Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 12 iunie 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 91, cvorumul legal de lucru fiind constituit. Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Iustin Talpoș.

Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final pentru inițiative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Vă rog, doamna senator Lavinia Craioveanu. Microfonul central. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să propun ca, după epuizarea ordinii de zi, cu o pauză de 5 minute, să începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, pentru eficientizarea timpului. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, doamna senator, doamna vicelider de la PSD. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Vă salutăm, domnule senator Mario Oprea. Bine ați revenit printre noi!

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, precum și modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere – procedură de urgență.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 8 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului din 12 iunie 2017, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege – Legea prevenirii (b244/7.06.2017). Inițiator este Guvernul.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Bună ziua, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține urgența, pentru următoarele motive:

− proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor instrumente care să asigure prevenirea săvârșirii de contravenții;

− proiectul face parte din categoria actelor normative înscrise în lista de priorități legislative ale Guvernului pentru prima sesiune parlamentară a anului 2017.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Sunt și alte intervenții? Nu.

Guvernul susține urgența, pentru următoarele motive:

– proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, urmărind transpunerea Directivei 2014/26 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare on-line pe piața internă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat Severin.

Cu 57 de voturi, este adoptat, dar este o problemă tehnică.

Dacă sunteți de acord, reluăm votul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem procedura de urgență, deoarece este o inițiativă legislativă care completează atribuțiile Comisiei pentru transporturi și energie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Succint și la obiect.

Mulțumesc, domnule președinte, Onorați colegi,

În numele inițiatorilor, solicit procedură de urgență. Este o condiție temporară, pe care vrem s-o introducem pentru a rezolva, pe cât posibil, această problemă, care și anul trecut a fost o problemă la mare parte din români, urmând ca, ulterior, sigur, să revenim pe ceea ce înseamnă o inițiativă liberală, să dăm drumul, dacă-i posibil, și la ce a fost până acum, export.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înțeleg că propunerea aceasta nu e liberală. Nu prea.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (b124/4.04.2017).

Inițiatori: o serie de deputați PSD.

Există inițiatori prezenți care susțin? Nu.

6. Propunerea legislativă privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (b125/4.04.2017).

Inițiatori: deputați PSD.

Există inițiatori care susțin?

Nu. Continuăm.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vă solicităm să aprobați procedura de urgență pentru acest proiect legislativ. Este un proiect care vine în necesitatea extinderii principiului autonomiei locale, în sensul... și pe plan bugetar, adică creșterea cotei repartizate unităților administrativ-teritoriale din impozitul pe venit. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie organisme mai eficace de asigurare a respectării normelor și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne – COM(2017) 142 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu.

Nu e o problemă, putem să o mai așteptăm – microfonul 7 – până terminați dumneavoastră la telefon.

Mă scuzați, domnule președinte!

Era un ministru important care dorea să stabilească... Mi-ați dat cuvântul în privința Propunerii de directivă 142.

142.

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului...

Numărul...

...numărul 2 pentru verificarea de subsidiaritate și proporționalitate a unei propuneri de directivă a Comisiei Europene. Pentru prima dată putem să spunem că am avut dezbaterea în prezența comisarului european Margrethe Vestager, care și-a susținut punctul de vedere. Concluziile noastre au fost că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, întrucât lucrăm pe o piață unică cu o componentă transfrontalieră foarte puternică, respectă și principiul proporționalității, deoarece, alegând varianta de directivă, și nu de regulament, lasă statelor membre posibilitatea să adapteze legislației naționale.

În schimb, facem câteva recomandări care țin chiar de textul actului normativ, respectiv propunem înlocuirea definiției noțiunii de „cartel secret” cu a celei de „cartel”, întrucât nu are sens „cartel secret”, revizuirea a două articole din textul directivei, întrucât la art. 21 se încurajează transmiterea tuturor cererilor de clemență către Comisia Europeană, în defavoarea autorităților de concurență naționale mai bine plasate, iar la art. 29, în forma actuală, nu se permite transmiterea datelor din dosarul cauzei investigate de autoritățile de concurență către instanță sau procuratură, atunci când vizează persoane cercetate penal.

Drept urmare, vă propunem să trimitem Comisiei Europene o opinie în formatul pe care vi l-am prezentat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei – Verificarea ex-post a adiționalității 2007–2013 – COM(2017) 138 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene.

Microfonul 7.

Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.

Așa cum a precizat domnul președinte, comisia a fost sesizată pentru examinarea unei comunicări, deci este un act nonlegislativ, care verifică adiționalitatea pentru exercițiul bugetar trecut. Adiționalitatea este un principiu al politicii de coeziune a Uniunii Europene care are drept scop a garanta că fondurile structurale completează cheltuieli publice asimilate... făcute de un stat și nu se substituie acestora.

Am constatat, ca urmare a analizării, că toate statele membre, cu excepția Greciei, au respectat principiul adiționalității, inclusiv România.

Drept urmare, vă informăm asupra acestui lucru, cu precizarea că, din cauza crizei economice, la jumătate de termen, s-au făcut niște revizuiri ale sumelor pe care statele membre trebuiau să le investească în politica de coeziune.

Un asemenea raport se va face și pentru exercițiul financiar actual.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Crearea unui sistem de impozitare a societăților echitabil, competitiv și stabil pentru Uniunea Europeană – COM(2016) 682 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a examinării documentului Comisiei Europene, care reia o încercare mai veche a aceleiași Comisii Europene de a reglementa o bază comună consolidată de impozitare la nivelul Uniunii, am luat act de acest lucru, de propunerile privind instrumentele îmbunătățite de evitare a dublei impuneri, de propunerea privind măsurile suplimentare de combatere a abuzurilor, astfel încât să se protejeze statele membre împotriva erodării propriilor baze impozitabile și a transferului profiturilor, atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia.

Am apreciat că soluțiile propuse privind soluționarea litigiilor sunt corecte, dar ne-am manifestat rezerva în ceea ce privește a doua etapă, privitoare la consolidarea bazelor fiscale, din cauza posibilului impact semnificativ asupra veniturilor bugetare naționale, impact ce poate afecta posibilitatea planificării fiscal-bugetare a statelor membre. E vorba de faptul că în propunerea comisiei, de fapt, companiile transnaționale erau avantajate prin plata unor sarcini fiscale, taxe mai reduse, în timp ce colectările bugetare erau, ca urmare, tot mai reduse.

Ca urmare, recomandăm ca, în ceea ce privește aplicarea unor stimulente din cadrul directivei... propuse de directivă, firmele să fie certificate de autoritățile de cercetare, să se introducă prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitățile fiscale pe care această comunicare..., mă iertați, le propune.

Noi susținem stimulentul sub forma unei deduceri fiscale din baza impozitabilă pentru toată activitatea de cercetaredezvoltare și respingem abordarea propusă de către președinția malteză, care venea cu două variante: ori deduceri fiscale, ori credit fiscal.

