi, ºi grupul, ºi omul.

Spectacolul unei comunitãþi în veºnicã tulburare, în permanent dezechilibru, sub zilnicul efect al destabilizãrii, este trist ºi descurajant. Spectacolul destabilizãrii devine factor, el însuºi, al destabilizãrii.

Diversiuni care ne îndepãrteazã de adevãratele probleme.

Chiar nu ne putem crea ocazia istoricã de a ne ocupa ºi de economia þãrii, de problemele sociale, de culturã, de ºtiinþã, de performanþa umanã? Mereu apare câte o diversiune care ne absoarbe energiile ºi atenþia. Mereu indicii greºite ne distrag de la ocupaþia esenþialã care, aºa cum o numea Blaga, ar trebui sã fie ”sporirea corolei de minuni a lumiiÒ.

Zilnic se mobilizeazã puterile noastre asociate, parcã pentru a proteja putregaiul dintr-un domeniu sau altul, pentru a-l înnobila, pentru a-l face invincibil. Zilnic ne depãrtãm de dreptatea pe care am promis-o atunci când am cerut votul poporului.

Marea corupþie, nederanjatã, se reorganizeazã ºi îºi exhibã vârfurile. Ea cucereºte teritorii în spaþiul public, în media, în conºtiinþa oamenilor. Sunt speculate micile sau mijlociile erori ale celor ce promiseserã dreptate ºi se confuzioneazã totul, se amestecã în mod cinic imaginea incendiatorilor ºi imaginea pompierilor.

Cultura naþionalã e în pericol. Stângãcii ºi încãpãþânãri, altoite pe trunchiul unei anumite obedienþe faþã de alte capitale, faþã de alte interese ºi faþã de alte structuri existenþiale, conduc la neliniºti ºi, probabil, la desfiinþarea unor importante focare de culturã.

Teatrele româneºti din Târgu-Mureº, Timiºoara ºi Craiova se aflã în faþa plutonului descentralizãrii. Ministrul culturii a promis una, în acest Senat, ºi a fãcut alta. E pãcat, e regretabil, e condamnabil! Vom rãspunde pentru aceastã nenorocire ºi, din pãcate, nu va rãspunde fiecare

Iatã, un cunoscãtor al problemei primelor de lapte mã confirmã.

Iatã, un alt cunoscãtor al problemelor de care am vorbit aici, domnul senator Frunda, mã confirmã ºi dânsul.

Ce putem pretinde partenerilor, oamenilor de rând, ce putem pretinde întreprinderilor din judeþe ºi din localitãþi, dacã la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu se respectã datorii elementare? Pe cei care au datorii faþã de stat îi putem trimite ºi în penal. Când, însã, statul are datorii faþã de un judeþ ºi judeþul faþã de oamenii sãi nu conteazã. Asta se poate. Aceastã concepþie trebuie sã disparã. Aceastã concepþie este pãguboasã. Aceastã concepþie ne face sã dormim când ar trebui sã fim treji ºi sã acþionãm.

Când se va termina cu acest blocaj criminal din toatã economia româneascã? El nu este un blocaj de ultimã orã, dar se acumuleazã în el toate blocajele cu putinþã. Destabilizarea multor judeþe prin aceste metastaze înseamnã un proiect lesne realizabil de destabilizare a þãrii întregi. Dorim noi aceasta? Eu cred cã nici cel mai înverºunat inamic al Guvernului actual nu doreºte destabilizarea þãrii.

Ceea ce am vrut sã subliniez aici este cã, pe mãsurã ce problemele sunt luate în primire ºi rezolvate de Executiv, abia apar problemele. Cicatricele resuscitate redevin rãni deschise. Noile rãni îºi strigã dreptul la vindecare. Stã în puterea noastrã mãcar sã conºtientizãm, dacã nu chiar sã rezolvãm greaua chestiune a destabilizãrii þãrii prin destabilizarea segmentelor care o compun. Problema þãrii e problema fiecãruia dintre noi.

Vã mulþumim, domnule senator.

În continuare, în timpul rezervat Grupului parlamentar P.R.M., invit pe domnul senator Mircea Nedelcu.

Poftiþi, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la învestirea cabinetului Adrian Nãstase pânã în prezent au fost adoptate o serie de hotãrâri menite a conduce la descentralizarea instituþiilor publice.

Astfel, în sarcina primãriilor a revenit susþinerea materialã a sistemului de învãþãmânt, a sistemului de sãnãtate, a persoanelor cu handicap, protecþia socialã a locuitorilor de pe raza acestora.

Vã informez cã temerile noastre cu privire la posibilitãþile reale ale administraþiilor publice locale de a susþine concret, material, toate aceste programe s-au adeverit.

Astãzi, 19 noiembrie 2001, am fost informat de cãtre primarul oraºului Lupeni cã în faþa primãriilor din Lupeni, Petrila ºi nu doar, din judeþul Hunedoara, erau adunaþi sute de oameni revoltaþi cã acum, în prag de sãrbãtori sfinte ale sfârºitului de an, alocaþiile de sprijin nu le sunt acordate.

Spiritele sunt ºi aºa încinse de listele de concedieri care circulau sãptãmânile trecute ºi care, ciudat, nu erau cunoscute de nici un factor de decizie, deºi ele au fost întocmite.

Datoritã acestor tensiuni, vã aduc la cunoºtinþã cã se pot repeta tragedii cum a fost aceea din august, la Vulcan, când au murit 14 mineri. Este foarte greu sã intri sub influenþa acestor concedieri, sã ºtii cã atârnã deasupra capului tãu sabia concedierii ºi sã mai fii atent la procesul de producþie.

Din discuþiile purtate cu primarii acestor localitãþi a rezultat concluzia cã, practic, se aflã în imposibilitate de platã.

De exemplu, în Lupeni sunt trei ºcoli care funcþioneazã pe trei schimburi, câte o jumãtate de orã în loc de 50 de minute, cât ar trebui sã dureze cursul normal, deoarece au lipsit fondurile necesare reparaþiilor ºi instalaþiilor de încãlzire.

Nu s-au plãtit alocaþiile de sprijin local ºi nici alocaþiile persoanelor cu handicap. ªi exemplele pot continua, deoarece situaþia este generalizatã la nivel judeþean.

Persoanele cu handicap sunt triate cu severitate. Din lipsã de fonduri, sunt scoºi o mulþime de amãrâþi de la plata alocaþiei de handicap, pe motiv cã nu mai corespund încadrãrii, deºi pânã acum au corespuns. Realitatea este cã nu sunt bani, iar oamenii care trãiau, aºa cum puteau, din cei circa 500.000 de lei pe care îi primeau lunar acum sunt lipsiþi ºi de acest umil ajutor.

Vã mulþumim, domnule senator.

În timpul rezervat Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Romeo Hanganu. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Situaþia ºcolii româneºti, a cadrelor didactice, a elevilor ºi studenþilor, situaþie care se înrãutãþeºte pe zi ce trece, este încã o dovadã dramaticã ºi revoltãtoare a retoricii gãunoase, a promisiunilor fãrã acoperire ale Cabinetului Nãstase, care afirma în Programul de guvernare faptul cã sistemul de învãþãmânt este apreciat de Guvernul P.D.S.R. ca o prioritate naþionalã.

Actualul Guvern nu are o strategie a dezvoltãrii învãþãmântului românesc, în special a învãþãmântului preuniversitar, unde fenomenul de abandon ºcolar este în continuã creºtere, îndeosebi în mediul rural, iar bugetul pe anul viitor va accentua acest fenomen. Se agraveazã starea fizicã a ºcolilor care sunt lipsite de minimele condiþii materiale ºi igienico-sanitare. Cadrelor didactice nu li se asigurã drepturile prevãzute de lege, iar nivelul de salarizare a acestora rãmâne extrem de scãzut, cu o medie de numai 2,5 milioane lei, faþã de media naþionalã a salariului mediu net de 3,13 milioane lei. Prin bugetul de stat de anul viitor, învãþãmântul românesc va fi subfinanþat, acestuia acordându-i-se, de fapt, numai 3,6% din produsul intern brut, diferenþa de pânã la 4,2% fiind, de fapt, estimatã sã se asigure din surse extrabugetare.

Partidul Democrat, ca partid social-democrat modern ºi autentic, acordã prin programul sãu politic o importanþã fundamentalã educaþiei. Partidul Democrat considerã cã o bunã educaþie este baza succesului personal ºi al comunitãþii.

Noi susþinem, în acord cu prevederile Constituþiei României, cã statul este obligat ºi dator sã organizeze ºi sã asigure funcþionarea unor reþele diverse de educaþie pentru toþi cetãþenii români, pentru toate vârstele, în toate localitãþile din þarã.

Finanþarea acestor programe de educaþie trebuie sã se facã, în principal, din resurse financiare publice. Fiecare copil ºi tânãr din România trebuie sã dispunã de ºanse concrete de educare ºi învãþãmânt, indiferent de situaþia materialã a familiei sale.

ªi în dezbaterea bugetului de stat pentru acest an, ºi pentru anul 2002, Partidul Democrat a depus amendamentele care sã asigure finanþarea corespunzãtoare a învãþãmântului, creºterea salariului cadrelor didactice, ca ºi acordarea tichetelor de masã, drepturi prevãzute de lege. Tratând cu dispreþ cererile îndreptãþite ale cadrelor didactice, încãlcând prevederile legale, ignorând cu aroganþã ºi suficienþã amendamentele formulate de opoziþie, Cabinetul Nãstase dovedeºte încã o datã cã nu guverneazã în interesul cetãþeanului ºi cã este departe de valorile ºi acþiunile politice ale social-democraþiei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit, în continuare, pe domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Nu vin azi în faþa dumneavoastrã ca lider al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Nu vorbesc în calitate de membru al Partidului Naþional Liberal. Cel care vi se adreseazã nu este românul de obârºie etnic evreiascã Feldman Radu Alexandru. Vin în faþa dumneavoastrã ca simplu cetãþean al acestei þãri care, având deschisã posibilitatea sã pãrãsesc România ºi sã mã stabilesc în orice punct de pe glob, am optat, o datã pentru totdeauna, sã-mi trãiesc viaþa în aceastã þarã ºi sã-mi gãsesc liniºtea veºnicã în pãmântul pe care m-am nãscut.

În aceastã calitate, ºi numai ºi numai în aceastã calitate, ca om care am vrut sã ºtiu cine suntem ºi care ne-a fost istoria, mã simt obligat în faþa conºtiinþei mele sã spun cu voce tare ce gândesc despre cel care a fost, cu siguranþã, una dintre figurile cele mai dramatice ale istoriei noastre, mareºalul Ion Antonescu.

