Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Conform cutumei practicate, înainte de aprobarea ordinii de zi vă propun să intrăm în declarații politice și vă propun să urmăm procedura obișnuită.

Îl invit la microfon pe domnul senator Răzvan Theodorescu, din partea Grupului parlamentar al PSD,

urmează domnul senator Alexandru Morțun, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule academician, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi este, mai curând, una de politică culturală.

Cu 150 de ani în urmă câțiva intelectuali din Ardeal, în frunte cu contele Mikó Imre, au pus la Cluj bazele Muzeului Ardelean, preluat după 1918 de către statul român, care l-a dezvoltat în chip remarcabil. 400.000 de piese de patrimoniu, o revistă de mare prestigiu internațional, _Acta Musei Napocensis_ , reflectă istoria românilor și a celor ce au locuit alături de ei într-un spațiu esențial al României. Este, practic, cea mai însemnată instituție de acest fel dintre București și Budapesta. Este un adevărat sanctuar național care riscă – o afirmă cu autoritate conducerea muzeului, profesorul universitar dr. Ioan Piso – să se afle acum în pragul colapsului. Corpul principal al clădirii a fost construit după 1800 pentru a adăposti o manufactură. În 1931 i s-a adăugat de către Universitatea din Cluj o nouă aripă.

„Întreg acest spațiu, care nu a fost construit pentru nevoile unui muzeu, este total desuet, depozitele sunt igrasioase, nu există încălzire centrală, acoperișul este distrus, valori de patrimoniu, mai ales țesături și obiecte de lemn, se degradează văzând cu ochii. Cu alte cuvinte, dezastrul este total, iar nepăsarea, de asemenea.” Citez dintr-un recent memorandum al conducerii muzeului, conducere a unui muzeu care, în aceste condiții, va sărbători anul viitor 150 de ani de existență.

Cum problema unor reparații capitale condamnă instituția, pentru o perioadă bună de timp, la închiderea porților și cum aripa mai nouă poate fi oricând revendicată de universitatea clujeană, singura soluție rămâne găsirea unui nou spațiu.

După cum ne informează conducerea importantei instituții, există o singură soluție și, probabil, ultima: s-a pus în vânzare complexul hotelier „Melody”, de pe strada Unirii nr. 29, clădire de patrimoniu aflată în proprietate privată, perfect convenabilă ca spațiu, în plin centru istoric și turistic al Clujului, lipită de Muzeul de Artă și nu departe de Muzeul de istorie a farmaciei.

Aflu că Ministerul Culturii și Cultelor, de care instituția clujeană depinde, nu are nimic împotriva rezolvării pe această cale a situației, dar nu-și poate exercita dreptul de preempțiune din lipsă de fonduri. Suma este de 10 milioane de euro.

În această situație excepțională, cer Guvernului, prim-ministrului și colegului nostru, ministrul economiei și finanțelor, să găsească o soluție urgentă. Ea ar putea fi – de ce nu? – obținerea unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, așa cum s-a procedat pentru Teatrul Național din București, așa cum s-a procedat pentru Biblioteca Națională, mai ales că, în acest din urmă caz, nici nu vedem cum se folosesc aceste fonduri. La nevoie, sunt gata, alături de colegi parlamentari din diferite partide, să inițiez o propunere legislativă în acest sens.

Principalul muzeu al Transilvaniei, creat – _nota bene!_ – de conaționali unguri acum 150 de ani, este, astăzi, într-un pericol major. Dacă slujim cu adevărat, și nu doar cu vorbe, cultura națională, nu putem să nu găsim o rezolvare firească unei asemenea situații.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Alexandru Morțun, urmează la cuvânt domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimul timp, nu numai presa din România, dar și cea europeană continuă să sesizeze numeroasele abuzuri ale angajatorilor din vechile țări membre ale Uniunii Europene față de salariații provenind din noile state care au aderat la

UE, cu precădere din România, precum și cazurile de încălcare gravă a legislației din domeniul muncii, la care aceștia sunt supuși. Asemenea situații sunt posibile, în primul rând, din cauza necunoașterii de către nou-veniți a drepturilor lor pe piața muncii, a legislației care le garantează liberul exercițiu al acestor drepturi și, mai ales, a necunoașterii instituțiilor abilitate la care se pot adresa în apărarea drepturilor lor.

Pentru evitarea unor astfel de situații, în perioada exercitării mandatului de europarlamentar m-am adresat Comisiei Europene, cerând înființarea, la nivelul tuturor statelor membre, a unor birouri de consultanță juridică gratuită pentru lucrătorii care provin din alte state membre. Urma ca aceste birouri să faciliteze persoanelor respective cunoașterea drepturilor lor, conform legislației în vigoare, identificarea soluțiilor la problemele cu care ei se confruntă, prin acțiuni de colaborare cu autoritățile țărilor de proveniență.

Deși propunerea a fost foarte bine primită atât de Parlamentul European, cât și de Comisie, existând, în acest moment, în derulare un raport în acest sens, din păcate, timpul nu mai are răbdare, iar mulți români – mulți și din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României – continuă să fie supuși discriminării și abuzurilor grosolane pe piața muncii europeneană. Unii dintre ei acuză cu disperare lipsa unui sprijin direct al României în astfel de situații de criză pe care ei le traversează.

Iată de ce cred că se impune ca, până la definitivarea unei legislații europene, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul Afacerilor Externe să conlucreze și să înzestreze misiunile și consulatele României, reprezentanțele economice cu personal specializat în dreptul european al muncii, la care acești oameni, aflați în nevoie, să poată apela. Totodată, România, ca stat, trebuie să ceară cu fermitate partenerilor noștri din Uniunea Europeană să ia atitudine împotriva angajatorilor care nu-și respectă relațiile contractuale cu cetățenii români.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Ioan Chelaru.

Stimați colegi,

După cum știți, de la un timp s-au înmulțit actele de hărțuire a unor oameni politici, exclusiv din opoziție. Vinerea aceasta eu unul am fost vânat, efectiv, de două trupe de comando: una de la revista „Cancan”, care m-a urmărit prin tot parcul Herăstrău, unde îmi făceam plimbarea obișnuită de după conferința de presă de la sfârșitul săptămânii, și alta de la revista „Click!”, care m-a pândit ore în șir până la un restaurant din capitală, acolo unde am luat masa cu câțiva parlamentari.

Dacă interesează pe cineva, în acea zi de muncă foarte grea nu mâncasem nimic de la ora 6.00 dimineața. Sau nu am voie să merg pe jos și să iau masa o dată pe săptămână – timp în care beau numai apă minerală! – în orașul unde m-am născut și unde sunt senator?

Lucrurile aveau să degenereze însă din cauza agresivității ieșite din comun a _paparazzilor_ , fiindcă asta nu mai e libertatea presei, ci filaj de serviciu secret ilegal sau terorism. Și eu sunt presă, doamnelor și domnilor, dar niciun angajat de-al meu nu și-a permis să facă așa ceva vreodată. Pe domeniul public nu poate face oricine ce vrea. Mai există și dreptul la viață intimă și la propria imagine.

Iată ce aveam să aflu de la specialiști ai serviciilor secrete, într-un timp foarte scurt, după cum vedeți.

După apariția unui articol în ziarul PRM „Tricolorul”, nr. 1.224 din 1 aprilie 2008, am urmărit reacția foștilor deputați Dumitru Puzdrea și Corneliu Ciontu, precum și pe cea a organelor de cercetare penală – Poliție, DNA – și a celor financiare – Garda Financiară și Direcția Finanțelor Publice Sector 1, București –, care, în mod normal, ar fi trebuit să se autosesizeze. Numai Dumitru Puzdrea a reacționat. După ce a luat la cunoștință conținutul articolului, a intrat în panică, a convocat chiar în biroul său din Complexul „Flora” o ședință de familie, la care au participat soția, cele două fiice și fiul din prima lui căsătorie.

