Adrian Țuțuianu

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să vă aduc în atenție câteva aspecte care țin de Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007–2013, spunându-vă de la început că ceea ce a făcut Guvernul este bine făcut pentru tot ceea ce înseamnă contractele care sunt fazate.

Nu avem un răspuns și cred că ar fi util să discutăm în comisie și cu ministerul pe situații care sunt anterioare. Și, în acest sens, vreau să vă prezint un pic succesiunea unor acte normative și a unei decizii a Curții Constituționale, ca să poată înțelege toată lumea despre ce este vorba.

Avem un prim act normativ, Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

Avem apoi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Acest act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, preia corecțiile financiare intervenite după iunie 2011. Deci nu are niciun efect juridic după regula _tempus regit actum_ pentru corecțiile aplicate anterior acestei perioade.

A intervenit Ordonanța nr. 15/2013, iar, în anul 2015, avem o decizie a Curții Constituționale, nr. 66/2015, care declară neconstituțional un articol, 66, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

Ca urmare, toate corecțiile financiare care sunt aplicate anterior lunii iunie 2011 sunt nepreluate la bugetul statului, deși sunt în aceeași situație, identică, cu cele care sunt preluate prin acest act normativ sau anterior, prin alte acte normative, cum este, cred, Ordonanța de urgență nr. 14, dacă-mi aduc aminte, din 2013.

Care este situația reală pe teren? Sunt, după știința mea, 18 companii de apă care au primit corecții financiare, unele care nu pot fi preluate pe niciun mecanism. Valoarea lor este de zeci... câteva zeci, poate sute de milioane, la unele.

Dacă aceste corecții nu sunt preluate la bugetul statului, sigur, companiile de apă se vor mai judeca o vreme. Există riscul maxim să piardă aceste litigii și apoi să intre în insolvență.

Dacă societățile de apă intră în insolvență – și sunt 17-18 –, înseamnă că nu mai putem aplica POIM-ul. Și, atunci, 17-18 județe riscă să fie în situația de a nu putea lua niciun leu din banii aceștia europeni pe exercițiul financiar actual. Pentru Dâmbovița, vă dau exemplu, suma pe care am pierde-o ar fi de 220 de milioane de euro.

Ca urmare, eu cred că este bine ca Ministerul Administrației și Fondurilor... Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene și comisia să reia în discuție acest subiect. Eu am un material complet, cu toate consecințele juridice, vi-l pun la dispoziție și cred că este foarte, foarte important să reglăm această chestiune.