Stenogramă plen

Da˛i-mi voie s„ deschid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. M„ ajut„ cei doi colegi, doamna secretar Paula Maria Iv„nescu ∫i domnul secretar Mihai Ungheanu.

Legat de prezen˛„, din totalul de 137 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin intermediul informaticii noastre, un num„r de 74 de colegi. Vor veni ∫i ceilal˛i pe parcurs, sunt convins.

Avem 13 colegi absen˛i motivat.

Dac„ la ordinea de zi ave˛i obiec˛iuni?

Nu sunt.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mai a∫tept„m.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am Ón˛eles, stima˛i colegi.

Mai a∫tept„m s„ vin„ ∫i restul colegilor.

Lipsea doamna senator Maria Petre, domnilor colegi.

Acum suntem...

Imediat.

V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi, stima˛i colegi. V„ rog s„ vota˛i.

Ordinea de zi a fost aprobat„ cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o singur„ ab˛inere.

Programul de lucru este p‚n„ la 19,30. V„ rog s„ vota˛i.

Programul de lucru a fost aprobat cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Trecem la primul punct din ordinea de zi, declara˛ii politice.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei P.N.L.—P.D. pe domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn cei patru ani c‚t m-am aflat pe b„ncile opozi˛iei, am fost un critic vehement, dar, zic eu, obiectiv al fostului partid de guvern„m‚nt.

Œn perioada aceasta m„ simt dator s„ felicit din toat„ inima Partidul Social Democrat, pentru c„ printr-o mi∫care dibace ne-a oferit pe cel mai reprezentativ candidat al s„u pentru Ónalta func˛ie de edil-∫ef al Capitalei, pe domnul Marian Vanghelie, îcare este“, potrivit propriilor sale afirma˛ii, un om îcu foarte multe opinii la care trebuie s„ se g‚ndeasc„ foarte bine“.

Locuitorii Bucure∫tiului se pot considera adev„ra˛i r„sf„˛a˛i ai soartei pentru c„, iat„, Ón sf‚r∫it, P.S.D.-ul a g„sit solu˛ia magic„, a scos din rezerva sa de cadre pe cel mai valoros candidat.

F„r„ Óndoial„, Caragiale ar putea fi invidios pe un astfel de personaj, are dou„ facult„˛i, Ón timp ce al˛ii au doar una, nu conjug„ verbul îa fi“, dar cunoa∫te foarte bine conjugarea lui îa avea, avere“. Este un om care, a∫a cum remarca ∫i ∫eful s„u de campanie electoral„, îa crescut Ón via˛a cultural„ ∫i profesional„“, este, totodat„, profund preocupat pentru soarta Ónv„˛„m‚ntului Capitalei, ca s„ nu mai vorbim de starea drumurilor publice ∫i a transportului Ón comun, care Ói provoac„, am‚ndou„, insomnii: îpoate nu am Ón spatele meu o activitate profesional„ foarte mare, dar cred c„ prin ceea ce am demonstrat Ón sectorul 5, faptul c„ i-am capacitat pe cet„˛enii sectorului 5“, declara recent temerarul Marian Vanghelie, omi˛‚nd predicatul, dar atr„g‚ndu-ne aten˛ia c„ îa sc„pat de dezagrementele P.N.A.“.

Cu alte cuvinte, asemenea altor mon∫tri sacri P.S.D., de înotorietate“ de acum incontestabil„, precum Maz„re, Sechelariu, Mischie, Opri∫an etc., Domnia sa nu se prea las„ intimidat cu una, cu dou„, chiar dac„ îdezagrementele“, Ón traducerea noastr„ liber„, Ónseamn„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 economie de sector, revelioane, artificii, privatiz„ri dubioase etc.

Œntr-adev„r, stima˛i colegi, domnul Vanghelie, de∫i f„r„ virtu˛i intelectuale, dar om de ac˛iune, cum Ól caracteriza deun„zi domnul Ion Iliescu, înu este perfect, dar a realizat multe“, adic„, vorba lui Conu’ Iancu: îla a∫a partid, _mon cher_ , a∫a candidat“.

Nu Ón ultimul r‚nd, ar fi de luat Ón considera˛ie un alt avantaj, gra˛ie doar vocabularului domnului Vanghelie vom avea o campanie electoral„ îmai policrom„“. Trebuie s„ recunoa∫tem Óns„ c„ domnul Vanghelie reprezint„ cea mai gr„itoare dovad„ c„ P.S.D.-ul se afl„ Ón proces de reformare, ∫i înu una infirm„“, ∫i c„ dore∫te, Óntr-adev„r, integrarea Ón Europa îcare este“. Parafraz‚ndu-l pe acela∫i etern Caragiale, Ónchei spun‚nd: Bravos P.S.D., halal fr„˛ie!

™i, ca s„ nu crede˛i, stima˛i colegi, c„ Marian Vanghelie este singur, el are tot felul de diferite clone; una dintre ele este, cum spuneam, Maz„re, primarul Constan˛ei.

V„ voi citi doar un articol, art. 1 al unui proiect de hot„r‚re pe care distinsul primar Maz„re l-a formulat, ca s„ nu mai spun c„, Ón cur‚nd, Ón Constan˛a se va importa nisip din Sahara ∫i marea nu va mai avea valuri, citez îse emite acordul Consiliului Local al Municipiului Constan˛a cu privire la constituirea Funda˛iei «Fantasio»“ — noi avem un Teatru îFantasio“ — î∫i participarea Ón calitate de...“ — aten˛ie aici! — î... membru fondator a Municipiului Constan˛a, reprezentat prin primar, al„turi de jude˛ul Constan˛a la constituirea Funda˛iei...“ mai susamintite ∫i a∫a mai departe... ™i agramat... ∫i nu ∫tiam c„ domnul Maz„re este membru fondator îa Municipiului Constan˛a“. îFondator!“

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar social-democrat, pe domnul senator Alexandru Athanasiu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Distin∫i colegi senatori, Declara˛ia mea politic„ de ast„zi vizeaz„ propusele modific„ri ale Codului muncii.

Schimbarea regimului politic Ón Rom‚nia, Ón 1989, prin trecerea de la totalitarismul comunist la democra˛ie, a semnificat ∫i obliga˛ia construirii Ón timp a unei economii de pia˛„ func˛ionale, precum ∫i rea∫ezarea pie˛ei muncii pe coordonate noi ∫i de progres social.

Œn acest context, guvern„rile din perioada de tranzi˛ie au Óncercat cu inevitabile e∫ecuri de etap„, dar ∫i cu rezultate concrete ∫i pozitive s„ cl„deasc„ o rela˛ie de munc„ democratic„ ∫i adaptat„ cerin˛elor moderne ale Europei sociale, av‚nd drept principale caracteristici urm„toarele: necesitatea liberaliz„rii pie˛ei muncii, garantarea protec˛iei juridice a salariatului, promovarea dialogului social, institu˛ionalizarea negocierii colective, crearea parteneriatului munc„—capital.

Aceste obiective au fost Ón bun„ m„sur„ ilustrate prin normele actualului cod.

Mai mult, dispozi˛iile sale au inclus, cum era ∫i firesc, angajamentele juridice ale statului rom‚n, asumate prin semnarea ∫i ratificarea acestor documente, cum ar fi

Conven˛iile Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, directive ale Uniunii Europene, Carta social-european„ revizuit„ etc. Restr‚ng‚nd, deocamdat„, analiza noastr„ doar la aspectele de ordin tehnico-juridic, putem afirma cu t„rie c„ actualul Cod al muncii reprezint„ un standard normativ european, aspect documentat ∫i de rapoartele de ˛ar„ ale Uniunii Europene pentru anii 2003—2004.

Este neÓndoios, a∫adar, ca actualele pertract„ri legate de modificarea con˛inutului Codului muncii nu sunt Ón nici un caz generate de Ónapoierea reglement„rii ori desuetudinea acestuia, absen˛a dimensiunii europene a codului, deficien˛e conceptuale ori proceduri aberante.

Categoric, ne afl„m Ón prezen˛a unui atac politic frontal. Se dore∫te cu Ónc„p„˛‚nare ∫i adeseori cu v„dit„ incompeten˛„ s„ se acrediteze formule juridice care s„ legitimeze abuzul patronal, s„ satisfac„ arbitrarul angajatorului, s„ serveasc„, Óntr-o concep˛ie vetust„, proprie capitalismului secolului al XIX-lea, interese exclusive ale unui patronat care consider„ utilizarea for˛ei de munc„ doar din perspectiva cre∫terii profitului, cu nesocotirea dreptului angaja˛ilor, Ón dispre˛ul suveran al oric„rei reguli juridice.

Ce este altceva Ón propunerile f„cute dec‚t servirea acestui scop prin orice mijloace ∫i cu suportul evident al totalei ignoran˛e Ón domeniul reglement„rilor europene?