Nu invoc memoria lui pentru a-l învinovãþi acum de evreii morþi din ordinul lui personal. Nu îl invoc pentru a- l face vinovat de þiganii pe care i-a trimis la moarte. Pentru cã am convingerea cã prima ºi cea mai gravã culpã, de care s-a fãcut vinovat mareºalul Antonescu, a comis-o faþã de România ºi poporul român când s-a înscris alãturi de Hitler ºi de Germania nazistã într-un devastator ºi dezonorant rãzboi împotriva alianþei þãrilor democrate. Toate celelalte erori, materializate în cortegiile nesfârºite de victime nevinovate, nu au fost decât urmarea inevitabilã a contextului nefericit în care a fost plasatã România. Sute de mii de români ºi-au pierdut viaþa pe câmpurile de luptã sau au putrezit de vii în lagãrele de muncã din Siberia, într-un rãzboi care, dincolo de Nistru, nu mai avea nici o raþiune pentru a fi continuat. ªi totuºi, fidel angajamentului cu care s-a legat în faþa FŸhrerului, dar nu la fel de fidel faþã de soarta poporului român pe care, în ceasul al doisprezecelea, l-ar fi putut cruþa de ororile unui rãzboi pierdut, Antonescu a rãmas pânã în ultima clipã complicele necondiþionat al celui care a înecat în sânge o lume întreagã, Adolf Hitler.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Care neam, domnule Feldman?!É

Neamul românescÉ

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã rog, vã rogÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu pierzi nici un prilej sã te faci de râs, domnule FeldmanÉ

Invit la microfon pe domnul senator Szab— K‡roly, în timpul rezervat Grupului parlamentar U.D.M.R.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În presa din 16 noiembrie a.c., printre numeroasele ºtiri a apãrut ºi una care în mod deosebit mi-a atras atenþia, sunt convins cã nu numai mie. ªtirea era o declaraþie atribuitã directorului Serviciului Român de Informaþii, conform cãreia, dacã pot cita exact din ceea ce a apãrut în presã, avem de-a face, ºi acuma citez, cu ”pierderea autoritãþii statului în Harghita ºi CovasnaÒ.

Corect, corectÉ

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

De ce am venit la microfon ca sã fac o declaraþie politicã pe marginea unei asemenea ºtiri?

În afara faptului cã formularea este cam gazetãreascã, iertaþi-mã, onoraþi reprezentanþi ai presei, iertaþi-mã, în nici un caz nu face parte din limbajul acela special, dar foarte exact, care ar trebui sã caracterizeze fiecare cuvânt ºi fiecare idee a unei persoane care, persoanã publicã fiind, lucreazã într-o instituþie atât de importantã ºi reprezintã, într-un fel, autoritatea statalã la cel mai înalt nivel.

Sã o luãm în serios. Nu pot sã fac altceva decât sã iau în serios declaraþia domnului Timofte.

Sã vedem atunci, sã ne punem întrebarea: pe ce se bazeazã, pe ce se poate baza domnul acesta în afirmaþia asta, dacã este adevãratã?

MenþionezÉ Mai întâi, nu face nici o referire la Constituþie ºi la Legea siguranþei naþionale ºi la vreo ameninþare la adresa siguranþei naþionale, din acelea care sunt precis enumerate, codificate ºi care reprezintã substanþa legalã a activitãþii de informaþii a acestui serviciu. Nimic despre vreo ameninþare.

Totuºi, sã admitem cã este adevãrat. Cum s-a ajuns la aceastã situaþie?! Ce-au fãcut onorabilii care lucreazã în sistemul ãsta, cã s-a ajuns pânã acolo?! Deci nu ne proiecteazã o posibilã evoluþie a unor fenomene bazate pe indicii care vin din munca, mã rog, informativ-operativã care este miezul activitãþii serviciului, ci speculeazã.

Acest lucru este permis unei persoane din oricare altã parte decât din sistemul siguranþei naþionale, dar nu unui director. Pãi, înseamnã cã aceste persoane ºi aceste instituþii, care au tolerat ca lucrurile sã se degradeze în acest fel, au luat degeaba salariul în aceastã perioadã în care s-a ajuns la aceastã stare caracterizatã, citez, ”prin pierderea autoritãþii statului în douã judeþeÒ.

Apropo, avem de-a face cu fenomenul acesta general în þarã, în care, iatã, sunt cartiere în Bucureºti în care Poliþia nu poate intra. Avem de-a face cu pierderea, într-un anumit fel, a autoritãþii statului pe întreg teritoriul.

Dar de ce a fost atât de atent numai cu aceste douã judeþe onorabilul director al Serviciului Român de Informaþii?! Nu sunt importante pentru siguranþa naþionalã fenomenele care au loc ºi în alte zone ale þãrii?! Sau, eventual, numai acelea din cele douã judeþe menþionate nu sunt pe placul Domniei sale! Ori, ceea ce este extrem de grav, cineva bate câmpii. Aºa ceva nu este permis. Sã facã bine sã precizeze, cu multã exactitate, ce fel de interpretare dã Domnia sa Constituþiei, cã îºi permite o asemenea afirmaþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În continuare, domnul senator Doru-Laurian Bãdulescu. Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Doru-Laurian Bãdulescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Toamna se numãrã bobocii. Aceastã toamnã frumoasã, prelungitã ºi bogatã, s-a dovedit rodnicã ºi în domeniul politic. A fost aprobat bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale pentru 2002, a fost aprobat Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaþional, s-au realizat evoluþii remarcabile în domeniul politic, aspecte asupra cãrora doresc sã vã reþin atenþia.

Vizitele oficiale recente, cu precãdere ale primuluiministru Adrian Nãstase în Statele Unite, Canada ºi Anglia, ºi a Preºedintelui Ion Iliescu în Statele Unite ale Americii, precum ºi întâlnirile delegaþiei Adunãrii parlamentare române la Adunarea parlamentarã NATO în Statele Unite ºi Canada constituie evenimente semnificative care marcheazã o nouã etapã în evoluþia României pentru atingerea obiectivului fundamental al politicii interne ºi externe de securitate, integrarea în NATO.

La Washington, premierul român ºi oficialitãþile americane au evidenþiat capacitatea ºi disponibilitatea pe care le are România de a contribui la lupta împotriva terorismului internaþional, de a furniza stabilitate în dimensiunea sudicã a continentului.

Analiºtii politici constatã cã România a acþionat hotãrât ºi rapid, ca membru _de facto_ al Alianþei. Partea americanã, apreciind pragmatismul României în a-ºi dirija deciziile ºi resursele pentru pregãtirea aderãrii la NATO, a transmis prin preºedintele Bush un mesaj fãrã echivoc privind lãrgirea Alianþei ºi, totodatã, a apreciat drept încurajatoare evoluþiile României. Reformele în domeniul politic, militar ºi economic sunt remarcabile ºi, totodatã, sunt necesare eforturi sporite pentru ca România sã-ºi apropie o decizie favorabilã la summit-ul de la Praga din anul 2002.

Asemãnãtor a fost, ca importanþã ºi mesaj politic, momentul canadian, când primul-ministru Jean Chretien a exprimat voinþa de a sprijini România în reforma ei economicã ºi pentru integrarea europeanã ºi euroatlanticã.

Aceleaºi coordonate se regãsesc în vizita oficialã în Marea Britanie. Primul-ministru Tony Blair, precum ºi secretarul de stat pentru afaceri externe, Jack Straw, au reiterat sprijinul britanic pentru aderarea României la NATO ºi la Uniunea Europeanã.

Vã mulþumim, domnule senator. În continuare, domnul senator Dumitru Codreanu. Poftiþi, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este de domeniul evidentului faptul cã sistemul de asigurãri de sãnãtate în România trozneºte din toate încheieturile. Românii sunt mai suferinzi ºi, dacã nimic nu se va schimba în bine în aceastã þarã, oricât ar suna de macabru, românii vor avea nefericita ºansã de a dispãrea dintre naþiile pãmântului.

Sãnãtatea românilor este atât de firavã, în primul rând, pentru cã unii sunt prea flãmânzi, iar alþii, prea nefiresc de ghiftuiþi. Au ieºit la suprafaþã, asemenea untdelemnului deasupra apei, bolile sãrãciei ºi ale foamei, bolile de care nu ne-ar putea scãpa nici cel mai performant sistem de asigurãri de sãnãtate.

Pentru cã tot am amintit de sistem, opinia noastrã, a celor de la Partidul România Mare, este cã în zadar este încercatã amãgirea populaþiei cu formule greu de priceput de cei mulþi, construcþii de cuvinte de felul ”servicii medicale integrateÒ sau ”sistem pluralist de finanþare a activitãþii medicaleÒ, adevãrul este cã, aºa cum s-au petrecut lucrurile ºi în alte domenii, s-a purces la reforma în sãnãtate importând un sistem de asigurare nepotrivit realitãþii româneºti.

Mai mult, acest sistem a fost, chipurile, adaptat la structurile preexistente, fiind de fapt birocratizat într-o mãsurã cum nu credeam cã mai poate exista într-o þarã. Este incredibil labirintul creat între bolnav ºi medic. Pe de altã parte, americanii, spre exemplu, cã tot ne înclinãm la tot ceea ce vine de peste ocean, au avut tãria ca, dupã ºase luni de la preluarea unui sistem de sãnãtate nepotrivit, au avut tãria, zic, sã ºi renunþe la sistemul respectiv. Or, noi ne cramponãm de o anumitã structurã, în ciuda unor evidente disfuncþionalitãþi pe care, în sinea lor, le recunosc ºi cei mai importanþi factori de decizie din acest domeniu. Astfel, zic, ne zbatem între a învia un mort care deja este rece.

Am sã vã dau un singur exemplu pentru a înþelege cã principiul de bazã al acestui sistem este exact invers aºteptãrilor. Conform actualelor raporturi dintre Casa de Asigurãri de Sãnãtate ºi spitale, se încurajeazã lipsa de profesionalism ºi tãrãgãnarea însãnãtoºirii bolnavilor, medicii ºi, de fapt, spitalele primind de la casele de sãnãtate mai mulþi bani dacã bolnavii au mai multe zile de spitalizare ºi, implicit, exact invers, dacã ceea ce este de aºteptat, reducerea zilelor de spitalizare ºi, implicit, a costurilor ºi redarea cât mai grabnic a bolnavilor familiilor ºi locurilor lor de muncã, sigur, dacã aceste locuri de muncã mai existã. Mai mult, uneori ºi nu chiar, spitalele percep aceste case de asigurãri Ñ expresie mai puþin academicã Ñ ca pe niºte vaci tocmai bune de muls.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În continuare, invit pe domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Stimate colege,

Recent, Comisia Europeanã, în raportul de þarã referitor la România, a arãtat cã þara noastrã înregistreazã rãmâneri în urmã în ceea ce priveºte reforma administraþiei locale.

O problemã fundamentalã a administraþiei publice locale este alocarea de resurse cãtre comunitãþile locale, care, în conformitate cu principiile formulate în Carta de la Strassbourg, nu trebuie sã fie condiþionatã de considerente legate de culoarea politicã a reprezentanþilor din administraþie.

Existenþa unor criterii obiective, stabilite prin lege, înlãturã orice subiectivism în privinþa alocãrii resurselor financiare cãtre comunitãþile locale. Veniturile unitãþilor administrative, comune, oraºe, municipii, se compun din venituri proprii la care se adaugã sumele repartizate de consiliile judeþene, prin hotãrâre, din suma defalcatã la nivelul judeþului prin Legea bugetului ºi din cota de 16% din impozitul pe venit.

Întrebarea care se pune este: cine stabileºte criteriile de repartizare a sumelor pe unitãþi administrative? Rãspunsul îl dã Legea finanþelor publice în art. 54 alin. 1, care precizeazã ºi criteriul de repartizare, ºi cotele ce se stabilesc prin Legea bugetului de stat.

Legea bugetarã pe anul 2002 stabileºte criteriul de repartizare a acestor sume în anexa nr. 8, care prevede o relaþie matematicã ce determinã univoc suma care revine fiecãrei unitãþi administrative.

Din nefericire, nici Legea finanþelor publice, nici Legea finanþelor publice locale, nici Legea administraþiei publice nu stabilesc nici o sancþiune pentru nerespectarea criteriilor de repartizare a sumelor pentru unitãþile administrative.

Este de notorietate faptul cã foarte multe consilii judeþene nu aplicã criteriul de repartizare a sumelor din cota de 16%, favorizând acele unitãþi administrative care sunt conduse de primari care au aceeaºi apartenenþã politicã cu cea a majoritãþii constituite la nivelul consiliului judeþean.

