Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 18 iunie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 72.

Ședința plenului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Marian Pavel și de domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt.

Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului – ora 16.00, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Daniel Andrușcă, piesă de mobilier în minister. Incompetența falimentează România!”, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; de la ora 18.00 la 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Domnul Șerban Nicolae, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propun o mică modificare în programul de lucru de astăzi. După primul punct înscris pe ordinea de zi, respectiv moțiunea simplă depusă de un grup de senatori privind situația din economie, vă rog să fiți de acord să suspendăm ședința timp de cinci minute, timp în care vom avea o ședință a Comitetului liderilor, pe care, cu această ocazie, îi invit după paravan, foarte scurt. E o chestiune de organizare administrativă în interiorul Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Cu această completare solicitată de domnul Șerban Nicolae, supun aprobării programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Vă rog să-mi permiteți să prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2018 pentru modificarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate – procedură de urgență;

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991, modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990, precum și modificarea și completarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;

3. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

4. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;

5. Legea privind acordarea biletelor de valoare;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2018 pentru modificarea unor acte

normative din domeniul protecției mediului – procedură de urgență;

7. Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;

8. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local;

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi, Începând de astăzi demisionez din Grupul Partidului Național Liberal și voi activa în Grupul ALDE. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Continuăm. La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 18 iunie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 105

alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Dacă există inițiator prezent?

Domnule Șerban Nicolae, sunteți inițiator.

Mulțumesc, domnule președinte. Eu am o listă incompletă.

Stimați colegi,

Vă rog să susțineți procedura de urgență, așa cum am susținut toate solicitările în acest sens.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) și (4) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (b325/14.06.2018). Domnul Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere legislativă a mai trecut o dată prin Parlament. Noi suntem Camera decizională. Ea a fost adoptată cu procedură de urgență la Camera Deputaților. Vă rog să fiți de acord să susținem procedura de urgență și la Senat.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Vă precizez că avem la balcon un grup de elevi, clasele V–VIII, din orașul Cugir, județul Alba, invitații domnilor senatori Salan Viorel și Breaz Daniel.

Bun venit la Parlamentul României!

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Daniel Andrușcă, piesă de mobilier în minister. Incompetența falimentează România!”, inițiată de un număr de 35 de senatori, conform art. 163 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului. Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura.

Nu sunt.

Constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și îl invit la microfon pe domnul senator... Cine prezintă moțiunea?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Burlacu, Burlacu.

Domnul senator Burlacu, da? Microfonul central.

## **Din sală:**

Bulacu!

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bulacu Romulus.

Îmi cer scuze, domnul senator Bulacu Romulus! Microfonul central.

## **Domnul Romulus Bulacu:**

Dragi colegi,

În an centenar, economia țării este în impas. Fără viziune, fără reguli, fără strategii, actuala economie de piață este o barcă în derivă. Dar Guvernul PSD–ALDE își continuă activitatea pe două tipuri de economii: cea prezentată public, pe canalele media obediente, și cea reală, resimțită în buzunarele fiecărui roman. Cu toate avertismentele, acțiunile deplasate continuă. O inflație scăpată de sub control, un buget golit de promisiuni tot mai greu de onorat, companii de stat lăsate fără bani de investiții și datorii externe _in crescendo_ . Incompetența falimentează România!

## Domnule ministru,

La cinci luni de când ați fost învestit în funcția de ministru al economiei nu observăm progrese în ceea ce privește

soluționarea problemelor portofoliului administrat. Dacă e să fim cinstiți, nici pe dumneavoastră nu v-am observat.

Mai mulți operatori economici din subordinea ministerului pe care îl conduceți necesită supervizare atentă, având în vedere că se află în dificultate și într-o perioadă de transformare, la sfârșitul căreia fie pot să își redobândească statutul de întreprinderi fanion ale economiei românești, fie pot să dispară pentru totdeauna din peisajul economic. Sunteți direct responsabil pentru succesul sau eșecul acestei perioade de tranziție în ceea ce privește companiile cu probleme financiare.

În ceea ce privește activitatea dumneavoastră, domnule ministru Andrușcă, în fruntea ministerului, aceasta poate fi catalogată drept una catastrofală. Rolul dumneavoastră este unul pur decorativ, iar gradul de mobilizare este limită către zero.

## Domnule ministru,

Sunteți o frână pentru domeniul economic! Încă din vara anului trecut trebuiau promovate trei legi pentru guvernarea PSD..., pentru care guvernarea PSD și-a asumat responsabilitatea prin programul de guvernare: Legea redevențelor, Legea minelor și Legea apelor minerale. Ați reușit, domnule ministru, să blocați toate aceste trei legi, pentru că nu vă pricepeți! Ne-am dat seama că sunteți paralel cu domeniul economiei încă de la momentul audierii dumneavoastră din Parlament, cu ocazia învestirii în funcție. De cinci luni avem confirmarea acestui fapt zi de zi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumim domnului senator Bulacu Romulus. Înainte de a trece la dezbaterea moțiunii, vreau să vă precizez că la balcon se află un număr de 9 primari din județul Mureș, invitații domnilor senatori Novák Csaba și Császár Károly Zsolt.

Bun venit la Parlamentul României!

Stimați colegi, pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului de astăzi, 18 iunie 2018, de ora 16.00, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupuri parlamentare: pentru punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului, 15 minute; dezbateri pe grupuri parlamentare, 45 de minute, repartizate după cum urmează:

- Partidul Social Democrat: 23 de minute;

- Partidul Național Liberal: 10 minute;

- USR: 4 minute;

- ALDE: 3 minute;

- UDMR: 3 minute;

- senatori fără apartenență la grupurile parlamentare:

- 2 minute.

Total: 45 de minute.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Daniel Andrușcă, pentru prezentarea poziției sale față de moțiunea simplă depusă de Partidul Național Liberal și USR.

Vă rog, microfonul central, domnule ministru.

## **Domnul Dănuț Andrușcă** – _ministrul economiei_ **:**

Domnule președinte de ședință Țuțuianu, Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să încep prin a cere scuze pentru că timpul de lucru al Senatului este ocupat astăzi cu dezbaterea acestui text, în fapt o compunere de interpelări, nu o moțiune.

Dacă inițiatorii acestui demers erau realmente preocupați de subiectele pe care le ridică în cadrul acestei moțiuni, puteau să interpeleze Ministerul Economiei și îi asigur că primeau deplina noastră cooperare. De altfel, senatorii PNL și USR nu s-au sfiit în alte condiții să ia la întrebări Ministerul

Economiei, dovadă cele 14 interpelări formulate până în prezent de senatorii PNL și USR, toate primind răspunsuri.

Totodată, vreau să vă cer scuze pentru că nu i-am găsit nici pe Daniel, nici pe Dorel Andrușcă, așa că azi în fața dumneavoastră am venit eu, Dănuț Andrușcă, în semn de respect și de bună-credință, pentru a discuta subiecte serioase și importante pentru România și economia românească.

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi folosi prilejul acestei interpelări extinse, pentru că, repet, nu este o moțiune, pentru a informa Senatul României și întreaga opinie publică în legătură cu starea economiei românești și cu activitatea Ministerului Economiei.

Referitor la economia românească, încep prin a vă furniza o informație făcută publică săptămâna trecută chiar de către Eurostat: „România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. Creșterea anuală a producției industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din Uniunea Europeană. Totodată, România a înregistrat și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale, +2,1%.”

Cu alte cuvinte, industria, motorul economiei românești, funcționează și funcționează chiar bine, sustenabil. O altă informație importantă pe care trebuie să o aveți în vedere este că România a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a numărului de angajați, în primul trimestru din 2018, o creștere cu 1,9%.

Cabinetul Dăncilă este o echipă unită care pune în aplicare programul de guvernare și care reușește să obțină rezultate certificate de către forurile economice internaționale. Știu, toate astea nu sunt vești bune pentru cavalerii apocalipsei economice din opoziție, dar realitatea bate propaganda.