De asemenea, propunem respingerea mecanismului propus de către Comisie, pentru că este foarte complex, foarte dificil de aplicat și de controlat, și continuarea discuțiilor. Este vorba deci nu de un act legislativ, ceea ce discutăm, ci de o comunicare în care reia o propunere... o idee mai veche, cea de creare a bazei comune consolidate de impozitare la nivel european.

Drept urmare, vă propunem să aprobăm o hotărâre sub forma unei opinii trimise Comisiei Europene.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci,

Mulțumim, doamnă președinte.

- Puteți să reluați discuția cu ministrul important. Punctul II, inițiative legislative.

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2014–2021 și Mecanismului financiar norvegian 2014–2021 (L118/15.05.2017).

Comisia pe fond este Comisia pentru buget, finanțe.

Caracterul legii: este ordinară.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, doamna secretar de stat Sirma Caraman.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului procedural legal și financiar pentru gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spațiul Economic European și Mecanismului financiar norvegian pe perioada de programare 2014–2021, precum și a cofinanțării aferente acestei asistențe, pentru a permite utilizarea în cele mai bune condiții a fondurilor externe nerambursabile la nivelul programelor și al proiectelor în termenul maxim de implementare prevăzut în regulamentele celor două mecanisme financiare.

În perioada de programare 2014–2021, România va beneficia de finanțare externă nerambursabilă în valoare totală de 5,2 milioane de euro, din care 275,2 milioane de euro prin Mecanismul financiar Spațiul Economic European și 227,3 milioane de euro prin Mecanismul financiar norvegian. Scopul acestor finanțări este de reducere a discrepanțelor sociale și economice dintre țările din Spațiul Economic European și de consolidare a cooperării dintre statele donatoare și țara beneficiară.

Adoptarea ordonanței de urgență creează cadrul legal, după cum am spus, pentru aceste două mecanisme.

Vă rugăm a aproba prezentul proiect de act normativ, conform raportului comun al Comisiei pentru buget, finanțe și al Comisiei pentru afaceri europene, cu amendamentele respective.

## Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Eugen Teodorovici. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului procedural legal și financiar pentru gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar al Spațiului Economic European și Mecanismului financiar norvegian pe perioada de programare 2014–2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au hotărât, cu unanimitate de voturi, să emită un raport comun de admitere, cu amendamente. Amendamentele...

Astfel, Comisia pentru buget, finanțe prezintă, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere, cu amendamente, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu.

Atunci, închidem dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul Operațional Sectorial Mediu 2007–2013 (L120/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Da.

Vă rog.

Mulțumesc.

Prin promovarea proiectului de act normativ se urmărește reglementarea condițiilor de suportare de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea legislației din domeniul achizițiilor publice pentru proiecte a căror finanțare este eșalonată în a doua fază de programare, respectiv faza a II-a a Programului Operațional Infrastructura Mare.

Începând cu anul 2016, Autoritatea de management a demarat contractarea a 25 de contracte de finanțare aferente programelor fazate pentru care beneficiarii au depus cereri de plată și cereri de rambursare, urmând ca în perioada următoare să finalizeze încă 22 de contracte, care sunt fazate în programarea 2014–2020.

Pentru a respecta aceleași condiții privind rambursarea corecțiilor, a fost necesară modificarea Ordonanței nr. 15, pentru a stabili condițiile necesare a fi îndeplinite pentru suportarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare, a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația în domeniul achizițiilor publice pentru proiectele preluate integral sau parțial din POS-ul de Mediu 2007–2013 în POIM-ul 2014–2020.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ, conform raportului Comisiei pentru buget, finanțe, cu amendamentele respective.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat. Domnule Deneș, doreați să interveniți? În regulă.

Atunci, dăm cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Teodorovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum spune și doamna secretar de stat, acest proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea acelor condiții necesare pentru a suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, sumele aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2007–2013, în special pentru proiectele fazate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, și comisiile de specialitate – Comisia economică, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru mediu – au dat un aviz favorabil, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au decis, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe propune plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Adrian Țuțuianu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să vă aduc în atenție câteva aspecte care țin de Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007–2013, spunându-vă de la început că ceea ce a făcut Guvernul este bine făcut pentru tot ceea ce înseamnă contractele care sunt fazate.

Nu avem un răspuns și cred că ar fi util să discutăm în comisie și cu ministerul pe situații care sunt anterioare. Și, în acest sens, vreau să vă prezint un pic succesiunea unor acte normative și a unei decizii a Curții Constituționale, ca să poată înțelege toată lumea despre ce este vorba.

Avem un prim act normativ, Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

Avem apoi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Acest act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, preia corecțiile financiare intervenite după iunie 2011. Deci nu are niciun efect juridic după regula _tempus regit actum_ pentru corecțiile aplicate anterior acestei perioade.

A intervenit Ordonanța nr. 15/2013, iar, în anul 2015, avem o decizie a Curții Constituționale, nr. 66/2015, care declară neconstituțional un articol, 66, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

Ca urmare, toate corecțiile financiare care sunt aplicate anterior lunii iunie 2011 sunt nepreluate la bugetul statului, deși sunt în aceeași situație, identică, cu cele care sunt preluate prin acest act normativ sau anterior, prin alte acte normative, cum este, cred, Ordonanța de urgență nr. 14, dacă-mi aduc aminte, din 2013.

Care este situația reală pe teren? Sunt, după știința mea, 18 companii de apă care au primit corecții financiare, unele care nu pot fi preluate pe niciun mecanism. Valoarea lor este de zeci... câteva zeci, poate sute de milioane, la unele.

Dacă aceste corecții nu sunt preluate la bugetul statului, sigur, companiile de apă se vor mai judeca o vreme. Există riscul maxim să piardă aceste litigii și apoi să intre în insolvență.

Vă mulțumesc, domnule secretar, domnule senator. Continuăm dezbaterile.

Dacă sunt și alte intervenții? Domnule senator Fifor, vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că argumentația colegului nostru Țuțuianu a fost una cât se poate de clară, motiv pentru care vă solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule lider de grup.

Continuăm ordinea de zi.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 207/2016 privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern (L119/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Legea nr. 207/2016 include prevederi cu incidență în legislația comunitară pentru care statele membre au semnalat că este nevoie de o armonizare suplimentară.

Forma actuală a Legii nr. 207/2016 nu poate fi implementată în totalitate, din cauza faptului că actul normativ impune o serie de modificări noi în domeniul etichetării produselor, procedura fiind laborioasă și de durată, astfel încât termenul de intrare în vigoare trebuie amânat, pentru a permite producătorilor de înlocuitori de lapte matern să-și organizeze procesul de etichetare. Prorogarea termenului de intrare în vigoare permite integrarea tuturor propunerilor Comisiei Europene pentru facilitarea liberei circulații a mărfurilor, capitol extrem de complex, în special în ceea ce privește condițiile specifice de etichetare.

Se va institui, în același timp, cadrul temporal necesar pentru realizarea unui grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor abilitate în vederea amendării textului legii și pentru elaborarea normelor de aplicare.

