Adrian Țuțuianu

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai întâi de toate, aș vrea să vă readuc aminte că în acest an am adoptat cu toții Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Ceea ce ni se prezintă astăzi în Parlament pleacă de la dispozițiile art. 18 din acest act normativ și, practic – de aceea cred că discuția trebuie să fie foarte serioasă pe subiect –, deci, practic, acești indicatori pe care îi aprobăm astăzi ne vor stabili limitele bugetului pentru anii 2011, 2012 și chiar 2013, dacă facem referire la dispozițiile art. 18 alin. (2) și la dispozițiile art. 18 alin. (3) și (4), coroborate cu art. 20 din actul normativ respectiv.

Și, ca să fiu și mai clar, limitele pentru soldul total și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii doi ani bugetari, deci 2011 și 2012, iar limitele prevăzute pentru alte categorii de cheltuieli, care sunt prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. c) și g), sunt obligatorii pentru anul bugetar 2011.

Mi-am făcut datoria să mă pregătesc, fără pretenția de a fi un specialist în finanțe, și am să arăt ce spune Banca Mondială într-un raport publicat de presă în aceste zile și apoi am să arăt ce spune Consiliul Fiscal cu referire la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2011–2013, pentru a susține punctul de vedere al Partidului Social Democrat, și anume că nu vom vota acest proiect de lege.

Mai întâi de toate, Banca Mondială spune așa – „buget de stat nerealist și supraestimat”.

Câteva lucruri punctuale:

„Bugetul României duce lipsă de credibilitate, fapt care afectează disciplina fiscală.” Potrivit Băncii Mondiale, bugetul aprobat nu este un document credibil.

„Bugetul este bazat pe venituri nerealiste, supraestimate, pentru a justifica niște cheltuieli mari”, spun experții Băncii Mondiale.

„Suplimentările bugetare sunt create din cauza adoptării unor legi aprobate în afara bugetului, cărora li se dă o atenție insuficientă în ceea ce privește impactul bugetar.”

„Supraestimarea veniturilor a fost un motiv pentru a permite, la presiuni politice, creșteri artificiale în anvelopa de resurse disponibilă. Actualul buget al țării, cum este el realizat, deviază semnificativ de la bugetul inițial.”

„Din cauza lipsei de credibilitate a bugetului de stat, nu există transparență, predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale și bugetare au crescut”, ne atrage atenția Banca Mondială.

Potrivit experților instituției internaționale, în prezent actualul buget al țării este focusat pe cheltuielile fixe, fără o prioritizare a costurilor. De asemenea, Banca Mondială ne atrage atenția că România ocupă ultimul loc între țările Uniunii Europene în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. La sfârșitul anului 2009, rata de contractare era de 38% din totalul proiectelor, iar cea de absorbție, de 6%. Fără o accelerare a absorbției potrivit regulii N+3, respectiv numărul de ani la dispoziție pentru a cheltui banii alocați din