Menționez că fiul din prima căsătorie a lui Dumitru Puzdrea, pe nume Sorin, a fost cercetat penal pentru comercializarea de facturi false. Dosarul penal al acestuia a fost mușamalizat de Poliția Constanța, în complicitate cu colonelul în rezervă Emanoil Secu, fostul șef al Serviciului economic al Sectorului 1, București, și cu chestorul în rezervă Dumitru Sorescu. Sfătuit de Emanoil Secu, Dumitru Puzdrea, în ciuda opoziției actualei soții, Iozefina Mihaela, și-a recunoscut fiul din prima căsătorie și l-a angajat la firma sa.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Chelaru, vă rog să fiți de acord să-i dăm cuvântul domnului președinte Ion Iliescu, după care revenim. Se pregătește domnul senator Eugen Mihăescu. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori să prezint în cadrul acestei declarații politice o situație care mi se pare deosebit de gravă. Este vorba de intenția Guvernului de a crea o nouă structură în cadrul Sistemului Energetic Național printr-o ordonanță de urgență – se pare că este programată chiar în cursul acestei săptămâni –, este vorba de scindarea Sistemului Energetic Național și gruparea într-o structură de sine stătătoare a celor mai importante și rentabile unități de producție: este vorba de hidrocentralele de la Porțile de Fier și de marile grupuri termoenergetice din Oltenia, care însumează cam 60% din producția de energie a țării, restul rămânând în nu știu ce cadru, în ce context. Mi se pare hazardată o asemenea măsură și problematică, în general, funcționarea în aceste condiții, în viitor, a Sistemului Energetic Național.

De altfel, structura actuală și funcționarea Sistemului Energetic Național, inclusiv constituirea în timp și existența astăzi a unei structuri parazite care se ocupă cu vânzarea, cumpărarea și vânzarea de energie, ar merita, într-adevăr, o analiză mai serioasă. Energia este un produs care nu se stochează, care se produce și se consumă în același timp, concomitent. Care este rațiunea apariției unei structuri care nu are nicio legătură nici cu producția, nici cu transportul, nici cu consumul de energie? Adică s-a creat un grup de afaceriști care ridică în mod artificial prețurile la energia furnizată către consumatori, indiferent că ei sunt privați, casnici sau industriali. Și de ce este nevoie de așa ceva, de intermediari, când energia, odată produsă, merge prin toată rețeaua și ajunge la consumator, iar, pe bază de contract, acesta se...

Sistemul putea să-și creeze o formulă comercială dacă se ridicau probleme în raporturile cu beneficiarii, cu plata curentului, dar nu știu să fi apărut asemenea probleme. Este o creație cu totul artificială și o afacere care produce înstrăinarea unor venituri și numai perturbări în funcționarea sistemului. De aceea, cred că ar merita, într-adevăr, o analiză de fond. Dacă se pune problema unor privatizări în asemenea sisteme, se privatizează managementul unităților, nu unitățile de producție. Așa se procedează chiar în țările mari producătoare de energie: și în Franța, și în Germania, și în alte țări cu puternice sisteme energetice. Dacă vrem să vedem cum funcționează în momentul de față Sistemul Energetic Național, ce probleme de structură, de organizare, de conducere se pot ridica și ce ameliorări, ce îmbunătățiri pot fi aduse, se impune, într-adevăr, o analiză serioasă, dar așa ceva nu se rezolvă printr-o ordonanță de urgență.

## Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al PRM, se pregătește domnul senator Eckstein Kovács Péter.

## **Domnul Eugen Mihăescu:**

## Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Cu toții vrem ca activitatea Senatului României să se desfășoare transparent, cu toții dorim ca alegătorii noștri să fie la curent cu legile dezbătute în Parlament. Din nenorocire, aceștia nu se pot informa direct decât în foarte mică măsură, și de cele mai multe ori de aceasta se ocupă organisme pe care, uneori, e greu să le numești organizații nonguvernamentale. Activitatea unora dintre ele este departe de ceea ce pretind a fi și, dacă analizezi puțin sursele lor de finanțare, nu poți să nu tragi concluzia că este lipsit de obiectivitate orice ar trebui să o caracterizeze. Una dintre cele mai active organizații de acest gen este Institutul de Politici Publice. Înființată în 2001, organizația are sediul central la București și o reprezentanță la Budapesta. Potrivit propriilor declarații, IPP este o organizație nonguvernamentală, independentă, nonprofit, cu misiunea de a contribui la creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice din România și are drept scop consolidarea sistemului democratic din țara noastră.

Institutul de Politici Publice recunoaște că este susținut financiar de Fundația pentru o Societate Deschisă Soros, de German Marshall Fund of the United States, USAID – United States Agency for International Development –, DAI – Development Alternatives Incorporated –, prin Programul GRASP – Reformă Guvernamentală și Parteneriat Durabil –, Open Society Institute, tot Soros, din Budapesta, Programul „Matra” al Ambasadei Regale a Olandei la București, Ambasada Statelor Unite la București și Ambasada Canadei la București.

Cu siguranță, acestea nu sunt singurele surse de finanțare, dar pe celelalte nu și le asumă public. Însuși ambasadorul Marii Britanii la București, Robin Barnett, declara la sfârșitul lunii iulie 2007: „Sunt încântat că mă aflu aici cu ocazia încheierii proiectului implementat de Institutul de Politici Publice și finanțat de Guvernul britanic.”

Tot în 2007, pentru realizarea proiectului „Politica de echilibrare a bugetelor locale din România” IPP a primit sponsorizări de la Open Society Institute, Soros, Centrul scoțian de securitate internațională al Universității din Aberdeen, de la Centrul de cercetări strategice pe lângă Academia Militară Regală din Sundhurst, precum și de la Fundația TransForma din Olanda.

Mulțumesc, domnule academician. Stimați colegi,

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Eckstein Kovács Péter, urmează domnul senator Ioan Chelaru.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă împărtășesc un amănunt care se poate regăsi și pe site-ul Senatului: stau în municipiul Cluj-Napoca, pe strada Decebal. Este o stradă semicentrală, cu case relativ modeste, dar care se schimbă, și această schimbare este în bine. După ce s-au retrocedat proprietățile imobiliare, iar proprietarii au avut siguranța că investesc în propriul lor bun, de atunci fața străzii s-a schimbat în bine. Se construiește, se renovează, se vede că este o efervescență.

În altă ordine de idei, cred că această mișcare este una deosebit de lentă. Ritmul retrocedărilor și al despăgubirilor – atunci când este cazul – este unul lent. Putem să fim sau să nu fim de acord cu soluțiile juridice adoptate de Parlament în această materie, dar legea trebuie să fie executată. Mie mi se pare impardonabil ca situația unor imobile care au intrat sub incidența Legii nr. 10/2001 și a celorlalte acte normative conexe din 2001 să fie, practic, tergiversată până astăzi, până poimâine. Sunt persoane în vârstă, mor pe capete beneficiarii reali ai acestor restituiri _in personna,_ dacă vreți, și soluțiile merg foarte încet.

Pe de altă parte, instituții ale statului care sunt subordonate Guvernului parcă voit pun bețe în roată la executarea acestor legi. Este vorba de consiliile locale – în unele cazuri, nu peste tot – care, profitând de faptul că aceste imobile se află încă în administrarea lor, fac tot posibilul – făcând apeluri, recursuri și atunci când cauza este iremediabil pierdută pentru ei – pentru a se mai folosi câteva luni sau poate câțiva ani de aceste imobile.

Apelul meu către comisiile care soluționează astfel de cauze și, în general, către Guvern este să terminăm odată cu această chestiune și să ajungem la soluții definitive.

Aici, trebuie să fac referire și la o problemă ridicată de către domnul academician Theodorescu, pe care îl respect și pe care îl ascult întotdeauna cu mare atenție. Domnia Sa a făcut referire la clădirea Muzeului Ardelean din Cluj, o clădire monument care, într-adevăr, are nevoie de investiții. În același timp, eu cred că introducerea în discuție a imobilului din Piața Unirii nr. 29, fost 28, nu este o soluție fericită, întrucât acest imobil este revendicat de către Episcopia de Alba Iulia, a trecut în condiții mai mult decât dubioase din administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului în administrarea Ministerului pentru IMM-uri, Comerț, Turism și Profesii Liberale. Acolo există o acțiune în revendicare și, până la soluționarea ei, cred că nu putem să ne pronunțăm.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, urmează, pentru trei minute, domnul senator Aurel Ardelean.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează, „Măști ale vanității sau acomodarea treptată la isterie”.