Aceastã deficienþã majorã, care nedreptãþeºte unele comunitãþi locale, am dorit sã o corectãm prin amendamentul propus de Grupul parlamentar al Partidului Democrat la art. 27 din Legea bugetului de stat pe 2002, amendament pe care îl citez: ”Nerespectarea criteriului prevãzut în anexa nr. 8 atrage nulitatea hotãrârii adoptate în acest sens de cãtre consiliul judeþean.Ò Cu toate cã amendamentul P.D. era just din perspectiva principiilor europene care guverneazã administraþia publicã, datoritã unor considerente politicianiste de partid, ºi anume de a-ºi favoriza reprezentanþii din administraþie în detrimentul celorlalþi, majoritatea parlamentarã a Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) a respins acest amendament.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit în continuare pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mai aveþi ºase minute, domnule senator.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În calitatea mea de secretar al Comisiei de integrare europeanã a Parlamentului României, am fost delegat sã reprezint aceastã instituþie la conferinþa organizatã de Parlamentul sloven în colaborare cu Parlamentul suedez cu tema ”Rolul Parlamentelor naþionale în procesul de lãrgire a Uniunii EuropeneÒ.

Au participat toate cele 12 state invitate sã adere la Uniunea Europeanã, reprezentanþi ai statelor membre U.E., precum ºi reprezentanþi ai Parlamentelor þãrilor fostei Iugoslavii, Croaþia, Bosnia-Herþegovina, Macedonia, ºi actualei Iugoslavii, Serbia ºi Muntenegru. Pentru prima oarã a fost posibilã o asemenea reuniune în cadrul cãreia au fost schimbate opinii privind negocierile cu Uniunea Europeanã, strategiile aplicate, precum ºi cooperarea necesarã între statele candidate la aderare.

Toþi colegii parlamentari au subliniat faptul cã nu ne aflãm într-o competiþie care va exclude anumiþi participanþi, ci într-un concurs privind îndeplinirea unor condiþii politice ºi economice, printr-o colaborare cât mai bunã ºi într-o interdependenþã economicã ce trebuie sã apropie þãrile participante de þelul dorit.

Am constatat, cu acest prilej, cã rolul Parlamentelor în integrarea europeanã este diferit de situaþia din þara noastrã.

În timp ce la partenerii noºtri activitatea de integrare este condusã de comisiile parlamentare, la noi, în România aceastã acþiune este coordonatã exclusiv de cãtre Ministerul Integrãrii ºi de cãtre secretarii de stat pentru integrare din ministere.

Comisiile de integrare sau afaceri europene, denumite la dânºii, din þãrile candidate elaboreazã împreunã cu negociatorul desemnat politica de integrare.

De asemenea, toate comisiile de specialitate ale acestor Parlamente conlucreazã, prelucreazã datele privind capitolele de aderare, de la documentul de poziþie pânã la deschiderea ºi negocierea dosarelor de aderare, iar avizarea acestor comisii de specialitate este obligatorie.

Ideea este simplã: se negociazã aderarea statului, a României la Uniunea Europeanã, iar acesta este reprezentat de Parlamentul þãrii, Guvernul reprezentând doar puterea executivã, puterea.

Vã mulþumesc, domnule senator.

De Dracula nu ai spus nimic?

Vã rog, domnilor!

În continuare, invit pe domnul senator Triþã Fãniþã. Poftiþi, vã rog.

Aveþi 18 minute la dispoziþie, domnule senator.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Scopul declaraþiei mele politice de astãzi este acela de a preveni comiterea unei mari nedreptãþi, cu efecte dintre cele mai grave asupra agriculturii, atât în prezent, cât ºi în perspectivã.

Dupã pãrerea mea, nici un fel de considerent, fie el de partid, fie el de orice altã naturã, nu poate sã justifice decizii eronate, iar o datorie de conºtiinþã îmi dicteazã sã iau atitudine pânã nu este prea târziu. Am în vedere modul în care este conceput un proiect de lege prin care se urmãreºte creºterea atractivitãþii procesului de privatizare a fostelor I.A.S.-uri.

Asumându-mi riscul de a fi din nou acuzat de toate relele pentru poziþia mea în legãturã cu privatizarea fostelor I.A.S.-uri, trebuie sã declar din nou cã aici nu este la mijloc nici nostalgie, nici apãrarea a ceea ce a devenit perimat.

Cunosc bine situaþia din acest sector, pentru cã mai bine de o jumãtate de secol am lucrat aici. Însuºi modul de organizare a fostelor I.A.S.-uri a fost inspirat din experienþa marilor ferme agricole americane, iar investiþii de miliarde de dolari s-au fãcut pe baza creditelor Bãncii Mondiale, care a avizat proiectul.

În esenþã a fost vorba despre crearea unor mari întreprinderi integrate care sã permitã practicarea unei agriculturi moderne, de înalt randament. Cei ce s-au aflat la putere în perioada 1997Ñ2000 au vãzut în I.A.S.-uri nu o contrapondere la procesul de fãrâmiþare a agriculturii, ci, cum se spune în popor, ”un os de rosÒ, sursa unor profituri uriaºe pe cãi necinstite.

Colegii care au fost senatori în legislatura trecutã îºi amintesc desigur cât de durã a fost lupta politicã pentru adoptarea unei legi corecte privind privatizarea fostelor I.A.S.-uri. Pânã la urmã, la începtul anului 1999, proiectul care a fost votat cu o largã majoritate, 94 de voturi, a conþinut prevederi foarte importante, judicioase, între acestea ºi un complex de mãsuri legate de problema datoriilor fostelor I.A.S.-uri.

Se stipula scutirea de la plata penalitãþilor ºi a majorãrilor de întârziere, precum ºi eºalonarea unor datorii. Se pornea de la faptul cã situaþia financiarã grea a majoritãþii unitãþilor a fost provocatã de o politicã de preþuri greºitã. Preþurile se liberalizaserã în amonte de agriculturã ºi se stabileau, în aval, la niveluri coborâte, prin mãsuri administrative. În acest fel nici nu mai era posibil sã se recupereze cheltuielile. Aveam de-a face cu ”vinovaþii fãrã vinãÒ.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

În continuare, vã rog sã-mi daþi voie sã îmi prezint ºi eu declaraþia politicã.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca sã fiu sincer, nu credeam cã am sã revin aºa de repede la acest microfon ºi am sã vã vorbesc din nou despre mareºalul Antonescu. Dar aceasta, pentru cã astãzi, aici, am auzit o declaraþie în ceea ce-l priveºte pe fostul mareºal al României.

Fãrã sã intru în detalii, opinia mea rãmâne aceeaºi pe care am exprimat-o ºi acum douã sau trei sãptãmâni. Este bine ca mareºalul Antonescu, perioada pe care el a dominat-o, sã rãmânã pentru studiul istoricilor, iar oamenii politici sã nu se implice în aceastã problemã. Au fost, dupã cum ºtiþi, emisiuni televizate, presa a intervenit pe aceastã temã, istoricii ºi-au spus ºi ei cuvântul. Eu insist în continuare în aceastã direcþie.

Voi începe aceastã declaraþie a mea cu o precizare pe care nu trebuie nici un moment sã o pierdem din vedere. Este vorba de situaþia geopoliticã a României care a fost în secolele trecute ºi care este în prezent, ºi anume este vorba de acel ”blestem geopoliticÒ, apropierea þãrii noastre de fosta U.R.S.S., de Rusia, actualmente de Federaþia Rusã. Aºa cum s-a observat, România, din pãcate, a fost întotdeauna prea departe de Dumnezeu ºi prea aproape de Rusia. De aici, mai cu seamã în cuprinsul secolului al XX-lea, au survenit situaþii care, împotriva voinþei poporului român, au obligat România sã poarte rãzboaie, sã facã alianþe nefireºti.

În ceea ce-l priveºte pe mareºalul Antonescu, mareºal din august 1941, nimeni, la nivelul lui septembrieÑoctombrie 1940, nici un ºef de guvern, nici un ºef de stat instalat la Bucureºti nu ar fi putut sã þinã în frânã situaþia, dacã nu s-ar fi orientat spre Germania. Acesta nu este numai punctul de vedere al istoricilor, este punctul de vedere al tuturor oamenilor politici români ºi strãini care s-au pronunþat atunci, iar nu dupã aceea. Voi trimite la Regele Carol al II-lea, care l-a chemat la putere, la Iuliu Maniu, la Dinu Brãtianu ºi la oamenii politici strãini, inclusiv la Churchill ºi la atâþia, la atâþia alþii.

M-am lungit prea mult dar vã rog sã mã scuzaþi. Fiind ºi preºedinte al ºedinþei mi-am luat douã minute ºi le voi scoate.

Unde pãtrundem, încercând ”sã-l prindemÒ pe Antonescu? Iatã prin ce hãþiº. Mareºalul Antonescu, în cei 4 ani de guvernare, a semnat peste 1.000.000 de acte. Încercaþi sã descoperiþi semnãturile ºi deciziile sale ºi atunci grãbiþi-vã sã daþi dumneavoastrã verdictul.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

A expirat timpul declaraþiilor politice ºi trecem la punctul urmãtor al ordinii de zi.

Am primit aceastã Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale. Vã rog sã-mi daþi voie sã citesc aceastã notã.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare sucursalei ”RomagÐProdÒ din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 19 noiembrie 2001.

Este exact ceea ce am fãcut.

Doamnelor ºi domnilor senatori, revin la ordinea de zi.

Pentru început, vom aborda raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþilor de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei.

Vã rog, un reprezentant al comisiei.

Din cadrul Senatului au fãcut parte domnii senatori: Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie, Alexandru Ionel, Bãlan Angela, Petre Maria sau domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

Nu e nici unul în salã.

Veniþi dumneavoastrã, domnule senator.

Deºi nu faceþi parte din comisie, vã mulþumim pentru bunãvoinþã.

Poftiþi, domnule senator.

Vã rog sã prezentaþi în câteva cuvinte.

Raport asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României.

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 7 noiembrie 2001, la ora 12,15 la sediul Camerei Deputaþilor. Componenþa comisiei de mediere aprobatã de plenul celor douã Camere ale Parlamentului este urmãtoarea: din partea Camerei Deputaþilor, domnii deputaþi Popescu Cãtãlin, Þibulcã Alexandru, Zgonea Valeriu ªtefan, Dinu Gheorghe, ªnaider Paul, Nan Nicolae ºi Dobre Victor Paul; din partea Senatului, domnii senatori: Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie, Alexandru Ionel, Bãlan Angela, Petre Maria ºi Fabini Hermann Armeniu.

Au absentat doamna senator Bãlan Angela Mihaela ºi domnul senator Bucur Dionisie.

Da, mulþumim, domnule senator.

Trecem la votarea textelor. Dumneavoastrã aveþi textele în faþã.

La numãrul curent 1É

Poftiþi, domnule senator.

La numãrul curent 1 s-a mers pe text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 79 voturi pentru, 9 contra ºi douã abþineri.

Mulþumesc.

Titlul capitolului II este text Senat.

Nu mai este cazul sã votãm. La numãrul curent 3É

La punctul 3, art. 7, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 78 voturi pentru, 9 contra ºi douã abþineri.

Mulþumesc. Mai departe.

Punctul 4, art. 8, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 79 voturi pentru, 8 contra ºi 3 abþineri.

În continuare, poftiþi, vã rog.

La punctul 5, art. 9, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 80 voturi pentru, 9 contra ºi douã abþineri. Mulþumesc.