Iată cum arată această realitate, recunoscută la nivel internațional. Atât Fondul Monetar internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1%, și se apropie din ce în ce mai mult de estimările din programul de guvernare. Deciziile adoptate în acest an, dintre care vreau să enumăr doar două foarte importante: înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și simplificarea legislației achizițiilor publice, sunt elemente de natură să încurajeze investițiile.

În acest context, vreau să fac referire și la Fondul Suveran de Investiții. Vă pot spune că Ministerul Economiei participă cu patru societăți la acest proiect extrem de important pentru dezvoltarea României. Este vorba despre Cupru Min, IAR, Societatea Națională a Apelor Minerale și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor. Despre fondul suveran se poate discuta mult, dacă interlocutorul este de bună-credință. Având în vedere faptul că reprezentanții opoziției au o părere deja formată în legătură cu acest subiect, aleg să mă adresez opiniei publice.

În ceea ce privește combinatul siderurgic de la Galați, procedura de vânzare a acestui obiectiv este în faza incipientă și se desfășoară de către ArcelorMittal în conformitate cu anumite cerințe ale Comisiei Europene. În conformitate cu prevederile contractului de privatizare, aflat încă în derulare, ArcelorMittal nu poate vinde acțiunile către un terț decât după aprobarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, care reprezintă statul român în această procedură.

La nivelul instituțiilor statului român implicate în acest proiect se desfășoară analize privind modalitatea de realizare a investițiilor asumate de ArcelorMittal și de respectare a tuturor obligațiilor asumate prin contractul de privatizare. În acest context, aspectele privind investițiile și modernizările efectuate de ArcelorMittal se analizează de către instituțiile statului, în conformitate cu prevederile contractului de privatizare și obligațiile asumate de ArcelorMittal.

Vânzarea combinatului de la Galați se va realiza în conformitate cu prevederile legale din România și cu cerințele Comisiei Europene, iar tranzacția se va efectua sub monitorizarea Comisiei Europene și cu implicarea, în mod activ, a instituțiilor statului român cu competențe în acest domeniu.

Interpelarea pe care o discutăm azi face referire și la Transelectrica, cu o serie de acuzații alarmiste pe care vreau să le demontez. În primul rând, în ceea ce privește bonusurile pentru directorat și Consiliul de supraveghere, până la acest moment nu au fost onorate cererile membrilor Consiliului de supraveghere și ale directoratului pentru valorificarea componentei variabile constând în bonusuri de performanță în funcție de rentabilitatea acțiunilor.

Domnule ministru, rugămintea este să încercați să...

Da.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...finalizați intervenția.

## **Domnul Dănuț Andrușcă:**

Nu aș vrea să închei răspunsurile mele de astăzi fără să fac referire și la un domeniu important al Ministerului Economiei despre care inițiatorii demersului de azi au amintit abia în treacăt: sectorul industriei de apărare.

Ministerul Economiei are în coordonare și sub autoritatea sa Compania Națională „Romarm”, cu cele 15 filiale ale sale. Am reușit în acest an să facem aplicabile prevederile Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, reușind să autorizăm și să înscriem în registru un număr de 22 de operatori economici cu capital integral și majoritar de stat și un număr de 12 operatori economici cu capital privat.

Având în vedere volumul mare de investiții care trebuie realizat la operatorii economici cu capital de stat, în anul 2018, prin bugetul Ministerului Economiei, aceștia beneficiază de fonduri pentru investiții necesare modernizării și retehnologizării fluxurilor de producție în valoare de 69 de milioane de lei. Este cea mai mare sumă de bani alocată modernizării și retehnologizării industriei de apărare din ultimii ani.

Pentru protecția socială a personalului muncitor, în anul 2018, care lucrează în societățile cu capital de stat, s-au alocat de la bugetul Ministerului Economiei pentru aceștia peste 35 de milioane de lei; banii pentru nucleu au început deja să fie plătiți operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare. Ministerul Economiei, prin operatorii economici din industria națională de apărare, participă activ la programele esențiale de înzestrare a armatei României, astfel:

– la Programul național de interes strategic, transportor blindat pentru trupe 8x8;

– la Programul național multianual „Dezvoltarea capabilităților tehnice și operaționale ale aeronavei IAR 99”;

– Programul național elicoptere de transport multirol și de atac, programe de înzestrare esențiale, destinate să asigure interesele de securitate ale statului român, integratorul acestor programe fiind societatea IAR Brașov.

Dați-mi voie să vorbesc și de Șantierul Naval 2 Mai – Mangalia...

Domnule ministru, iertați-mă...

...un obiectiv deosebit de important...

Iertați-mă, ați ieșit din timpul alocat și rugămintea este să scurtați...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...de tot intervenția.

## **Domnul Dănuț Andrușcă:**

Am reușit ca în două luni să deblocăm o situație care trena din decembrie 2017, iar la finalul lunii martie am anunțat acordul în ceea ce privește parteneriatul cu Damen. De atunci și până acum, echipa Ministerului Economiei a purtat negocieri cu partea olandeză pentru a definitiva contractul de societate mixtă, condițiile și termenii asocierii. Aceste negocieri nu au fost deloc simple și nu au fost lipsite inclusiv de încercări de sabotaj.

Doamnelor și domnilor senatori,

În final, pentru că semnatarii interpelării mi-au atacat activitatea profesională din trecut, vă rog să-mi permiteți să demontez câteva dezinformări.

La Arad, în calitate de administrator special, m-am luptat cu grupurile de interese atât de la nivelul local, cât și la nivel...

Domnule ministru, rugămintea este să încheiați, că ați depășit. Da?

În ceea ce privește Cupru Min, în intervalul de timp în care am fost administrator special, compania a avut un record de producție a concentratului de cupru, în anul 2016, iar, în urma rezultatelor economico-financiare, compania a fost scoasă de sub administrare specială și a devenit una dintre cele mai profitabile companii din portofoliul Ministerului Economiei.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc mult, domnule ministru.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Procedură.

Doamnelor și domnilor senatori... Vă rog, domnule Băsescu. Microfonul central. Procedură.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că ați stabilit timpii și ați dat domnului ministru 15 minute, i-au trebuit 30 de minute de vorbă, din care nu s-a înțeles nimic. Asta arată că moțiunea este îndreptățită, iar un ministru care nu reușește să concentreze în 15 minute ce are de spus chiar e incompetent.

Ca atare vă rog să-i tăiați timpul de răspuns de după dezbateri.

Pentru ca să fie toată lumea lămurită, sunt 17 minute și 20 de secunde, după cronometru. Și a avut 15 repartizate.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare asupra moțiunii.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, îl invit la microfonul central pe domnul senator Marin Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Opoziția mai bifează astăzi o moțiune depusă la Senat. De fapt, nu suntem în fața unei moțiuni, ci în fața unui atac

politic gratuit și iresponsabil. Șeful politic al PNL, domnul Orban, i-a îndemnat pe PNL-iști să pună mâna pe par împotriva PSD, ceea ce dânșii au și executat chiar și în această pseudomoțiune. Textul moțiunii nu este altceva decât un pretext pentru un atac politic la Cabinetul Dăncilă.

Inițiatorii au făcut în textul moțiunii un ghiveci în care au amestecat fondul suveran cu întrebări despre subiecte care nu au legătură cu activitatea Ministerului Economiei, folosind dezinformări și încercând să creeze neîncredere în actul de guvernare. Textul pe care l-au propus senatorii de la PNL și USR este unul nesimțit, prin titlu, și mincinos, prin conținut. De la cei care se bat în piept cu politica bunului-simț și se laudă cu un alt mod de a face politică parcă așteptările erau mai mari.

Adevărul privind situația economică din România este cel pe care îl relevă statisticile: producția industrială crește și numărul de angajați crește.

Poate că aceste fapte nu sunt pe placul opoziției, dar „ghinion”, așa cum ar spune o personalitate bine cunoscută Domniilor Lor.