## Dragi colegi,

Am și eu o curiozitate netratabilă, aceea de a fi mereu atent la ceea ce se petrece în România, de a vedea ce se spune și ce se scrie. Anul acesta am căpătat și o spaimă, difuză încă, dar sigur manifestă în viitor, spaima că voi fi asediat mintal și oripilat de inepții, de nonsensuri, de proști, de domnișoare fără treabă pe acasă. Dar, până la urmă, mă consolez cu ideea că sunt acomodabil.

N-a fost decât săptămâna lansărilor electorale și, deja, presimt că lupta electorală nu va avea nimic principial, că în tot acest răstimp, ca și până acum, țara nu va fi guvernată, diplomația românească va intra – pentru a câta oară? – în reașezare etc. Personal, ca în toți acești trei ani și jumătate, conținutul declarațiilor mele politice va fi marcat de replici obligatorii la fel și fel de aspecte, unele chiar iritante sau, mai rar, haioase, dar cu adresă directă spre formațiunea politică pe care o reprezint.

Din ceea ce am văzut săptămâna aceasta, declar – și-mi asum răspunderea – că dreapta din România este o dreaptă a vanității și a vanitoșilor. În limba latină, vanitas înseamnă închipuire goală, falsitate, deșertăciune. Că nu avem în România o dreaptă autentică, am mai spus-o de la această tribună și o s-o repet când și dacă va fi cazul.

Acum însă mă preocupă vanitoșii, personajele acestea de la PD-L și PNL care îmi par că nu se mai acomodează cu ceilalți, nu-și mai găsesc locul în viață, vor să pară mai mult decât sunt, au deodată obiective mărețe încât intră în transă isterică și bâiguie declarații ieșite din orice logică de dreapta: iubesc poporul, iubesc Bucureștii de astăzi și de altădată, justiția, muzica populară, renunță la cravată, învață mersul pe jos, degustă mititeii și berea Bucegi, adoră iarba verde de acasă, adoră satul românesc...

Veți vedea, stimați colegi, vorbind serios, că nu exagerez cu nimic când vorbesc de „personagii” vanitoase, pentru că voi cita exact declarații ale unor „lideri” de asemenea factură, declarații ce pot fi regăsite în sursele publice ale agențiilor de presă.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean și ultima luare de cuvânt este a domnului senator Adrian Păunescu. Vă rog să rețineți, Grupul parlamentar al PSD mai are la dispoziție 6 minute și Grupul parlamentar al PRM, domnul senator Aurel Ardelean, 3 minute.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Constatam zilele acestea faptul că, din păcate, Chișinăul instituie noi măsuri împotriva cetățenilor români.

Astfel, de curând, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care nu mai permite cetățenilor moldoveni cu dublă cetățenie să ocupe funcții de conducere în structurile de stat, adoptată încă de la 7 decembrie 2007 cu votul majorității comuniste. Legea fusese remisă Parlamentului pentru reexaminare de către președintele Vladimir Voronin. Însă recent, la 8 februarie 2008, a fost adoptată cu votul deputaților moldoveni.

Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Țurcanu, susține public faptul că „noi am ținut cont de obiecțiile de fapt ale domnului președinte al țării, în sensul de a verifica, de a identifica mai concret pe cei care cad sub incidența acestei legi, aplicând principiile democratice, practica europeană, dar, totodată, ținând cont, fără doar și poate, și de prevederile constituționale referitoare la necesitatea asigurării protecției statalității, asigurării independenței statului Republica Moldova.”

Concluzia este simplă, persoanele cu dublă sau multiplă cetățenie nu vor putea deține funcții, de exemplu, de președinte al Republicii Moldova, de membru al Guvernului, de deputat în Parlament, de președinte de raion, de membru al Comisiei Electorale Centrale și al Curții de Conturi, de judecător, inclusiv la Curtea Constituțională, de angajat al Serviciilor de Informații și Securitate, de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale.

Mai mulți comentatori și lideri politici ai opoziției din Moldova au apreciat noua lege drept discriminatorie, în condițiile în care se estimează că numărul cetățenilor cu dublă sau multiplă cetățenie din Republica Moldova ar fi de domeniul sutelor de mii.

Doamnelor și domnilor,

Consider, în fapt, această decizie îndreptată împotriva celor care doresc să solicite cetățenia română. Într-un gest profund antieuropean, guvernarea de la Chișinău încearcă să-și închisteze structurile de stat, astfel încât cei care doresc să dețină și cetățenia română să nu mai poată accede în structurile statale. Nu-mi doresc să intervin în politica internă a statului moldovean. Această măsură o consider abuzivă și contrară principiilor Europei. Această decizie nu face cinste statului de drept care ar fi normal să funcționeze la Chișinău și afectează, în primul rând, drepturile cetățenilor moldoveni de a dobândi altă cetățenie, fie chiar și prin banala căsătorie. Nu este vorba doar despre România aici, deși, în opinia mea, măsura viza țara noastră.

Mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Adrian Păunescu.

Domnule președinte,

Nu pot să nu vă mulțumesc pentru faptul că, spre deosebire de ceilalți colegi, mie mi-ați fixat timpul de vorbire 6 minute. Așa e întotdeauna la urmă! Sigur, n-aș putea întreba, din nou, de ce sunt eu lăsat la urmă.

Câteva idei cred că trebuie spuse cu claritate. A trecut neobservată ziua de 27 martie, când s-au împlinit 90 ani de la unirea Basarabiei cu patria mumă. Nu este momentul, probabil, să facem acum toate observațiile ce s-ar cuveni pentru această tristă aniversare, aniversarea începutului Marii Uniri într-o țară profund dezunită. Eu, totuși, am crezut că este necesar ca și la această distanță de 27 martie să evoc momentul și să mă înclin în fața a ceea ce basarabenii au făcut primii, și anume pasul îndrăzneț către România întreagă.

Pe 27 martie a încetat din viață fostul nostru coleg, omul de cultură, jurnalistul și omul politic George Pruteanu. A murit pe neașteptate, a murit absurd și a devenit, ca și alți intelectuali români, ținta preferată a unei „cocine de opinii”, o nemernică declarând încă din titlul articolului său, care apărea în ziua în care era înmormântat George Pruteanu, că a fost „un clovn ratat”. În acel articol toată otava unei neputincioase, care nici măcar să fie ratată nu este posibil – pentru că „a rata” înseamnă a avea o substanță și a nu o putea duce la împlinire –, toată otrava și mizeria umană se revărsau asupra proaspătului mormânt al omului excepțional care a fost George Pruteanu.

Nu vreau să insist, probabil că trebuie să ne obișnuim cu acest fel de viață și cu acest fel de moarte.

Acest fel de moarte, însă, ne arată că nici de murit nu ar trebui să ne simțim îndemnați să murim dacă ne așteaptă o asemenea postumitate.

Trăiesc printre noi oameni de mare valoare, am mai vorbit despre asta, pe 5 aprilie Romulus Vulpescu, marele poet și marele cărturar, a împlinit 75 de ani, iar marele prozator, un prozator cât toată limba română, Fănuș Neagu a împlinit 76 de ani. Ei, sigur, nu sunt în cele mai bune momente ale vieții lor și cred că nici uitarea nu este un mod de a încerca să le vindecăm rănile întregii vieți. Mai alaltăieri, un scriitor, Dinu Săraru, a împlinit și el 76 de ani. Îl încearcă și pe el suferințe și tristeți. Nici marele romanicer Nicolae Breban, cât e el de mândru și de vertical, nu mai e tânăr. Nici el, nici Fănuș, nici Vulpescu, nici Săraru nu și-au părăsit misiunea, cum nu și-au părăsit-o nici Eugen Simion, nici Nicolae Manolescu, criticii de vârf ai culturii naționale. Puternici, în toată lupta lor cu provocările istoriei, s-au dovedit Dumitru Radu Popescu și Dumitru Popescu, care împlinește 80 de ani, dar vârsta le e povară, cu toate ale ei. Eu am considerat că e obligatoriu să vă reamintesc numele acestea, să vă reafirm credința mea că marea cultură română există și că scriitorilor români, pictorilor români, muzicienilor români, arhitecților români, inginerilor români, descoperitorilor români, medicilor români, oamenilor de înaltă calificare, de fapt,

V-aș ruga să încheiați, domnule senator.

