Adrian Țuțuianu

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Despre opoziție, pe înțelesul puterii”.

Asist cu mare interes în ultima perioadă la un fenomen ciudat: pervertirea fără precedent de către actuala putere a termenilor, conceptelor și principiilor cu care lucrăm în spațiul politic în mesajul public. Am crezut, inițial, că sunt doar dovezi de ignoranță din partea anumitor personaje aterizate forțat în Parlament sau în Guvern, dar insistența cu care aceste greșeli sunt „scăpate” devine, în egală măsură, alarmantă și insuportabilă.

Vă vorbeam în urmă cu două săptămâni de coruperea totală a sensului cuvântului „bolșevic” de către magicienii cuvântului din PDL. Dovadă că au înțeles ignoranța în care se scaldă, la câteva zile distanță, șeful Consiliului județean și al PDL Dâmbovița, Florin Popescu, m-a făcut bolșevic pe mine, pe colegii din PSD și din PNL, pentru că nu am fost de acord să împrumute județul cu peste 264 de miliarde de lei pe 20 de ani, bani cu destinație precisă: alimentarea câtorva firme de clientelă.

În fine, am trecut peste episod, pentru că domnul Popescu e, oricum, iremediabil. Nu doar „bolșevicii” au fost corupți în limbarița PDL. Însuși conceptul de opoziție a ajuns să fie într-atât de batjocorit, atât ca sens, cât și ca realitate practică, încât nimeni nu și-ar da seama astăzi, ascultându-i pe liderii Partidului Democrat Liberal, că România este un stat democratic.

Și mergem mai întâi la dicționar să vedem ce înseamnă opoziție. Și citim, și ajungem la următoarele concluzii: „raportul dintre două lucruri sau două situații opuse, contradictorii”, sau „împotrivire, opunere, rezistență”, sau „grup de persoane care se opun majorității”, sau, cu referire directă la domeniul politic, „totalitatea persoanelor care fac parte dintr-un grup politic potrivnic partidului aflat la putere; politica pe care o duce acest grup față de partidul aflat la putere”.

Din păcate, toate definițiile nu mai au nicio valoare pentru liderii puterii. Opoziția nu mai este, în România pedelizată, o componentă esențială a statului democratic, un element vital al democrației parlamentare. Filozofia politică a PDL nu mai pricepe din opoziție o contragreutate a puterii, cea care are rolul de a exprima în mod oficializat și într-un cadru instituțional și organizat critica de ansamblu a deciziilor guvernamentale. Nu, pentru Partidul Democrat Liberal opoziția politică a devenit ceva opțional. A face opoziție înseamnă pentru ei a da din cap afirmativ la gesturile puterii.

Câteva exemple edificatoare:

Urmașul fraților Grimm în PDL, domnul Lăzăroiu, își exprima, acum ceva vreme, nedumerirea față de poziția critică a PSD și PNL cu privire la bazaconiile aruncate pe piață despre primarii care acordă legal sau nelegal ajutoare sociale. Pentru domnul Lăzăroiu era de neacceptat ca opoziția să critice prostiile pe care el le debita.