Punctul 6, art. 10 lit. a) ºi b), text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 77 voturi pentru, 4 contra ºi 3 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 7, art. 11 lit. c1) nouã, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 74 voturi pentru, 5 contra ºi 4 abþineri.

Punctul 8, art. 11 lit. d) ºi e), tot text Camera Deputaþilor.

Exact. Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 71 voturi pentru, 5 contra ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 9, art. 12 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 74 voturi pentru, 4 contra ºi 6 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 10, art. 13 alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Da, mulþumesc. Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 70 voturi pentru, 3 contra ºi 7 abþineri.

Punctul 11, art. 13 alin. 4, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 71 voturi pentru, 3 contra ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 12, art. 15 alin. 3, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 75 voturi pentru, 4 contra ºi 5 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 13, art. 16, text Senat.

Nu este cazul.

Punctul 14, art. 17 alin. 1 lit. a) ºi c), text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 70 voturi pentru, 4 contra ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 15, art. 17 alin. 1 lit. e) se abrogã, conform variantei Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 67 voturi pentru, 4 contra ºi 7 abþineri. Vã mulþumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/29.XI.2001

Punctul 16, art. 17 alin. 1 lit. f), text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 64 voturi pentru, unul contra ºi 8 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 17, art. 18 alin. 1 lit. b), text Senat.

Nu se voteazã.

Tot la fel, la punctul 18, art. 18 alin. 3, text Senat. Punctul 19, art. 19 alin. 1, text Senat.

Punctul 20, art. 19 alin. 3 ºi 4, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 68 voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 21, art. 20 alin. 3, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 74 voturi pentru, 4 contra ºi 4 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 22, art. 201 nou, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 67 voturi pentru, 7 contra ºi 6 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 23, art. 21 alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 65 voturi pentru, 7 contra ºi 6 abþineri.

Mulþumesc.

Este cazul sã votãm raportul în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 71 voturi pentru, douã contra ºi 10 abþineri. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

În continuare avem tot un raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii zootehniei.

Dacã este cineva din comisie? Domnul senator Mocanu.

Poftiþi. Vã rog sã prezentaþi raportul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 7 noiembrie 2001, la Camera Deputaþilor.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la textele proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport.

La punctul 1, art. 5 alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 67 voturi pentru, 5 contra ºi 7 abþineri.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog.

La punctul 3, art. 8 alin. 1, text comun.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 75 voturi pentru, 5 contra ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 4, art. 3 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 68 voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 5, art. 10, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 75 voturi pentru, 3 contra ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 7, art. 13 alin. 2 lit. d), text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 69 voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Punctul 8, art. 16, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 74 voturi pentru, 5 contra ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 9, art. 19 alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 69 voturi pentru, 4 contra ºi douã abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 10, art. 20 alin. 1, text comun.

Da, mulþumesc. Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 72 voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Punctul 12, art. 22 alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 72 voturi pentru, 8 contra ºi 4 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 13, art. 23, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 79 voturi pentru, 4 contra ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 15, art. 25 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc. Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 74 voturi pentru, douã contra ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 17, art. 31 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 79 voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La acelaºi punct, alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 66 voturi pentru, 6 contra ºi douã abþineri. Mulþumesc.

Punctul 18, art. 34, text comun.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 72 voturi pentru, 6 contra ºi douã abþineri. Mulþumesc.

Punctul 19, art. 34 alin. 1, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 72 voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Punctul 23, art. 43, text Camera Deputaþilor.

Da. ªi ultimul, nu-i aºa?

Da.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 70 voturi pentru, 4 contra, nici o abþinere.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi raportul în ansamblu. Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 68 de voturi pentru, 8 contra ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

În continuare, avem un alt raport al unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi ºi declararea acestuia comunã.

Dacã este un membru al comisiei aici? Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dupã mediere avem douã texte adoptate în varianta Camerei Deputaþilor. Primul este cel care se referã la titlul legii ºi al doilea, la art. 1.

Vã rog sã votaþi, pentru început, numãrul curent 1, deci, titlul legii.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 72 voturi pentru, 5 contra ºi 4 abþineri. La numãrul curent 2, aveþi art. 1, în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 71 voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere.

Vã rog sã votaþi raportul în ansamblu.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 72 voturi pentru, nici un vot contra ºi 9 abþineri.

Vã mulþumesc.

Dacã-mi daþi voie, mi se atrage atenþia cã raportul precedent, privind proiectul Legii zootehniei, este la o lege organicã.

Repetaþi votul!

Este cazul sã repetãm votul pentru a vedea dacã întruneºte numãrul de voturi prevãzut pentru o lege organicã.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot contra ºi o abþinere.

Mulþumesc.

În continuare avem mai multe proiecte de lege.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind crearea unei linii directe de feribot între Samsun ºi Constanþa, semnat la Ankara la 15 iulie 1996.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi proiectul de lege.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Aº începe cu o rugãminte cãtre dumneavoastrã. Am de susþinut patru proiecte de acte normative, poziþiile 6, 7, 8 ºi 14. Sunteþi de acord sã le susþin pe toate, în ordine descrescãtoare, ca 14 sã devinã numãrul 9?

Vã mulþumesc frumos.

Dacã-mi permiteþi sã prezint primul proiect?

## Da.

Având în vedere intensificarea activitãþii de transport, dar ºi crearea unor legãturi, altele decât cea rutierã, între România ºi statele din Orientul Mijlociu ºi zona Caucazului, tranzitând Turcia, Ministerul Transporturilor din România împreunã cu Ministerul Transporturilor ºi Telecomunicaþiilor din Turcia au iniþiat încã din anul 1982 un studiu pentru deschiderea unei linii între porturile Constanþa ºi Samsun. Dupã mai multe întâlniri bilaterale atât la nivelul ministerelor, cât ºi la nivelul administraþiilor din cãile ferate, cele douã pãrþi au convenit semnarea Memorandumului de înþelegere privind crearea unei linii directe de feribot între Samsun ºi Constanþa. În prezent linia de feribot funcþioneazã bine, având ºi o altã destinaþie din Turcia ºi se intenþioneazã Ñ deci s-a ºi realizat Ñ prelungirea ei pânã la portul Batumi din Georgia.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de act normativ prezentat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a Senatului vã supune spre adoptare proiectul de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã modificãri, deci, existând avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã a Senatului.

Prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

În acest caz se impune sã votãm raportul comisiei. Vã rog sã votaþi.

Raportul a fost adoptat în unanimitate, 81 de voturi pentru.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege în ansamblu.

Prin votul dumneavoastrã, proiectul a devenit lege, cu

86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind serviciile aeriene dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Namibia, semnat la Bucureºti la 3 iulie 1996.

Poftiþi, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci Proiectul de lege privind ratificarea Acordului privind serviciile aeriene dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Namibia, semnat la Bucureºti la 3 iulie 1996. Prezentul acord creeazã cadrul juridic necesar extinderii cooperãrii bilaterale în domeniul transporturilor aeriene civile.

Acordul respectã reglementãrile internaþionale ºi va intra în vigoare la data la care ambele pãrþi contractante îºi vor notifica reciproc îndeplinirea formalitãþilor cerute de legislaþia naþionalã cu privire la intrarea în vigoare a acordurilor internaþionale.

Faþã de cele arãtate, vã rugãm a fi de acord cu proiectul de act normativ.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Da.

Stimaþi colegi,

Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Existã avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã a Senatului. Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt obiecþii, observaþii? Dacã nu sunt, propun sã votãm raportul.

Vã rog sã votaþi.

Raportul este adoptat cu 74 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege în ansamblu.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc privind transporturile rutiere internaþionale ºi a Protocolului la acesta, semnate la Bucureºti la 25 aprilie 1996.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Acordul creeazã cadrul juridic necesar dezvoltãrii relaþiilor economice între România ºi Regatul Maroc în domeniul transporturilor rutiere internaþionale. Acest Acord stabileºte modul de derulare a transporturilor rutiere între cele douã þãri, reglementeazã documentele pe baza cãrora trebuie sã se efectueze transporturile, procedura de rezolvare a eventualelor litigii apãrute între pãrþi, problemele vamale ºi altele. Este un acord care respectã reglementãrile internaþionale în domeniul transporturilor rutiere internaþionale ºi se încheie pe o perioadã nedeterminatã.

Faþã de cele arãtate mai sus, vã rugãm sã fiþi de acord cu votarea actului normativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La fel ºi la acest proiect, comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea lui în forma primitã de la Camera Deputaþilor, fãrã modificãri deci. Existã avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã a Senatului. Proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu sunt, propun sã votãm raportul.

Vã rog sã votaþi.

Raport adoptat cu 78 voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Propun sã votãm proiectul de lege în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 83 voturi pentru, douã contra, nici o abþinere.

Mulþumesc.

Mai este un proiect de lege, care a fost la numãrul 14 în ordinea de zi ºi pe care îl aducem aici.

Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III, amendatã, ºi a unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78).

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III, amendatã, ºi a unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78).

România a aderat la Convenþia internaþionalã MARPOL 73/78 prin Legea nr. 6/1973. De la data aderãrii de cãtre România la aceastã Convenþie ºi pânã în prezent, aceasta a fost amendatã în multe rânduri, ºi anume prin Rezoluþiile din 1992, 1994, 1995, 1996, 1997, 1999 ºi 2000, care au intrat în vigoare în regimul tacit de acceptare.

În România nu existã încã acte normative interne de acceptare explicitã deºi, conform dispoziþiei convenþiei, pãrþile contractante se angajeazã sã dea efect prevederilor acestora, sã adopte pe plan naþional instrumentele legislative necesare. Luând în considerare necesitatea armonizãrii legislaþiei naþionale cu Convenþia internaþionalã MARPOL 73/78 ºi þinând cont de insuficienþele legislaþiei naþionale actuale, se impune includerea în legislaþia internã a respectivelor amendamente.

Faþã de cele prezentate vã rugãm a fi de acord cu votarea prezentului act legislativ. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, domnule senator.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi pentru acest proiect de act normativ existã aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei pentru sãnãtate, ecologie ºi sport.

Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea proiectului în forma venitã de la Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã aveþi obiecþii, vã rog?

Dacã nu, votãm raportul.

Poftiþi.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind privilegiile ºi imunitãþile acordate Comisiei pentru protecþia mediului marin al Mãrii Negre, semnat la Istanbul la 28 aprilie 2000.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

Din partea comisiei, poftiþi, domnule senator. Domnule ministru?

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În vederea îndeplinirii obiectivelor Convenþiei privind protecþia Mãrii Negre împotriva poluãrii, semnatã de statele riverane acesteia la Bucureºti, în 1992, convenþie prin care s-a creat un cadru de cooperare internaþionalã

pentru reabilitarea Mãrii Negre, pãrþile contractante au instituit Comisia pentru protecþia mediului marin al Mãrii Negre.

La întâlnirea Comisiei, ce a avut loc la Istanbul în aprilie 2000, a fost semnat de cãtre pãrþile contractante un acord privind privilegiile ºi imunitãþile acordate acesteia, în conformitate cu dreptul internaþional, prevãzute în Convenþia O.N.U. asupra privilegiilor ºi imunitãþilor, adoptatã în anul 1946, ºi în Convenþia cu privire la relaþiile diplomatice, adoptatã la Viena în 1961.

Prin ratificarea acestui acord, România demonstreazã seriozitate ºi interes pentru cooperare regionalã în zona Mãrii Negre, acest fapt având o importanþã accentuatã, þinând cont ºi de statutul de observator pe care îl are Uniunea Europeanã în cadrul comisiei.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a adoptat în unanimitate proiectul trimis de Camera Deputaþilor. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru politicã externã.