Stimați colegi, în ceea ce privește activitatea Ministerului Economiei, aceasta a fost una susținută în vederea implementării programului de guvernare. Pentru informarea corectă a dumneavoastră, iată câteva dintre lucrurile pe care inițiatorii moțiunii nu le-au spus despre activitatea Ministerului Economiei.

De la începutul anului și până în prezent, Transelectrica a punctat, printre altele, câteva realizări:

– a obținut un grant de 27 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru construirea liniei de 400 KV Cernavodă–Stâlpu;

– a finalizat și a pus sub tensiune linia de 400 KV de interconexiune cu Serbia–Reșița–Pančevo, după patru ani de lucrări și blocaje;

– a demarat procedura de înlocuire a sistemului informatic de conducere operativă a sistemului energetic național, aflat de ani de zile într-o stare avansată de uzură tehnică și morală.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Țapu-Nazare Eugen.

Microfonul central.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

## Mulțumesc.

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

## Domnule ministru al economiei,

Astăzi ne aflăm în fața dezbaterii moțiunii simple cu privire la situația deplorabilă în care se află economia românească din cauza politicilor dezastruoase adoptate de actuala coaliție de guvernare PSD–ALDE în acest domeniu și puse în practică de cel mai manevrabil dintre miniștrii acestui cabinet, domnul Andrușcă.

Cu nonșalanță, liderii PSD–ALDE, domnule ministru Andrușcă, vă folosesc pentru a încălca legitățile economice, cu scop mizerabil, și anume acela de a îneca industria României și de a omorî potențialul economic al României, respectiv potențialul acestei economii autohtone, în picăturile de ploaie răsăritene.

Domnule ministru, știm că de la ruși vine ploaia, iar noi, liberalii, vom lupta cu toate armele democratice pentru ca românii să nu mai fie obișnuiți, cuminți, să stea să-i ude până-n dinți.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În campania electorală care a precedat alegerile generale din decembrie 2016, Partidul Social Democrat a promis, în ceea ce privește mediul de afaceri din România, adoptarea la 1 iulie 2017 a unui cod economic, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2018, prin care să fie grupată legislația economică și care să includă: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea evaziunii fiscale, Legea societăților comerciale etc., în maximum 500 de pagini. Această promisiune electorală

nu a fost îndeplinită. În schimb, a fost adoptată așa-zisa „revoluție fiscală”, care a generat numai probleme mediului de afaceri.

Domnule ministru Andrușcă, de ce întârziați adoptarea Codului economic? Nu ați primit încă traducerea din limba rusă în limba română? Sau, dacă ați primit-o, sunteți la stadiul traducerii din limba română în limba română?

Care sunt acțiunile concrete întreprinse de Ministerul Economiei și promise mediului de afaceri din România pentru asanarea legislației economice, prin simplificare, deschidere, transparență, stabilitate, predictibilitate și respect?

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Programul de guvernare economică a țării noastre însușit de PSD–ALDE, chipurile gândit strategic de domnii Dragnea și Vâlcov, în realitate a fost doar tradus de aceștia din rusă în română. Așa se explică noianul de măsuri dezastruoase pentru industria și economia României, adoptate în timpul actualei guvernări PSD–ALDE. Numai cei ce și-au găsit necesarul de anticorpi din laptele sovietic se pot ferici din a face rău propriei națiuni.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senatul României va vota pentru adoptarea moțiunii simple cu titlul „Daniel Andrușcă, piesă de mobilier în minister. Incompetența falimentează România!”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al USR, are cuvântul doamna senator Silvia Dinică.

Microfonul central.

## Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

## Domnule ministru,

La audierile de la începutul anului ați promis că veți dezvolta economia românească.

A doua propunere, vă citez, va fi pentru „crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite”. Ați adăugat: „o a treia viziune este pentru susținerea tuturor producătorilor” și ați sugerat jurnaliștilor să nu mai pună întrebări și să citească programul de guvernare.

## Domnule ministru,

Vă aflați de cinci luni în fruntea ministerului și ne-ați oferit foarte multă tăcere și nu ați comunicat niciun fel de rezultate.

Aș dori să-mi răspundeți la câteva întrebări despre proiecte importante ale ministerului pe care-l conduceți. În primul rând, Legea redevențelor. Ne-ați promis că la sfârșitul lunii februarie va fi gata Legea redevențelor. Nu erați sigur dacă o trimiteți către Guvern sau către Parlament. De atunci și până azi nu s-a mai întâmplat nimic. Astăzi însă ne-ați spus că vor fi stabilite cuantumurile redevențelor prin legi specifice.

Prin urmare rămâne în continuare un proiect cu multe necunoscute. România pierde bani și resursele noastre nu sunt protejate. Deci vă întreb: când vor fi gata aceste modificări pentru a stabili cuantumul redevențelor?

În al doilea rând, Șantierul Naval Mangalia. Presa a anunțat vineri un nou protest al angajaților Șantierului Naval Mangalia. Deși construcția de drumuri și autostrăzi nu merge bine deloc, v-ați hotărât că veți putea construi bărcuțe și fregate. Știm cu toții cât de prost administrator este statul, cu atât mai puțin probabil să se descurce în cazul unei companii cu datorii uriașe. Care sunt soluțiile dumneavoastră la solicitările angajaților?

În al treilea rând, proiectul BRUA. Conducta BRUA este una dintre cele mai mari investiții ale Transgaz și un proiect esențial pentru securitatea și independența energetică a României. Transgaz are nevoie de bani pentru proiectul BRUA. Ați ignorat această solicitare și ați lăsat compania fără bani de investiții. Ați decis că e nevoie să vireze 90% din profit la bugetul de stat.

Vă întreb: cum va realiza în aceste condiții compania acest proiect?

Vă mulțumesc. Mergem mai departe.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, îl invit la cuvânt pe domnul senator Ion Hadârcă.

Microfonul central.

Domnule președinte al Senatului, Onorat prezidiu, Onorat Senat,

Domnule ministru,

Dacă ar fi să ridiculizăm formularea stângace a moțiunii – ceea ce nu e în natura mea să o fac –, ar fi să-mi exprim nedumerirea despre cum poate o piesă de mobilier să manifeste incompetență și chiar să falimenteze ceva.

Citez: „În an de centenar, economia țării este în impas. Fără viziune, fără reguli, strategii, fără economie, actuala economie de piață este o barcă în derivă.” În primul rând, precizăm, Anul Centenarului Marii Uniri se scrie, de obicei, de regulă, cu majusculă.

Cât privește programul de guvernare PSD–ALDE, place ori nu place opoziției fără guvernare, fără program, alianța de guvernare există, are program și are strategii.

Cât privește barca în derivă, privind mai atent la ceea ce se întâmplă în rândurile opoziției, se creează impresia că deriva amenință periculos cu totul alte bărci.

Ca să vorbim mai detașat, ar trebui să renunțăm la atacurile la persoană, care nu aduc niciun beneficiu nimănui, fiind de importanță minoră, și să ne orientăm spre acceptarea unor adevăruri evidente.

Indicii economici ai anului 2017 arată o creștere economică de circa șapte procente și, evident, contribuția Ministerului Economiei nu este una de neglijat în acest context.

Apropo, vorbim de un ministru instalat doar de câteva luni în fruntea unui minister care a moștenit toate tarele de decenii ale ministerelor precedente.

## Domnilor senatori,

În calitatea mea de membru al Comisiei comune pentru integrarea europeană a Parlamentului României și Republicii Moldova, am participat săptămâna precedentă, la Chișinău, la cea de-a 7-a reuniune a comisiei. În cadrul numeroaselor dezbateri în comisiile parlamentare, la Ministerul Economiei, Guvernul Republicii Moldova, s-a constatat rolul deosebit al Guvernului Republicii..., Guvernului României, în special al ministrului economiei române, în procesul de accelerare a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pe calea stimulării unor direcții economice și de investiții importante oferite prin parteneriatul părții române în diverse ramuri ale economiei Republicii Moldova.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul senator Császár Károly Zsolt. Microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu, nu, nu este.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu? ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Așa mi-a făcut semn.

