Adrian Păunescu

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Sunteți amabil.

Acum 24 de ani am scris o poezie numită „Informația unilaterală”, pe care o voi citi, spre a se vedea conformitatea cu propriul meu ideal în ceea ce privește informațiile.

„Toți se suspectează pe toți,

toți se falsifică, se machiază, se fugăresc, dar dreptul la distrugerea vieților, dreptul la falsificarea biografiilor îl au numai unii. Aceștia dețin monopolul informației unilaterale, puterea aberantă de a spune orice despre ceilalți, fără ca aceștia să știe vreodată ceea ce s-a spus despre ei și fără să poată controla vreodată și fără ca vreodată cineva să poată controla dacă este adevărat sau nu ce s-a spus despre oameni. Nu-i vorbă, suspiciunea a devenit o armă de valoarea armei atomice. De la suspiciunea planetară la suspiciunea individuală nu-i niciun pas, ele sunt una și aceeași suspiciune în anotimpuri diferite ale creșterii. Dar suspiciunea generală e încă de preferat informației unilaterale. Mereu, cineva are dreptul să hotărască destinul altora. Mereu, cineva, din umbră, plătit din sudoarea celor pe care-i suspectează, poate hotărî cât de buni sau de răi sunt cei pe care-i suspectează. Mereu, cineva din umbră confiscă dreptul celorlalți de a se apăra, împrumutându-le imaginare infirmități: ăla a zis, ăla a făcut, ăla a gândit, ăla e periculos, ăla e foarte periculos, ăla e dușman. Informația unilaterală acționează ca o boală incurabilă: în clipa în care se declanșează, nu mai poate fi oprită. Mereu, poporul trebuie să-și ceară scuze, mereu, poporul trebuie să producă dovezi, mereu, poporul trebuie să vehiculeze ideea de devotament și de atașament, în vreme ce inițiatorii și propagatorii informației unilaterale dezertează cu primul prilej și abia atunci află poporul numele celor care l-au pătat și l-au pândit din umbră. Nu există informație unilaterală bună. Orice informație unilaterală – fie ea și electronică – este eronată. Nu se poate ști nimic despre nimeni, cu adevărat, decât dacă și acela știe ceea ce se știe despre el.

A privi din întuneric pe cei din lumină nu înseamnă a-i vedea, ci înseamnă a-i omorî. Pânda nu face parte din strategia clasei muncitoare. Clasa muncitoare este clasa care muncește, nu clasa care pândește. Clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și intelectualitatea muncitoare nu produc, nu conservă și nu iubesc informația unilaterală. În numele ideii de vigilență, în numele ideii de puritate, informația unilaterală, informația secretă, informația tendențioasă infectează întreaga noastră societate și îmbolnăvesc pe fiecare om. În numele sfântului drept la adevăr și democrație, în numele atâtor martiri care au căzut pentru măreția omului, opriți odată cursa înarmărilor și cursa aberantă a informației unilaterale, care duce în mod definitiv la pieire și lumea, și omul. Opriți informația unilaterală, cancerul societății socialiste multilateral dezvoltate!”

Cred, în continuare, același lucru, chiar dacă societatea s-a schimbat. Dezvoltarea excesivă a sistemelor de informații pe seama libertăților individuale este intolerabilă, este, dacă doriți, o ușă către Watergate.