Prin armonizarea deplină a prevederilor legii cu legislația Uniunii Europene, actul normativ va putea fi pus în aplicare și va produce efecte în limitarea reclamei comerciale agresive a produselor ce înlocuiesc laptele matern, favorizând

creșterea ratei alăptării, îmbunătățirea nutriției copilului și scăderea riscului de apariție a obezității.

Vor fi ameliorate, astfel, importante probleme de sănătate publică.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

În urma dezbaterilor din ședința din 7 iunie 2017, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare și e de precizat că Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Domnul Marin.

Vă rog, domnule senator Marin, aveți cuvântul. Microfonul 3.

3. Așa. Domnule președinte, Stimați colegi,

Ne aflăm în prezența unui proiect de lege foarte important, care a fost dezbătut ca urmare a unei propuneri legislative în legislatura trecută și care se referă la reglementarea marketingului înlocuitorului laptelui matern.

Prin această propunere de prorogare, se propune amânarea punerii în aplicare a acestei legi cu 3 ani, deși termenul de punere în aplicare a mai fost prorogat cu un an de zile.

Deci, cu alte cuvinte, 4 ani de zile ca să putem să punem în concordanță condițiile de etichetare. Deci este vorba de modificarea condițiilor de etichetare.

La discuțiile pe care le-am avut în comisie, ni s-a explicat că producătorii au solicitat cel puțin 2 ani de zile pentru modificările la eticheta respectivă.

Cred eu că este foarte mult. În afară de condițiile de etichetare, proiectul respectiv propune și alte măsuri de îmbunătățire.

De aceea, eu aș propune atât reprezentanților ministerului, cât și ca recomandare pentru Camera decizională, care este Camera Deputaților, să aibă în vedere totuși o micșorare a termenului acesta de 3 ani de zile, ca să realizăm modificarea unor etichete. Mi se pare că este foarte mult, chiar dacă cei de la Uniunea Europeană au făcut obiecții în aceea ce privește acest proiect de lege.

Deci recomandarea mea ar fi ca cei de la minister să se mai gândească și, eventual, la Camera Deputaților, să propună un termen mai scurt pentru punerea în aplicare a acestei legi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Domnule senator Dănăilă, aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 2.

Știm cu toții, laptele matern este extraordinar de necesar pentru dezvoltarea normală a copilului. Nimic aproape nu poate înlocui laptele matern, deoarece acesta conține o serie de substanțe de tipul imunostimulatorilor care apără copilul împotriva diferitelor boli.

Din această cauză, noi trebuie să fim foarte atenți la mamele care nu pot alăpta – cu înlocuitorii acestui lapte matern. Laptele matern... Înlocuitorii săi sunt foarte necesari și trebuie ținuți sub un control foarte strict, astfel încât etichetarea corectă a acestora și controlul periodic al produselor respective sunt absolut necesare.

Este de înlăturat sintagma conform căreia, la noi, se spune că laptele de capră ar înlocui foarte bine laptele matern, ceea ce nu este adevărat, prin faptul că acest lapte poate crea anemii foarte marcante. Și nici brânza; niciun produs al laptelui de capră nu este bine de administrat la copii, astfel încât controlul acestor înlocuitori ai laptelui matern este o condiție foarte necesară pentru dezvoltarea tinerei generații.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim și noi, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare (L133/22.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative.

Vă rog, doamna deputat Doina Pană. Microfonul 6.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi senatori,

În urmă cu 2 ani de zile, veneam în fața dumneavoastră și vă ceream votul pentru un nou Cod silvic. Și vă mulțumesc că l-ați dat.

În acel Cod silvic, pentru prima dată, noi am introdus un articol care spunea: asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populație. Părea că problema se rezolvă.

Însă, pentru că în Codul silvic noi avem un sistem de principii și punerea în aplicare înseamnă, de fapt, niște hotărâri de Guvern și niște ordine de ministru – deci e o legislație subsecventă –, aceasta arată atât de defectuos, încât nu numai că nu s-a asigurat cu prioritate lemnul de foc pentru populație, ci am ajuns în situația în care lemnul de foc să coste mai scump decât lemnul industrial și să existe o largă majoritate a populației care să nu-l găsească.

În consecință, chiar dacă această hotărâre de Guvern acum se rezolvă, ca să nu poată exista nicio posibilitate a niciunui Guvern să mai facă ce s-a întâmplat anul trecut, am amendat Codul silvic, în sensul că spunem, pas cu pas, ce trebuie făcut încât lemnul de foc să ajungă la populație și în cantitate suficientă, și la prețul la care el trebuie să ajungă, și nu la niște prețuri exorbitante.

Tot în Codul silvic de acum 2 ani introduceam pentru prima dată posibilitatea ca micii proprietari de pădure, deci cei care aveau sub 10 hectare, să nu trebuiască neapărat să aibă amenajament silvic, pentru că, așa cum sunt convinsă că majoritatea știți, trebuie să existe minimum 100 de hectare suprafață ca să poată face amenajament silvic.

Și, atunci, le acordăm dreptul, dacă, exact ca la un amenajament care este pe 10 ani, au un contract de administrare cu un ocol silvic, indiferent că este de stat sau privat, să poată să exploateze cel mult 3 metri cubi/hectar/an.

A fost un pas înainte foarte bun, dar nu suficient, mai ales că dezvoltarea pădurii de la bunul Dumnezeu, pe lângă ce plantăm noi, este de peste 8 metri cubi/hectar/an.

În consecință, un alt lucru pe care vreau să vă rog prin votul dumneavoastră să-l amendăm în Codul silvic este să extindem până la maximum 5 metri cubi/hectar/an.

Vă mulțumim, doamna deputat. Ne-ați convins.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Istrate Stetco, din partea Ministerului Apelor și Pădurilor.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Propunerea legislativă are în vedere consolidarea cadrului legal pentru îmbunătățirea eficienței acțiunilor de control privind integritatea fondului forestier național și modul de administrare a acestuia.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Guvernul, la fel, susține propunerea legislativă, cu observații și propuneri. Comisia pentru dezvoltare și strategie economică a avizat favorabil, cu un amendament, Comisia juridică și Comisia pentru buget au dat avize favorabile, fără amendamente.

În cadrul dezbaterilor din cadrul celor două comisii s-au formulat amendamente care au fost preluate de către Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu, amendamente admise, care se regăsesc în anexa 1, și amendamente respinse, care se găsesc în anexa 2 la raport.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să aprobe un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține acest proiect de act normativ, așa cum a rezultat din discuțiile, cu amendamentele aprobate, în comisii. Pe lângă ceea ce spunea doamna ministru Pană, mai există o prevedere foarte importantă, și anume: aceea că se vor prelua în pază toate suprafețele de fond forestier, indiferent că e realizată sau nu succesiunea. Astăzi, la nivelul țării, avem circa 550.000 de hectare fără administrare. Dacă vom reuși să preluăm în pază aceste suprafețe, tăierile ilegale se vor diminua semnificativ și se va schimba imaginea țării în ceea ce privește tăierea ilegală.