## Închei, domnule președinte.

De altfel, problema ambasadelor și consulatelor române din străinătate este mai veche. Nerezolvarea ei nu-i aparține lui Adrian Cioroianu într-un an în care a avut foarte multe de făcut. A greșit în anumite privințe, dar pe fondul activității lui a fost un om corect și eu nu cred că trebuie să ne purtăm așa rău cu el. Nu este cazul ca el să plătească nota a tot ce s-a întâmplat eronat, a întregii nenorociri pe care o reprezintă felul în care lucrează ambasadele și consulatele românești din străinătate.

Domnule senator, vă rog foarte mult să încheiați.

Închei, domnule președinte, cum să nu închei?!

Vă rog eu foarte mult.

Dați-mi voie să închei sus.

Vă rog. Vă dau voie.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Sunteți amabil.

Acum 24 de ani am scris o poezie numită „Informația unilaterală”, pe care o voi citi, spre a se vedea conformitatea cu propriul meu ideal în ceea ce privește informațiile.

„Toți se suspectează pe toți,

toți se falsifică, se machiază, se fugăresc, dar dreptul la distrugerea vieților, dreptul la falsificarea biografiilor îl au numai unii. Aceștia dețin monopolul informației unilaterale, puterea aberantă de a spune orice despre ceilalți, fără ca aceștia să știe vreodată ceea ce s-a spus despre ei și fără să poată controla vreodată și fără ca vreodată cineva să poată controla dacă este adevărat sau nu ce s-a spus despre oameni. Nu-i vorbă, suspiciunea a devenit o armă de valoarea armei atomice. De la suspiciunea planetară la suspiciunea individuală nu-i niciun pas, ele sunt una și aceeași suspiciune în anotimpuri diferite ale creșterii. Dar suspiciunea generală e încă de preferat informației unilaterale. Mereu, cineva are dreptul să hotărască destinul altora. Mereu, cineva, din umbră, plătit din sudoarea celor pe care-i suspectează, poate hotărî cât de buni sau de răi sunt cei pe care-i suspectează. Mereu, cineva din umbră confiscă dreptul celorlalți de a se apăra, împrumutându-le imaginare infirmități: ăla a zis, ăla a făcut, ăla a gândit, ăla e periculos, ăla e foarte periculos, ăla e dușman. Informația unilaterală acționează ca o boală incurabilă: în clipa în care se declanșează, nu mai poate fi oprită. Mereu, poporul trebuie să-și ceară scuze, mereu, poporul trebuie să producă dovezi, mereu, poporul trebuie să vehiculeze ideea de devotament și de atașament, în vreme ce inițiatorii și propagatorii informației unilaterale dezertează cu primul prilej și abia atunci află poporul numele celor care l-au pătat și l-au pândit din umbră. Nu există informație unilaterală bună. Orice informație unilaterală – fie ea și electronică – este eronată. Nu se poate ști nimic despre nimeni, cu adevărat, decât dacă și acela știe ceea ce se știe despre el.

A privi din întuneric pe cei din lumină nu înseamnă a-i vedea, ci înseamnă a-i omorî. Pânda nu face parte din strategia clasei muncitoare. Clasa muncitoare este clasa care muncește, nu clasa care pândește. Clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și intelectualitatea muncitoare nu produc, nu conservă și nu iubesc informația unilaterală. În numele ideii de vigilență, în numele ideii de puritate, informația unilaterală, informația secretă, informația tendențioasă infectează întreaga noastră societate și îmbolnăvesc pe fiecare om. În numele sfântului drept la adevăr și democrație, în numele atâtor martiri care au căzut pentru măreția omului, opriți odată cursa înarmărilor și cursa aberantă a informației unilaterale, care duce în mod definitiv la pieire și lumea, și omul. Opriți informația unilaterală, cancerul societății socialiste multilateral dezvoltate!”

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat declarațiile politice. Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul.

Rog să se facă prezența.

Fac, încă o dată, apel la Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului să vină cu proiectul de hotărâre privind sancționarea colegilor care lipsesc, conform legii, și sper să nu mai intervin de la microfon pe această temă.

Vă rog, aveți cuvântul.

|1|Antonie Ștefan Mihail|prezent| |---|---|---| |2|Apostol Neculai|prezent| |3|Arcaș Viorel|prezent| |4|Ardelean Aurel|prezent| |5|Arion Viorel|absent|

## 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/24.IV.2008

|6|Athanasiu Alexandru|prezent|70|Neagu Nicolae|absent| |---|---|---|---|---|---| |7|Basgan Ion|prezent|71|Németh Csaba|prezent| |8|Berceanu Radu|prezent|72|Nicolae Șerban|prezent| |9|Blaga Vasile|absent|73|Nicolai Norica|delegație| |10|Bobeș Marin|prezent|74|Novolan Traian|prezent| |11|Cazacu Cornelia|prezentă|75|Onaca Dorel Constantin|absent| |12|Câmpeanu Radu Anton|prezent|76|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |13|Cârlan Dan|absent|77|Oprescu Sorin Mircea|absent| |14|Chelaru Ioan|prezent|78|Panțuru Tudor|absent| |15|Cinteză Mircea|prezent|79|Pascu Corneliu|prezent| |16|Ciornei Silvia|absentă|80|Păcuraru Paul|Guvern| |17|Cioroianu Adrian Mihai|Guvern|81|Păunescu Adrian|prezent| |18|Cismaru Ivan|prezent|82|Pereș Alexandru|prezent| |19|Copos Gheorghe|absent|83|Pete Ștefan|prezent| |20|Corodan Ioan|absent|84|Petrescu Ilie|prezent| |21|Cozmâncă Octav|prezent|85|Popa Aron Ioan|prezent| |22|Crețu Ovidiu Teodor|prezent|86|Popa Dan Gabriel|prezent| |23|Cucuian Cristian|delegație|87|Popescu Dan Mircea|absent| |24|Cutaș George Sabin|prezent|88|Popescu Ionel|prezent| |25|Daea Petre|prezent|89|Popescu Irinel|prezent| |26|David Cristian|Guvern|90|Popescu Mihail|prezent| |27|David Gheorghe|prezent|91|Prodan Tiberiu Aurelian|absent| |28|Diaconescu Cristian|absent|92|Rădoi Ion|prezent| |29|Dina Carol|prezent|93|Rădoi Ovidiu|absent| |30|Dîncu Vasile|absent|94|Rădulescu Cristache|absent| |31|Duca Viorel senior|prezent|95|Rebreanu Nora Cecilia|prezentă| |32|Dumitrescu Ion Mihai|absent|96|Roibu Aristide|prezent| |33|Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent|97|Sabău Dan|prezent| |34|Dumitru Constantin|prezent|98|Savu Daniel|prezent| |35|Eckstein Kovács Péter|prezent|99|Sârbu Ilie|prezent| |36|Fekete Szabó Andras Levente|prezent|100|Silistru Doina|absentă| |37|Florescu Ion|prezent|101|Simionescu Aurel Gabriel|prezent| |38|Flutur Gheorghe|prezent|102|Solcanu Ion|delegație| |39|Frunda György|absent|103|Stan Petru|prezent| |40|Funar Gheorghe|prezent|104|Stănoiu Mihaela Rodica|prezentă| |41|Găucan Constantin|prezent|105|Stoica Ilie|prezent| |42|Geoană Mircea Dan|absent|106|Strătilă Șerban-Cezar|prezent| |43|Georgescu Radu Cristian|prezent|107|Stroe Radu|prezent| |44|Gheorghe Constantin|prezent|108|Szabó Ilona|prezentă| |45|Hașotti Puiu|prezent|109|Szabó Károly Ferenc|prezent| |46|Ilașcu Ilie|delegație|110|Șerbănescu Verginia|absentă| |47|Iliescu Ion|prezent|111|Șerbu Gheorghe Vergil|delegație| |48|Ilușcă Daniel|prezent|112|Șereș Ioan Codruț|prezent| |49|Ion Vasile|absent|113|Ștefan Viorel|prezent| |50|Iordănescu Anghel|prezent|114|Șter Sever|prezent| |51|Iorga Nicolae|absent|115|Talpeș Ioan|prezent| |52|Ioțcu Petru Nicolae|prezent|116|Tănăsescu Carmen Felicia|prezentă| |53|Ivănescu Paula Maria|delegație|117|Tănăsescu Claudiu|prezent| |54|Jurcan Dorel|absent|118|Tărăcilă Doru Ioan|prezent| |55|Loghin Irina|prezentă|119|Terinte Radu|prezent| |56|Lupoi Mihail|prezent|120|Theodorescu Emil Răzvan|prezent| |57|Mardare Radu Cătălin|absent|121|Tîlvăr Angel|absent| |58|Marinescu Marius|absent|122|Toma Ion|prezent| |59|Markó Béla|prezent|123|Tomoiagă Liliana Lucia|prezentă| |60|Mărășescu Niculae|absent|124|Tudor Corneliu Vadim|absent| |61|Meleșcanu Teodor Viorel|prezent|125|Țâbuleac Mihai|prezent| |62|Mereuță Mircea|absent|126|Țîrle Radu|prezent| |63|Mihăescu Eugen|absent|127|Ungheanu Mihai|prezent| |64|Mihăilescu Petru Șerban|absent|128|Ungureanu Vasile Ioan Dănuț|delegație| |65|Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|prezentă|129|Vasilescu Gavrilă|prezent| |66|Moraru Ion|absent|130|Văcăroiu Nicolae|prezent| |67|Morțun Alexandru Ioan|prezent|131|Vărgău Ion|absent| |68|Nasleu Ioan|prezent|132|Vedinaș Verginia|învoire| |69|Neagoe Otilian|prezent|133|Verestóy Attila|prezent| 134 Vosganian Varujan prezent 135 Vraciu Jan absent 136 Zsombori Vilmos prezent