Domnul Antal István Loránt. Ați dat un alt nume la secretariat.

Vă rog.

## **Domnul Antal István Loránt:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi, colege, senatori, Stimate domnule ministru,

Am citit cu mare atenție moțiunea simplă, având un titlu destul de neinspirat, după părerea mea, dar totuși cred că e bine-venită.

Moțiunea, în general, este un act democratic prin care opoziția din Parlament poate să aducă critici Guvernului, în general, sau reprezentanților acestuia și considerăm că prin astfel de inițiative putem avea dezbateri clare despre realitățile din România.

Analizând cu mare interes documentele care, fără doar și poate, prezintă o situație generală a companiilor de stat destul de sumbră, sortite eșecului, chiar mai mult, falimentului, documentul vorbește de probleme de genul Oltchim – vreau să vă informez că societatea a intrat în insolvență în 2013, sub un guvern din care a făcut parte și PNL, printre altele, semnatar al moțiunii – sau de ArcelorMittal Galați, o altă companie imensă, dar – atenție! – una privată, unde pârghiile de intervenție ale ministerului, destul de limitate.

Bineînțeles că actul ne amintește și de FSDI, despre care vreau să subliniez – încă nu este un fond funcțional, deci ar fi bine să așteptăm, să avem răbdare pentru obținerea efectelor scontate.

## Stimați colegi,

Este adevărat faptul că domnul ministru Andrușcă nu este un campion la comunicare. Este adevărat că nu a informat destul opinia publică, dar trebuie să avem în vedere că Ministerul Economiei este un mastodont și cred că rezolvarea problemelor înșirate în moțiune în cinci luni de zile ar fi fost imposibilă.

Suntem de acord că avem nevoie de direcții clare de dezvoltare, avem nevoie de strategii economice reale, care să fie în interesul tuturor, al populației, până la urmă. Și, da, suntem de acord că e loc de mai bine, dar totuși haideți să lăsăm ministerul și să-și facă treaba ministerul, iar după cel puțin un an să invităm la raport.

UDMR nu va vota moțiunea.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare – da? –, domnul senator Ionașcu.

Dacă mai există din partea acestor senatori vreo înscriere la cuvânt?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu.

## Nu.

În aceste condiții, aveți două minute la dispoziție, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să mă adresez domnului ministru.

Stimate domnule ministru,

Credeam că în această prezentare în fața Senatului României ne-ați fi spus câte ceva de strategia din domeniul gazelor naturale, din domeniul energiei electrice.

În Senatul României, aici, acum câteva luni a fost o discuție despre exploatarea gazului metan din Marea Neagră. Ne așteptam ca să ne spuneți de la această tribună cum veți extinde dumneavoastră rețelele de gaz metan în România, astfel încât Senatul României să nu mai pună în discuție o chestiune care este aparent ridicolă – lemnele de foc.

Mă așteptam să spuneți că vom produce îngrășăminte chimice în România pentru agricultura noastră. Sunt dintr-un oraș unde combinatul chimic, unul dintre cele mai mari din țară, ruginește, iar noi importăm îngrășăminte chimice.

Am fost sincer deranjat de afirmația unor cetățeni dintr-o suburbie a unui oraș din Moldova, care spuneau: „Domnule senator, pe banii mei, în țara mea, cu energia României, eu nu pot să acced la rețelele de energie electrică!”

Tot aici a fost discuția – și aveți ANRE-ul în subordinea dumneavoastră – că veți obliga furnizorii de energie electrică să dea acces liber la gospodăriile cetățenilor. Nu ne-ați spus nimic de aceste lucruri, domnule ministru. Cred că nu este târziu nici acum să ne spuneți. Eu încă mai aștept și, probabil, și cetățenii din orașul meu care vor să se redeschidă combinatul chimic din Slobozia și, bineînțeles, cei din orașul din Moldova de care vă spuneam.

Vă mulțumesc. Susținem moțiunea de cenzură.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, are cuvântul domnul senator Florin Cîțu. Microfonul central.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că domnul președinte Băsescu a avut o idee bună. Trebuia să se oprească totul imediat după ce a citit ministrul răspunsul la moțiune, pentru că ne-am clarificat.

Dar totuși am ascultat ce a avut de spus domnul ministru și am auzit câteva cifre – vorbim de economie –, câteva cifre pe care nu le regăsesc la INS. Și mă refer, în primul rând, la creșterea economică. M-am dus după aceea – a vorbit domnul ministru – și m-am uitat pe site-ul INS și este așa cum știam. În primul trimestru, față de trimestrul IV din 2017, economia a stagnat, traducere: creștere economică zero. Acum rămâne întrebarea să vedem cât din această creștere economică zero revine industriei, că am înțeles că industria a avut cea mai mare contribuție. Cât din zero este al industriei vom vedea.

Ați vorbit despre foarte multe cifre, totul este bine și frumos, n-ați spus nimic de inflație. România, cu o creștere economică similară cu cea din 2016, când aveam deflație, prețurile scădeau, astăzi are cea mai mare rată a inflației din Europa. Lucrurile sunt diferite – nu? – la câțiva ani diferență. În același timp, am o nedumerire, pentru că sunteți ministru și ministrul Guvernului Dăncilă, referitoare la Ordonanța nr. 109. Pentru că în decembrie 2017, dumneavoastră și coaliția PSD–ALDE ați aprobat ca 94 de companii, printre care multe din ministerul portofoliului dumneavoastră, să nu se mai supună acestei ordonanțe, guvernanțe corporative. În februarie 2018, Curtea Constituțională a spus că acest lucru este neconstituțional. Și avem o primă întrebare: cum sunt aceste companii administrate astăzi, se respectă ce a spus Curtea Constituțională sau nu, respectăm Constituția sau nu? Asta este prima întrebare.

Și aș mai avea o întrebare. În iunie 2018, ați votat Legea de instituire a Fondului Suveran de Investiții. Și aici avem două lucruri care se bat cap în cap și sunt referitoare la 109. Ne spuneți că membrii Consiliului de supraveghere sunt desemnați de Adunarea generală și în conformitate cu Ordonanța nr. 109, iar mai jos ne spuneți că, prin derogare de la Ordonanța nr. 109, cu modificările și completările ulterioare, primii membri ai Consiliului de supraveghere se numesc temporar prin ordin al ministrului finanțelor publice. Domnule, când respectăm... Ce facem cu Ordonanța asta nr. 109? Cum respectăm Constituția? O respectăm? N-o respectăm? Cine decide? Văd că, chiar și aici, în Fondul Suveran de... la instituirea acestui fond suveran lucrurile se bat cap în cap. Curtea Constituțională a fost foarte clară – Ordonanța nr. 109 se aplică companiilor de stat, nu există niciun fel de semn de întrebare. Nu? Ce spune Curtea – eu așa am înțeles: este obligatoriu și trebuie respectat, dar văd că în legile pe care le aprobați dumneavoastră companiile pe care... care sunt în subordinea dumneavoastră nu respectă acest lucru. Dacă ați putea să-mi răspundeți ce faceți cu Ordonanța nr. 109?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, are cuvântul domnul senator Manoliu Dan. Microfonul central.

## **Domnul Dan Manoliu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Ministrul Andrușcă are dreptate când spune că opoziția ne pierde astăzi timpul. Până la urmă să nu uităm că un senator al opoziției a venit și a făcut o declarație că, oficial, România nu are ministru de finanțe. Așa că este clar că nimeni și nimic nu-i poate împiedica pe cei de la PNL și USR să genereze _fake news_ -uri în continuare și să se facă astfel de râs, cu atât mai puțin cu cât șeful lor politic i-a îndemnat să pună mâna pe par contra PSD-ului.

