Alexandru Athanasiu

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Distin∫i colegi senatori, Declara˛ia mea politic„ de ast„zi vizeaz„ propusele modific„ri ale Codului muncii.

Schimbarea regimului politic Ón Rom‚nia, Ón 1989, prin trecerea de la totalitarismul comunist la democra˛ie, a semnificat ∫i obliga˛ia construirii Ón timp a unei economii de pia˛„ func˛ionale, precum ∫i rea∫ezarea pie˛ei muncii pe coordonate noi ∫i de progres social.

Œn acest context, guvern„rile din perioada de tranzi˛ie au Óncercat cu inevitabile e∫ecuri de etap„, dar ∫i cu rezultate concrete ∫i pozitive s„ cl„deasc„ o rela˛ie de munc„ democratic„ ∫i adaptat„ cerin˛elor moderne ale Europei sociale, av‚nd drept principale caracteristici urm„toarele: necesitatea liberaliz„rii pie˛ei muncii, garantarea protec˛iei juridice a salariatului, promovarea dialogului social, institu˛ionalizarea negocierii colective, crearea parteneriatului munc„—capital.

Aceste obiective au fost Ón bun„ m„sur„ ilustrate prin normele actualului cod.

Mai mult, dispozi˛iile sale au inclus, cum era ∫i firesc, angajamentele juridice ale statului rom‚n, asumate prin semnarea ∫i ratificarea acestor documente, cum ar fi

Conven˛iile Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, directive ale Uniunii Europene, Carta social-european„ revizuit„ etc. Restr‚ng‚nd, deocamdat„, analiza noastr„ doar la aspectele de ordin tehnico-juridic, putem afirma cu t„rie c„ actualul Cod al muncii reprezint„ un standard normativ european, aspect documentat ∫i de rapoartele de ˛ar„ ale Uniunii Europene pentru anii 2003—2004.

Este neÓndoios, a∫adar, ca actualele pertract„ri legate de modificarea con˛inutului Codului muncii nu sunt Ón nici un caz generate de Ónapoierea reglement„rii ori desuetudinea acestuia, absen˛a dimensiunii europene a codului, deficien˛e conceptuale ori proceduri aberante.

Categoric, ne afl„m Ón prezen˛a unui atac politic frontal. Se dore∫te cu Ónc„p„˛‚nare ∫i adeseori cu v„dit„ incompeten˛„ s„ se acrediteze formule juridice care s„ legitimeze abuzul patronal, s„ satisfac„ arbitrarul angajatorului, s„ serveasc„, Óntr-o concep˛ie vetust„, proprie capitalismului secolului al XIX-lea, interese exclusive ale unui patronat care consider„ utilizarea for˛ei de munc„ doar din perspectiva cre∫terii profitului, cu nesocotirea dreptului angaja˛ilor, Ón dispre˛ul suveran al oric„rei reguli juridice.

Ce este altceva Ón propunerile f„cute dec‚t servirea acestui scop prin orice mijloace ∫i cu suportul evident al totalei ignoran˛e Ón domeniul reglement„rilor europene?

Astfel, transformarea contractelor de munc„ pe durat„ determinat„ Ón regul„ de angajare are drept efect urm„toarele: insecuritatea juridic„ a salariatului, aflat sub presiunea permanent„ a desfacerii contractului de munc„ la expirarea termenului contractual; eludarea procedurilor de concediere care sunt, de regul„, aplicabile Ón cazul contractelor pe durat„ nedeterminat„; limitarea sau chiar lipsirea salariatului de unele drepturi de asigur„ri sociale, ∫tiut fiind faptul c„ cei care au contracte pe durat„ determinat„ nu primesc toate drepturile de asigur„ri sociale. Œntr-un cuv‚nt, se dore∫te utilizarea for˛ei de munc„ dup„ cheful f„r„ limite al angajatorului.