O altă prevedere este limitarea exportului de lemn de foc în afara spațiului comunitar și încă o prevedere care se poate aplica – considerăm că se pot face modernizări la drumurile forestiere și pe Programul Operațional Regional. Până astăzi nu se putea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au elaborat un raport comun.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, președintele Comisiei pentru agricultură, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Tánczos Barna, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem în fața noastră un proiect de act normativ extrem de important și, așa cum a spus și doamna ministru, acum 2 ani, am avut o dezbatere intensă pe Codul silvic, cu foarte multe modificări care au fost benefice. În ultimii ani, datorită și sistemului introdus de doamna ministru, numit „Radarul pădurii”, transportul materialului lemnos pe drumurile publice a intrat sub o strictă... strict control și, ca urmare a acestor măsuri, cu siguranță, s-au redus și cantitățile care au fost exploatate ilegal și transportate pe drumurile publice.

De asemenea, am încercat să limităm prin noul Cod silvic presiunea exercitată de marile companii prezente în România, din păcate, pe piața lemnului și monopolizarea acestei activități.

Am constatat, într-adevăr, că, odată mutată această presiune de pe lemnul care poate fi valorificat la preț superior, a intervenit o presiune extrem de mare pe lemnul de foc. Sperăm ca această lege, acest proiect de lege să rezolve problema lemnului de foc în România, prin, pe de o parte, interzicerea exportului, pe de altă parte, prioritizarea utilizării acestor cantități de lemn de foc, cu destinație specifică pentru populație.

Trebuie, de asemenea, să atragem atenția asupra unor factori de risc.

Pe de o parte, extindem aplicabilitatea legii asupra tuturor materialelor lemnoase de pe tot – nu mapamond..., toată suprafața, tot teritoriul țării. Inclusiv salcâmul de pe malul râului intră sub incidența acestei legi, și cel subțire, și cel mai gros. Drept urmare, proprietarul de teren agricol de pe malul șanțului sau de pe șanț poate să recolteze material lemnos mult mai greu. Nu știu dacă este mai bine sau mai rău pentru proprietarul de teren agricol; este mai bine din punct

de vedere forestier, probabil. De asemenea, trebuie să vedem în ce măsură putem intabula, chiar și temporar, un drept de proprietate pe baza unui amenajament silvic. E de analizat și e de discutat în Camera Deputaților.

Noi, Grupul UDMR, vom susține în Senat această inițiativă legislativă, vom vota pentru, datorită și faptului că multe dintre amendamentele noastre au fost admise în comisia de specialitate.

OK. Mulțumim.

...în momentul în care vom susține amendamentele respinse.

Este nevoie și în Camera Deputaților de o dezbatere punctuală pe fiecare articol; multe dintre ele, așa cum am spus, sunt bine-venite, le vom susține, însă unele mici amănunte trebuie în continuare discutate. De exemplu, se face distincție între persoană fizică și persoană juridică, care are dreptul să exploateze, fără a încredința această activitate unei societăți autorizate, material lemnos de pe suprafața forestieră. Nu cred că ar trebui să facem diferență de genul acesta. Parohia, de exemplu, din satul X are posibilitatea ca, prin enoriași, să exploateze 10 metri cubi de material lemnos. N-ar trebui să-i obligăm să încredințeze această activitate unei firme specializate.

Dar ele, amendamentele noastre, vor fi reluate și în Camera Deputaților și Grupul UDMR va susține la vot această inițiativă legislativă, cu mențiunea că aș vrea să susțin două amendamente respinse în momentul în care ajungem acolo.

Mulțumesc.

În regulă, domnule senator. Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chirteș. Aveți cuvântul. Microfonul 2. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din analiza acestui proiect de lege, putem spune că sunt și lucruri bune, însă aș face două remarci, două remarci pe care vreau să le explic dumneavoastră.

Aș începe cu faptul că eu, ca inginer silvic, nu consider că aceste modificări legislative rezolvă problema lemnului de foc. Și vă spun și de ce. Noi, prin acest proiect de lege, introducem noi obligații ale administratorilor de păduri, ale proprietarilor de păduri. Probabil nu știți, dar, astăzi, foarte greu un inginer silvic și un tehnician silvic mai au posibilitatea să iasă din birou să intre în pădure. Ei sunt, efectiv, sufocați de hârtii, de raportări peste raportări și mă așteptam ca Guvernul și majoritatea PSD–ALDE să vină și cu un proiect de reducere a acestui sistem birocratic excesiv, care a... să spunem, s-a autoimpus în sistemul silvic.

Din păcate, astăzi, asistăm doar la modificări legislative, la noi acte normative care trebuie până la urmă să fie raportate de către administrator și proprietari. Și poate să dureze și 2 ani de zile de la depunerea unei cereri de punere în valoare pentru lemn de foc și până la aprobarea APV-ului

de către..., să-i spunem, ITRSV, autorizații de exploatare și altele.

Trebuie să mai știți că nu există suficient personal la ITRSV măcar ca să verifice și să aprobe foarte multe din aceste acte de punere în valoare.

Iată, sunt multe probleme pe care credeam că le vom rezolva cu aceste modificări legislative. Sper ca, la Camera Deputaților, eu și cu colegii mei din Partidul Național Liberal să reușim să mai scoatem din aceste..., să spunem, acest hățiș legislativ.

Partidul Național Liberal se va abține de la votarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Coliban, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi, Stimați invitați,

Problema lemnului de foc este una reală, o știm cu toții de anul trecut. Și este un lucru bun că ne-o punem în acest moment și, cumva, regretabil că vine în foarte mare pripă, dată fiind... dat fiind finalul de sesiune parlamentară.

Cu siguranță inițiativa are câteva lucruri bune – și l-aș remarca aici pe cel referitor la extinderea pazei pentru cele 550.000 de hectare suplimentare – menționate de către domnul secretar de stat. Sunt câteva lucruri la care noi considerăm că ar fi necesare discuții suplimentare, cum ar fi această suplimentare la 5 metri cubi/hectar/an de exploatare, reluând punctul de vedere al inițiatorului, care menționa o capacitate de regenerare a pădurii la 8 metri cubi pe hectar. Această apropiere de capacitate, venind la 5 acum, considerăm că ridică niște probleme, tocmai prin prisma tăierilor ilegale.

Deci creșterea de la 3 metri cubi pe hectar la 5 metri cubi pe hectar necesită un studiu amănunțit, tocmai din prisma acestor tăieri ilegale cu care, evident, ne confruntăm. Dar, dincolo de aceste propuneri și probleme, nu putem fi de acord cu un aspect care ține de problematica de mediu, respectiv posibilitatea de a scoate din fondul forestier niște suprafețe de pădure pentru a le transforma în depozite de deșeuri cu o rată de 1 la 1. De ce nu suntem de acord? În primul rând, pădurea este acest plămân al planetei, producătoare de oxigen. Mi se pare, ni se pare ironic să renunțăm la o suprafață pentru a o transforma într-o zonă generatoare de poluare, de emisii, precum sunt depozitele de gunoi.