Astfel, transformarea contractelor de munc„ pe durat„ determinat„ Ón regul„ de angajare are drept efect urm„toarele: insecuritatea juridic„ a salariatului, aflat sub presiunea permanent„ a desfacerii contractului de munc„ la expirarea termenului contractual; eludarea procedurilor de concediere care sunt, de regul„, aplicabile Ón cazul contractelor pe durat„ nedeterminat„; limitarea sau chiar lipsirea salariatului de unele drepturi de asigur„ri sociale, ∫tiut fiind faptul c„ cei care au contracte pe durat„ determinat„ nu primesc toate drepturile de asigur„ri sociale. Œntr-un cuv‚nt, se dore∫te utilizarea for˛ei de munc„ dup„ cheful f„r„ limite al angajatorului.

Eliminarea obliga˛iei de a negocia, dincolo de faptul c„ Óncalc„ prevederi constitu˛ionale ∫i legale, vine s„ anuleze dialogul partenerilor sociali, av‚nd drept consecin˛„ imediat„ ∫i extrem de d„un„toare revenirea la practici ∫i comportamente tipice secolului al XIX-lea. Nelegal„ Ón plan juridic, o atare m„sur„ ne Óndep„rteaz„ ∫i nicidecum apropie de legisla˛ia european„, pe care unii doar o clameaz„ f„r„ s„ o Ón˛eleag„ ∫i cu at‚t mai pu˛in s„ o aplice.

M„rirea orarului de lucru la 12 ore pe zi, impunerea muncii for˛ate nu sunt doar abera˛ii juridice ∫i flagrante viol„ri ale drepturilor omului, determinate de persoane total incompetente, Ón cel mai bun caz, dar constituie ∫i un program amplu de demolare a unor institu˛ii democratice.

Personal consider c„ agita˛ia Ón jurul acestui subiect nu este doar materializarea unui instinct demolator, propriu actualei puteri, care crede c„ va c‚∫tiga credibilitatea guvern„rii prin distrugerea actelor guvernan˛ilor anteriori, ci, ∫i mai grav, o tentativ„ de a pune munca salarial„, precum ∫i pe salaria˛i, Ón general, Ón categoria lucrurilor tolerate, acceptate de nevoie ∫i cump„rate pe nimic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 Un dispre˛ suveran, o intoleran˛„ f„r„ margini ∫i o incompeten˛„ cras„, iat„ ingredientele acestui pompos demers de modificare a contractului de munc„.

Œntre dorin˛a explicabil„, dar neacceptabil„, a unor organiza˛ii patronale de a transforma contractul de munc„ individual ∫i colectiv Ón simple angajamente verbale care oblig„ doar pe salariat ∫i girul ministerial superficial ∫i gr„bit de a o Óndeplini, nu ne este greu s„ decidem a cui este vina, dar ∫tim sigur a cui este responsabilitatea.

Œi reamintim domnului ministru al muncii c„ Rom‚nia lucr„toare nu ∫i-a codificat rela˛ia de munc„ doar Ón anul 2003. Istoria, pe care este bine s„ o mai cercet„m, ne arat„ c„ din anul 1929 ˛ara noastr„ a avut legi progresiste pentru acele vremuri, care reglementau dreptul la negocieri colective ∫i contracte colective ∫i care con˛ineau prevederi privind protec˛ia juridic„ a salaria˛ilor. Cu alte cuvinte, Rom‚nia interbelic„, nu doar cea comunist„, cum unii ignoran˛i cred ∫i acum, a Ón˛eles o dat„ cu elita politic„ a vremii c„ dialogul social nu este doar o umbrel„ de vreme rea, ci necesara premis„ a coeziunii sociale ∫i a progresului na˛ional. De altfel, prin modific„rile propuse — ∫i nu sunt pu˛ine, ∫i toate proaste —, amintindu-mi o vorb„ celebr„ a unui profesor de drept al meu care spunea t‚n„rului doctorand foarte agitat Ón leg„tur„ cu opera sa: îDragul meu, lucrarea dumitale este interesant„. Ea are ∫i lucruri noi, ∫i lucruri bune. Numai c„ lucrurile noi nu sunt bune, iar lucrurile bune sunt vechi“.

De aceea spuneam c„ ∫i printre alte modific„ri, la care nu am Ón˛eles s„ m„ refer pentru a nu r„pi aten˛ia distinsului Senat al Rom‚niei, se urm„re∫te Ón fapt Ónl„turarea lucr„torului din dialogul necesar cu angajatorul. Noi, ca social-democra˛i, ne vom opune cu argumente juridice ∫i politice acestui demers, primitiv prin concep˛ie ∫i d„un„tor prin consecin˛e. Europa social„, la a c„rei poart„ batem cu insisten˛„, ∫i chiar, uneori, cu entuziasm, nu este locul potrivit pentru asemenea experien˛e.

Dincolo de toate st„ruie Óns„ o Óntrebare: este economia rom‚neasc„ la nivelul de competitivitate care s„ asigure deplina angajare sau, ceea ce Ón terminologia european„ se nume∫te _full employment,_ salarii decente, asigur„ri sociale acoperitoare, Óntr-un cuv‚nt, stabilitate economic„ global„ ∫i individual„, suficient„ coeziune ∫i solidaritate social„, precum ∫i acces echitabil la bun„stare? Din p„cate, r„spunsul pe care societatea rom‚neasc„ Ól poate da ast„zi este negativ. ™i atunci, solu˛ia guvernan˛ilor, unica, este de a desfiin˛a drepturile c‚∫tigate de lucr„tori Ón ultimii ani?!

Voi Óncheia, spun‚nd: lucr„torii nu sunt chiria∫i sau tolera˛ii corpora˛iilor sau ai angajatorilor, a∫a cum nu sunt ∫i nu trebuie s„ fie niciodat„ considera˛i drept tolera˛i Ón Rom‚nia, la a c„rei dezvoltare contribuie Ón egal„ m„sur„ cu Óntreprinz„torii.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe domnul senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a cum v„ aminti˛i, la recens„m‚ntul popula˛iei, desf„∫urat Ón martie 2002, etnicii maghiari din Rom‚nia reprezint„ sub 7%. Cu toate acestea, nefiind partid politic, ci organiza˛ie neguvernamental„, U.D.M.R.-ul a fost invitat ∫i particip„ din plin la guvernarea Rom‚niei. A∫a cum ∫ti˛i, au un post de viceprim-ministru — ministru de stat, au 4 posturi de titulari Ón fruntea unor ministere, au 4 posturi de prefec˛i, 8 posturi de subprefec˛i ∫i, de asemenea, alte posturi de conducere la nivelul ministerelor ∫i al structurilor ministerelor Ón teritoriu.

Am s„ exemplific doar c‚teva dintre acestea: la Ministerul Justi˛iei, integrarea european„ apar˛ine U.D.M.R-.ului, la Ministerul Finan˛elor Publice, de Planul na˛ional de dezvoltare a Rom‚niei se ocup„ U.D.M.R.-ul, la Ministerul Integr„rii Europene, negociator-∫ef adjunct este reprezentantul U.D.M.R., la Ministerul Afacerilor Externe, responsabil cu reforma ∫i cooperarea institu˛ional„ este reprezentantul U.D.M.R.-ului. De asemenea, tot la Ministerul Afacerilor Externe, func˛ia de comisar general al Sec˛iunii rom‚ne pentru îExpo 2005“ apar˛ine U.D.M.R.-ului. La Ministerul Economiei, titularul cu integrarea european„ este din partea U.D.M.R., la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, de minorit„˛i ∫i integrare european„ se ocup„ U.D.M.R.-ul, la Ministerul S„n„t„˛ii, Ón rela˛ia cu Parlamentul este un reprezentant al U.D.M.R.-ului, la Ministerul Mediului rela˛iile ∫i fondurile interna˛ionale sunt coordonate tot de c„tre U.D.M.R., Departamentul pentru rela˛ii interetnice apar˛ine U.D.M.R.-ului. De asemenea, Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici din Rom‚nia este condus„ de reprezentantul U.D.M.R., Agen˛ia SAPARD este condus„ de U.D.M.R., Agen˛ia Domeniilor Statului, condus„ de U.D.M.R., Comisia Na˛ional„ pentru Controlul Activit„˛ilor Nucleare apar˛ine U.D.M.R.-ului, la I.S.C.I.R., s-a g„sit tot un udemerist Ón fruntea I.S.C.I.R.-ului, Agen˛ia pentru S„n„tate Public„ apar˛ine U.D.M.R.-ului, O.S.I.M.-ul este condus de U.D.M.R., Agen˛ia Na˛ional„ îSocrate“ apar˛ine U.D.M.R.-ului, Centrul Rom‚n pentru Promovarea Comer˛ului apar˛ine U.D.M.R.-ului, Unitatea Executiv„ pentru Finan˛area Œnv„˛„m‚ntului Superior ∫i a Cercet„rii este condus„ de U.D.M.R., Centrul Na˛ional al Cinematografiei din Rom‚nia este condus de U.D.M.R., Institutul Na˛ional al Monumentelor Istorice din Rom‚nia este condus de U.D.M.R., Centrul de Preg„tire a Magistra˛ilor din Rom‚nia este condus de U.D.M.R., cercetarea ∫i dezvoltarea Ón turism Ón Rom‚nia este condus„ de U.D.M.R.