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc, domnule senator. Invit colegii senatori în sală. Vă rog să vă ocupați locurile.

Să știți că nu am făcut prezența pentru a se pleca din sală după aceea.

Vă rog să vă ocupați locurile Stimați colegi,

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Daniel Ilușcă și domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă anunț că din totalul de 136 de colegi au fost prezenți 90 de senatori. Au absentat motivat 16 colegi.

Stimați colegi,

Aveți în față ordinea de zi.

Vă consult dacă sunt obiecțiuni la ordinea de zi.

Nu sunt observații.

Rog colegii să-și ocupe locurile în sală.

Vă rog să vă ocupați locurile și să încetați cu discuțiile acolo, în spate.

Vă rog să vă ocupați locurile. Vă mulțumesc.

Nefiind obiecțiuni la ordinea de zi,

Stimați colegi,

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari;

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

– Propunerea legislativă privind pescuitul și acvacultura. Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 10 aprilie 2008, a Propunerii legislative privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit. Deci merge la Camera Deputaților.

Domnule vicelider Ioțcu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să fac două anunțuri privitoare la modificări în conducerea grupului parlamentar, și anume: în locul domnului vicelider Cristache Rădulescu va fi domnul senator Constantin Gheorghe, iar în locul domnului Constantin Gheorghe, pentru funcția de secretar, va fi domnul senator Dan Gabriel Popa.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Szabó, vă rog. Microfonul 1.

Domnule președinte, Onorat Senat,

În legătură cu punctul 3 din ordinea de zi, am impresia că aici se cade să fac anumite observații legate de împlinirea acestui termen, care s-ar referi la o perioadă, zic așa, normală de funcționare a Parlamentului. Între 22 martie și 5 aprilie 2008 nu poate fi vorba de curgerea vreunui termen și ar trebui să adoptăm o prorogare a acestui termen, în mod firesc, pentru că atunci Parlamentul nu a funcționat și nu a putut dezbate legile. Această propunere legislativă se află în dezbaterea comisiei sesizate în fond și este în curs de elaborare raportul, pare-mi-se că s-a și elaborat. Nu se poate face o asemenea abstracție de faptul că două săptămâni Parlamentul nu a funcționat. Aceasta nu este o fatalitate. Dacă s-au luat în considerare aceste două săptămâni, mă supun, dar dacă nu, atunci, rog să se facă cuvenita rectificare.

Mulțumesc foarte mult.

Vreau să vă informez, stimate coleg, că perioada în care am fost în circumscripțiile electorale nu se ia în calcul în stabilirea termenului prevăzut de Constituție, deci nu avem soluție decât să respectăm Constituția.

Vă informez, stimați colegi, că domnul senator Radu Mircea Berceanu, din partea Grupului PD-L, și-a depus demisia din funcția de senator din Circumscripția nr. 7 Dolj și, bineînțeles, din cea de vicepreședinte al Senatului.

Vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul domnului senator Berceanu.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi aduc aminte cu emoție când am luat cuvântul prima dată în Parlament, astăzi împlinesc 18 ani și două luni. Începând cu data de 14 februarie 1990 am devenit membru al CPUN și, după aceea, am fost în toate legislaturile deputat, în aceasta senator.

Aș vrea să vă spun că am învățat extrem de multe lucruri în acești 18 ani, am văzut toți colegii, deputați și senatori, venind către Parlament, pe unii plecând din Parlament.

Iată că a venit și pentru mine momentul să părăsesc băncile acestei instituții care, în continuare, cred că este cea mai importantă instituție din stat, și păcat că nu reușim, dumneavoastră în continuare, să fie considerată și de toate celelalte instituții, și de către cetățeni ca atare, dar sunt convins că prin efortul dumneavoastră se va ajunge și la acest moment.

Am făcut, ca să spun așa, câteva facultăți la locul de muncă, aici, și cred că pentru oricine demnitatea de parlamentar este un rang de dorit, care ar trebui să fie onorat ca atare. Sunt convins că după următoarele alegeri parlamentare, când vor fi alegeri uninominale, cetățenii vor vedea, poate, cu atât mai mult în parlamentari, indiferent de culoarea lor politică, niște reprezentanți demni și care se preocupă de multe ori, cu foarte mari eforturi, pentru ca lucrurile să meargă mai bine în această țară.

Eu candidez în aceste alegeri locale. Nu doresc să amestec lucrurile. Urmează după mine un tânăr care deja a căpătat o experiență, având opt ani în consiliul județean ca și consilier județean. Cred că tinerii trebuie să aibă și ei șansa de a ajunge la acest nivel și, de aceea, am vrut să fac și acest ultim gest formal, de a anunța în plenul Senatului demisia mea.

Vă urez tuturor activitate rodnică în continuare, care sunt convins că va fi din ce în ce mai bine apreciată de toată lumea. Eu o voi aprecia întotdeauna ca pe una dintre cele mai importante activități în folosul tuturor cetățenilor.

Vă mulțumesc tuturor.

Mulțumim, domnule senator.

Să știți că și noi apreciem activitatea pe care ați derulat-o de-a lungul întregii perioade, atât în calitate de deputat, de senator, cât și în diferitele funcții pe care le-ați ocupat la nivelul Camerei Deputaților și Senatului.

Stimați colegi,

În urma acestei demisii, declarăm locul vacant.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, consolidată în 4 octombrie 2007, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Avem un raport comun întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îi invit pe cei doi reprezentanți ai celor două comisii să ia loc.

Vă rog, cine prezintă raportul?

Domnule vicepreședinte Sabin Cutaș, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă propune două modificări.

Prima modificare, la art. 178 alineatul 2 propune: „Eliminarea dreptului autorității contractante de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la blocarea participării firmelor românești la procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică”. La acest punct, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au considerat că scopul îndeplinirii de către acești operatori economici a acestor cerințe de calificare este de a demonstra potențialul tehnic, financiar și organizatoric al

acestora, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă de a realiza un anumit contract de achiziție publică.

Cea de-a doua modificare propune completarea art. 179 cu un nou alineat care prevede „introducerea unei restricții de a subcontracta mai mult de 10% din valoarea contractului” fără a ține seama, în mod obiectiv, de fiecare situație.

Membrii comisiei nu au fost de acord nici cu această propunere, considerând că unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție este eficiența utilizării fondurilor publice și pot exista situații în care subcontractarea să fie necesară tocmai pentru sporirea eficienței.