Reținem argumentul că transferul acesta de... conversia aceasta de la pădure în regim de 1 la 1 este necesară pe motiv că autoritățile locale nu ar deține suprafețe care să permită conversia în regim de 1 la 3, însă, dacă ne gândim la smiduri, la sistemele de management integrat al deșeurilor, acestea, de multe ori, sunt generate, gestionate de consiliile județene sau de asociații, de ADI-uri și considerăm că este posibilă identificarea unor suprafețe care să găzduiască aceste viitoare depozite de deșeuri și care să nu se facă cu un cost atât de mare asupra mediului. Asta cu atât mai mult cu cât avem la nivel național 2 milioane de hectare de terenuri cu destinație agricolă, dar degradate. Și de ce nu ne-am uita spre acelea pentru a găsi posibile locații pentru viitoarele depozite de gunoi?

Vă mulțumesc, domnule senator.

În numele Grupului USR, vă rog, domnule secretar... senator Vlad Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Pentru o mai bună coordonare și modificare a textului, astfel încât să întrunească consensul, Grupul parlamentar al USR vă roagă să binevoiți să retrimitem la comisie proiectul de lege, pentru o durată de două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu. Continuăm dezbaterile generale.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi se discută o problemă foarte, foarte serioasă pentru aproape 50% din populația țării. De lemn de foc nu au nevoie 10, 100 sau 1.000 de gospodării, de lemn de foc au nevoie jumătate din gospodăriile țării. Eu am fost primar și vă spun – într-o zonă..., în cea mai friguroasă zonă din țară, Întorsura Buzăului – și vă spun că mare parte din timp era cum să mai facem rost de o cantitate de lemn de foc, în așa fel încât, pe de o parte, să evităm orice furturi sau infracțiuni de tăiere abuzivă din păduri și, pe de altă parte, să putem pune la dispoziție lemnul de foc.

Dacă nici acum nu realizăm că lemnul de foc este chiar o problemă foarte mare, și prețul, și cantitatea care se pune în vânzare la populație, înseamnă că ne ratăm menirea.

Oricare dintre dumneavoastră, dacă faceți o simplă discuție cu 10 cetățeni din rural, o să aveți răspunsurile la problemele pe care, astăzi, le ridicăm vizavi de aprobarea

unor amendamente care să ducă la posibilitatea de a pune la dispoziția consumatorilor de lemn de foc acest produs.

Vedeți foarte bine că, în ultimul an, prețul a crescut aproape încă o dată. Asta ne face să constatăm că, datorită crizei cantitative de lemn de foc, prețul a escaladat și a prins niște valori foarte, foarte mari. În multe zone din țară, la ora actuală – zone de munte vreau să zic –, prețul la lemn de foc a ajuns la liber la 300 de metri, la primării la 150-160 de lei metrul ster și, în curând, va fi la 500 de lei în zone în care nu prea există acest lemn de foc și se aduce de la munte.

Or noi tocmai asta trebuie să facem, să asigurăm pentru populația consumatoare aceste cantități de lemn de foc. În amendamentele propuse, sigur, sunt măsuri care prevăd și acest lucru. Eu am susținut și în cadrul Comisiei pentru agricultură un amendament...

Pot să vorbesc acum de el? Nu.

...care prevedea acest lucru...

Probabil când vor fi discuții pe amendamente o să mai ies o dată la microfon.

În regulă.

Deci, dragi colegi, indiferent de culoarea politică, gândiți-vă bine, că, în maximum un an și jumătate, doi, noi ne întâlnim tot aici și o să stabilim alte măsuri prin care, obligatoriu, vom asigura aceste cantități de lemn de foc. Cred că, dacă am trimite acum legea înapoi, să rediscutăm în comisii, cred că ar fi un lucru înțelept și un lucru care ne-ar putea da posibilitatea să mai gândim o dată și să ne aplecăm serios la aceasta.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Tocmai am votat o propunere de retrimitere la comisie... a propunerii legislative la comisie. A fost respinsă.

Dacă la dezbateri generale mai sunt intervenții? Nu.

Atunci, o să

Vă informez că raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă sunt colegi care susțin amendamentele respinse, o să-i invit la microfon. Dar, înainte de toate, rog liderii de grup să facă apel la colegii senatori, să-i invite în sală, pentru că avem de votat o lege cu caracter organic.

Dintre amendamentele respinse...

Domnule senator Tánczos Barna. Vă rog, aveți cuvântul. Vă rog să precizați numărul curent.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș dori să susțin amendamentul respins de la numărul curent 4, care este corelat și cu cel de la punctul 8.

Principiul pe baza căruia am formulat aceste amendamente este acela ca cuantumul despăgubirilor și al funcțiilor nerealizate ale pădurii să intre la aceeași regulă, practic, ca fondul de regenerare și de aceste sume să beneficieze aceleași persoane fizice și juridice, printre care și proprietarii de terenuri agricole.

Acesta este amendamentul pe care l-am propus și nu a fost... nu a întrunit numărul necesar de voturi în comisie și vă rog să-l susțineți în plen.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Numărul curent 4.

**Domnul Tánczos Barna**

**:**

Nu.

OK.

Sunt alți colegi care susțin amendamente? Vă rog, domnule senator Baciu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Există totuși o singură problemă, că nu sunteți inițiator...

Avem amendament, dar nu sunt trecut.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...de amendament respins.

O să vă rog doar să faceți precizarea dumneavoastră, pentru a vedea dacă putem să

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Deci este vorba de punctul 14 art. II. Prin art. II se cerea să se interzică exportul de lemn de foc către state non-euro.

Iar, la 2, începând cu 1 ianuarie 2020, se interzice exportul de bușteni, cherestea către state non-euro.

Susținem acest amendament, fiindcă, dacă o cantitate mai mare de lemne rămâne în țară, sigur, și prețul se va diminua și cantitatea respectivă poate să meargă către populație, către consumatorul intern.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimate coleg, o să vă rog să reveniți la microfon. Domnule Baciu!

În raportul comisiei, autorul amendamentului este domnul senator Traian Băsescu. Nefiind Domnia Sa în sală să susțină amendamentul, nu o să putem să-l

Noi am semnat acest... să fiu coautor. Da. Am semnat acest... Lista o avem la comisie...

Deci înțeleg că, dintr-o eroare, nu sunteți și dumneavoastră trecut ca coautor al acestui amendament.

Da. Din eroare, nu suntem trecuți...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă.

Cu precizarea făcută de dumneavoastră, vă credem pe cuvânt.

Rog stafful să facă această modificare.

Voi supune votului dumneavoastră această propunere de amendament respins.

Sunt și alte intervenții și alte amendamente respinse de susținut?

Nu.

Atunci,

A fost solicitată listă.

Vă rog, stafful să prezinte lista liderilor de grup.

O felicităm pe doamna deputat Doina Pană pentru susținerea pe care a făcut-o pentru acest proiect de lege. Facem o pauză.