Sunt doar o parte din func˛iile care au fost cedate de c„tre Alian˛a D.A. fratelui de la guvernare, U.D.M.R.-ul.

Ve˛i constata, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ toate aceste p‚rghii de putere vor fi folosite de U.D.M.R. pentru a z„d„rnici integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul senator Nicolae Vlad Popa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

Comisia European„ a emis mar˛ea trecut„ un aviz favorabil asupra integr„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón Uniunea European„. Conform calendarului stabilit, semnarea Tratatului de aderare poate avea loc la 25 aprilie 2005, la Luxembourg, avizul Parlamentului European fiind prev„zut pentru 13 aprilie 2005. Ulterior, decizia Consiliului va fi luat„ Ón data de 25 aprilie, dup„ care, Ón aceea∫i zi, va fi semnat tratatul de aderare. Dup„ ratificarea de c„tre statele membre, tratatul va intra Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Acest aviz prealabil reprezint„ dovada cert„ c„ Guvernul T„riceanu ∫i-a respectat angajamentele ∫i a dep„∫it dificult„˛ile ie∫ite din comun cu care s-a confruntat la preluarea puterii.

Sarcina Guvernului r„m‚ne Ón continuare extrem de grea, pentru c„ trebuie s„ ac˛ioneze Ón domenii deosebit de complexe, respectiv justi˛ia ∫i afacerile interne, Ón care, nu de pu˛ine ori, interven˛iile corecte ale Executivului sunt interpretate de c„tre adversarii politici cu rea-credin˛„, ca fiind un amestec Ón treburile judec„tore∫ti. Guvernul nu a inten˛ionat ∫i nici nu are Ón vedere imixtiunea Ón vreun fel Ón activitatea institu˛iilor men˛ionate, dar a dat un semnal clar c„ este hot„r‚t s„ nu mai tolereze corup˛ia.

Clauza de salvgardare continu„ s„ r„m‚n„ o sabie a lui Damocles ∫i pentru alte domenii dificile, cum sunt concuren˛a ∫i mediul.

Tocmai de aceea, Ón aceast„ perioad„ Parlamentul va avea un rol crucial Ón procesul de aderare, fiindc„ acestui for Ói revine principala misiune de a armoniza legisla˛ia na˛ional„ cu cea comunitar„.

V„ reamintesc c„ Ón ultima ∫edin˛„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei a fost votat„ componen˛a Comisiei de integrare european„, care va reprezenta, Ón opinia mea, v‚rful de lance Ón procesul integr„rii. Concret, activitatea acestei comisii va avea ca obiect prioritar continuarea rela˛iilor diplomatice parlamentare, astfel Ónc‚t la 13 aprilie 2005 Rom‚nia s„ ob˛in„ o majoritate de voturi Ón Parlamentul European.

Pe de alt„ parte, aceleia∫i comisii Ói revine datoria de a realiza contacte directe cu comisiile de specialitate din respectivul for european, care, fiecare Ón parte, elaboreaz„ rapoarte sau dau avize pentru votul final privind integrarea.

Nu Ón ultimul r‚nd, Comisia de integrare trebuie s„ stabileasc„ contacte permanente ∫i cu grupurile politice europene, Ón acela∫i scop, de a dob‚ndi sus˛inerea acestui vot final.

Œn lunile care vor urma p‚n„ la semnarea Tratatului de aderare noi, parlamentarii care facem parte din Comisia de integrare european„, indiferent de apartenen˛a noastr„ politic„, trebuie s„ avem o ˛int„: c‚∫tigarea acestei ultime b„t„lii, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ ocupe, Ón sf‚r∫it, locul care i se cuvine Ón marea familie european„.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Mircea Geoan„.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn continuarea declara˛iei colegului nostru, da˛i-mi voie s„ prezint o declara˛ie politic„ Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care con˛ine ∫i pe foarte mul˛i dintre cei care, Ón func˛ii ministeriale sau Ón alte func˛ii, au pus um„rul cu sinceritate ∫i Óntr-un spirit bipartizan la integrarea european„ a Rom‚niei.

M„ voi referi, ast„zi, la recentele avertismente ap„rute Ón presa german„ ∫i Ón presa rom‚n„ privind demersurile pe care le Óntreprinde gruparea conservatoare din Parlamentul European, dup„ cum ∫ti˛i, cea mai important„ ∫i mai influent„ grupare politic„ din forul de la Strasbourg.

A∫a dup„ cum ∫ti˛i, at‚t cre∫tin-socialii, c‚t ∫i cre∫tindemocra˛ii germani fac presiuni puternice pentru Ónghe˛area procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, din cauza a ceea ce numea un europarlamentar german îcorup˛ia generalizat„ din ˛ara noastr„“.

Mai mult, ace∫tia se pare c„ au adresat un demers formal pre∫edintelui Comisiei Europene ∫i oaspetelui nostru de ast„zi, de la Bucure∫ti, comisarul pentru extindere Ollie Rehn. Sunt convins c„ am primit acest semnal din partea familiei politice populare cre∫tindemocrate cu Óngrijorare, dar nu cu panic„. Sunt multe semne de Óntrebare Ón jurul extinderii ∫i Ón jurul Rom‚niei, care sunt cunoscute. Œn egal„ m„sur„, trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ tratarea superficial„ a acestui tip de semnale reprezint„ o problem„ de risc grav pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

A∫ vrea s„ v„ readuc Ón aten˛ie episodul cu fostul raportor al Parlamentului European, Emma Nicholson, care a putut genera, un singur europarlamentar, cu o voce puternic„, o Óntreag„ dezbatere cu privire la Rom‚nia ∫i la integrare. Avem obliga˛ia comun„ ca acest tip de episoade s„ nu se Ónt‚mple.

Am luat not„ de declara˛ia f„cut„ de pre∫edintele B„sescu ∫i de premierul T„riceanu cu privire la acest subiect. Nu pot s„ nu Ómi exprim surprinderea ∫i Óngrijorarea fa˛„ de r„spunsul dat de pre∫edintele ˛„rii. Citez: îGuvernul este al Rom‚niei ∫i nu intr„ Ón disput„ cu un politician oarecare, fie el ∫i din Germania.“ Ar trebui s„-i reamintim domnului pre∫edinte B„sescu c„ Markus Ferber nu este un politician oarecare ∫i nu reprezint„ o familie politic„ oarecare, ∫i nu vine dintr-o ˛ar„ oarecare, ∫i nu vine dintr-un land oarecare din Germania ∫i cine are habar de politic„ extern„ s„ asculte atent mesajele de acest gen.

Œn egal„ m„sur„, a∫ vrea s„ reamintesc faptul c„ nu putem s„ avem mai multe voci Ón politica extern„, nu putem s„ vorbim de axe cu Washington ∫i cu Londra, oric‚t de important„ ar fi rela˛ia cu America ∫i rela˛ia transatlantic„, ∫i s„ vin„ ministrul de externe francez la Bucure∫ti ∫i s„ ne spun„ elegant, dar transparent: îDragi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 rom‚ni, primul vostru reflex trebuie s„ fie un reflex european.“ A fost ginga∫, a fost elegant, dar pentru cine ∫tie politic„ extern„ ∫tie ce a spus ministrul de externe francez la Bucure∫ti, vinerea trecut„.

Nu trebuie s„ c„dem nici Ón explica˛ia facil„ pe care purt„torul de cuv‚nt al P.N.L.-ului — ∫i o spun cu prietenie ∫i cu respect — a avut-o fa˛„ de declara˛ia europarlamentarului german. Domnul Nicolaescu spune: îProbabil c„ europarlamentarul german nu ∫tie c„ s-a schimbat puterea la Bucure∫ti ∫i c„ este o nou„ guvernare, mult mai competent„, mult mai profesionist„, mult mai Ón regul„ dec‚t guvernarea precedent„“. Vreau s„ v„ spun c„ acest tip de explica˛ii poate ˛ine aici, la noi, dar nu ˛ine Ón Europa. Oamenii sunt informa˛i ∫i a∫teapt„ rezultate complete, nu numai retoric„. Iar dac„ cineva crede c„ un europarlamentar ∫i aceste institu˛ii europene nu au informa˛ii despre Rom‚nia Ónseamn„ c„ este bine s„ mergem pu˛in la reciclare.