Deci, în urma dezbaterilor din comisie, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se întocmească un raport de respingere. Mai doresc să menționez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă rog, dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul pentru a susține propunerea legislativă?

- Înțeleg că nu.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Corneliu Burada, din partea Guvernului.

- Aveți cuvântul.

Microfonul 10.

**Domnul Corneliu Burada** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

ANRMAP, în numele Guvernului României, nu susține adoptarea propunerii legislative, pentru următoarele motive: este discriminatorie sub aspectul asigurării unei concurențe reale, nu asigură un tratament egal tuturor operatorilor și, în același timp, încalcă anumite prevederi privind subcontractarea, prevederi legale transpuse, în totalitate, din directivele europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Suntem în fața unui raport de respingere susținut și de Guvern.

Legea are caracter ordinar.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2008 privind cadrul financiar general pentru fondul de participare JEREMIE.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul. Domnule președinte, vă rog să luați loc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Alice Bîtu pentru a susține proiectul de lege.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Doamna Alice Cezarina Bîtu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

Actul normativ creează cadrul de reglementare cu privire la efectuarea plăților de către Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, către Fondul de participare JEREMIE din sumele de prefinanțare primite din contribuția instrumentelor structurale de la Comisia Europeană. Fondul de participare JEREMIE este un instrument creat de Comisia Europeană în vederea utilizării optime a Fondului European de Dezvoltare Regională, în vederea îmbunătățirii accesului la finanțare al IMM-urilor. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Să ascultăm și raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Are cuvântul domnul președinte Aron Ioan Popa. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui raport de admitere pe care Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și l-a însușit.

Fac precizarea că acest proiect de lege a primit aviz negativ de la Comisia economică, industrii și servicii. În concluzie, cu 5 voturi pentru și o abținere, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente. Legea are caracter ordinar.

În consecință,

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004.

## Stimați colegi,

Dau cuvântul domnului subsecretar de stat Stejărel Olaru pentru a susține proiectul de lege.

Invit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, care sunt raportori pe fond.

Domnule subsecretar de stat, vă ascultăm. Microfonul 9.

## **Domnul Stejărel Olaru** _– subsecretar de stat în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008.

Anul trecut, în luna noiembrie, s-au comemorat 20 de ani de la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987.

Această ordonanță de urgență vizează o categorie redusă de persoane, pentru că, în urma evenimentului din noiembrie 1987, când câteva sute de persoane au protestat în Brașov, 61 de persoane au fost arestate. După ce au fost arestate, au fost și condamnate între șase luni și trei ani cu suspendare, dar, de fapt, au fost deportate pe tot cuprinsul țării până în decembrie 1989. De asemenea, alte 27 de persoane au suportat același gen de tratamente, fiind date afară de la locurile de muncă și având interdicția de a părăsi orașul, având, de altfel, domiciliul obligatoriu în Brașov.

Cu alte cuvinte, este vorba de persoane care, pe lângă stabilirea domiciliului obligatoriu, au fost strămutate în altă localitate sau au fost deportate. Aceste persoane, cum spuneam, reprezintă o categorie extrem de redusă astăzi, care au în continuare de suferit din punct de vedere social, pentru că este vorba de muncitori care ori se află în șomaj, ori au vârste înaintate și nu-și mai găsesc locuri de muncă, ori sunt foarte bolnave. Asociația cuprinde astfel de persoane care au nevoie de tratamente medicale.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu ne prezintă raportul comun al celor două comisii: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia parlamentară a revoluționarilor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008 vrea să modifice o realitate, realitatea a ceea ce s-a întâmplat între 14 și 25 decembrie 1989, cu ceea ce s-a întâmplat în 1987 la Brașov, unde a fost o revoltă muncitorească anticomunistă.

Obiectul de reglementare al Legii nr. 341/2004 este foarte clar. Ceea ce face Guvernul prin această ordonanță de urgență ne surprinde pe absolut toți.

Ceea ce vreau să vă spun, stimați colegi, este că reglementările privind situația din Brașov, din 1987, sunt prinse într-un act normativ, act normativ care este în vigoare — este vorba de Decretul-lege nr. 118/1990 –, și nu fac obiectul Legii nr. 341/2004, care se referă la eroii-martiri ai Revoluției din perioada decembrie 1989. Astfel, cele două comisii, Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au dat un raport de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 și vă propune să votați în sensul în care comisiile au dezbătut această lege. Trebuie să vă spun că Senatul este, în această problemă, prima Cameră sesizată și că ne aflăm în fața unei legi ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Domnule senator David, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De altfel, sunt mirat, pentru că Guvernul nici acum nu și-a dat seama că nu a procedat corect. Vrea să modifice ceva, cum spunea și colegul meu mai înainte, care nu merge, respectiv – aș mai adăuga Legea nr. 341/2004 –, și noi am discutat și în Comisia parlamentară a revoluționarilor din 1989, am sesizat prin reprezentantul Guvernului că nu este în regulă, pentru că nu poți modifica Legea nr. 341/2004, care se referă la perioada din decembrie 1989, cu ceea ce s-a întâmplat în 1987. Acolo este Decretul-lege nr. 118/1990. Aș spune că Legea nr. 341/2004 se referă numai la perioada Revoluției din 14–25 decembrie 1989, iar prevederile acesteia instituie doar preschimbarea certificatelor obținute în baza Legii nr. 42/1990, și nu acordare de noi titluri, așa cum se solicită prin Ordonanța de urgență nr. 600/2008.

De asemenea, această ordonanță propune introducerea unei noi categorii de persoane care au participat la această revoltă populară din 1987 – sigur, moment deosebit, important –, care nu are legătură nici cu Legea nr. 341/2004, și nici cu Legea nr. 42/1990. Dacă se dorește, se poate face o modificare la Decretul-lege nr. 118/1990, unde să se prevadă și alte drepturi pentru cei care au participat la această revoltă populară.

Mai vreau să spun că membrii Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989 au depus deja o propunere legislativă pe conținutul ordonanței date de Guvern, în așa fel încât dacă Guvernul dorește să susțină, în mod special, această categorie o poate face susținând propunerea noastră legislativă pe care deja am înaintat-o. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Doru Ioan Tărăcilă, aveți cuvântul. Vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD nu susține adoptarea Proiectului de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008, emisă de Guvernul Tăriceanu, întrucât aceasta, în primul rând, încalcă în mod grav prevederile Constituției.

## Stimați colegi,

Vă rog să observați că de optsprezece ani se discută în legătură cu drepturile Guvernului de a emite ordonanțe de urgență într-un anumit domeniu. De data aceasta, în anul 2008 Guvernul Tăriceanu și-a adus aminte că în urmă cu douăzeci și unu de ani a avut loc la Brașov o revoltă muncitorească. A considerat că în anul 2008 este o stare excepțională și a dat o ordonanță de urgență. Reamintesc reprezentantului Guvernului prezent astăzi la dezbateri că Grupul parlamentar al PSD a promovat în primul Parlament

al României, sigur sub altă titulatură, atât Decretul-lege nr. 118/1990, în care se regăsesc cei care au participat la revolta din 1987, cât și cei care au participat la Revoluția din decembrie 1989, înscriși în Decretul-lege nr. 118/1990 sau în Legea nr. 42/1990.

Sigur că după o vizită protocolară făcută într-o anumită zonă și pentru a atrage voturi din zona Brașovului v-ați adus aminte de acei muncitori care au fost prigoniți în perioada 1987–1989 și, deși se regăseau în Decretul-lege nr. 118/1990, în loc să propuneți majorarea drepturilor, a facilităților pe care noi le-am creat, v-ați gândit să extrageți din această lege, dar doar pe cei care au participat la revolta de la Brașov, lăsându-i pe toți ceilalți deoparte, toți cei care se regăsesc în prevederile legii întrucât s-au opus regimului comunist în perioada 1947–1989, și să acordați aceleași drepturi care se găsesc în Legea nr. 341/2004 și acestei categorii restrânse, respectiv Brașov, 1987.