Vă salutăm, mai ales că v-am văzut foarte prezentă prin sală, salutând toți senatorii.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului și schimbarea titularilor dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcții aflate în proprietatea publică a statului (L130/22.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Îl rog pe domnul secretar de stat András Király, din partea Ministerului Educației Naționale. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2017 propune dezlipirea în trei loturi și schimbarea titularului dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcții proprietate publică a statului aflate în prezent în administrarea Ministerului Educației Naționale, prin Universitatea Transilvania din Brașov, precum și predareaprimirea de imobile-teren, prin protocol între Universitatea Transilvania din Brașov și Ministerul Transporturilor și Serviciul Român de Informații.

Propunem susținerea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență și susținem și raportul Comisiei pentru transporturi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Daniel Butunoi, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare l-a expus destul de... foarte bine domnul secretar de stat de la Ministerul Educației. În consecință, săptămâna trecută, în ședința de lucru a Comisiei pentru transporturi și energie, raportul de admitere a fost votat, în unanimitate, și îl vom supune în această formă plenului Senatului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem... Vă rog.

Domnul Goțiu! Vă rog să fiți mai atent. Aveți cuvântul. Microfonul 2. Sau microfonul central. Cum doriți.

Microfonul 2. Vă rog.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimate colegi, stimați... deputați...

Stimați senatori...

Am spus să fiți mai atent.

## Mulțumesc.

Acum, că v-am atras atenția, vă rog să fiți atenți și la ce am de spus. Pentru că ceea ce urmează să votăm reprezintă un mesaj foarte important pe care îl transmitem de aici, din Parlament, către viitorul acestei țări.

Practic, ceea ce urmează să votăm este să stabilim niște priorități, iar, prin aceste priorități, avem de ales ce facem cu educația. Practic, luăm din administrarea unei universități o bucată. E o bucată pe care – nu știm din ce motive, sau eu, cel puțin, n-am înțeles din ce motive – Universitatea Transilvania a considerat că o poate ceda spre folosință Serviciului Român de Informații.

Dar ceea ce am spus și în Comisia pentru educație și ceea ce spun și aici: consider că noi trebuie să ne gândim că,

poate, peste un an, peste 5 sau peste 10, Universitatea Transilvania va avea nevoie de acel teren, că va avea și finanțarea necesară, nu doar SRI-ul sau alte instituții ale statului vor avea astfel de finanțări, să utilizeze acel spațiu pentru diferite activități; chiar și doar folosirea lui ca parc este un avantaj competitiv pe care această universitate îl poate oferi celor care vor să aleagă între Universitatea Transilvania sau alte universități sau instituții de învățământ din țară sau, poate, din străinătate.

Evident, nu putem să nu ținem cont de decizia Universității Transilvania, dar, considerând că educația este o prioritate pentru România, am putea transmite acest mesaj măcar printr-un vot de abținere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din câte înțeleg eu, universitatea este de acord cu acest transfer. SRI-ul dorește acest imobil și dumneavoastră vă abțineți la propunerea SRI. Chestiuni ciudate.

Vă rog, doamna senator Ecaterina Andronescu, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă informez că am avut de dat un aviz la Comisia pentru învățământ, am analizat și noi cu toată responsabilitatea care derivă din competența pe care o are comisia. Am discutat cu rectorul universității, am discutat cu membri ai senatului universității. Au analizat cu toată responsabilitatea această cedare a unei părți din teren.

Vreau să vă reamintesc, poate, unora dintre dumneavoastră că, în urmă cu câțiva ani, noi am transferat Universității Transilvania din Brașov o suprafață foarte mare de teren, pe care și-a construit un institut de cercetări. Institutul este acum în funcționare și, ca urmare, această suprafață care, prin inițiativa Guvernului, se transferă în administrarea altei instituții, nu este o suprafață care să fie utilă universității și de aceea senatul a dat vot în unanimitate, senatul universității, analizând încă o dată, subliniez, cu toată responsabilitatea.

Îi înțeleg preocupările domnului senator Goțiu, dar cred că putem să dăm acest vot în deplină cunoștință de cauză că nu facem un rău Universității Transilvania din Brașov. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Goțiu, probabil dreptul la replică, nu? Sau doriți să precizați poziția vizavi de SRI?

Microfonul 2.

Vă rog.

Doar o scurtă completare. De asta nu am votat și nu am susținut un vot împotrivă, tocmai pentru că există acest acord. Altfel, conform unui slogan din stradă: „SRI, lasă-ne bani pentru educație!”, aș fi cerut un vot împotrivă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Împotriva nașilor..., nu e în regulă!

Bun.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L47/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat András Kyrály, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Actul normativ reglementează și completează Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Demersul legislativ are în vedere: instituirea unor măsuri privind accesul la o gamă variată de oportunități de formare profesională pentru absolvenții de gimnaziu, organizarea de unități de învățământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de 100 de elevi, dar nu mai puțin de 100, redefinirea învățământului dual ca formă de organizare a celui profesional și tehnic, materia, durata și programele de pregătire într-o asemenea formă de învățământ, precum și autorizarea, acreditarea operatorilor economici implicați în formarea profesională și stabilirea condițiilor de ocupare a posturilor didactice și a catedrelor vacante și rezervate.

Susținem ordonanța de urgență și susținem raportul Comisiei pentru învățământ, cu amendamentele admise.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru învățământ, doamnei președinte Ecaterina Andronescu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, doamna senator.

Doamna senator, merge, numai că trebuie să vorbiți mai aproape de microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ a analizat această importantă lege pentru ce înseamnă învățământul profesional din România și aș vrea, cu acest prilej, să mulțumesc și celor două comisii care au dat aviz, respectiv Comisiei pentru

buget și Comisiei pentru muncă, și tuturor celor care au fost partenerii noștri în dezbaterea acestei importante legi.

Cred că, așa cum a ieșit această ordonanță de la Comisia pentru învățământ a Senatului, care, așa cum știți, este și comisie decizională, practic, am reușit să scriem un capitol din viitoarea lege a învățământului, și anume: capitolul care reglementează învățământul profesional, cu cele două forme de organizare ale acestui învățământ profesional, respectiv cu organizarea învățământului profesional de tip dual, la cererea expresă a unor agenți economici, consorții etc., și a învățământului profesional clasic, de asemenea, și el organizat la cererea operatorilor economici.

Legea, așa cum a fost ea corectată prin amendamentele pe care Comisia pentru învățământ le-a adus, reglementează din toate punctele de vedere și competențele (aptitudinile practice), și atitudinile pe care un elev care parcurge această formă de învățământ trebuie să le aibă atunci când absolvă acest tip de școală, în egală măsură, și ce avantaje au agenții economici atunci când susțin printr-un contract, care este regula... legea părților, susțin o asemenea formă de școlarizare.

Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat și vă propune Comisia pentru învățământ să votați această lege..., de natură, împreună, de asemenea, cu Legea uceniciei la locul de muncă, să reglementeze domeniul acesta de mare importanță pentru economia românească în acest moment. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Doru Pănescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Subiectul central al acestui proiect de lege este acela al învățământului dual, iar în legătură cu acest subiect au existat multe discuții și sunt multe așteptări.

Este vorba de necesitatea de personal calificat pentru anumite ramuri ale industriei care sunt în creștere, pentru anumite zone de servicii. De asemenea, este vorba despre abandonul școlar – care există încă la nivelul învățământului preuniversitar –, precum și despre cazul unor tineri care, chiar atunci când termină o formă a învățământului preuniversitar, au prea puține garanții în privința unui loc de muncă.

Știu despre aceste probleme și dintr-o recentă ședință a Comisiei de dialog social care a avut loc la Prefectura Iași, la care am participat și la care s-au prezentat problemele cu care se confruntă profesorii din școlile profesionale, așteptări ale unor agenți economici din zona Iașiului.

Față de aceste aspecte, proiectul de lege pe care-l discutăm face un prim pas, aduce unele clarificări și precizează facilități pentru învățământul profesional.

Adică, așa cum a spus și doamna președinte a Comisiei pentru învățământ, prin acest act normativ se legiferează învățământul profesional dual ca o formă de organizare alternativă față de varianta actuală, varianta clasică, formă de organizare care se bazează pe un parteneriat care se stabilește între unul sau mai mulți agenți economici, patronate de ramură, structuri asociative și o unitate de învățământ.

Vreau să mai subliniez faptul că legea... forma actuală a rezultat după discuții și un număr semnificativ de amendamente aduse la comisie, iar la acest proces a participat și un reprezentant al Camerei de Comerț, care a agreat facilitățile pe care le primesc agenții economici, facilități care se referă la posibilitatea ca ei să intervină atunci când apare o necesitate privind pregătirea elevilor pentru o anumită calificare, și anume pentru obținerea unei pregătiri adecvate. Adecvarea se referă la plecarea de la niște locuri de muncă reale, ale căror cerințe să fie corelate cu pregătirea elevilor, în primul rând, fiind vorba de pregătirea practică a acestora, aspect asupra căruia pot interveni în mod direct companiile, precum și de pregătirea teoretică, conform cadrului privind parteneriatul dintre companie și unitatea de învățământ.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Îl invit la microfon pe domnul senator Vlad Alexandrescu. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Legea pe care ne pregătim s-o votăm acum este o lege de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016, promovată de domnul ministru Mircea Dumitru. Este o lege de mult așteptată, care dă posibilitatea extinderii unor formule de învățământ dual care funcționau deja pe teritoriul României. Ele au fost... au existat pe baza unui ordin de ministru mai vechi, dacă nu mă înșel, din perioada ministeriatului lui Daniel Funeriu, când au fost create premisele existenței Școlii „Kronstadt” de la Brașov, o școală care pregătește 700 de elevi anual și care funcționează foarte bine, cu sprijinul mediului de afaceri din Brașov și din județul Brașov. Mai există, în momentul de față, o școală la Oradea, numită „Eurobusiness”, care are 21 de clase anual. La Ploiești funcționează Școala „Concordia”, care pregătește 40 de tineri din clase defavorizate pentru a avea acces la meserii. Și aș mai menționa și...

Vă rog foarte mult să mă lăsați, domnule coleg, să vorbesc.

Vă rog să nu dialogați cu sala și vă rog să nu-l întrerupeți, pentru că va continua și cu alte...

Și, de asemenea, este important faptul că, la Galați, ArcelorMittal, care, după cum știți, e o firmă mare, o societate mare de prelucrare a metalului, de siderurgie, a înființat o școală în care pregătește serii de câte 100 de ucenici.

Această lege extinde, cum spuneam, și reglementează la nivel național posibilitatea apariției învățământului dual în ciclul... în învățământul preuniversitar, deci până la 18 ani, dând posibilitatea și unora care au împlinit 18 ani să urmeze acest ciclu, dar restrânge, prin amendamentele introduse la Senat, aplicarea ordonanței care era posibilă la învățământul postliceal. Și ne dorim ca, în viitor, acest lucru să fie posibil..., adică învățământul dual să se poată extinde și la învățământul postliceal.

Este, din punctul de vedere al Uniunii Salvați România, o lege de mult așteptată, o lege care încearcă să remedieze absența de meseriași, să pregătească în mediul școlar meserii și meseriași, artizani..., diverse meserii de care este foarte mare nevoie.

Tot prin ordonanță de urgență, Ordonanța nr. 84, Guvernul Cioloș a dat și avantaje...

Domnule senator...

...de fiscalitate...

Domnule senator!

...pentru firmele care organizează...

Domnule senator Vlad Alexandrescu!

Da.

Vă rog să vă limitați la proiectul de lege, nu la Ordonanța nr. 84 sau alte proiecte ale Guvernului Cioloș.

Deci este un pachet integrat, care asigură, practic, participarea mediului de afaceri la formarea profesională pentru meserii în România, și Uniunea Salvați România va vota în favoarea legii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Hărău Eleonora Carmen, Circumscripția nr. 22, dacă nu mă înșel, Hunedoara.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Din punctul meu de vedere, ca parlamentar care, în anul 2013, s-a implicat activ să fie catalizator pentru organizarea în municipiul Hunedoara a acestui tip de învățământ, mi se pare mai puțin important cine este creatorul legii de astăzi. Da, ea aparține, ca ordonanță de urgență, Guvernului Cioloș, da, se vede treaba că rădăcinile acestui act normativ vin din timpul Guvernului domnului Boc, parcă, dar, da, și Guvernul Ponta – și e cazul să menționăm lucrul acesta – a făcut pași în sensul rezolvării acestei probleme. Drept care adaug la spusele colegului de la USR, domnului senator Alexandrescu, faptul că și în Hunedoara Școala „Constantin Bursan”, școala care poartă numele deputatului liberal antebelic de mare valoare și de mare recunoaștere locală, pregătește circa 200 de elevi și v-am mai spus, stimați colegi, că nu este vorba de nimic spectaculos, este – și aceia din generația mea își vor aduce aminte – școala profesională, vechea școală profesională și șansa noastră de a califica personal și de a veni în sprijinul nevoilor agenților economici. Pe parcursul ultimului deceniu, această ruptură dintre agenții economici și școlile profesionale a produs serioase prejudicii economiei naționale.

Mulțumesc tuturor celor care au pus o pietricică la această construcție, iar ei sunt mulți și multiplu colorați, și vă îndemn pe dumneavoastră să analizați, fiecare în circumscripțiile din care faceți parte, posibilitatea de a îndemna la a face lucrul acesta, pentru că este în interesul țării noastre și de asta suntem aici, să-i apărăm interesul. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator, pentru precizare, în ceea ce privește atât referirile la proiectul de lege, cât și turul școlilor din fiecare județ.

Dacă sunt și alte intervenții?

Doamna senator Sbîrnea, ridicaserăți mâna?