A∫ face o referire ∫i la o declara˛ie pe care domnul pre∫edinte B„sescu a avut-o, Ón mare m„sur„ justificat, vinerea trecut„, cu privire la nevoia de informare mai bun„ a opiniei publice fa˛„ de problematica european„. A atras aten˛ia asupra riscului de a prezenta, citez: îo gogoa∫„ umflat„“ Ón jurul ideii europene, sus˛in‚nd faptul c„ poate ∫i, Óntr-adev„r, exist„ o insuficient„ informare fa˛„ de costurile ∫i constr‚ngerile integr„rii europene, dar a∫ vrea s„ atrag aten˛ia c„ nici c„derea Ón tenta˛ia facil„ de a prezenta integrarea european„ ca pe o sperietoare ∫i ca pe o scuz„ pentru m„surile dure pe care Guvernul actual trebuie s„ le ia, pentru c„ despre asta e vorba, despre reforme grele, nu este o solu˛ie. Nu este o solu˛ie s„ revenim la demonizarea fondului monetar, nu este o solu˛ie s„ demoniz„m Uniunea European„. Avem nevoie de eurolucizi Ón Rom‚nia, n-avem nevoie de euronaivi, dar nu avem nevoie nici s„ transform„m Rom‚nia Óntr-o ˛ar„ de eurosceptici. Dac„ a fost ceva care a ˛inut Rom‚nia, de-a lungul acestei tranzi˛ii lungi ∫i frustrante, pe direc˛ia occidental„, a fost sprijinul bipartizan al nostru, al tuturor ∫i sprijinul opiniei publice. S„ fim aten˛i c‚nd prezent„m integrarea european„ ca pe o sperietoare sau ca pe o scuz„ pentru nepriceperea sau neÓmplinirea actual„ sau de viitor a guvern„rii.

De aceea, dragi colegi, Ón numele Grupului parlamentar P.S.D., a∫ dori s„ revin cu propunerea c„tre Guvernul T„riceanu ∫i c„tre colegii din Senat ∫i din Parlamentul Rom‚niei, s„ revenim la formulele de colaborare bipartizan„, transpartizan„ pe care le-am avut p‚n„ acum. Am avut spiritul de la Snagov, am avut un forum de integrare, am avut un forum al negociatorului∫ef. S„ revenim la aceste formule de colaborare transpartinic„.

Œn egal„ m„sur„, solicit„m Ón mod oficial Guvernului T„riceanu introducerea unui mecanism independent, paralel, de monitorizare a Óndeplinirii angajamentelor asumate de Rom‚nia. Avem, la ora aceasta, suficient de multe institute specializate Ón Rom‚nia, neguvernamentale, cu bani europeni ∫i cu bani din Rom‚nia, care pot s„ fac„ pentru noi acest lucru ∫i insist asupra nevoii unui control independent, pentru a putea fi siguri c„ Rom‚nia Ó∫i Óndepline∫te obliga˛iile.

Mai mult dec‚t at‚t, vin cu un nou apel Ón spiritul european, pe care partidul meu ∫i partidele care sunt

reprezentate Ón Parlament le-au avut Ón mod constant, s„ ne facem datoria ∫i s„ mergem, reprezentan˛i din familiile politice rom‚ne∫ti afiliate la marile familii europene, Ónainte de avizul conform din 13 aprilie, s„ ne facem obliga˛ia de onoare de a vorbi cu partenerii no∫tri europeni ∫i a explica de ce este important ca Rom‚nia s„ intre la 1 ianuarie 2007, de ce este important ca Rom‚nia s„ confirme c„ nu este doar un venit din mil„ Ón Europa, ci este o ˛ar„ care merit„ s„ fie un juc„tor important Ón Europa.

De aceea, ca pre∫edinte al Comisiei pentru politic„ extern„, vin cu invita˛ia — discutat„ deja cu colegii din comisia noastr„ — de a avea un desant parlamentar la Bruxelles, Ón luna martie, reprezent‚nd membri din Senat, din Camera Deputa˛ilor ∫i din Comisia pentru integrare, iar acolo unde nu avem o reprezentare suficient de puternic„ cu familia popular„, de∫i U.D.M.R.-ul Óncearc„ par˛ial s„ fac„ acest lucru, s„ solicit„m — de ce nu? — domnului primar Ciuhandu s„ vin„ cu noi, pentru c„ este, la ora aceasta, singurul afiliat Ón mod formal la Partidul Popular.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i vreau s„ ∫ti˛i c„ pentru noi, ca grup parlamentar ∫i ca principal partid de opozi˛ie, integrarea european„ r„m‚ne un obiectiv bipartizan. Suntem dispu∫i s„ colabor„m Ón bun„-credin˛„ cu oricine va face un lucru bun ∫i s„ critic„m cu profesionalism pe cei care doar pretind c„ fac o preg„tire bun„ pentru integrarea european„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stima˛i colegi,

Am s„ v„ re˛in aten˛ia Ón leg„tur„ cu o problem„ care, dup„ opinia mea, este de interes general ∫i trebuie s„ se afle Ón aten˛ia opiniei publice.

Œn urma unor sesiz„ri ale unor cet„˛eni din jude˛ul V‚lcea ∫i din Bucure∫ti cu privire la modul Ón care se desf„∫oar„ tratamentele la Institutul Oncologic îDr. Alexandru Trestioreanu“ din Bucure∫ti, am procedat la verificarea celor semnalate ∫i am constatat...

Se cunoa∫te Ón toat„ lumea c„, Ón orice boal„, mai ales Ón cazul bolii canceroase, ∫ansa de vindecare, de supravie˛uire pe o c‚t mai mare durat„ de timp depinde, Ón mare m„sur„, de condi˛ia ca depistarea ∫i Ónceperea tratamentului s„ aib„ loc c‚t mai din timp. Dac„ inconvenientele tratamentelor, ce nu sunt unele obi∫nuite, ci unele agresive, cu maxim„ toxicitate Ón organism, put‚nd duce chiar la a∫a-numita boal„ citostatic„ sau boala de iradiere, prin efectele secundare negative pe care le provoac„, sunt suportate cu stoicism de bolnav, Ón speran˛a vindec„rii sau a prelungirii vie˛ii, motivat de faptul c„ alte metode de tratament nu exist„ nici Ón ˛ar„ ∫i nici Ón alt„ parte a lumii, nu la fel se poate vorbi ∫i de inconvenientele care ˛in de modul Ón care sunt rezolvate problemele bolnavilor neoplazici de c„tre cei chema˛i ∫i pl„ti˛i Ón moned„ de stat s„ se ocupe de tot ce ˛ine de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 acest sistem. Institutul Oncologic Fundeni, ce poart„ numele îDoctor Alexandru Trestioreanu“, cel mai mare din ˛ar„ cu acest profil, aflat Ón capitala ˛„rii, dac„, Óntr-o bun„ m„sur„, r„spunde cerin˛elor bolnavilor, Ón acela∫i timp se constat„ nereguli care, dup„ opinia noastr„, se cer a fi Óndreptate.

Din verific„rile ∫i informa˛iile ob˛inute s-a constatat c„, de la data efectu„rii biopsiei, din momentul opera˛iei ∫i p‚n„ la ob˛inerea rezultatului anatomopatologic trec, Ón general, cel pu˛in dou„ luni, datorit„ faptului c„ nu este dec‚t un singur medic primar anatomopatolog care trebuie s„ verifice toate analizele f„cute pe ˛esuturi prelevate Ón cursul opera˛iilor. Œn asemenea condi˛ii, ob˛inerea de rezultate are loc pe o Óntindere de cel pu˛in dou„ luni, rezultat care, de pild„, Ón Fran˛a se ob˛ine Ón c‚teva zile.

F„r„ a intra Ón detaliile ce ˛in de tratamentele pre sau postoperatorii, acestea fiind resortul medicilor de specialitate, totu∫i, ne putem permite s„ semnal„m o Ómprejurare sesizat„ de bolnavi ∫i care se impune a fi urgent Óndreptat„.

Institutul Oncologic din Bucure∫ti nu are dec‚t un singur accelerator linear ∫i se pare c„ este ∫i singurul din ˛ar„, devenit o ruin„, uzat, care tot timpul se stric„, se repar„, se c‚rpe∫te ∫i care nu poate fi Ónlocuit pentru anumite tipuri de cancer. Oamenii ∫i, mai ales, femeile sunt cei care au nevoie ca de aer de binefacerile acceleratorului linear, a∫teapt„ Ónfrigura˛i, cu team„ ca nu cumva s„ se mai defecteze iar„∫i ∫i s„ plece acas„, s„rind peste tratamentul prescris. Pentru ca o asemenea procedur„ s„ aib„ ∫i eficacitate, trebuie s„ aib„ ∫i o anume continuitate. Aproape zilnic, bolnavii se pl‚ng c„ unicul aparat existent prezint„ multe Óntreruperi, ceea ce se repercuteaz„ evident asupra st„rii psihice ∫i fizice a bolnavului. Œn aceste Ómprejur„ri, un tratament de radioterapie care este stabilit de medicul oncolog la 5 s„pt„m‚ni, cu proceduri unice, Ón afara zilelor nelucr„toare, se prelunge∫te sine die. Este l„udabil c„, ajutat de Funda˛ia îRena∫terea“, Institutul Oncologic a reu∫it s„ intre, Ón anul 2003, Ón posesia unui aparat ∫i poate ajuta Ón urma unei interven˛ii chirurgicale de neoplasm mamar, dar pentru o aparatur„ nou„, performant„, care s„ r„spund„ obiectivelor specifice nu se face nimic.