Dacă ipocrizia ar purta un nume aceasta ar avea numele de familie PNL, iar prenumele USR. Sunt partide care vorbesc mereu de politica bunului-simț. Sunt convins că românii s-au săturat să audă de drobul de sare care tot stă să cadă, dacă te uiți la PNL și la USR. România are creștere economică, ei spun că vine sfârșitul. Producția industrială crește, ei spun că totul merge spre faliment. Veniturile românilor au crescut, ei vorbesc de ROBOR. Programul de guvernare dă rezultate, ei atacă miniștri pe motive personale. Orice ar face Cabinetul PSD pentru ei, nimic nu este bine,

pentru că nu este guvernul lor, fără să amintească despre rata zero de absorbție a fondurilor europene pe vremea lui Cioloș sau despre fumigenele guvernării tehnocrate. Și, culmea, ei sunt cei care vorbesc cel mai mult de moralitate și responsabilitate, și de demnitate, dar vorba zboară repede și hârtia suportă multe, așa că nu-i doare nici gura să vorbească, nici nu le cade mâna să scrie.

Stimați colegi,

Textul pe care l-au propus senatorii PNL și USR este deplasat prin dezinformare. În ceea ce privește activitatea ministrului economiei, aceasta este pozitivă, ministrului Andrușcă i se reproșează de către inițiatori că stă mai mult la minister, și nu la televizor. Pentru așa ceva cred că merită felicitări.

Pentru informarea corectă a dumneavoastră și a opiniei publice, iată câteva din lucrurile pe care inițiatorii moțiunii nu le-au spus despre activitatea ministerului în intervalul în care Dănuț Andrușcă este la minister. Companiile din subordine își fac treaba, ați auzit, investiții de 3 miliarde de lei și arierate de 500 de milioane, plătite până la sfârșitul anului. Ați auzit de BRUA care a început să fie construită în România, de autostrada energiei electrice, reprezentată prin inelul de 400 kVA, care sunt în grafic? Ați auzit de Legea minelor, a apelor ce urmează să intre în procedură legislativă, fiind la Secretariatul Guvernului, și nu la Ministerul Economiei.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pentru că au mai rămas trei minute și 15 secunde din timpul alocat Grupului Partidului Național Liberal, îl invit la cuvânt pe domnul senator Marcel Vela.

Microfonul central. Consult și Grupul USR. Mai aveți 40 de secunde.

Dumneavoastră? E în regulă.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dinu.

Onorat prezidiu, Distins Senat,

Domnule ministru,

Am dorit să iau cuvântul pentru că, în ultimele două săptămâni, am fost foarte dezamăgit de ceea ce ați făcut cu industria de apărare.

În data de 4 iunie, Biroul permanent, toate grupurile, Comitetul liderilor au solicitat Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională dezbaterea, analiza și aprobarea unor solicitări care țin de apărarea României. Mă refer la avioanele IAR Șoim și la achiziția unor platforme moderne pentru transportul trupelor.

Mai trebuia în acea săptămână să aprobăm și un program de cercetare, de modernizare și de realizare a unor prototipuri pentru transportorul de trupe amfibiu blindat 8x8, aprobare pe care nu am putut să o dăm nici senatorii PSD, nici senatorii liberali, nici ceilalți colegi care o așteptam. Deși primele două decizii, aprobări, în prezența domnului ministru Mihai Fifor, le-am dat în deplină seriozitate, cu patriotism și răspundere, indiferent de culoarea politică, vreau să vă spun că toți am fost dezamăgiți de faptul că dumneavoastră n-ați semnat o hârtie de care România avea nevoie. A trebuit ca Biroul permanent, joi, să facă încă o ședință, solicitarea dumneavoastră să fie transmisă online vineri la toți senatorii și luni, în 11, să facem o solicitare Biroului permanent pentru a organiza o ședință să aprobăm și această solicitare necesară pentru România. Toate acestea s-au întâmplat din cauza dumneavoastră, domnule ministru, că n-ați semnat acea hotărâre sau poate n-ați repartizat-o, n-ați dezbătut-o, n-ați analizat-o, n-ați avut capacitatea managerială de a fi în ton cu colegii dumneavoastră de la PSD și de la celelalte partide care am dori să punem umărul la acest proiect important pentru România.

Nu vreau să spun mai multe lucruri, dar dumneavoastră, dacă vreți să faceți un bine României și inclusiv PSD-ului, vă rog frumos, singur dați-vă demisia, nu trebuie să fiți remaniat sau demis. Sunteți foarte bun, poate, în domeniul științific, atașat comercial sau în oricare alt post util României, dar în această importantă poziție chiar nu sunteți.

Și mă refer, și închei cu acest subiect, mă refer la industria de apărare. Tot așa, într-un iureș politicoadministrativ, am aprobat și opoziția, și puterea trecerea industriei de apărare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării, aprobare care a trecut inclusiv prin votul dumneavoastră și al nostru, în unanimitate. Deci nu este vorba de politică, nu este vorba de contradicții, de polemici, a fost vorba de responsabilitate. Proiectul a rămas la Camera Deputaților și acest transfer încă nu s-a petrecut. Probabil va urma o remaniere și nu mai are rost acest transfer, pentru că, până la urmă, eu cred că industria de apărare a fost trecută, în primă fază, în Camera superioară a Parlamentului României, de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării doar pentru faptul că...

Mulțumesc, domnule senator.

...Mihai Fifor este mai bun decât domnul ministru al economiei.

Mulțumesc.

Ați depășit timpul alocat.

O invit la cuvânt, pentru 40 de secunde, pe doamna Dinu Nicoleta, Grupul parlamentar al USR. Microfonul central.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Stimați colegi,

Vă rugăm ca în momentul în care exprimați votul pe această moțiune simplă să aveți în vedere nu numai lipsa de performanță a domnului ministru în poziția deținută, ci și oportunitatea dată de această moțiune de a restructura Guvernul, de a aduce Guvernul la o formă suplă și eficientă.

În momentul acesta, în mod hilar, avem Ministerul Economiei și Ministerul Mediului de Afaceri. Este posibil oare, în contextul economiei de piață, să structurăm astfel portofoliile? Este, cu siguranță, contraindicat și contraproductiv.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. V-ați încadrat în timpul alocat. Stimați colegi,

Întrucât reprezentantul Guvernului, domnul ministru Andrușcă a consumat timpul alocat, l-a și depășit, singura soluție rezonabilă este ca la întrebările puse aici domnul ministru să răspundă în scris.

Mergem mai departe cu procedura.

Conform prevederilor art. 167 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți. Conform art. 136 alin. (1) din regulament, votul secret asupra moțiunii poate fi exprimat prin bile sau electronic.

Vă propun pentru celeritate, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Dacă sunt observații cu privire la acest aspect? Da.

Domnule Goțiu, legat de vot, vă rog. De votul electronic.

Microfonul 2 pentru domnul Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Aș propune ca și votul să se dea în scris, când vom primi aceste răspunsuri.

Bravo!

E în regulă. E pe procedură? Doamna Gorghiu. Microfonul 2, vă rog.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Să știți că Grupul PNL e foarte generos și, dacă avem o ședință serioasă și vrem să tratăm Ministerul Economiei cu seriozitate, cred că poate și majoritatea să ofere astăzi câteva minute în plus domnului ministru, pe care, mă rog, eu nu știu dacă să-l compar cu doamna prim-ministru sau nu, că nu stiu pe cine dezavantajez în materie de limbă română și de gafe, dar vă rog frumos să-i oferiți, la propunerea noastră, timp suficient să răspundă oral la întrebări. În scris, s-ar putea să nu se descurce, să nu știm unde-s virgule, unde-i cratima.

Vă mulțumim.

Bravo!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamna senator, e mai mult o declarație politică dacă formalizează liderul de grup această solicitare.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Traian Băsescu.