O să vă rog să fiți de acord a da cuvântul ultimului reprezentant din Grupul PSD, după care să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă rog, doamna senator, foarte scurt.

Funcționează?

Microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Implicarea agenților economici în viața liceelor tehnologice se face de foarte mult timp. În ultimii 10 ani, aceștia au făcut parte chiar din consiliile de administrație, lucru care s-a reflectat și în clasele de învățământ profesional care s-au format de-a lungul timpului. Implicarea în continuare a acestora în viața școlii este benefică, mai ales prin faptul că ei se pot implica atât financiar, prin susținerea de burse, cât și prin alte facilități materiale pe care le pot face elevilor din aceste școli.

Important este și faptul că 30% din curricula școlii poate fi CDL (curriculum dezvoltare locală) și, iarăși, agentul economic își poate lăsa amprenta. Și ce e mai important:

faptul că practica se poate desfășura la agentul economic, iar școlile profesionale sunt deficitare în ceea ce privește dotarea în atelierele de practică.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru precizări.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

- Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise și amendamente respinse.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- Dacă sunt amendamente respinse pe care le susțin

- inițiatorii? Nu.

- Atunci,

- raportul a fost adoptat.

-

- proiectul de lege a fost adoptat.

- Continuăm.

- Punctul 7, Proiectul de lege privind înființarea Universității

- „Adventus” din Cernica (L85/2.05.2017).

- Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului

- de lege.

- Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a

- prezenta propunerea... pentru a prezenta punctul de vedere. Vă rog, domnule secretar de stat András Király. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Reglementarea sau propunerea legislativă prevede înființarea Universității „Adventus” din Cernica, prin transformarea Institutului Adventist dintr-o fundație nonprofit în instituție de învățământ superior de sine stătătoare, cu personalitate juridică de drept privat și de utilitate publică.

Universitatea „Adventus” din Cernica se înființează cu următoarele... sau cu următoarea facultate – Facultatea de Teologie și Științe Sociale, cu următoarele specializări/ programe de studii acreditate: teologie adventistă pastorală, asistență socială, pedagogia învățământului primar și preșcolar, cu predare în limba română.

Susținem raportul Comisiei pentru învățământ.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, doamna senator Ecaterina Andronescu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia a analizat.

Mulțumesc, de asemenea, Comisiei juridice, care ne-a dat un aviz favorabil promovării acestei inițiative legislative a Guvernului. Ar mai fi de adăugat că această structură de învățământ superior, devenită, prin această lege, universitate, a parcurs toate etapele de autorizare provizorie și acreditare.

Ca urmare, îndeplinește toate condițiile impuse de lege pentru a deveni o universitate cu programe de studii și facultăți acreditate și, de aceea, Comisia pentru învățământ vă propune să dați un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul senator Titus Corlățean. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Scuzată îmi fie calitatea vocii, în primul rând.

În al doilea rând, se spune adesea în discursul public, politic, național, precum și internațional că România a devenit în anii ăștia un model în ceea ce privește libertatea de conștiință și de religie, protecția minorităților religioase și inclusiv reflectarea în măsuri în domeniul educației. Și lucrurile astea sunt confirmate de rapoarte internaționale, documente, pe bună dreptate.

Ei, aici avem de a face cu un exemplu extrem de concret, care merge exact în această direcție. Știți că în România funcționează – și a fost o politică inteligentă, corectă a statului român –, funcționează, pe lângă facultățile de teologie ortodoxă pe care le cunoaștem cel mai bine, funcționează și un Institut Teologic Baptist în cadrul Universității din București, o chestiune extrem de interesantă și care funcționează bine, este un Institut Teologic Penticostal, există „Timoteus” al Bisericii Creștine după Evanghelie și exista acest institut, până la propunerea de transformare într-o universitate. E o direcție corectă legislativ, precum și ca politici publice și merită să o susținem.

Voi adăuga doar că, prin acest tip de măsuri, mai facem un lucru bun pentru statul român: ne facem prieteni influenți la nivel internațional. Fără să intru în detalii, este o măsură care va fi apreciată, precum și o măsură corectă pe fond. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Leon Dănăilă. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Întâmplător, anul trecut am fost invitat de către Institutul Adventist de la Cernica să le servesc drept model; mi-au oferit două ore să le vorbesc, să le expun experiența mea de viață. Drept să spun, au avut un comportament foarte civilizat, mi-au arătat clădirile care sunt..., în care locuiesc profesorii, în care locuiesc studenții și m-a impresionat foarte mult gradul de civilizație al acestora. Bineînțeles, m-au întrebat, în primul rând, dacă sunt de acord să vin prin faptul că ei sunt de ziua a șaptea și eu sunt ortodox. Am spus

că nu am nimic împotrivă, din moment ce este un institut civilizat, un institut de cultură. Am spus că sunt de acord să le vorbesc, le-am donat și niște cărți scrise..., de-ale mele, astfel încât am fost profund impresionat de comportamentul acestor oameni, un comportament foarte civilizat, de clădirile care sunt afectate pentru profesori, pentru studenți din întreaga țară.

Eu sunt pentru a vota și vă sfătuiesc să votați. Pe cuvântul meu că acest institut merită să devină universitate. Este un act de mare cultură pentru țara noastră, fără niciun precept din punct de vedere religios.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L263/7.06.2016). Declar...

Vă rog, domnule senator Deneș. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În numele Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie, în

vederea completării unor articole, pentru o mai bună claritate. Termen: o săptămână. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 9, Propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare (L78/18.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Atunci, nu mai dăm cuvântul inițiatorului, că nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Vă rog, doamna secretar de stat Sirma Caraman, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative este modificarea și completarea Legii administrației publice locale, a Legii nr. 393 privind Statutul aleșilor locali, în sensul prevederii exprese a dreptului consilierilor locali și județeni de a vota atunci când candidează pentru funcția de președinte, vicepreședinte al consiliului județean sau viceprimar.

Nu susținem această inițiativă, întrucât a rămas fără obiect de reglementare; modificările propuse se regăsesc deja în Ordonanța nr. 42 a Guvernului (pe 2016), aprobată prin Legea nr. 49/2017, și în Legea nr. 32/2017.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație, domnul Florin Cârciumaru, pentru a prezenta raportul comisiei, împreună cu Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

Domnul senator Florin Cârciumaru.

## **Domnul Florin Cârciumaru:**

Domnule președinte, Stimați colegi, În ședința din 30 mai 2017, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, menținerea raportului comun de respingere, pentru aceleași motive prezentate în raportul anterior.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00 – vot final asupra proiectelor..., inițiativelor legislative cu caracter organic; 18.00–18.15 – pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

– marți, 20 iunie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 21 iunie 2017: lucrări în comisiile permanente;

- joi, 22 iunie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 23 iunie: activități în circumscripțiile electorale;

– sâmbătă, 24 iunie: activități în circumscripțiile electorale. Dacă nu sunt intervenții,

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, dar fiind și ora 18.00, încheiem astăzi dezbaterile asupra inițiativelor legislative.