Œn ce fel se implic„ Ón rezolvarea acestei probleme Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei? Se cunoa∫te acolo aceast„ situa˛ie? Dac„ da, ce se Óntreprinde? Exist„ vreo ini˛iativ„ Ón acest sens? Œn ce ˛ar„ din Europa ∫i din lumea civilizat„ mai exist„ a∫a ceva?

Bolnavii de neoplasm nu sunt nici infractori, nici cer∫etori, sunt oameni care au avut ne∫ansa s„ fie lovi˛i de o maladie crunt„ care trebuie s„ primeasc„ aceea∫i aten˛ie ca ∫i orice alt„ boal„ ∫i nu s„ lase sentimentul c„ ceea ce se mai face pentru el reprezint„ o favoare, ∫i nu ca un drept elementar, acela la s„n„tate ∫i la via˛„. Sunt oameni de toate v‚rstele, de toate condi˛iile sociale, pensionari sau nu, oameni care au cotizat la asigur„rile sociale de s„n„tate, cu familii, cu copii, mai s„raci sau mai cu stare, din Bucure∫ti sau din provincie ∫i care, din cauza bolii, nu mai pot munci sau care, dimpotriv„, se simt ap˛i de munc„, dar cu to˛ii neputincio∫i Ón fa˛a at‚tor probleme cu care se confrunt„ Ón mod concret.

Œn concluzie, au sau nu au dreptul la via˛„, la s„n„tate, bolnavii neoplazici? Œncurc„ cumva societatea? Cer prea mult pentru boala lor? Sunt ei condamna˛i la moarte?

Pentru a primi un r„spuns la problemele ridicate Ón prezenta declara˛ie, Ómi rezerv dreptul de a m„ adresa ministrului s„n„t„˛ii ∫i familiei cu dou„ Óntreb„ri, Ón speran˛a c„ se vor g„si solu˛ii pentru rezolvarea de urgen˛„ a aspectelor semnalate, ∫i c„ acestea vor intra Ón centrul aten˛iei preocup„rilor organelor de resort, privite ca o prioritate de interes general.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

C‚nd am ajuns azi, acum o or„ ∫i ceva, la Senat — e foarte greu de ajuns Ón Bucure∫ti — am avut surpriza nepl„cut„ de a primi oficial, prin po∫t„, aceast„ revist„ care se intituleaz„ îObiectiv legionar“. Este num„rul 12, decembrie 2004 — ianuarie 2005, cost„ 30.000 lei, are un director, pe domnul ™erban Suru, doi redactori — Petru Piept„naru ∫i Adrian Ghe˛iu, un secretar de redac˛ie. Una din ilegalit„˛i, abonamentul, poate fi f„cut prin îRodipet“ ∫i se d„ numele de catalog.

Nu vreau s„ v„ citesc toate mizeriile care se scriu aici, dar da˛i-mi voie s„ v„ citesc un singur exemplu. Spune autorul editorialului, ™erban Suru, îS„ presupunem, prin absurd, c„ cineva ar face urm„toarea afirma˛ie incredibil„: eu sunt de p„rere c„ legea ar merita s„ fie schimbat„ ∫i ar trebui ca to˛i ˛iganii s„ fie castra˛i, to˛i evreii s„ fie b„ga˛i Ón lag„re de concentrare ∫i pu∫i la munc„ for˛at„, ungurii s„ fie expulza˛i, iar toate femeile s„ fie obligate s„ stea la crati˛„, acas„. Dac„ a˛i auzi a∫a ceva, probabil c„ a˛i spune c„ omul care face asemenea afirma˛ii criminale trebuie b„gat Ón pu∫c„rie.“

™i acum, concluzia d‚nsului: îDar Óntr-o ˛ar„ ∫i Óntr-o lume cu adev„rat democrat„ a∫a ceva nu s-ar Ónt‚mpla la adresa persoanei Ómpricinate ∫i a ˛„rii din care face parte, c„ci persoana respectiv„ nu a f„cut altceva dec‚t s„-∫i dea cu p„rerea, s„-∫i exprime o opinie, chiar dac„ aberant„ din punctul nostru de vedere. Ea nu a Ónc„lcat cu nimic legea, c„ci nu a instigat la Ónc„lcarea legii, ci a cerut doar schimbarea ei. P‚n„ nu se schimb„ legea, individul Ón cauz„ nu o Óncalc„ pe cea Ón vigoare doar prin simpla exprimare a dorin˛ei de a modifica legisla˛ia. Acesta este un drept care st„ la baza democra˛iei.“

Alt citat: îAminti˛i-v„ c„ rasele colorate inferioare sunt du∫manii no∫tri de moarte ∫i cea mai periculoas„ dintre toate acestea este rasa evreiasc„. Obiectivul nostru imediat este acela de a Ónmul˛i c‚t de mult putem rasa alb„ ∫i de a continua s„ ne diminu„m inamicii“.

Iar pe verso: îLick it or hick it... the choice is yours, white America!...“ Linge aici sau love∫te aici... Alegerea este a ta, America Alb„!

Mi se pare incredibil ca Ón Rom‚nia lui 2005, uneia dintre comisiile Senatului, Comisia pentru drepturile omului, s„-i fie trimis„ o asemenea revist„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 Œmi aduce aminte ceea ce Ónv„˛am, copil fiind, despre fascism, despre nazism, despre na˛ional-socialism, care au fost din Germania p‚n„ Ón Rusia, ∫i care, ast„zi, Ó∫i arat„ col˛ii Ón unele ˛„ri ale Europei. Din p„cate, ∫i la noi. Am interzis orice fel de mi∫care fascist„, nazist„, comunist„ ∫i, cu toate acestea, iat„, exist„ reviste care — culmea cinismului — sunt trimise comisiilor Senatului.

Dac„ ace∫ti oameni Ó∫i permit acest lucru, s„ ne Ónchipuim ce fac ei cu adev„rat. ™i nu cred c„ este cazul s„ z‚mbim superficial ∫i de sus. Este un pericol iminent, este un pericol real — scuza˛i-m„! —, nu iminent, ci real. Este un pericol real fa˛„ de care cred c„ trebuie s„ lu„m toate m„surile legale care se impun.

Cer Ministerului Public, Parchetului, parchetelor jude˛ene de pe l‚ng„ tribunale, de pe l‚ng„ Cur˛ile de apel, s„ porneasc„ imediat investiga˛iile legale Ómpotriva acelora care ∫i-au dat semn„tura ∫i a acelora care difuzeaz„ aceast„ pres„. Este o infrac˛iune ∫i sper c„ nu este parlamentar sau grup parlamentar Ón acest Senat care s„ nu fie de aceast„ p„rere.

Mai ales cei care vrem integrarea Rom‚niei ∫tim c„ minorit„˛ile na˛ionale sunt ap„rate Ón Uniunea European„. De aceea, noi, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, suntem port-drapelul sau unul din portdrapelurile integr„rii europene. Sunt al˛ii care au interesul bloc„rii intr„rii Rom‚niei, dar orice minoritate care se simte periclitat„, Ón pericol, ea vrea Uniunea European„, pentru c„ este, sigur, ap„rarea ei fa˛„ de intoleran˛„, fa˛„ de xenofobie, fa˛„ de fascism ∫i fa˛„ de nazism.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rog s„ facem un efort comun, acela∫i pe care Ól solicita ∫i domnul senator Mircea Dan Geoan„ ∫i cu care sunt de acord Óntru totul, cu singura men˛iune c„ Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia este membr„, cu drepturi depline, a Partidului Popular European, cu toate drepturile ce decurg din acest lucru, ∫i v„ garant„m c„ suntem gata s„ facem toate demersurile necesare pentru semnarea Tratatului de aderare, la 25 aprilie, pentru Óndeplinirea cu onoare, cu capul sus ∫i mintea limpede, a obliga˛iilor pe care ni le asum„m, pentru ca Uniunea European„ s„ nu trebuiasc„ s„ se foloseasc„ de articolul de salvgardare ∫i de am‚nare a integr„rii ˛„rii noastre cu un an.