Acest proiect se înscrie în categoria legilor ordinare ºi avem rugãmintea de a fi adoptat de cãtre plenul Senatului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt,

Vã mulþumesc.

În continuare avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2001 privind organizarea celei de-a XI-a ediþii a cursurilor de varã destinate tinerilor diplomaþi români ºi strãini, sub egida Fundaþiei Europene ”TitulescuÒ.

Poftiþi, vã rog.

Poftiþi, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru politicã externã, doamna senator Dobrescu.

Aveþi aici raportul!

Poftiþi, vã rog, doamna senator Rebreanu. Poftiþi, vã rog, domnule ministru. ## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Începând cu anul 1991, în fiecare an în România se organizeazã un curs pentru pregãtirea ºi formarea tinerilor diplomaþi. În vara acestui an, la acest curs au participat 15 invitaþi strãini ºi 15 studenþi din România. Cu aceastã ocazie, în baza legii de abilitare, a fost nevoie sã se dea aceastã ordonanþã atât pentru organizarea cursului, cât ºi pentru susþinerea lui materialã. Având în vedere cã acþiunea s-a încheiat ºi cã ea a avut un rezultat foarte bun, vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, vã rog, doamna senator.

Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã în fond cu dezbaterea ºi întocmirea raportului la proiectul de lege amintit.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi-a exprimat avizul sãu, iar membrii Comisiei pentru politicã externã au apreciat cã organizarea, în continuare, a acestor cursuri este oportunã.

În urma examinãrii proiectului de lege, Comisia pentru politicã externã a hotãrât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilã a proiectului de act normativ ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în plenul Senatului, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor la 2 octombrie 2001.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul comisiei a fost votat.

Vã

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Revenim la punctul 10 din ordinea de zi.

A venit domnul ministru?

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat. Poftiþi, domnule academician. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Adrian Câmpurean** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La 26 octombrie 2000 s-a semnat un acord între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite privind

schimburile educaþionale ºi ºtiinþifice administrate de Comisia Fullbright româno-americanã.

Vã rugãm sã aprobaþi acest proiect.

Poftiþi, domnule academician.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost avizatã cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaþionale ºi ºtiinþifice administrate de Comisia Fullbright româno-americanã, semnat la Bucureºti la 26 octombrie 2000, proiect adoptat de Camera Deputaþilor.

Luând în dezbatere proiectul de lege, comisia îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

S-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politicã externã.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumesc.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi raportul. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnule academician.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2001 privind aprobarea ºi implementarea Programului special de dezvoltare turisticã a zonei Sighiºoara.

Poftiþi, vã rog, domnule senator. Din partea ministerului? Poftiþi, vã rog.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alin Burcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Începând din prima jumãtate a anilor Õ80, consecutiv unei politici de închidere în propriul sistem, România a dispãrut de pe harta destinaþiilor turistice de prim ordin. Numãrul vizitatorilor strãini a scãzut continuu, ajungând de la 8 milioane 532 de mii în anul de vârf la 5 milioane 263 de mii în anul 2000. Pornind de la premisa stabilitã prin analiza marilor operatori în domeniu, cã turismul contemporan se fundamenteazã pe proiecte integrate, Ministerul Turismului a lansat o serie de produse turistice care sã rãspundã în egalã mãsurã cererii de pe piaþa internaþionalã ºi obiectivelor sectoriale stabilite prin Programul de guvernare. Astfel, au fost lansate proiecte mari, cunoscute: ”EuropaÒ, complexul de schi Predeal-Azuga ºi parcul tematic ”Dracula LandÒ.

Actul normativ pe care vi-l prezentãm are ca obiective importante urmãtoarele puncte: reabilitarea ºi revitalizarea Cetãþii Sighiºoara, ansamblu inclus în patrimoniul UNESCO, ºi crearea în acest spaþiu a unei zone exclusiv turistico-culturale; construcþia, punerea în funcþiune ºi exploatarea parcului tematic Sighiºoara ”Dracula LandÒ; construcþia, punerea în funcþiune ºi exploatarea unui teren de golf ºi construcþia, punerea în funcþiune ºi exploatarea unei instalaþii pe cablu. De asemenea, un alt obiectiv îl reprezintã reabilitarea infrastructurii prin construirea ºi modernizarea unor drumuri, realizarea de alimentãri cu apã, gaze, curent electric, canalizãri, staþie de pompare ºi de epurare a apei ºi, nu în ultimul rând, reconversia forþei de muncã disponibilizate existente în zonã.

La sfârºitul acestei luni va avea loc lansarea pe piaþã a acþiunilor Societãþii ”SighiºoaraÒ Ñ S.A. Societatea, de fapt, se numeºte Fondul pentru dezvoltare turisticã ”SighiºoaraÒ. Acþiunile vor avea o valoare nominativã de 10.000 lei ºi emisia de acþiuni va dura 60 de zile.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Motivaþia a fost prezentatã de domnul secretar de stat, s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

În urma examinãrii, comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propune Senatului adoptarea acestui proiect, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã voi explica, pe scurt, de ce trebuie votat împotriva acestei ordonanþe!

Se face ceva!

Se face ceva! Este adevãrat! Se doreºte a se face. Noi trebuie însã sã avem acea putere de a corecta anumite greºeli care se pot face de cei care încearcã, cu bunã-credinþã, sã facã bine turismului românesc.

De ce este greºitã aceastã ordonanþã? Dacã vreþi sã mã urmãriþi pe text, foarte pe scurt vã voi descrie modul în care a fost gânditã aceastã afacere, pentru cã, în fond, este o afacere care are un înveliº, acest text, ºi o alta, care este realitatea de acolo, de la Sighiºoara, de pe platoul Braiter.

Întâi se implementeazã un program special, un program generos, care la primul punct priveºte Cetatea Sighiºoara, rezolvarea unei chestiuni, într-adevãr, de interes naþional, reabilitarea acestei cetãþi. De fapt, nu se doreºte acest lucru, ci se doreºte lansarea unui produs turistic unde, citez pe ministrul Agathon, turiºtii, în numãr de 1.200.000, dintre care aproape 900.000 români pe an, mã iertaþi pentru aceste cuvinte, au fost folosite de ministru, ”vor face miºto de DraculaÒ. Chestiunea este gravã, pentru cã pe acel platou Braiter existã o rezervaþie de stejari seculari, pentru cã acel platou Braiter se aflã la o apropiere de 0,5 km de cetatea paºnicã a Sighiºoarei. Din turnul Sighiºoarei se vede un peisaj blând, deluros, acel platou, ºi s-ar vedea, în viitorii ani, acea construcþie care înseamnã parcul tematic ”SighiºoaraÒ.

Urmãresc textul ºi vãd cã dupã ce se fondeazã aceastã societate comercialã de cãtre consiliul local, deci, dãm pe alþii, rãspunderea juridicã este a acestui consiliu local care este unic proprietar, el poate sã se asocieze dupã aceea, dar deocamdatã în ordonanþã se vorbeºte de Consiliul Local Sighiºoara. Dupã aceea, acest consiliu sau aceastã societate este obligatã, ºi aici începe partea care mie mi se pare ciudatã într-o lege, pentru cã noi girãm, girãm prin votul nostru faptul cã textul acesta este bun din punct de vedere juridic, obligã societatea sã facã un contract cu Ministerul Turismului. Ministerul Turismului preia din acel moment tot.

Se vorbeºte de un plan de fezabilitate. Planul acesta, studiul de fezabilitate, urmeazã sã fie depus în termen de 60 de zile Guvernului. Probabil cã a ºi fost depus. Lipsa de transparenþã specificã ministerului în acest domeniu este evidentã. Nu se ºtie dacã au fost oferte, nu se ºtie dacã au fost licitaþii. S-a fãcut un plan, l-am vãzut acum câteva zile la conferinþa de presã a Ministerului Turismului. În momentul în care am vãzut planul, în momentul în care am vãzut cifrele pe care se bazeazã acest proiect economic, în care, deocamdatã s-au investit banii Ministerului Turismului, dacã Ministerul Turismului a plãtit acel studiu de fezabilitate, nu se mai vorbeºte nimic de problemele care, în anexã, îmbracã generos conþinutul legii: reabilitarea, revitalizarea cetãþii, condiþii de rezolvare a situaþiei locative a proprietarilor, chiriaºilor, persoane fizice ºi juridice din zonã, construcþia, punerea în funcþiune, exploatarea instalaþiei de transport cablu, reabilitarea infrastructurii, reconversia forþei de muncã. Astea sunt uitate. Rãmâne doar planul ”Dracula ParcÒ. De ce oare rãmâne?! Pentru cã, de fapt, aceasta este realitatea, dorinþa, proiectul extraordinar de laborios fãcut de cãtre Ministerul...

Mulþumesc, domnule senator. Alte intervenþii? Poftiþi, domnule senator Frunda.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu sunt din apropierea Sighiºoarei, sunt din TârguMureº, la 50 km de Sighiºoara, de care mã leagã toatã viaþa mea de pânã acum.

Cunosc situaþia concretã, am discutat cu oamenii de acolo, nu numai cu primarul ºi consilierii, ci cu oamenii locului care, o spun de la început, vor acest parc, vor acest proiect, acest proiect care este foarte întins.

În primul rând se vrea refacerea cetãþii medievale a Sighiºoarei, a Schessburgului, una din cele ºapte cetãþi ale SiebenbŸrgenului, ale Transilvaniei.

Trebuie sã ºtiþi despre Sighiºoara cã în toatã perioada dictaturii comuniste a fost unul din puþinele oraºe din România care, cu demnitate ºi în sãrãcie, a reuºit sã îºi pãstreze tradiþiile, construcþiile ºi sã aibã ºi acum o cetate care dureazã de sute de ani.

Acolo este una dintre cele mai importante ºcoli de limbã germanã din þara asta, ºcoalã care este recunoscutã în Germania ºiÉ sper cã domnul Fabini mã va confirma, poþi merge cu diploma de bacalaureat de la aceastã ºcoalã la o universitate în Germania, are o cetate în care ºi acum se organizeazã zilele medievale ale Sighiºoarei, unde vin mii de persoane din þarã ºi din strãinãtate, din toatã Europa ºi a cãror singurã problemã este cã nu au locuri de cazare suficiente.

Acolo, consiliul local, din forþe proprii, a încercat sã punã la punct vechea cetate, centrul oraºului, care este cu câteva zeci de metri deasupra nivelului cetãþii, aratã cum a arãtat pe vremuri, dar evident cã, din forþe proprii, nu poþi sã pui la punct aceastã cetate.

Primul punct al acestui plan ar fi punerea la punct a vechii cetãþi a Sighiºoarei, lucru de care este nevoie ºi care nu este de contestat.

Este evident cã atracþia doar a Cetãþii Sighiºoara ar fi prea puþinã, prea micã pentru un flux turistic major, pentru un flux turistic european, pentru o dezvoltare turisticã la nivelul Uniunii Europene.

De fapt, Dracula Land nu vrea sã fie altceva decât un model central-european al Disney Land-ului din Franþa.

Cred eu cã nu e bine sã ne legãm de anumite expresii ale unor oameni politici.