A doua chestiune este că Grupul parlamentar al PSD, din momentul în care a văzut că ați introdus, pe furiș, această ordonanță de urgență jenantă prin care recunoașteți drepturi după 21 de ani, a inițiat o propunere legislativă, pe care sper să o susțineți, în care se regăsesc toate drepturile pe care dumneavoastră le-ați menționat pentru cei care au participat la revolta de la Brașov, în cuantumul stabilit de Guvern. Să nu încurcăm două lucruri. Dacă am discutat despre Revoluția din decembrie 1989 și despre recunoștința care ar fi trebuit să fie purtată față de eroii revoluției, indiferent de culoarea politică a celor care sunt prezenți în această sală sau în afara ei, atunci vă adresăm rugămintea să lăsați legea așa cum a aprobat-o Parlamentul, pentru că ea se referă doar la Revoluția din decembrie 1989.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter – microfonul 2 –, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul nostru, domnul senator, vicepreședinte al Senatului, Doru Ioan Tărăcilă, a divulgat de fapt un secret care nu este numai un secret al Grupului parlamentar al PSD, respectiv că nu va mai sprijini ordonanțele de urgență așa-zis politice. Acum care poate fi calificată politică și care nu? Este absolut discutabil. Cred că este una dintre cauzele pentru care această ordonanță de urgență nu a primit votul majorității senatorilor în cele două comisii sesizate în fond.

O altă cauză pentru care nu se sprijină această ordonanță de urgență rezultă din raportul comun depus, adică cei care au anumite drepturi, participanți, eroi și alte categorii la Revoluția din decembrie, perioada 14–21 decembrie 1989, să nu fie amestecați, dacă vreți, cu alte categorii de luptători anticomuniști, pentru că de fapt este vorba despre acest lucru. Eu cred că această categorie care s-a ridicat împotriva regimului comunist în 1987, în plină dictatură comunistă, are dreptul la un regim de recunoaștere asemănător cu al celor care s-au răsculat împotriva regimului în perioada, să spunem, 14–21 decembrie 1989. Ca atare, din aceste cauze, văzând că suntem primă Cameră sesizată, cred că cele două comisii ar fi trebuit să ne aplecăm mai cu grijă asupra acestei inițiative legislative pentru a o corecta. Eu cred că ar fi un semnal deosebit de prost respingerea ordonanței de urgență a Guvernului în materie de recunoaștere a unor merite în perioada răscoalei de la Brașov.

Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului și, ca atare, împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Mai pe scurt, domnule senator.

Din punct de vedere al votului, nu vom vota această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 6/2008, pentru că nu a cuprins și minerii din Motru. Nu se lucrează în mod corect.

Mulțumesc foarte mult.

Ia cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

Mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

Vă rog.

Numai un reprezentat al Grupului parlamentar al PNL. Îmi pare rău.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Chestiunile pe care doresc a le sublinia în fața dumneavoastră sunt două.

Prima este că dacă în cazul revoluționarilor, și am mai vorbit pe această temă, s-au făcut o serie de erori, și putem spune că puțini au fost, mulți au rămas, aici este vorba de un grup foarte restrâns de oameni. Pornesc de aici pentru a arăta a doua subliniere pe care doresc să o fac, anume că această ordonanță nu are niciun fel de conotație politică, pentru că ar urma să beneficieze în mod justificat de această ordonanță, așa cum a arătat și domnul senator Eckstein Kovács Péter, aproximativ 120-130 de persoane. Nu costul celor 120–130 de persoane îl putem invoca, ci, să zicem, caracterul politic al unui act normativ. Este un act normativ corect, pe care Grupul parlamentar al PNL îl va susține.

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Ilie Petrescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În 1981 în municipiul Motru a avut loc o grevă aproximativ de proporția celei de la Brașov. În 1981 a venit conducerea partidului, Emil Bobu, în Motru, au fost sechestrați și au fost aruncate toate mașinile cu pâine care se trimiteau din județele Mehedinți și Dolj. Au fost dați afară din unitățile miniere foarte mulți oameni, care au făcut și pușcărie. Dacă se lucrează cu aceeași unitate de măsură, trebuie să fim corecți și cu acei mineri de la Motru din 1981, unde au fost mobilizate zece județe din zonele învecinate județului Gorj. Erau acțiunile caracterizate de sintagma „Mai mult cărbune țării!” și nu cred că numai luptătorii brașoveni trebuie să beneficieze de această facilitate dată de Guvernul Tăriceanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am tot respectul pentru ceea ce s-a întâmplat și mă închin în fața a ceea ce au făcut oamenii în noiembrie 1987. Fac același lucru și pentru cei care au luptat la Motru, care au avut o atitudine revoluționară. Numai că nu trebuie să încurcăm lucrurile, oameni buni. Avem o reglementare, prin Decretul-lege nr. 118/1990, pentru ceea ce s-a întâmplat și pentru cei 30 și ceva de oameni care sunt la Brașov în perioada noiembrie 1987. Avem, în cealaltă parte, legea care se referă la eroii-martiri, cei care au luptat și unii și-au dat viața în decembrie 1989. Haideți să le luăm și, dacă vrem să recompensăm și să ne arătăm gratitudinea față de acești oameni, să modificăm legea care reglementează, iar dacă veți crede că unii dintre ei nu sunt prinși, foarte bine, aveți posibilitatea inițiativelor legislative. Dar să vină Guvernul cu ordonanță de urgență..., asta chiar că nu o mai înțeleg. Ordonanță de urgență...

## Domnilor,

Vă rog, luați Constituția României și vedeți ce sunt ordonanțele de urgență. Până în momentul de față țara este condusă mai mult prin ordonanțe de urgență decât prin lege. Dumneavoastră atacați instituția fundamentală a statului român. Nicio motivație nu aveți pentru o ordonanță de urgență la ceea ce s-a întâmplat în 15 noiembrie 1989. Absolut niciuna.

Studiați Constituția țării și veți vedea că o încălcați, și mai și susțineți că vreți să faceți nu știu ce. Ce vreți să faceți? Să ne forțați pe noi să votăm împotriva Constituției. Veniți cu ordonanțe de urgență care să reglementeze ce? Și mai vorbea un lider al dumneavoastră de populism?! Să-i spun eu ce populism este acesta. Acesta este populism adevărat, nu că Vasilescu îi apără pe săracii din Botoșani, ci dumneavoastră care apărați...

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Vă consult dacă mai există vreo intervenție. Nu mai este nicio intervenție.

Suntem în fața unei legi ordinare.

Proiectul de lege primit de la Guvern se transformă în proiect de lege de respingere a ordonanței.

Supun la vot proiectul de lege de respingere a ordonanței.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

O rog pe doamna secretar de stat Kibedi Katalin să susțină proiectul de lege. Microfonul 8.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Având în vedere că actul normativ supus aprobării dumneavoastră face parte din categoria ordonanțelor de urgență, aș sublinia câteva aspecte care rezultă, de altfel, și din expunerea de motive care justifică caracterul de urgență al ordonanței.

În primul rând, trebuie să subliniez faptul că pentru cele peste 3.000 de posturi vacante existente la începutul mandatului toate străduințele de a se organiza concursuri cu ritmicitate și celelalte forme pe care le permitea legea au permis doar ocuparea câtorva sute de posturi.

În aceste condiții, în sectorul operativ care asigură, într-adevăr, paza efectivă a deținuților este lipsă de personal de peste 50%. Posturile nici măcar nu sunt repartizate uniform, ci sunt unități penitenciare, mai ales din cele grele, unde cifra de ocupare a posturilor abia se situează la 40%, și atunci trebuiau găsite alte modalități, pentru că s-a făcut o evaluare unde se identifică acele prevederi legale care nu au permis ocuparea cu succes a acestor posturi vacante. Aș aminti aici lipsa posibilității de transfer de la unități care au totuși domeniu similar – respectiv apărare, ordine publică și siguranță națională – și se poate concretiza prin exemplul celui care asigură paza la un arest. De ce nu s-ar putea totuși realiza modalitatea de ocupare a posturilor și prin transfer, după o analiză serioasă?