V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

Invit la cuv‚nt pe doamna senator Paula Iv„nescu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pentru c„ v„d c„ se inflameaz„ spiritele Ón leg„tur„ cu modific„rile la Codul muncii ∫i c„ vin s„ Ó∫i spun„ p„rerea oameni pe care i-a p„lit amnezia dup„ ce au p„r„sit cl„direa Guvernului ∫i care, Ón postura de mini∫tri, chiar ∫i ai muncii, n-au Óncercat s„ fac„ un Cod al muncii corespunz„tor ∫i dup„ normele moderne, vreau s„ aduc aminte, s„ fac ni∫te preciz„ri ∫i s„ aduc aminte colegilor din P.S.D. care au fost Ón Guvernul Adrian N„stase ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimii ani.

Œn data de 13 noiembrie 2003, Óntre fostul Guvern ∫i reprezentan˛ii Consiliului Investitorilor Str„ini a fost semnat un Memorandum privind Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, prin flexibilizarea pie˛ei for˛ei de munc„.

Œn rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene pe anii 2003 ∫i 2004 au fost semnalate anumite Óngrijor„ri ale Uniunii Europene fa˛„ de unele reglement„ri existente Ón actualul Cod al muncii. Modificarea Codului muncii este un angajament stabilit cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Banca Mondial„, asumat de Guvernul Adrian N„stase, Guvernul P.S.D., acest angajament av‚nd termene precise de Óndeplinire, respectiv martie 2005 — transmitere la Parlament, 1 iulie 2005 — intrare Ón vigoare. Œn acest sens, fostul Guvern, ca parte a implement„rii Programului PAL-1, a autorizat efectuarea unui studiu, Óncep‚nd cu luna august 2004, de c„tre un expert str„in, Ón vederea revizuirii Codului muncii din Rom‚nia, ∫i finalizat Ón luna noiembrie 2004.

La data de 20 ianuarie 2005, domnul Jonathan Scheele, Óntr-o scrisoare adresat„ ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, a atras aten˛ia asupra unor directive ale Uniunii Europene, care lipsesc sau care sunt incorect transpuse Ón actualul Cod al muncii. Evaluarea prive∫te transpunerea corect„ ∫i compatibilitatea cu acquis-ul comunitar, din punct de vedere legislativ.

Prin interven˛ia Direc˛iei Afacerilor Economice ∫i Financiare a Comisiei Europene, Ón dezbaterile privind îEfectele adverse ale suprareglement„rii pe pia˛a ocup„rii for˛ei de munc„ din Rom‚nia“, Ómp„rt„∫e∫te aceea∫i preocupare cu cea a B„ncii Mondiale referitoare la prejudiciile pe care Codul muncii, Ón forma sa actual„, le va aduce asupra Óntregii economii.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, noi, ca reprezentan˛i ai cet„˛enilor din Rom‚nia, care, o parte, sunt Óntreprinz„tori ∫i cea mai mare parte sunt oameni care Ó∫i v‚nd for˛a de munc„, noi nu trebuie s„ instig„m pe nimeni, unii contra altora, ci trebuie s„ facem apel la dialog, ca dialogul social s„ continue ∫i s„ facem din Rom‚nia, din pia˛a din Rom‚nia, o pia˛„ modern„, o pia˛„ Ón care ∫i capitalul, ∫i cel care Ó∫i vinde for˛a de munc„ tr„iesc bine.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, invit la microfon pe domnul senator ™erban Nicolae.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ómi pare r„u c„ a plecat domnul senator Puiu Ha∫otti din sal„, pentru c„, ascult‚ndu-i declara˛ia politic„, m„ g‚ndeam c„, totu∫i, din partea unui grup care ne-a propus, de-a lungul timpului, ca primari generali distin∫i academicieni, precum Crin Halaicu ∫i Viorel Lis, s„ se manifeste ceva mai mult„ re˛inere.

™i s„ ∫tie domnul senator Ha∫otti c„ aprecieri de genul celor pe care le-a f„cut Domnia sa la adresa lui Vanghelie f„ceam ∫i noi, prin 2000, la adresa domnului Traian B„sescu, ∫i a˛i v„zut rezultatul, c„ iarna nu-i ca vara!

Bun...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

™i invers!

Exact.

Asta e cea mai scurt„ declara˛ie politic„?

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Nu. Cea mai scurt„ declara˛ie politic„ ar fi fost s„ v„ invit afar„, la o plimbare prin Bucure∫ti, ∫i acolo vedeam exact cum st„m cu guvernarea ∫i ce a Ón˛eles doamna prefect Mantale — numit„, Óntr-o revist„ politic„, îMantale — trei cazmale“ — din guvernarea Ón Capital„.

Dar, da˛i-mi voie s„ v„ spun, totu∫i, declara˛ia politic„, pentru care m-am preg„tit.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Se Ómplinesc ast„zi trei luni de c‚nd rom‚nii au fost chema˛i la urne ∫i de c‚nd s-au pronun˛at cu privire la ofertele electorale ale candida˛ilor. Pentru cei cu memoria mai scurt„, amintesc faptul c„ rom‚nii au votat Ón primul r‚nd Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R., peste jum„tate de milion de voturi, mai exact, vreo 550.000, separ‚nd uniunea de urm„torul clasat, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Subliniez faptul c„ rom‚nii au votat, prioritar, ofertele electorale, pentru a aminti ∫i preciza c„ Partidul Social Democrat este — ∫i ast„zi — fidel aceleia∫i platforme politice c„reia rom‚nii i-au acordat prima lor op˛iune. Sau, ca s„ v„ fie mai clar, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. nu a c‚∫tigat alegerile Ón 2004 ∫i nu a fost dorit„ de rom‚ni la guvernare.

Cum a ajuns? Nu intru Ón detalii.

C„ U.D.M.R. a aruncat la co∫ 4 ani de colaborare onest„ ∫i decent„ cu P.S.D., dup„ o singur„ Ónt‚lnire de tain„ Óntre pre∫edintele uniunii ∫i noul pre∫edinte al Rom‚niei, e o problem„ de caracter pentru cei care s-au r„zg‚ndit.

De asemenea, c„ P.U.R. a preferat s„ devin„, citez din domnul Traian B„sescu, îo solu˛ie imoral„“ este iar„∫i o problem„ de onestitate ∫i caracter pentru cei care s-au r„zg‚ndit. S„ pretinzi, Óns„, c„ o astfel de formul„ hibrid„, bazat„ pe c„lcarea cuv‚ntului, reprezint„ voin˛a electoratului rom‚n este o grosolan„ minciun„, iar s„ pretinzi c„ ceea ce face actualul Guvern are girul popula˛iei este de-a dreptul o imoralitate.

Rom‚nii nu au votat ∫i nu accept„ suita inimaginabil„ de taxe ∫i impozite, inventate de actualul Guvern, pentru a acoperi deficitul de resurse bugetare generat de ambi˛ia absurd„ numit„ îcota unic„ de impozitare“. Nu s-a spus nimic Ón campania electoral„ despre modificarea Codului muncii, despre noi taxe ∫i impozite ori despre majorarea unora existente.

Poate c„ actualii guvernan˛i, con∫tien˛i de faptul c„ promisiunile lor nu au fost conving„toare pentru electorat, nu se simt obliga˛i s„ le respecte ∫i nici nu au mustr„ri de con∫tiin˛„, pentru c„ fac lucruri pe care nu le-au spus.

Œntr-un recent bilan˛, Guvernul ne informeaz„ c„, Ón primele dou„ luni de activitate, a emis mai pu˛ine

ordonan˛e dec‚t Guvernul N„stase, Ón aceea∫i perioad„, c„ mai mul˛i mini∫tri au r„spuns Ón Parlament la Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i c„, Ón general, a fost mai cuminte ∫i mai devreme acas„ dec‚t Guvernul precedent.

Ce nu s-a spus se refer„ la condi˛iile Ón care au pornit cele dou„ cabinete: Ón 2001, Rom‚nia, dup„ o guvernare P.N.fi.C.D. — P.N.L. — P.D. — U.D.M.R., era Ón pragul colapsului economic ∫i social. Dup„ ce Emil Constantinescu se l„udase c„ a evitat bulgarizarea Rom‚niei la Ónceputul anului 2001, autorit„˛ile de la Sofia cereau Uniunii Europene sprijin pentru a evita rom‚nizarea Bulgariei. Peste 36% din popula˛ia Rom‚niei tr„ia sub limita pragului de s„r„cie, nu existau nici un fel de proiecte de investi˛ii Ón infrastructur„, iar infla˛ia ∫i ∫omajul atinseser„ cotele maxime de dup„ 1990. Corup˛ia era deja perfec˛ionat„, institu˛ionalizat„ ∫i generalizat„. Rom‚nii nu puteau c„l„tori Ón Occident f„r„ umilin˛a vizelor, iar integrarea Ón N.A.T.O. ∫i Uniunea European„ erau simple deziderate, f„r„ nici o perspectiv„.