Dracula Land se vrea o alternativã la Cetatea Sighiºoarei ºi, dupã ce strãbaþi istoria acestei vechi cetãþi, e foarte bine sã existe un parc de distracþii în care adulþii ºi copiii pot sã-ºi petreacã nu câteva ore, câteva zile sau o vacanþã întreagã unde sã se simtã bine. Sã fie un nod în care sã poþi sta câteva sãptãmâni,

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mulþumesc o datã domnului senator Vlad Popa pentru interesul pe care îl manifestã pentru cetatea Sighiºoara, pentru judeþul Mureº ºi, de câte ori observ o persoanã care pledeazã atât de intens pentru un lucru, mã întreb care e motivul. Aici am vãzut cã n-are nici un motiv domnul Popa ºi pentru asta îi mulþumesc, dar vreau sã-l asigur cã zona de ecologie de la Sighiºoara a fost luatã în considerare ºi, atunci când s-a fãcut acest proiect, a fost în urma refuzului domnului Ghiºe, la vremea respectivã, ca primar, sã preia proiectul respectiv la Braºov, fiind liberal bineînþeles.

Acum, dupã ce s-a vãzut care sunt avantajele acestui proiect, când Primãria Sighiºoara a oferit cele 120 de hectare, unde îl asigur pe domnul Popa cã s-a þinut cont de stejarii respectivi care constituie, de fapt, o parte din zona turisticã a Sighiºoarei, dupã ce s-au þinut câteva ºedinþe în care a fost fãcut planul respectiv ºi în care zona respectivãÉ Vreau sã vã spun cã este proiectat împreunã cu firma ”PullmannÒ din Germania ºi cu cei care se ocupã de parcurile de distracþii, cã germanii au fost partea care a oferit 40 milioane de euro pentru acest proiect ºi cã acest proiect a fost lansat când domnul premier Adrian Nãstase era în Germania, la cererea pãrþii germane. Au fost schimburi între Primãria din Sighiºoara ºi, prin Forumul Democrat German, nemþii din Germania, deci nu s-a fãcut aºa, printr-o simplã iniþiativã a primãriei.

Acest proiect se deruleazã de aproximativ un an. Acum s-a definitivat ºi vreau sã vã anunþ cã mâine este iar o reuniune prin care se pun bazele pornirii acestui parc de distracþii.

Zona Ñ aºa cum arãta ºi domnul Frunda Ñ cetatea Sighiºoara ºi zona turisticã sunt douã pãrþi distincte. De altfel, cetatea Sighiºoara are un plan care este inclus în planul UNESCO de reabilitare a cetãþii, iar de la cetate la parcul de distracþii s-a proiectat o telecabinã care va face legãtura, urmând ca parcul de distracþii sã aibã cu totul un alt scop, sã spunem, în sine, adicã de la cei care vor sã stea în corturi, deci sã fie un fel de camping, pânã la cei care doresc sã stea în hotel de patru sau cinci stele.

Sovata este o zonã auxiliarã care constituie o bazã de cazare pentru Dracula Land, iar în proiectul respectiv vizitele la Tihuþa, în Bistriþa, la Bran sunt incluse de cãtre societatea de turism care va administra aceastã zonã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere? Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## **Domnul Hermann Armeniu Fabini:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Lucrez de 30 de ani în restaurarea de monumente istorice, mai ales în zona din Transilvania de Sud, adicã cunosc destul de bine problemele, am ºi publicaþii în sensul acesta. Sunt membru într-un consiliu ºtiinþific de la Europa Nostra.

Problema este, totuºi, foarte serioasã în sensul urmãtor: existã un turism cultural ºi existã turism de masã. Dacã se vorbeºte de 1.100.000 de vizitatori, este vorba de turism de masã ºi acesta este în contradicþie totalã cu un turism cultural. Turismul cultural este un turism bazat pe informaþii precise, pe restaurãri de monumente. Trebuie þinut cont de anumite lucruri.

Tot în acest context, vreau sã spun un lucru: între Dracula ºi Sighiºoara nu existã nici un fel de legãturã. Faptul cã tatãl lui Dracula, adicã al lui Vlad Þepeº, a stat vreo 5Ñ6 ani la Sighiºoara, a aºtepat sã revinã pe tronul Þãrii Româneºti, nu justificã aceastã asociere. Facem istorie cum s-a fãcut înainte de 1989. Este o chestiune ºi de demnitate, dacã ne vindem în forma aceasta.

Vreau sã spun un lucru: Dracula este un termen care este folosit în spaþiul anglo-saxon. La noi, în þarã, dacã întrebi un copil de ºcoalã cine este DraculaÉ E, poate... Cine a citit cartea lui Bram Stoker? Ce scrie în cartea care este la baza acestor 4.000 de fan-cluburi?

Problema de bazã, una din problemele de bazã ale acestui proiect este asocierea între mitul DraculaÉ

Vã rog! Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Dracula, cum este perceput de aceste cluburi în mediul anglo-saxon este un personaj foarte romantic. Este o carte scrisã în 1897. Acolo sunt o serie întreagã de elemente supranaturale, adicã este vorba de viaþã dupã moarte, de vampirism. Este în completã contradicþie cu istoria noastrã, aºa cum se aratã în monumentele istorice.

Problema este mult mai serioasã. Nu putem sã discutãm cã o sã fie un turism foarte eficient acolo.

Mai vreau sã spun încã un lucru, nu ºtiu dacã e cazul sã mai dau multe explicaþii, dar vreau sã spun un lucru: pânã acum existã numai o broºurã care s-a dat la aceastã conferinþã de presã din 5 noiembrie. Pânã atunci, totul a fost þinut secret. Îmi pare rãu, informaþii scrise n-au existat. Erau informaþii prin Internet, din ziare.

Analizând aceastã broºurã, dau numai douã cifre: 1.100.000 de vizitatori, fiecare vizitator aduce pe an 25,41 de dolari. Eu vreau sã vãd oamenii din Dumbrãveni, din Hoghilac ºi din Mediaº care au 25,41 de dolari ca sã viziteze Dracula Parc. Aceastã calculaþie economicã nu stã în picioare.

Dupã pãrerea mea, acest proiect ”DraculaÒ trebuie fãcut cu grup de þintã strãin. Adicã putem sã facem acest ”DraculaÒ pentru strãini, dar atunci nu-l facem întrun loc de culturã al þãrii noastre.

De aceea, propunerea la Râºnov, pe drumul dintre Râºnov ºi Predeal, într-o zonã muntoasã care se preteazã pentru acest castel Dracula al lui Bram Stoker este, dupã pãrerea mea, foarte beneficã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Hermann Armeniu Fabini:**

Un singur lucru. Domnul Frunda a spus cã partea germanã este de acord. Am vorbit la telefonÉ Adicã nu personal. S-a vorbit cu firma ”PullmannÒ. ”PullmannÒ nu se angajeazã în acest proiect.

ªi, în al doilea rând, vreau sã spun încã un lucru: cele douã organizaþii ale etniei germane din Transilvania Ñ este vorba de Forumul Democrat al Germanilor din România ºi de Biserica Evanghelicã din România Ñ amândouã au protestat în scris. Existã aceste proteste. Sã nu se spunã cã minoritatea germanã din România este de acord cu acest proiect.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Cred cã este cazul sã

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**

Domnule preºedinte,

Vã propun sã observaþi cã sunt douã pãreri diferite ºi vã propunem sã supunem la vot, ca sã decidem.

Toate partidele ºi-au exprimat punctul de vedere?

Da!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Bine. E cazul sã

Poftiþi, vã rog.

62 de voturi pentru, 51 voturi împotrivã ºi o abþinere.

##

Vã mulþumesc.

Trecem în continuareÉ

Vã rog! Mai avem un proiect de lege organicã. Poftiþi, vã rog, domnule Predescu.

Domnule preºedinte,

Solicit colegilor, dacã sunt de acord, prelungirea dezbaterilor cu trei minute sau patru pentru cele douã

proiecte privind transferul de persoane condamnate. Sunt foarte scurte, fãrã dezbateri. Punctele 13 ºi 15.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã rog sã votaþi. Poftiþi.

## **Domnul Dumitru Badea**

_**:**_

Procedurã.

Poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte,

Vã rog frumos sã observaþi cã a expirat timpul pentru legislativ.

Tocmai de aceea am formulat cererea, pentru a cere timp.

Tocmai de aceea niºte proiecte de lege nu trebuie votate pe picior.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Domnule preºedinte,

Eu l-aº ruga respectuos pe domnul senator Badea sã se gândeascã din punctul de vedere al Partidului România Mare. E foarte important, pentru cã e vorba sã-i aducem acasã pe românii din puºcãriile strãine în puºcãriile româneºti. Putem sã facem un efort de 3 minute.

Fiind vorba de ora 18,00, respectãm programul care a fost votat la început ºi trecem la ultimul punct, întrebãri ºi interpelãri.

Daþi-mi voie, vã rog.

Domnul senator Pãunescu nu a venit.

Doamna senator Angela Bãlan, poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am pregãtit o întrebare pentru domnul ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Cum preconizeazã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, prin direcþia de specialitate, distribuirea biletelor de odihnã ºi tratament pentru cadrele didactice în anul 2002?

Întrebãm deoarece, lãsând la o parte numãrul mic de bilete de odihnã repartizate slujitorilor ºcolii Ñ de exemplu 3.000, la un numãr de 27.000 cadre didactice numai în municipiul Bucureºti, în anul 2001 Ñ aceste bilete erau distribuite ºi pentru perioade când cadrele didactice aveau activitate la clasã.

Solicitãm rãspuns în scris.

Vã mulþumim, doamna senator.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, pentru Ministerul de Interne.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

În urmã cu douã sãptãmâni, în cadrul unei conferinþe de presã, m-am adresat Corpului de control al primuluiministru, ministrului de interne ºi directorului Serviciului Român de Informaþii, cerând cuvenitele informaþii, cerând cuvenitele opinii a trei instituþii importante ale statului, legat de persoana numitã Sorin Ovidiu Vântu, un nume legat de care în presa ultimilor ani au fost fãcute o sumã întreagã de afirmaþii foarte grave.

Nu am primit rãspuns nici de la Corpul de control al primului-ministru, nici de la Serviciul Român de Informaþii, nici de la Ministerul de Interne, motiv pentru care astãzi mã adresez direct domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne, rugându-l sã ne prezinte punctul de vedere al ministrului de interne asupra eventualelor vinovãþii ale domnului Sorin Ovidiu Vântu ºi despre implicãrile lui în marile derapaje financiare din ultimii ani.

Pun aceastã întrebare, la care solicit rãspuns în scris, dat fiind faptul cã o sumã întreagã de, repet cu cuvenitele ghilimele, derapaje financiare au pus într-o situaþie dramaticã sute de mii de oameni care nici astãzi nu ºi-au redobândit drepturile. Este o situaþie care treneazã de nepermis de multã vreme ºi, atunci, mi se pare cã este absolut firesc ca o persoanã cu autoritatea, cu greutatea ministrului de interne sã îºi exprime un punct de vedere.

Solicit acest punct de vedere exprimat în scris. Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Codreanu, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Am douã întrebãri.

Una, adresatã domnului minsitru Octav Cozmâncã, cu urmãtorul conþinut.

Urmare a aplicãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 privind înfiinþarea Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a predat activul ºi pasivul OCAOTA, care se ocupa cu activitatea privind cadastrul agricol ºi organizarea teritoriului, cãtre Ministerul Administraþiei Publice. De la predare, cei ce lucreazã la mãsurarea terenului, întocmirea fiºelor ºi schiþelor ce concurã la elaborarea ºi eliberarea titlurilor de proprietate n-au primit salariile din luna februarie.

Vã rugãm, domnule ministru, sã ne comunicaþi ce se întâmplã cu aceºti specialiºti care nu ºi-au primit salariile pentru munca efectuatã ºi dacã mai are rost sã-ºi iroseascã timpul executând lucrãri atât de necesare fãrã a fi retribuiþi. Sau, poate, dumneavoastrã nu doriþi ca

aceste titluri de proprietate sã fie eliberate cât mai repede.