Da, imediat. Vă rog, liderul de grup.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Domnule președinte de ședință,

Haideți să nu facem o mascaradă în Senatul României, să-i dăm voie domnului ministru să vorbească liber, 5 minute, 10 minute, fără foi, fără scris, fără nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la microfon cu aceeași idee cu care a venit și colegul liberal. Având în vedere că vrem să avem un început de săptămână vesel, vă rugăm să-l lăsați pe domnul ministru să dea răspunsuri.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

V-ați răzgândit, domnule senator. Mai devreme ați propus altceva.

Am înțeles.

Am să vă rog să fiți atenți. Am să supun aprobării prelungirea dezbaterilor pe acest subiect la propunerea Grupului parlamentar al PNL.

Ca urmare revenim la procedura de vot.

## **Din sală:**

Listă!

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

S-a reținut. S-a reținut.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Listă de vot pentru grupurile parlamentare.

Deci supun aprobării dumneavoastră procedura de vot prin vot secret electronic.

Trecem la votul asupra moțiunii.

Listă, la solicitarea grupurilor...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

N-are cum. E secret...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Scuze!

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Colegii tăi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

M-ați indus în eroare.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Deneș a zis.

Da, doamna senator Gorghiu, ați dorit să interveniți? Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar 30 de secunde. Mă gândeam să elaborez motivarea votului, pentru că aveam o grămadă de argumente, însă dați-mi voie să vă spun poziția pe care o știți, de altfel, exprimată de liderul grupului de la început, de cei care au susținut moțiunea. Votul nostru a fost pentru susținerea moțiunii, dar să știți că aș fi votat și a doua oară pentru susținerea acestei moțiuni, dintr-un motiv foarte simplu, și anume: că văd că este prima dată în istoria Parlamentului când grupul parlamentar care-și pune un ministru își cenzurează propriul ministru la declarațiile firești de după moțiune. Eu pe asta n-am mai văzut-o, dar, sigur, cu dumneavoastră trăiesc premieră după premieră în Parlament.

Vă mulțumesc.

Bravo!

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Nicoară Marius Petre pentru un anunț.

Numai puțin, domnule Vela!

Stimați colegi...

Imediat!

## **Domnul Marius Petre Nicoară:**

De astăzi voi activa în cadrul Grupului senatorial al ALDE. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Marcel Vela, pe procedură. Microfonul 2.

Pe procedură, domnule președinte.

Voiam doar să vă întreb sau să vă rog să ne spuneți aici, pentru că totuși s-a dezbătut o moțiune extrem de serioasă și domnul ministru are o activitate importantă pentru România, să ne spuneți în cât timp primim răspunsurile, dacă tot ați improvizat acest simulacru de moțiune, să știm și când primim în scris aceste răspunsuri.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Domnule senator,

Am respectat regulamentul _ad litteram_ , timpul alocat Guvernului a fost depășit de la momentul inițial, ca urmare n-am făcut nimic altceva decât să respect regulile, așa cum sunt stabilite prin regulament.

Deci, domnule ministru, rugămintea este, într-un termen rezonabil, ca să folosim o noțiune la modă, să comunicați răspunsul la întrebările puse astăzi aici. Mergem la...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pârvulescu are un anunț de făcut.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Cine?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pârvulescu Eugen.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnul Pîrvulescu Eugen, pentru un anunț. Microfonul central.

## Niciodată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să facem două mișcări în comisiile..., pentru că colegii noștri nu mai sunt membri PNL, și anume: în Comisia economică, în locul domnului Zamfir îl propunem pe domnul Țapu Eugen și în locul domnului Marius Nicoară, care era președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, pe domnul Mircea Cazan.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Șerban Nicolae, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi vrut să intervin. Am urmărit cu atenție amuzamentul cu care unii pretind că au tratat o chestiune foarte serios, dar eu solicitasem ca după votul la această moțiune, intitulată de semnatari „simplă de cenzură” – asta apropo de lecții de exprimare și de limbă română –, am solicitat o pauză de cinci minute pentru o ședință a Comitetului liderilor. Fac precizarea că nu s-a pus în discuție în aceste condiții o modificare față de demisiile anunțate astăzi, pentru că ar fi în defavoarea Grupului PNL. Procentual, nu mai este aceeași configurație politică a Senatului și nu ar mai avea dreptul la o serie de funcții de conducere în birourile comisiilor permanente.

De aceea vă rog să suspendați cinci minute și invit liderii la o ședință a liderilor, în această parte a sălii, dincolo de paravan.

Mulțumesc.

Da, suspendăm ședința, așa cum era stabilit prin programul inițial.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori, reluăm ședința de astăzi. Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Șerban. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În Comitetul liderilor am prezentat următoarea situație: avem o chestiune care ține de regulament. Potrivit regulamentului, senatorii independenți nu pot ocupa funcții în Biroul permanent al Senatului și nici în birourile comisiilor permanente.

Avem cazul domnului senator Traian Băsescu, care, nemaiaparținând vreunui grup parlamentar, în urma desființării fostului Grup PMP, nu mai poate ocupa funcția de președinte al Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică.

Bravo!

De aceea, în urma discuțiilor de la Comitetul liderilor, am decis următoarele, și anume: funcția de președinte va reveni domnului senator Horia Soporan... Aurel Horia Soporan, senator PSD, întrucât, potrivit actualei configurații a Parlamentului, chiar înainte de începerea acestei ședințe, ne revin 12 funcții de președinte de comisie. Avem 11 președinții și, până la reconfigurarea Senatului cu toate birourile comisiilor permanente, urmează să preluăm președinția acestei comisii.

În aceste condiții, postul de secretar al comisiei va fi ocupat de domnul senator Nicolae Avram.

De asemenea, am convenit cu liderii, la propunerea domnului Vlad Alexandrescu, să facem o discuție potrivit noii configurații a Senatului, o repartizare a președințiilor, vicepreședințiilor și funcțiilor de secretar în comisiile permanente ale Senatului, făcând calculul așa cum am făcut negocierea la începutul legislaturii, pe baza noului algoritm, în urma modificărilor anunțate de o serie întreagă de colegi senatori și de situația fostului Grup PMP, desființat ca urmare a insuficienței numărului de membri în cadrul Senatului.

Vă rog să luați act de aceste modificări. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Nazare, dacă aveți... Aveți o intervenție? Nu.

Vă rog, domnule Șerban Nicolae.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vorba că nu împărtășesc decizia Comitetului liderilor, dar, până în acel moment, până la ședința Comitetului liderilor, noi avem o propunere de modificare în comisii. Comisii sunt mâine, ele trebuie să lucreze, ședința Comitetului liderilor n-a fost anunțată ca dată. Deci ne vom conforma algoritmului în momentul în care liderii se întâlnesc și-l aplică, dar până atunci noi avem niște propuneri de modificări în comisii.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Ca să putem să tranșăm această chestiune,

Vă rog, domnule lider de grup, domnule senator. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Având în vedere faptul că este ora 18.00, vă rog să fiți de acord cu prelungirea programului până la epuizarea primelor șase puncte de pe ordinea de zi, așa cum v-a fost prezentată. Ăsta este principalul motiv pentru care nu am dorit să prelungim în mod nejustificat dezbaterea pe moțiunea simplă, având în vedere că două din proiectele de lege țin de îndeplinirea unor obligații internaționale. Una din ele, cea de la punctul 6, este chiar sub o posibilă sancțiune cu infringement în materie de animale destinate cercetării științifice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dacă se prelungește programul, se supune la vot.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Am înțeles.

Am să supun mai întâi la vot prelungirea programului de lucru până la parcurgerea primelor șapte puncte de pe ordinea de zi, inițiative legislative.

Avem o solicitare de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Înțeleg că n-ați achiesat la punctul de vedere al domnului senator Șerban Nicolae.

În aceste condiții...

## Stimați colegi,

Deci avem o solicitare de la Grupul PNL care nu împărtășește punctul de vedere al dumneavoastră, domnule Șerban Nicolae.