Œn 2005, Guvernul Rom‚niei, actualul, a plecat la drum Óntr-un stat membru N.A.T.O., cu negocierile de integrare Ón Uniunea European„ finalizate, cu un calendar precis al integr„rii, cu o infla˛ie de sub 10%, care, ca ∫i rata ∫omajului, se afl„ la cea mai mic„ valoare de dup„ 1990, cu un ritm de cre∫tere economic„ anual„ peste media Uniunii Europene. Actualul Guvern a plecat la drum cu proiecte de investi˛ii pe termen mediu ∫i lung Ón infrastructur„, pentru autostr„zi, ∫osele, comunica˛ii, aduc˛iuni de ap„ ∫i gaze, locuin˛e ∫i cl„diri pentru educa˛ie.

De asemenea, legisla˛ia ∫i institu˛iile necesare combaterii eficiente a corup˛iei sunt la dispozi˛ia Guvernului. Rom‚nii c„l„toresc Ón Occident f„r„ vize ∫i vin dintr-o ˛ar„ Ón care s„r„cia a fost, totu∫i, redus„ la jum„tate. Mai sunt Ónc„ multe de f„cut, dar diferen˛ele Óntre 2001 ∫i 2005 sunt evidente, chiar ∫i pentru cei mai r„uvoitori.

Mai nou, actuala putere ne asigur„ c„ suntem Ónc„ Ón grafic cu calendarul integr„rii Ón Uniunea European„. Cu alte cuvinte, e bine s„ ∫tim c„ actualul Guvern nu a f„cut Ónc„ prostii at‚t de mari Ónc‚t s„ pun„ Ón pericol cele stabilite Ón noiembrie ∫i decembrie 2004 de Guvernul N„stase, c„ nu a stricat at‚t de repede ∫i at‚t de grav reu∫itele guvern„rii precedente. S„ nu ne bucur„m Óns„ prea devreme ∫i s„ nu subestim„m incompeten˛a actualilor guvernan˛i.

Am auzit, de mai multe ori, lament„rile unor mini∫tri ∫i chiar ale primului-ministru Ón leg„tur„ cu mo∫tenirea l„sat„ de Guvernul precedent. Gunoi sub pre∫ ∫i bombe cu ceas — sunt dou„ dintre metaforele folosite de cei care Ó∫i descoper„, mai nou, virtu˛i de poe˛i second-hand.

Mesajul pentru asemenea lament„ri este simplu: îDa˛i-v„ la o parte! Nu v-a cerut nimeni s„ experimenta˛i guvernarea ∫i nici nu a˛i ob˛inut voturile necesare prin voin˛a electoratului“.

Nimic din ceea ce a f„cut guvernarea N„stase nu periclita activitatea urm„torului Guvern, pentru care P.S.D. a fost ∫i este Ónc„ preg„tit. Este adev„rat c„ nici nu ne a∫teptam ca cei din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D. s„ ∫tie ce au de f„cut. Nici nu ne-am Ónchipuit c„ o coali˛ie a tr„d„rii ∫i ∫antajului, devenit„ p„tratul negru,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 poate fi performant„. Este, Óns„, imoral s„-˛i pui propria incapacitate pe seama altora, Ómpotriva eviden˛ei ∫i chiar a bunului-sim˛.

Stima˛i guvernan˛i, dac„ nu pute˛i, dac„ nu sunte˛i Ón stare, nu mai face˛i experimente pe seama popula˛iei! L„sa˛i-i pe cei care ∫tiu ce e de f„cut s„-∫i continue activitatea performant„ din perioada 2001—2004.

Œn aceste condi˛ii, pare din ce Ón ce mai adev„rat ceea ce se spune pe strad„ c„, Óntre actualii guvernan˛i ∫i celebrul Br‚ndu∫el Nichitean, singura diferen˛„ e c„ pe Nichitean l-am prins.

Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ vrea s„ fac o referire acum ∫i cu privire la unul dintre cei mai vizibili mini∫tri: doamna Monica Macovei, ministrul justi˛iei. Oric‚t am Óncercat nu am reu∫it s„ uit faptul c„ actualul ministru s-a format profesional ca procuror ceau∫ist, Ón anii cei mai negri ai acelui regim.

Doamna Macovei nu ne las„ s„ uit„m nici c„ a p„r„sit Parchetul General Ón anul 1997, ministrul Valeriu Stoica s„tur‚ndu-se de procurorul Macovei, cea cu fi∫etele pline de dosare uitate Ón nelucrare.

Spiritul de anchetator i-a revenit, Óns„, doamnei Macovei, dup„ ce a devenit ministru al justi˛iei. Pentru Ónceput ∫i-a adus aminte c„ a semnat un denun˛ penal c„tre Parchetul General ∫i, Ómpotriva oric„rei reguli democratice, constitu˛ionale ∫i de bun-sim˛, dar Ón perfect acord cu practicile ∫i mentalit„˛ile de care am vorbit, a cerut anchetatorilor, ca ministru al justi˛iei, s„ urgenteze cercetarea. Denun˛ul doamnei ministru are prioritate, nu-i a∫a?!

Pe urm„, a Ónceput s„ fac„ aprecieri dintre cele mai stupide cu privire la unii dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii ∫i la unii judec„tori de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Nici m„car Maria Bobu, ministrul justi˛iei ceau∫iste ∫i so˛ia celebrului Emil Bobu, nu ∫i-ar fi permis a∫a ceva.

Mai apoi, doamna ministru a cerut ca actualii mini∫tri s„ beneficieze de un regim privilegiat Ón materie de r„spundere penal„, fa˛„ de fo∫tii membri ai Guvernului. Ce dac„ vrea s„ aplice legile retroactiv, Ómpotriva Constitu˛iei ∫i doar din interese politice?! Asta-i îpohta ce a pohtit“ doamna ∫i este suficient!

Mai nou, Óns„, fenomenul Macovei ia propor˛ii din ce Ón ce mai grave, astfel, printr-un scandal pornit prin pres„, vezi Doamne, ca s„ nu ne prindem, doamna ministru pune tunurile pe Parchetul General. Mai conteaz„ oare c„ principalii acuzatori sunt doi consilieri ai Domniei sale?!

Cu alte cuvinte, atunci c‚nd ancheteaz„ afaceri∫ti b„nui˛i de rela˛ii cu fosta guvernare sau chiar fo∫ti guvernan˛i, procurorii sunt cinsti˛i ∫i profesioni∫ti, iar c‚nd unele rezultate nu satisfac interesele politice ale actualilor guvernan˛i, aceia∫i procurori sunt corup˛i ∫i trebuie ancheta˛i.

Doamna Macovei nu a f„cut nimic sub aspectul reformei justi˛iei. A reu∫it, Óns„, Ón mai pu˛in de trei luni, s„ lanseze ac˛iuni de grav„ discreditare la adresa principalilor st‚lpi ai puterii judec„tore∫ti: Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Consiliul Superior al Magistraturii ∫i Parchetul General. A∫a ceva este inadmisibil, iar protestul procurorilor din Parchetul General este pe deplin justificat.

Chiar azi am v„zut ∫i o reac˛ie a grup„rii ce pretinde a fi monopolizat societatea civil„, o ∫tim cu to˛ii, cea a c„rei principal„ caracteristic„ o constituie partizanatul feroce cu actuala putere.

Am citit astfel c„ APADOR-CH ia ap„rarea doamnei Macovei, e absolut emo˛ionant. Cu alte cuvinte, doamna Monica Macovei Ó∫i sare îb„rb„te∫te“ Ón propria ap„rare.

Partidul Social Democrat nu neag„ existen˛a corup˛iei din justi˛ie ∫i nici nu vrea s„ Ói acopere pe cei care se fac vinova˛i de Ónc„lcarea legii ori a deontologiei. To˛i trebuie s„ respecte legea ∫i s„ r„spund„ potrivit legii.

Dar ministrul Monica Macovei nu are nici autoritatea legal„ ∫i nici pe cea moral„ pentru a lansa acuza˛ii cu preten˛ii de sentin˛e irevocabile ori pentru a disturba grav activitatea principalelor institu˛ii ale autorit„˛ii judec„tore∫ti. Justi˛ia nu are nevoie de indica˛iile pre˛ioase ale ministrului justi˛iei.

Cred c„ am gre∫it mai devreme c‚nd am f„cut referire la Maria Bobu, corect ar fi s„ spunem c„ actualul ministru al justi˛iei seam„n„ mai pu˛in cu so˛ia lui Emil Bobu ∫i mai mult cu Ana Pauker. De fapt, apuc„turile de care am vorbit mai sus aduc, mai degrab„, cu Ghi˛„ Pristanda.

Este deosebit de grav...

E∫ti prea t‚n„r, b„, ca s„ vorbe∫ti despre lucrurile acestea!