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu.

Vã rugãm sã ne comunicaþi ce se întâmplã cu acele oficii judeþene de pedologie ºi agrochimie, întrucât cei ce lucreazã în acest domeniu, fiind extrabugetari, neavând lucrãri comandate, nu au cum sã îºi realizeze veniturile, sã acopere cheltuielile materiale, reparaþiile sau investiþiile.

Se doreºte oare desfiinþarea acestor oficii din þara româneascã? Nu ne intereseazã oare calitatea solului?

ªi, cu permisiunea dumneavoastrã, domnule preºedinte Ñ este ºi reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice Ñ, pe data de 19 octombrie 2001, am adresat o interpelare domnului ministru Mihai Tãnãsescu ºi n-am primit nici un rãspuns nici pânã acum.

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, se încheie capitolul întrebãri. Totuºi, trebuie sã remarc pentru stenogramã, cu regret, cã nu toate ministerele ºi-au trimis reprezentanþii aici pentru a rãspunde la întrebãrile domnilor senatori. Este cazul sã amintesc cã obligaþiile Constituþiei sunt foarte clare în aceastã privinþã.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul al doilea, interpelãri.

Pentru început, domnul ªtefan MãrgineanuÉ Nu este. Domnul Corneliu Bichineþ, poftiþi vã rog.

Interpelarea mea se referã la situaþia din învãþãmântul superior ºi se adreseazã primului-ministru, domnul Adrian Nãstase.

În ciuda aºteptãrilor justificate de urgenþa stopãrii unor grave nereguli din învãþãmântul românesc, înregistrate în timpul guvernãrii P.N.Þ.C.D.ÑP.N.L.ÑP.D., la scurt timp dupã venirea la putere premierul Adrian Nãstase ºi colaboratorii sãi au declanºat o campanie îndârjitã împotriva învãþãmântului universitar fãrã susþinere bugetarã, cu intenþia declaratã de a limita aceastã formã de pregãtire a specialiºtilor, de a desfiinþa cea mai mare parte a instituþiilor de învãþãmânt superior privat ºi de a lãsa sã funcþioneze doar câteva asemenea instituþii, aparent pe acelea ce întrunesc standardele în vigoare, în fapt, însã, doar pe acelea ce rãspund intereselor clientelei politice a P.S.D.-ului.

Afirmaþia cã universitãþile particulare încaseazã sume necontrolate de cãtre instituþiile statului s-a dovedit un preambul la iniþiativa scandaloasã cu care ne închipuim cã domnul Adrian Nãstase nu ar dori sã rãmânã în istoria ºocantã a vremurilor mai recente: introducerea zeciuielii pentru sumele încasate de universitãþile particulare, în postura lor de instituþii nonlucrative ºi nonprofit. Ne place sau nu, acestea desfãºoarã o activitate socialã tot mai beneficã pe cât este susþinutã prin universitãþile de stat.

În condiþii similare, sub aspectul conþinutului procesului de învãþãmânt ºi al exigenþelor actului didactic, respectivele universitãþi ºcolarizeazã circa 150.000 tineri ºi asigurã locuri de muncã pentru un numãr considerabil de cadre didactice.

Faþã de cele consemnate ºi de numeroase alte nereguli, rugãm pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã ne precizeze dacã în intenþia actualei guvernãri învãþãmântul superior ºi învãþãmântul românesc în ansamblu rãmân sau nu drept componente ale statului de drept.

Îl mai rugãm, de asemenea, sã ne spunã dacã actualul Guvern doreºte sau nu sã reintroducã spiritul legii în cea mai importantã sferã a activitãþii sociale din þara noastrã.

Îl rugãm sã confirme dacã învãþãmântul superior de stat va continua ori nu sã funcþioneze în regimul pe care i-l asigurã actuala Constituþie a þãrii, iar în cazul în care se urmãreºte o privatizare pe scarã mare a învãþãmântului superior rugãm sã ne spunã dacã se doreºte sau nu garantarea aceloraºi condiþii de funcþionare pentru toate instituþiile din sistem, indiferent de modul în care au luat fiinþã, de vechimea ºi de locul dispunerii acestora în teritoriu.

Vã mulþumesc, domnule senator. În continuare, domnul senator Seres DŽnes. Poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Prin prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi, art. 98 alin. 2, respectiv art. 122 alin. 1, se precizeazã cã se bucurã de indemnizaþia de naºtere pentru întreþinerea copilului minor mamele care au avut raporturi de muncã înainte cu 6 luni de intervenþia riscului, respectiv a naºterii.

Prin interpretarea ministerului ºi a filialelor judeþene, mamele care în aceastã perioadã de 2 ani în care beneficiazã de indemnizaþie de naºtere, dacã nasc un al doilea copil, pentru acesta nu mai beneficiazã de aceastã indemnizaþie.

În sensul în care ministerul poate veni cu o altã interpretare în sensul de a beneficia ºi aceste mame de aceastã indemnizaþie, sã se intervinã, iar dacã nu, solicit intervenþia ministerului pentru modificarea legii, pentru a se înlãtura aceastã nedreptate crasã, pentru sprijinirea familiilor cu copii, în condiþiile în care cunoaºtem, ºtim în ce situaþie este natalitatea în România.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ungheanu, poftiþi.

Domnilor senatori, Domnilor miniºtri, Evident mã adresez ºi gazetarilor.

Trebuie sã menþionez o situaþie fãrã precedent în anul acesta, în Senat, absenþa reprezentanþilor Executivului, ceea ce înseamnã o încãlcare a raporturilor dintre Executiv ºi Parlament.

Este inadmisibil ca foarte multe din întrebãrile care s-au pus sã nu primeascã rãspuns de lungã vreme ºi astãzi sã nu avem aici reprezentanþi care sã rãspundã la ele.

Faptul cã la unele se rãspunde în scris este o problemã, dar alte întrebãri care s-au formulat îºi aºteaptã de foarte multã vreme rãspunsul.

Nici un fel de justificare nu poate sã þinã loc de prezenþa membrilor Executivului în faþa parlamentarilor atunci când sunt chemaþi, când sunt convocaþi, de fapt, prin Constituþie ºi regulament.

Am vrut sã se menþioneze acest lucru pentru cã de prea multã vreme Executivul încearcã sã se substituie în permanenþã Legislativului ºi procedeazã în diverse feluri.

Deci, reþineþi, domnule preºedinte de ºedinþã, intervenþia mea pentru cã eu, fiind secretar care se ocupã de întrebãri, interpelãri, cunosc situaþia acestor întrebãri la care nu se rãspunde de mult timp.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumesc.

Poate cã e cazul ca data viitoare, depinde de preºedintele de ºedinþã de atunci, sã nu mai facem acest capitol, sã renunþãm la întrebãri ºi la interpelãri în momentul în care, de la început, constatãm cã lipsesc...

## **Domnul Teodor Bobiº**

**:**

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã îi dau un rãspuns domnului senator Mihai Ungheanu cu privire la ceea ce...

Nu îmi rãspundeþi mie, domnule. Vã rog frumos, nu ne aflãm în aceastã stare...

## Domnule senator,

Dacã îmi permiteþi, noi am primit astãzi o listã cu întrebãrile la care trebuia sã dãm rãspuns. Aceastã listã am primit-o chiar din partea dumneavoastrã. O parte din secretarii de stat care trebuie sã dea aceste rãspunsuri se gãsesc încã în salã. O altã parte, este adevãrat, lipseºte, pentru cã participã la niºte activitãþi care au impus neapãrat prezenþa lor acolo, respectiv la Preºedinþie ºi în comisia de discuþii cu reprezentanþii Fondului Mondial. Deci la rubrica ”motiveÒ pentru care nu se pot prezenta astãzi în ºedinþã sã vã dea rãspuns sunt arãtate aceste persoane.

Vã rog sã aveþi înþelegere cã nu e vorba de reavoinþã, ci este vorba de situaþii obiective, când realmente nu pot sã vinã ca sã vã dea rãspunsul. ªi avem ºi noi dreptul ca sã cerem o amânare la aceste rãspunsuri. Nu avem, în evidenþele noastre, rãspunsuri amânate pe o perioadã foarte lungã. Aproape cu douã, trei excepþii suntem în termenul în care trebuie sã vã dãm rãspunsuri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, domnule senator Ungheanu.

## Domnilor colegi,

Problema este cea pe cam pus-o ºi nu renunþ la a-i sublinia importanþa, pentru cã eu nu mã refer la ultimele întrebãri ºi interpelãri care s-au pus, eu mã refer la întrebãri mai vechi la care nu se rãspunde ºi la aceste întrebãri m-am oprit, ºi nu la ultimele care s-au afiºat în precedenta împrejurare. Oricâte motivaþii ar exista, situaþia din salã este elocventã, aºa cã permiteþi-mi sã spun ceea ce spun.

De altfel, am observat în ultimul timp cã reprezentanþii Guvernului devin uneori foarte prezenþi în replicã cu senatorii ºi când trebuie, chiar, în anumite împrejurãri, cu o notã de agresivitate. Nu este cazul astã-searã.

Eu vã mulþumesc pentru intervenþie, dar vreau sã þineþi seama de faptul cã, atunci când spun cã sunt întrebãri la care nu s-a rãspuns, mã refer la o realitate ºi o sã v-o prezint.

Vã mulþumesc. Eu insist...

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Imediat, imediat. Insist asupra prezenþei deoarece, iatã, am aici tabelul cu întrebãrile reprogramate ºi aici urma sã fie domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Justiþiei (din salã)_ **:**

Sunt prezent, domnule preºedinte.

Vreþi sã abordãm problema Antonescu? Voi face eu intervenþia. Deci suntem într-o atmosferã încãlzitã. Domnul senator Popa.

Dacã îmi permiteþi, pe probleme de procedurã în ideea discutatã mai înainte de domnul senator Mihai Ungheanu.

Vreau sã vã amintesc, eu am o interpelare adresatã acum trei sãptãmâni domnului prim-ministru Adrian Nãstase. ªi amintesc, cu ocazia aceasta, pentru memoria electronicã a Senatului, cã domnul prim-ministru nu s-a prezentat niciodatã ºi nu a rãspuns niciodatã de când funcþioneazã acest Senat. Atât am vrut sã spun.

Vã mulþumim, domnule senator.

ªi cred cã, pentru stenogramã, este cazul sã rãmânã aceastã întrebare, care oricum a rãmas, în sensul cã reprezentanþi ai opoziþiei, ºi nu numai, vor sã se întâlneascã aici ºi cu domnul prim-ministru, la aceastã reuniune, la capitolul acesta de întrebãri ºi interpelãri.

Îmi daþi voie, în continuare, sã invit la microfon pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al culturii ºi cultelor.

Stimate domnule ministru,

La data de 18 iulie 2001 a fost publicatã în ”Monitorul OficialÒ Legea nr. 378 privind protecþia patrimoniului arheologic. În aceastã lege, art. 51 alin. 2 prevede ca în termen de 30 de zile, repet, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, prin ordin, ministrul culturii ºi cultelor sã stabileascã condiþiile ºi metodologia încheierii convenþiilor prin care poate fi angajat personalul necalificat, folosit pentru efectuarea sãpãturilor impuse de cercetãrile arheologice. Prevederile alin. 4 ale aceluiaºi articol, pe baza convenþiilor menþionate, asigurã folosirea mult mai eficientã a fondurilor destinate cercetãrilor arheologice.