Vă rog, domnule Oprea. Microfonul central.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dacă nu se mai respectă cutuma sau cum s-a procedat până acum, spuneți-ne. Se pare că încă o dată afirmația „că putem” ține la PSD.

Să nu uitați că roata e rotundă și ea se învârte.

Ei, da!

## Vorbesc foarte serios.

Dacă Grupul PNL are de făcut modificări într-o comisie, nu există 1–2 la acest vot.

Când dumneavoastră veți avea o minoritate și se va întâmpla să vreți să schimbați, atunci veți avea de suportat consecințe pentru ceea ce faceți astăzi. Nu este normal. Nu s-a întâmplat niciodată ca un grup să-și dorească o modificare într-o comisie și celălalt să nu fie de acord.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Pîrvulescu.

Vă rog să mergem la dezbaterea inițiativelor legislative. Vă precizez că avem și înregistrare radio pentru întrebări și interpelări. Ca urmare e de dorit să parcurgem rapid ordinea de zi.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L290/14.05.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Microfonul 10, domnule președinte. Vă rog, pe scurt.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege se creează baza legală la nivel primar pentru plata diferitelor tipuri de participări la formatele de lucru la organizațiile internaționale la care România nu deține calitate de membru, dar se află în proces de preaderare și, în mod deosebit, OCDE, Organizația pentru Comerț și Dezvoltarea Economică. Și, având în vedere conținutul acestui proiect de lege, în consens cu raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, adresez rugămintea unui vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Cârciumaru, microfonul 7. Rugămintea, pe scurt, raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ședința din 5.06.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică propune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere a proiectului de ordonanță de urgență.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere.

Lege ordinară. Senatul, Cameră sesizată.

90 de voturi pentru, 4 abțineri, un vot împotrivă.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice (L334/4.06.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Marin, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne, microfonul 8.

Pe scurt, domnule secretar de stat.

**Domnul Daniel Robert Marin** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 în vederea actualizării legislației naționale prin care s-au transpus prevederile Directivei 2008/1.000/114/CE.

Având în vedere forma de lucru în comisiile permanente ale Senatului, vă rugăm să adoptați acest proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Cârciumaru, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 13.06.2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică propune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest subiect? Nu.

Ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat (L306/22.05.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Microfonul 10.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează încheierea, derularea și încetarea contractului de parteneriat public-privat.

Este o lege care propune un mecanism simplu și flexibil și, în calitate de unitate centrală pentru desfășurarea, derularea acestui contract de parteneriat public-privat, de acord și în consens cu raportul celor două comisii (pentru administrație publică și Comisia economică), adresăm rugămintea unui vot favorabil în forma prezentată de către Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisiei economice, industrii și servicii.

Îl prezintă domnul senator Cîțu, da? Microfonul 7, domnule senator.

Domnule președinte de ședință,

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexa la raportul comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da.

Vă rog, domnule senator Mihail. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dat fiind că mai sunt actori importanți din domeniul economic care nu au avut posibilitatea să-și manifeste punctul de vedere, Grupul USR cere retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Aveți o solicitare de retrimitere la comisie, vă rog să o facă șeful grupului parlamentar.

## **Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Sunt vicelider.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vicelider. În regulă.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu avem, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament respins.

Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen?

Nu.

Ca urmare

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 4, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică – SA, ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică” prin transformare (L402/23.10.2017).

Este vorba de o reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 249/19.04.2018.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Petru Andea, secretar de stat – Ministerul Educației Naționale. Microfonul 8, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisiile de specialitate (învățământ, știință, tineret și sport și Comisia de constituționalitate) au pus în acord textul legii cu deciziile Curții Constituționale, care a declarat ordonanța respectivă ca fiind neconstituțională. Ca urmare legea devine o lege de respingere a Ordonanței nr. 76 și nu poate fi comentată decizia Curții Constituționale.

Ceea ce însă apreciez foarte mult este că amendamentul votat în unanimitate de către cele două comisii tratează efectele, modul în care se soluționează efectele pe care ordonanța le-a introdus până acum. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Raportul va fi prezentat de domnul senator Novák Csaba Zoltán.

Microfonul 6.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică – SA, ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică” prin transformare, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

## Bună ziua... Bună seara!

Îmi place formularea acestui raport: „Raport de admitere a Legii de respingere a ordonanței (...)”.

De ce am ajuns în această situație? Pentru că reprezentanții Ministerului Educației, mai exact fostul ministru și actualul ministru, se încăpățânează să meargă mai departe cu o idee a manualului unic. Acum este o grabă foarte mare de adoptare a hotărârii Curții Constituționale. De asta, astăzi, ne-am trezit, peste ordinea de zi, cu această propunere, ca să se dea o hotărâre de Guvern sau o ordonanță, sau o ordonanță de urgență – sunt curios și eu cum va continua această telenovelă cu manualele unice – pentru a merge mai departe.

Țin să vă anunț că sunt... au mai rămas patru luni până începe un nou an școlar și, în aceste condiții, mi-e foarte, foarte greu să cred că vor exista manuale pentru clasele I, a II-a și a VI-a, iar dacă acestea vor exista, într-adevăr, vor fi la standarde calitative care să le... să îndeplinească scopul educativ pe care îl au.

Evident, USR va vota acest raport de admitere a legii de respingere a ordonanței editurii unice. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii.

Ne aflăm în fața reexaminării ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 249/19.04.2018, prin care legea este declarată neconstituțională.

Raportul comun este de admitere a Legii pentru respingerea Ordonanței nr. 76/2017, cu amendamente admise.

Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă – Legea Academiei Române (L427/8.03.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Doamna senator Andronescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Așa cum este cunoscut, anul acesta Academia Română și-a ales o nouă conducere. Ca urmare și legislația trebuia amendată și adaptată obiectivelor și misiunii pe care conducerea actuală a Academiei Române și le-a stabilit.

Cum Academia nu are dreptul de inițiativă, un număr de senatori din mai multe grupuri parlamentare și-au asumat această inițiativă.

Comisia de învățământ a Senatului a analizat mai multe săptămâni această lege, a ameliorat, prin amendamente, forma inițială și eu cred că astăzi avem în față o lege care îndeplinește, să spunem, cerințele conducerii Academiei, pentru a-și îndeplini misiunile pe care și le-a asumat în domeniul culturii, în domeniul învățământului și, sigur, în domeniul patrimoniului cultural românesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea.

Microfonul 8.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vlad Alexandrescu, pe procedură.

Guvernul susține proiectul de lege care a fost propus. Subliniez faptul că am avut 17 amendamente din partea Guvernului și ele au fost însușite corespunzător în corpul legii. Este motivul pentru care, subliniez încă o dată, susținem proiectul de lege propus.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, avem o intervenție a domnului senator Vlad Alexandrescu.

Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

S-a strecurat în acest... în această inițiativă legislativă un articol care este neconstituțional și de aceea, pentru a evita procese făcute la Curtea Constituțională de către persoane care s-ar putea simți lezate de aplicarea acestei legi, propun retrimiterea la comisie, termen – o săptămână.

Am să vă spun despre ce e vorba. La art. 26 alin. (2) se prevede că vor fi retrocedate terenuri și bunuri mobile și imobile Academiei Române prin repunerea în termen. Or, această repunere în termen este foarte neclar exprimată. Trebuie înțeles foarte clar că, în accepțiunea comisiei, se creează un termen nou în termenii Legii de retrocedare a bunurilor imobile, în care Academia să poată formula cereri de retrocedare. Nu e vorba de o lege care, pur și simplu, retrocedează terenurile, ci e vorba de o lege care creează un nou termen Academiei pentru a solicita retrocedările. Retrocedările nu le poate stabili decât justiția.

