Adrian Țuțuianu

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Bolșevicii de ieri și de azi”.

Această declarație pleacă de la o anumită acumulare de revoltă în fața unei cantități de impostură care a atins cote fără precedent și care, personal, îmi repugnă. Evident, și de data aceasta vorbim de Partidul Democrat Liberal.

În discursurile liderilor PDL, începând cu președintele Traian Băsescu, continuând cu doamna Udrea, cu doamna Anastase, cu domnul Boc și până la oamenii din teritoriu, apare constant un termen cu puternice rezonanțe: „bolșevici”. În cele mai neobișnuite situații, în cele mai nepotrivite contexte, în cele mai neindicate momente, zdrăngănitorii de mai sus cataloghează pe oricine li se opune: „Ești bolșevic!”. Scurt, irațional, fără să stea pe gânduri, fără să le pese pe cine ștampilează și pentru ce motive, ca dintr-un reflex bolnav.

În spatele valului de bolșevici care îi stau în față președintelui și întregului PDL, poate că ar fi însă util să privim cu ceva mai multă atenție cine sunt respectivii bolșevici, care este motivul pentru care au fost catalogați astfel și cine sunt cei care se cred îndreptățiți să pună astfel de ștampile.

Nu ne mai împiedicăm de amănunte istorice, cu originile termenului, cu Rusia începutului de secol al XX-lea, cu Lenin și Revoluția din Octombrie. La (in)cultura unora dintre exponenții puterii de astăzi, ar fi, oricum, de prisos.

Așadar, cine sunt bolșevicii zilei și de ce? Câteva exemple:

Ioan Oltean ne-a făcut bolșevici pe noi, cei din opoziție, atunci când am criticat vehement furtul Robertei Anastase la Legea pensiilor. Nu hoția colegei sale îl deranja pe domnul Oltean, ci faptul că hoția era criticată. Drept urmare, în filozofia PDL, bolșevic este cel care reclamă un abuz flagrant și care cere pedepsirea abuzului. De notat!

Doamna Udrea și-a făcut, la rându-i, timp să introducă termenul în vocabular, firește, tot cu referire la opoziție, opoziție care e arogantă, perfidă, rea și nu salvează țara, în opoziție fiind. Ca urmare, cei din opoziție sunt bolșevici.

Președintele Băsescu a catalogat drept propagandă de tip bolșevic criticile pe care noi, ticăloasa opoziție, le aduceam prevederilor extrem de dure din acordul încheiat în genunchi de Guvernul Boc cu Fondul Monetar Internațional. Am învățat și de acolo lecția: ești bolșevic dacă nu vrei să le fie tăiate salariile oamenilor, ești bolșevic dacă nu vrei să fie concediați zeci de mii de bugetari, ești bolșevic dacă nu vrei să falimentezi zeci de mii de firme.

Definiția nu se limitează însă la atât. Într-o vizită de interes la Roșia Montană, același domn Traian Băsescu a luat la ochi un țăran, care i s-a adresat respectuos, transmițându-i că nu este de acord cu exploatarea și că își va apăra ferm pământul, chestiune care l-a scos din minți pe un președinte atât de democratic, încât nu suportă alte puncte de vedere decât pe ale lui. Urmarea previzibilă: țăranul a fost declarat pe loc bolșevic și mitocan. Lecția învățată: dreptul de proprietate nu mai este un drept fundamental, cu valoare constituțională, consacrat ca atare de Convenția europeană a drepturilor omului, ci un pretext parșiv din arsenalul bolșevicilor. Și exemplele pot continua până mâine. Și eu, de exemplu, am la mine în județ un fruntaș pedelist din galeria Pinalti, Falcă, Flutur, pe Florin Popescu, baron cu acte în regulă, tupeist, arogant, disprețuitor – mândria partidului! Și domnul Popescu a înțeles că e de bine să arunci cu bolșevicii în stânga și în dreapta, legat la ochi. Îi ceri să se oprească din jaful banului public, ești bolșevic, îi spui să se oprească din abuzuri, ești bolșevic, nu devii complice cu el la furat, ești bolșevic!