Deºi au trecut 132 de zile de la apariþia legii, deci de peste 4 ori termenul stabilit, nici la aceastã datã nu au fost publicate condiþiile ºi metodologia încheierii convenþiilor de angajare a personalului necalificat pe ºantierele arheologice. Faptul a creat numeroase ºi grave greutãþi în realizarea cercetãrilor arheologice în campania 2001 ºi a afectat considerabil fondurile destinate acestor cercetãri.

Ce veþi face, domnule ministru, ºi cât timp va mai dura pentru intrarea în legalitate în acest domeniu?

În temeiul aceleiaºi Legi nr. 378/2001 ºi al Legii nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, Muzeul Judeþean Buzãu a propus Ñ ºi dumneavoastrã aþi aprobat, domnule ministru, la data de 7 iulie anul curent Ñ achiziþionarea unui teren amplasat pe suprafaþa castrului de la Pietroasele.

Precizez ºi aici cã pe acel teren se aflã singurul loc de pe suprafaþa fortificaþiei respective unde situaþia stratigraficã nu a fost afectatã în ultimii 165 de ani, deci achiziþionarea terenului este mai mult decât justificatã. Din pãcate, nici pânã la aceastã datã nu a fost achiziþionat terenul, Serviciul de investiþii spunând cã acþiunea este blocatã, mai exact cã au fost blocate fondurile.

Precizând cã în fiecare zi existã mai mulþi amatori cu oferte pentru cumpãrarea terenului amintit, ceea ce ar avea ca urmare distrugerea unor dovezi ºtiinþifice inestimabile, vã întreb, domnule ministru: vã veþi asuma rãspunderea pentru distrugerea depozitului arheologic de pe terenul deþinut de Petre Tãtaru din Pietroasele? Pentru cã, dacã terenul nu este achiziþionat în cursul acestei sãptãmâni, distrugerea este singurul viitor al acestor vestigii. Chiar dacã a fost blocatã jumãtate din fondul de investiþii, la dispoziþia ministerului a rãmas cealaltã jumãtate, din care cred cã se poate face aceastã achiziþie.

Vã mulþumesc, domnule senator. Doamna senator Angela Mihaela Bãlan. Poftiþi, vã rog, doamna senator.

Vã mulþumesc.

Interpelare adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor. Luni, 12 noiembrie 2001, în prezenþa oficialitãþilor acestui minister, a fost deschis oficial Muzeul Histria. Deºi Complexul arheologic Histria a fost declarat zonã de interes arheologic prioritar printr-o ordonanþã de guvern din anul 2000, iar prin Legea patrimoniului zona cetãþii, precum ºi împrejurimile sunt protejate împotriva oricãrei intervenþii, firma ”Duty-FreeÒ continuã sã sape un drum de un kilometru peste tumulii funerari din perioada arhaicã greacã, în dispreþul legilor.

Care sunt mãsurile concrete pe care ministerul le preconizeazã pentru a proteja aceste vestigii de o valoare arheologicã inestimabilã ºi când va începe aplicarea lor?

Vã mulþumesc, doamna senator. Domnul senator Ionel Alexandru. Poftiþi, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului ministru de interne, Ioan Rus.

Stimate domnule ministru,

Secretarul de stat, domnul general Paul Abraham, a declarat recent, citez, cã: ”Începând de anul viitor, vor exista locuri speciale pentru þigani în cadrul Academiei Române de Poliþie.Ò Este pentru prima datã când se creeazã o asemenea discriminare pe criterii rasiale în acest

minister. Mãsura este neconstituþionalã ºi este posibil sã aparã cereri ºi din partea arabilor, turcilor, chinezilor sau a altor naþionalitãþi, care sã transforme Poliþia Românã, respectiv, Academia sa, într-un mozaic etnic.

Consider cã singurul criteriu care trebuie sã stea la baza admiterii într-o instituþie de învãþãmânt superior trebuie sã fie pregãtirea ºtiinþificã, doveditã printr-un examen corect, ºi nu prin criteriul rasei sau altele asemenea.

În concluzie, vã solicit sã îmi prezentaþi argumentele care au stat la baza acestei discriminãri, ce contravine flagrant art. 16 din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

În legãturã cu problema pe care domnul senator Mihai Ungheanu a ridicat-o, ºi eu vrau sã reiterez aceastã idee, ºi anume faptul cã, de 5 luni, nu am primit rãspunsul la o interpelare adresatã, respectiv în luna iulie, deci în sesiunea trecutã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã îmi daþi voie, am ºi eu douã chestiuni.

Prima problemã vreau sã o ridic în ceea ce priveºte pe domnii de la Departamentul ”Românii de pretutindeniÒ. Am primit chiar astãzi un e-mail de la domnul Ion Creþu, care este deputat raional CernãuþiÐUcraina. Domnia sa mi se adreseazã în sensul urmãtor: tinerii absolvenþi ai ºcolilor româneºti din zonele Cernãuþi, Dorojãneþ, Herþa, Adâncata, Izmail, Ren, Chilia, Cetatea Albã, e vorba de 250 de tineri, au fost împiedicaþi sã se prezinte la studii universitare în þarã.

Problema care se pune nu este numai aceea a dreptului pe care îl au tinerii români de acolo, ci e faptul cã autoritãþile ucrainene, prin acest mod, cautã sã ne batjocoreascã pe noi, pe românii din Ucraina, înaintea oamenilor, citez ”ºi a altor naþionalitãþi cu care trãim în UcrainaÒ, în sensul cã ”Statul român nu vã mai ajutã, nu trebuie sã vã mai adresaþi lui.Ò

A doua problemã este... Îmi pare rãu cã nu îl vãzusem pe domnul ministru aici, am vãzut cã domnul senator Adrian Pãunescu lipsea, dar problema am sã o pun eu, pentru cã, totuºi, atmosfera este încãlzitã. Domnul senator Adrian Pãunescu voia sã se refere la aceastã problemã ºi, deci, voi insista eu, rejudecarea procesului mareºalului Ion Antonescu, pentru a se stabili adevãrul.

Deci, faþã de discuþiile care sunt în ultimul timp, este ºi acesta un mod de a se ajunge la un rezultat. Aceasta, în afarã de ceea ce istoricii stabilesc. Avem Academia Românã, sunt institute titrate, fiecare din aceste institute merge pe planul sãu de cercetare, s-au publicat volume foarte importante, Arhivele Statului scot o colecþie de documente ”Guvernarea AntonescuÒ, deja au apãrut 4 volume, care sunt temeinice pe aceastã temã. Dar, pentru public, pentru discuþiile generale care sunt, eu vorbeam, preluându-l pe domnul senator George Pruteanu, de un referendum. Poate este o soluþie, dar, înainte de orice, rejudecarea procesului este cea mai bunã soluþie în contextul în care, iatã, trebuie sã subliniez tot pentru stenogramã ºi pentru reprezentanþii presei, cã documentele procesului din 1946, falsul proces de atunci, peste 120 de dosare, sunt ascunse nu presei, ci istoricilor. Sunt ascunse istoricilor, situaþie care este foarte gravã.

**:**

Am eu rãspunsul pentru domnul senator Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru. Aveþi rãspunsul scris?

Da.

Puteþi sã rezumaþi, pentru cã domnul senator Adrian Pãunescu nu a binevoit sã...

Rãspunsul nu este mare, domnule preºedinte, ºi nici nu este întârziat, pentru cã sãptãmâna trecutã, precum cunoaºteþi, în Parlament s-a dezbãtut Legea bugetului de stat, deci suntem exact la termen cu acest rãspuns. Am sã dau citire acestui rãspuns, care îl priveºte pe domnul senator Adrian Pãunescu.

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã Guvernului României, autoritãþilor ºtiinþifice ale statului, Academiei Române ºi autoritãþii judecãtoreºti, referitoare la întrebarea: ”Cine a stabilit faptul cã Ion Antonescu este criminal de rãzboi?Ò, vã rãspundem urmãtoarele.

Mareºalul Antonescu a fost condamnat pentru faptele penale reþinute în sarcina sa de un tribunal constituit în România, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, iar pânã în prezent aceasta nu a fost revizuitã.

Ion Antonescu este considerat criminal de rãzboi în toate statele care au fãcut parte din coaliþia antifascistã în cel de Al Doilea Rãzboi Mondial.

Reamintim cã în anul 1998, ca urmare a unor memorii ale rudelor, a fost promovat un recurs în anulare pentru o parte a membrilor Guvernului Antonescu. Acest fapt a atras o reacþie negativã energicã a unor reprezentanþi ai Congresului american. Ca urmare, fostul procuror general al României, Sorin Moisescu, a retras recursul în anulare pe care îl promovase.

Dupã cum este cunoscut, recent, cu prilejul vizitei efectuate în Statele Unite ale Americii, domnul prim-ministru Adrian Nãstase a afirmat cã mareºalul Antonescu este considerat ºi în România criminal de rãzboi.

Considerãm cã pentru rezolvarea problemei care vã frãmântã, domnule senator, ar fi, poate, necesar sã iniþiaþi o dezbatere cu caracter istoric ºi ºtiinþific, pentru a se da rãspuns controversei care existã în jurul personalitãþii mareºalului Ion Antonescu, fost conducãtor al României, ºi abia ulterior sã se decidã dacã este oportun ºi în interesul României, în circumstanþele actuale, sã se acþioneze în plan juridic în privinþa hotãrârii penale definitive pronunþate în procesul sãu.

Vã rugãm sã primiþi asigurarea întregii mele consideraþii.

Semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspunsul dumneavoastrã.

Voi preciza, totuºi, iarãºi, pentru stenogramã, cã procesul organizat în 1946 s-a petrecut atunci când þara era ocupatã, deci un proces fãcut la cererea ocupanþilor, sub coordonarea lor. Domnul senator Adrian Pãunescu insista pentru un proces organizat aici de cãtre noi, la atât timp dupã producerea faptelor. Ar fi, la urma urmei, un proces moral, dacã avem curajul sã facem un asemenea proces. Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog, doamna ministru.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Poftiþi, vã rog, doamnã.

Voi rãspunde întrebãrii adresate de domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Întrebarea dumnealui vizeazã anumite nereguli, prin care a fost prejudiciat bugetul statului de cãtre multimiliardarul Severin Tcaciuc. La întrebarea dumnealui, pusã în ºedinþa Senatului din data de 5 noiembrie 2001, Ministerul Finanþelor Publice a dispus Direcþiei Generale a Finanþelor Publice din Judeþul Suceava identificarea tuturor societãþilor la care este acþionar domnul Severin Tcaciuc, rezultatele ultimelor controale fiscale, precum ºi situaþia obligaþiilor faþã de bugetul de stat la 30 septembrie 2001 ale acestor societãþi.

Având în vedere cã în aceastã situaþie se impune efectuarea unor analize mai ample ºi a unor verificãri, urmeazã sã transmitem domnului senator un rãspuns documentat ºi complet în scris, cât mai urgent posibil, dupã ce aceste acþiuni vor fi încheiate.

Rãspunsul pe care îl prezint acum, pentru stenogramã, l-am transmis ºi domnului senator, cu obligaþia noastrã ca în cel mai scurt timp posibil sã îl informãm asupra rezultatelor acþiunilor întreprinse prin direcþiile abilitate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim, doamna ministru.

Nemaifiind rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãri, este momentul sã închidem ºedinþa de astãzi, deci declarãm ºedinþa închisã.

Mulþumim tuturor participanþilor, mulþumim staff-ului, mulþumim presei, care a binevoit sã rãmânã pânã la aceastã orã.

Mulþumim domnilor miniºtri, care ne-au onorat cu vizita lor.

Vã mulþumim.

Bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 173/29.XI.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei