Ion Hadârcă

## Onorat Senat,

Îmi pare rău că este cam precipitată această dezbatere, dezbaterea unui act legislativ extrem de important pentru știința română.

Am participat cu deosebit interes și persuasiune la dezbaterile din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ale prezentei legi a Academiei Române. În urma tuturor sugestiilor, corelărilor și inserțiilor admise, pot constata cu satisfacție că, în consecință, avem elaborat un act legislativ de mare importanță, de importanță academică, legislativă, menit a marca, fără exagerare, un jalon istoric în destinul Academiei, al științei și culturii naționale române.

În mod special m-aș opri asupra impactului benefic de completare a art. 3 din prezentul proiect, care, în varianta finală, acceptă unanim următoarea formulare: „Academia Română are în structura sa secții de specialitate, precum și filiale teritoriale în Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.”

și (1[1] ) „Academia Română poate înființa și alte filiale în țară și în afara granițelor țării.”

Completarea aceasta este necesară în contextul extinderii cooperării științifice bilaterale dintre Academia Română și Academia de Științe din Republica Moldova, cooperare care are o evoluție eficientă și ascendentă în dezvoltarea relațiilor științifice la nivel regional, european și internațional, inclusiv pentru oferirea unor performanțe/platforme sustenabile în crearea și consolidarea parteneriatelor de participare diverse la programe de cercetare științifică și tehnologică.

Dintre ultimele acorduri prestabilite în acest context sunt de menționat cel puțin două: Memorandumul de cooperare tehnologico-științifică între Academia de Științe a Republicii Moldova și Academia Română în cadrul Programului Uniunii Europene de cercetare și inovare „Orizont 2020” de la 28 noiembrie 2014 și, cel mai recent, Acordul de colaborare

științifică dintre Academia de Științe a Republicii Moldova și Academia Română, din aprilie anul curent.

Cu sprijinul și ajutorul colegilor din România, Academia de Științe din Republica Moldova a instituit în cadrul, subliniez, în cadrul Oficiului Român pentru Știință și Tehnologie de la Bruxelles (ROST) un propriu oficiu, denumit Oficiul Moldovei pentru Știință și Tehnologie, MOST, prescurtat. Datorită acestui factor, segmentul de cercetare științifică estică moldo-român și-a sporit vizibilitatea în Europa.

Extinderea uzanțelor art. 3 oferă o mai amplă implicare a Academiei Române în activitățile curente ale instituției, în special celor din Republica Moldova și Ucraina. Actualmente, în Republica Moldova sunt 10 membri, membri activi ai Academiei Române, iar în Ucraina doi membri, per total 12. I-aș menționa pe câțiva dintre ei care au notorietate internațională: același Ion Tighineanu, George Duca, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Vasile Tărâțeanu, Alexandrina Cernov de la Cernăuți și alții. În total, ei toți pot fi implicați în activitățile... în activitatea filialei de la Chișinău, promovând astfel programe, valori culturale românești și alte activități de pe agenda Academiei Române.