De asemenea, același lucru este valabil pentru trei clădiri importante ale Academiei Române, și anume: Casa Oamenilor de Știință, situată în Piața Lahovari, Casa „Henri Coandă”, de pe bulevardul Lascăr Catargiu, și Casa Științei, Casa Academiei, care este situată în fața Senatului și care, în termenii acestei legi, ar trece din administrarea Academiei Române, cum se află acum, în proprietatea Academiei Române, cu tot cu terenurile lor.

În ceea ce privește Casa Științei, de pildă, unde s-a demolat o suprafață foarte mare de teren..., de..., teren..., construcții de pe acest teren, există riscul ca proprietarii deposedați să fie deposedați _ab aeternum_ , chiar dacă ei au avut terenuri nu pe suprafața construită, ci pe suprafața liberă.

Această lege creează deci premise de neconstituționalitate și, pentru a evita aceste lucruri, solicit retrimiterea la comisie, termen – o săptămână, pentru amendarea textului.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă sunt alte înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu, scuze! Scuzați-mă!

Mai întâi, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul Novák Csaba Zoltán, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Hadârcă. Microfonul central.

## Onorat Senat,

Îmi pare rău că este cam precipitată această dezbatere, dezbaterea unui act legislativ extrem de important pentru știința română.

Am participat cu deosebit interes și persuasiune la dezbaterile din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ale prezentei legi a Academiei Române. În urma tuturor sugestiilor, corelărilor și inserțiilor admise, pot constata cu satisfacție că, în consecință, avem elaborat un act legislativ de mare importanță, de importanță academică, legislativă, menit a marca, fără exagerare, un jalon istoric în destinul Academiei, al științei și culturii naționale române.

În mod special m-aș opri asupra impactului benefic de completare a art. 3 din prezentul proiect, care, în varianta finală, acceptă unanim următoarea formulare: „Academia Română are în structura sa secții de specialitate, precum și filiale teritoriale în Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.”

și (1[1] ) „Academia Română poate înființa și alte filiale în țară și în afara granițelor țării.”

Completarea aceasta este necesară în contextul extinderii cooperării științifice bilaterale dintre Academia Română și Academia de Științe din Republica Moldova, cooperare care are o evoluție eficientă și ascendentă în dezvoltarea relațiilor științifice la nivel regional, european și internațional, inclusiv pentru oferirea unor performanțe/platforme sustenabile în crearea și consolidarea parteneriatelor de participare diverse la programe de cercetare științifică și tehnologică.

Dintre ultimele acorduri prestabilite în acest context sunt de menționat cel puțin două: Memorandumul de cooperare tehnologico-științifică între Academia de Științe a Republicii Moldova și Academia Română în cadrul Programului Uniunii Europene de cercetare și inovare „Orizont 2020” de la 28 noiembrie 2014 și, cel mai recent, Acordul de colaborare

științifică dintre Academia de Științe a Republicii Moldova și Academia Română, din aprilie anul curent.

Cu sprijinul și ajutorul colegilor din România, Academia de Științe din Republica Moldova a instituit în cadrul, subliniez, în cadrul Oficiului Român pentru Știință și Tehnologie de la Bruxelles (ROST) un propriu oficiu, denumit Oficiul Moldovei pentru Știință și Tehnologie, MOST, prescurtat. Datorită acestui factor, segmentul de cercetare științifică estică moldo-român și-a sporit vizibilitatea în Europa.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul – primă Cameră sesizată. Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Vă rog, doamna senator.

Microfonul 2.

Doamna senator Dinu Nicoleta Ramona.

Sunt mai multe amendamente.

Primul pe care-l voi susține are nr. crt. 6. Voi lectura textul existent și amendamentul propus.

La art. 9 alin. (3): „Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)–(2) se indexează anual cu rata inflației, comunicată de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor.”

Propunerea de amendament este: „Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)–(2) se actualizează din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, publicat până la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea, comunicat de Institutul Național de Statistică.”

Argumentez necesitatea completării textului cu toate aceste precizări, având în vedere că, metodologic, rata inflației se determină cu bază în lanț, și atunci este necesar să se impună un termen la care să ne raportăm, respectiv 1 ianuarie. Deci rata inflației comunicată oficial la data de 1 ianuarie.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

63 de voturi împotrivă, două abțineri, 25 de voturi pentru. Amendamentul a fost respins.

Dacă mai aveți alte amendamente, doamna senator? Microfonul 2, pentru doamna senator.

Și am rugămintea să adunați mereu și votul meu, ca să nu trebuiască să mă duc până la bancă.

În regulă.

## Mulțumesc frumos.

Nr. crt. 9, art. 5 alin. (5): „Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, din care cel al membrilor titulari nu poate fi mai mare de 91; numărul maxim al membrilor de onoare este de 135, din care cel mult 40 sunt din țară.”

Acesta este textul existent, iar amendamentul propus are următorul text: „Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 sunt din țară.”

Amendamentul propune o revenire la textul inițial al legii și să se elimine acea condiție suplimentară privind numărul maxim al membrilor titulari. Deci, conform textului care potențial se va aproba astăzi, se impune o limită maximă de 91 de membri titulari din 181. Fie este o eroare materială și era..., nu poate fi mai mic de 91, fie cred că e o condiție care nu trebuie să existe în text.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Da. La punctul 10, art. 14 alin. (3): „Președintele Academiei Române are rang echivalent cu ministru, vicepreședinții și secretarul general al Academiei Române au rang echivalent cu secretar de stat.”

Propunerea de amendament este ca alin. (3) să se elimine. În caz contrar, credem că va fi legitim să apară demersuri legislative ca și rectorii universităților din România să dețină cel puțin rang de secretar de stat. Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nr. 11, art. 20 alin. (3): „Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu este de 176, fundamentat prin adresele direcțiilor și serviciilor Academiei și decis de Biroul Prezidiului.”

Amendamentul propus este: „Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126, fundamentat prin adresele direcțiilor și serviciilor Academiei și decis de Biroul Prezidiului.”

Subliniez faptul că amendamentul propune o întoarcere la textul inițial, și anume 126 de membri în aparatul de lucru. Și facem această propunere tocmai pentru că în expunerea de motive nu există niciun argument pentru creșterea numărului maxim de posturi în aparatul de lucru. Nu înțelegem de unde apare această măsură, dacă nu există o motivație corespunzătoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Și punctul 12. Se referă la art. 25 alin. (4): „Înstrăinarea bunurilor aflate în proprietatea Academiei Române se poate face exclusiv în interes public și conform unei proceduri speciale stabilite de Adunarea generală.”

Propunerea de amendament este ca acest alin. (4) să se elimine. Având în vedere patrimoniul Academiei Române și dorința ca acesta să se reconstituie, credem că este cel puțin periculos să avem o astfel de deschidere în cadrul legii, ca bunurile din patrimoniu să fie înstrăinate prin o decizie luată la nivelul instituției.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În aceste condiții, stimați colegi, vă precizez că suntem în prezența unei legi organice și

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Supun la vot propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

În sfârșit, punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (L350/4.06.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Traian Petcu, vicepreședinte – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Microfonul 10.

**Domnul Traian Constantin Petcu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

Vă mulțumesc.

Pe scurt, domnule președinte.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a notificat Guvernul României în 2017 în legătură cu necesitatea reevaluării acurateții transpunerii Directivei nr. 63/2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Acest proiect de lege modifică și aliniază în cadrul directivei Legea nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Este necesară adoptarea în regim de urgență a acestui proiect de lege, având în vedere obligația României, ca stat membru, de a respecta, prin legislația națională de transpunere, prevederile legislației comunitare și, de asemenea, de a respecta termenul de prelungire asumat, care a fost agreat de Comisia Europeană, respectiv 30 iulie 2018, pentru a părăsi zona de infringement.

Guvernul, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, susține acest proiect de lege, cu amendamentele din cadrul comisiilor de specialitate din cadrul Senatului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Doamna senator Doina Silistru, pentru prezentarea raportului comun. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

În urma dezbaterilor care au avut loc, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară; Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Legea este ordinară; Senatul – primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc pentru participare.