De aceea, subliniez încă o dată că menirea acestei ordonanțe de urgență a fost de a identifica alte modalități care să asigure totuși un ritm mult mai alert în ocuparea acestor posturi vacante, care înseamnă și a umbla la acele forme care și în avansarea pe grade profesionale asigură înlesniri fără să existe riscul unui detriment în calitatea și profesionalismul funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, luând în discuție ordonanța de urgență, a hotărât să întocmească un raport de admitere. Prezentarea conținutului, pe scurt, al ordonanței a făcut-o doamna secretar de stat. Nu este cazul să vă mai răpesc timpul.

Sunt și o serie de amendamente admise, acceptate de reprezentantul Guvernului, astfel încât vă solicităm să dați votul pentru raportul de admitere, cu modificările care au fost făcute.

În conformitate cu prevederile Constituției, suntem în fața unei legi organice pentru care Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt intervenții? Nu sunt.

Doamna secretar de stat, sunteți de acord cu cele 28 de amendamente făcute de comisie?

Da, domnule președinte. În final, am căzut de acord cu membrii comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Stimați colegi,

Suntem în fața unui act normativ care se înscrie în categoria legilor organice.

Rog secretarii să numere dacă suntem în cvorum.

Nu suntem.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Rog să fie invitați în sală colegii care sunt pe hol. Liderii de grup!

Invit colegii în sală.

La secretariatul tehnic, atât de numeros, avem pe cineva care să facă operațiunea asta?

Vă rog, unul dintre tinerii de acolo să meargă să invite toți colegii în sală.

Suntem 72 în sală, suntem în cvorum. Stimați colegi,

Vă atenționez că suntem în fața unor voturi pe care

trebuie să le dăm și vă rog să nu mai părăsiți sala. Vă rog foarte mult!

Fac un apel la dumneavoastră.

Totuși, este păcat de timp, dacă nu reușim să votăm.

Deci suntem în fața unui raport favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu 28 de amendamente admise și acceptate de Guvern.

Numai 56 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

Proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență se transformă în proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență, cu un articol unic: „Se respinge...”.

33 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 9 abțineri. Niciuna dintre formule nu s-a aprobat.

În consecință, proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență, în forma primită de la Guvern, nu a întrunit numărul de voturi necesar și va fi adoptat tacit.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Domnule secretar de stat Horia Irimia, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a venit.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Horia Ion Irimia** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În perioada implementării acestui program ce vizează reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, am constatat că anumite prevederi ale legislației în vigoare duc la încetinirea programului și la o colaborare puțin îngreunată între parteneri.

După ce am consultat partenerii noștri în derularea acestui program, care sunt autoritățile locale și asociațiile de proprietari, am elaborat acest proiect de lege. Acest proiect de lege vizează o implicare mai mare a autorităților locale, a acelora care doresc să promoveze acest program.

Considerăm că programul are efecte benefice, având în vedere directiva privind eficiența energetică a clădirilor. În cadrul comisiei s-au propus amendamente cu care suntem de acord.

Vă mulțumesc.

Domnul senator secretar Aurel Gabriel Simionescu ne va prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este unul de admitere, cu 7 amendamente admise despre care a făcut vorbire domnul secretar de stat.

Este un raport care a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrie și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Senatul este prima Cameră sesizată și face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Domnul senator Antonie Ștefan. Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am vrut să intervin în ideea susținerii acestui proiect de lege care completează ordonanța de urgență a Guvernului, întrucât existau anumite, să zic așa, lacune în relația dintre cei trei participanți. Chiar dacă ministerul dădea banii și administrația publică locală venea cu cealaltă treime de participare, să zic, se întâmpla ca asociațiile de proprietari să renunțe, să se răzgândească sau din alte motive să nu ducă la capăt acest proiect în care deja erau investite celelalte două treimi financiare.

Cu aceste precizări care vin prin acest proiect de lege, se fixează mult mai clar care sunt obligațiile tuturor și, în final, dacă unul dintre cei trei participanți nu respectă aceste obligații, să zic așa, atunci se prevede, de asemenea, ce despăgubiri trebuie să plătească sau ce se întâmplă în cazul în care se retrage sau renunță la finalizarea acestui proiect.

Deci suntem pentru acest proiect de lege și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Suntem în fața unui act normativ care se înscrie în categoria legilor ordinare, a unui raport favorabil, cu 7 amendamente admise.

De acord cu amendamentele, domnule secretar de stat?

Da.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în fază unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții „Palatul Parlamentului”. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este aici.

Domnule secretar de stat Horia Irimia, microfonul 10.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect se referă la obiectivul de investiții „Palatul Parlamentului”, clădire în care ne aflăm astăzi.

Este o situație specială, de aceea este nevoie de această reglementare specială, mai ales în ceea ce privește necesitatea realizării recepției obiectivului la stadiul fizic existent, necesitatea constituirii cărții tehnice a construcției. Toate aceste aspecte dau posibilitatea ca, după efectuarea recepției, să poată să intre într-o situație de normalitate pentru a se putea gestiona de către investitor.

În cadrul discuțiilor din comisie s-au făcut amendamente, amendamente cu care suntem de acord.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar Simionescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule președinte,

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu opt amendamente. Cele mai multe dintre ele sunt amendamente tehnice și au fost discutate în comisie în prezența domnului secretar de stat.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

Este o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenții, vă rog.

Cu o singură precizare: legea are caracter ordinar, și nu organic. Ați zis organic. Sau poate mi s-a părut mie.

Nu sunt intervenții.

Guvernul este de acord cu cele opt amendamente admise.

Stimați colegi, intrăm pe o suită de voturi finale.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alin. (1) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Stimați colegi, este o lege organică. A fost respinsă la vot. Și raportul, și proiectul de lege... Raportul a fost favorabil.

Vom relua votul în ședința din 21 aprilie anul curent.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să trec la punctele 20 și 21, și am să vă explic de ce: întrucât nu mai avem cvorum în sală, putem derula numai procedura de dezbatere.

Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Inițiatorii sunt prezenți?

Se susține?

Dacă nu se susține, îl invit pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan.

Vă rog.

Microfonul 3.

Domnul George Sabin Cutaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În numele colegei mele, pentru că este vorba de doamna deputat, vă rog frumos s-o amânăm, pentru că trebuia s-o sun. Dânsa este la Camera Deputaților. Din păcate, ați trecut de la punctul 10 la punctul 20 și nu am avut timp. Eu sun în acest moment, nu e nicio problemă, dar rugămintea mea este să discutăm punctele 18 sau 19, care sunt tot pe procedură de dezbatere.

Nu, nu... Mai avem numai două pe procedură de dezbatere: punctele 20 și 21.

Și punctul 9!

Punctul 9 l-am discutat, nu vă supărați.

Trecem la punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Sunt două inițiative identice, ca denumire. Aici inițiator este PSD.

Se susține? Avem colegi care să poată susține? Nu sunt colegi senatori.

Avem raport comun întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru egalitatea de șanse.

Domnule președinte Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să prezentați raportul la propunerea legislativă de la punctul 21 din ordinea de zi, inițiativă PSD, unde avem raport comun adoptat de două comisii.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Luând în dezbatere propunerea legislativă, comisiile au analizat și au adoptat un raport de respingere bazat pe motivarea că indemnizația pentru creșterea copilului este o prestație de asistență socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarității.

Comisiile au adoptat un raport de respingere, pe care îl supunem aprobării plenului Senatului.

Mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului este prezent?

Vă rog – microfonul 10 –, aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

**Doamna Cristina Ancuța Pocora** _– secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a rezultat și din dezbaterile din comisie și cum a motivat și președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, Guvernul nu poate susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Avem un raport de respingere cu care este de acord și Guvernul.

Votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 21 aprilie anul curent.

Pentru săptămâna viitoare... Rog secretariatul să fie atent, să rețină că luni vom da votul pe legi organice. În momentul în care am făcut apelul și am strâns cvorumul de vot, oprim orice discuție și intrăm direct pe votul de legi organice, pentru că domnii senatori au început campania electorală și nu mai reușesc să fie prezenți. Facem apelul, iar după cinci minute părăsesc sala.

Pe cale de consecință, stimați colegi, ne oprim aici cu programul legislativ. Nu mai avem forța votului pentru legi organice. Obligatoriu, trebuie să avem cvorum de lucru.