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Nu îb„“, c„ îb„“ este Ón alt„ parte, hai s„ fim serio∫i! De fapt, apuc„turile despre care am vorbit mai sus aduc, mai degrab„, cu Ghi˛„ Pristanda. Este deosebit de grav, Óns„, c„ Ón anul 2005, Ón Rom‚nia, c‚nd ministrul justi˛iei devine un jandarm de secol al XIX-lea, condus de formula: îCurat neconstitu˛ional, coane Tr„ienic„, da-i umflu!“, Partidul Social Democrat cere Guvernului îNichiteanu“..., pardon, Partidul Social Democrat cere Guvernului T„riceanu s„ pun„ cap„t acestor practici profund antidemocratice ∫i anticonstitu˛ionale ∫i s„ Ónceteze ac˛iunile de intimidare a autorit„˛ilor statului ∫i a opozi˛iei.

De asemenea, cerem puterii s„ lase deoparte fariseismul ∫i demagogia, s„ se concentreze asupra obliga˛iilor deosebit de importante impuse de calendarul ader„rii la Uniunea European„, iar dac„ cei de la putere vor s„ respecte interesul na˛ional ∫i voin˛a electoratului, s„ Ó∫i recunoasc„ grava incompeten˛„, s„ lase locul celor care ∫tiu ∫i Ón˛eleg ce trebuie f„cut.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Antonie ™tefan.

Eu credeam c„ dup„ mine nu mai vorbe∫te nimeni, domnule pre∫edinte. E posibil?!

Am dorit, ini˛ial, s„ v„ citesc un elogiu pe care l-am publicat Ón urm„ cu 20 de ani Ón volumul meu îM‚ndria

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 de a fi rom‚n“, la adresa lui Horea al nostru, pentru c„ ast„zi este un jubileu, este un jubileu tragic.

Ast„zi suntem Ón 28 februarie 2005, sunt 220 de ani de c‚nd Horea ∫i Clo∫ca au fost tra∫i pe roat„ de c„tre c„l„ul maghiar Grancsa Rákoczi, dar din ordinul Ómp„ratului Iosif al II-lea, care nu era oricine, era fiul marii Maria Tereza ∫i era autocratul de la Viena anului 1785, Viena lui Haydn, Viena lui Mozart, Viena Ón care r„s„rea steaua t‚n„rului Beethoven. De la el vine numele de iozefinism, pentru c„ iluminismul vine de la Descartes, de la expresia lumen naturale.

Era un Ómp„rat luminat ∫i, totu∫i, i-a m„cel„rit pe acei rom‚ni care nu cereau dec‚t drepturi pentru semenii lor. Œnainte de a i se fr‚nge trupul, cu roata, Horea a apucat s„ strige îMor pentru na˛iune!“

Din p„cate, Ón afar„ de ziarul meu, îTricolorul“, ∫i de îJurnalul na˛ional“, nici o publica˛ie de azi nu a marcat acest jubileu. Parc„ ne smulgem singuri r„d„cinile istorice, parc„ nu ne mai intereseaz„ ce s-a Ónt‚mplat Ón spatele nostru. Se abrutizeaz„ societatea rom‚neasc„.

O g„in„ cu trei picioare, o oaie cu dou„ capete, nu ∫tiu ce re˛ea de contrabandi∫ti sunt mult mai importante pentru pagina Ónt‚i a publica˛iilor dec‚t, iat„, un eveniment istoric de o mare importan˛„.

Cine Ó∫i uit„ trecutul risc„ s„ Ól repete. Nu vreau s„ ˛in o lec˛ie nim„nui, presa este liber„, dar, pentru numele lui Dumnezeu, cine Óncepe s„ populeze presa aceasta a noastr„?! Œn afar„ de c‚teva personalit„˛i remarcabile, sunt unii oameni f„r„ ∫tiin˛„ de carte, dornici s„ fac„ repede ni∫te bani, s„ mai v‚neze ni∫te capete, s„ se duc„ la o alt„ firm„ sau la un post de televiziune ∫i perpetu„m o stare de spirit care induce o nocivitate deosebit„ Ón sufletul popula˛iei Rom‚niei.

Nu sunt t„tuca nim„nui, nu sunt d„daca na˛iunii, dar vreau s„ v„ spun c„ Ón 1985, de fapt, c„ atunci am publicat serialul meu, dup„ îRevolu˛iunea lui Horea“ de Nicolae Densusianu, acum 20 de ani, eu scriam ∫i astfel de lucruri, nu cum m„ acuz„ unii ∫i al˛ii, c„ a∫ fi scris numai pentru regimul respectiv. La ora aceea chiar c„ nu mai scriam nimic, pentru c„ ne dezam„gise ∫i ne tr„dase pe to˛i, dar despre istoria na˛ional„ pot oric‚nd s„ pun pe mas„, u∫or, vreo 10.000 de pagini pe care le-am scris.

Nu mai dau curs acestui material, pentru c„ nu suntem la un seminar istoric, Óns„ vreau s„ m„ refer la un coleg, nepolemic, mai ales c„ el lipse∫te din sal„, a prezentat o bro∫ur„ cu o zvastic„ pe copert„ ∫i Óntreba, probabil retoric, adic„ cu un r„spuns subÓn˛eles, dac„ ∫i alte partide ar fi de acord cu Ónfierarea apari˛iei acestei bro∫uri.

Fire∫te c„ nu suntem de acord cu nimic din ceea ce ar aduce aminte de mi∫carea fascist„, o mi∫care care nou„, rom‚nilor, personal, ne-a f„cut mult r„u, o mi∫care care ne-a omor‚t prim-mini∫tri, o mi∫care care ne-a omor‚t personalit„˛i ale culturii. Mi∫carea legionar„ s-a sinucis la 27 noiembrie 1940, c‚nd l-a Ómpu∫cat pe Nicolae Iorga. Atunci a ie∫it singur„ din istorie.

Dar la asemenea excese se ajunge c‚nd anumi˛i brokeri de putere, din str„in„tate, Ómpiedic„ venirea la putere, Ón Rom‚nia, a unor for˛e na˛ionale s„n„toase, pragmatice. Suntem Ómpiedica˛i, prin toate mijloacele, s„ venim noi, de la Partidul Rom‚nia Mare, inclusiv prin

fraude electorale repetate. ™i v„ anun˛ c„ peste vreo zece zile va izbucni bomba fraudelor electorale, vom ∫ti exact cine ∫i cum a furat, o s„ vede˛i, poate v„ vom prezenta ∫i o videocaset„, cu acest prilej, pentru c„ nu Ómi place s„ las nimic nerezolvat. Nu s-ar fi ajuns aici.

Acum se las„ parcurs liber, Ón acest vid, mi∫c„rii legionare, zvasticii. Nu, nu suntem de acord cu recrudescen˛a unor asemenea mi∫c„ri, de∫i cel care a citit aici nu a spus totul p‚n„ la cap„t. Poate nu ∫tie foarte bine limba rom‚n„, sunt chestiuni de interpretare, cum mai invoc„ distin∫ii colegi de la U.D.M.R. Treaba cu evreii, cu ˛iganii ∫i a∫a mai departe, cred c„ era o chestiune ipotetic„, Ón sensul c„, uite, Ón alte ˛„ri apar asemenea lucruri, pentru c„ exist„ libertatea de expresie. Nu cred c„ este nici un om zdrav„n la cap Ón Rom‚nia care s„ propun„ a∫a ceva. Doamne fere∫te, este loc pentru toat„ lumea, fire∫te, ∫i pentru minorit„˛i, sub soarele generos al Rom‚niei.

Dar nu ∫tiu cu c‚t ar fi mai nociv pentru societatea rom‚neasc„ ∫i pentru spiritul european care Óncepe s„ guverneze aceast„ ˛ar„ o recrudescen˛„ palid„ ∫i f„r„ percutare Ón timp ∫i spa˛iu a zvasticii, dec‚t terorismul pe care Ól induce ideea segrega˛ionist„, separatismul teritorial.

Cel care ne-a vorbit aici este avocatul unui criminal fascist, Albert Waas. Albert Waas a omor‚t, dup„ Dictatul de la Viena, ∫i rom‚ni, ∫i evrei. ™i este o caravan„ — ca la zidul mor˛ii — prin localit„˛ile din Transilvania, de reabilitare a acelui criminal nazist, Albert Waas. Cu ce ar fi mai condamnabili ni∫te copii necop˛i, Óntr-adev„r, care trebuie ˛inu˛i sub control, Ón Rom‚nia anului 2005, dec‚t unul care a ucis rom‚ni ∫i evrei ∫i pe care Domnia sa vrea s„ Ól reabiliteze, pentru c„ este chiar avocat oficial al acelui Albert Waas?!

Hai s„ nu ne trateze nimeni de parc„ am juca Óntr-un film cu pro∫ti, v„ rog foarte mult, suntem Ón Senatul Rom‚niei! At‚t am vrut s„ v„ spun.

Œn privin˛a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, este un moment critic, Óntr-adev„r, a∫ vrea s„ nu v„ mai certa˛i Óntre voi, cele dou„ blocuri care ave˛i, deocamdat„, ceva mai mult punctaj dec‚t noi, pentru c„ ceea ce se critic„ acum de c„tre presa german„ este vechea corup˛ie, s„ fim serio∫i, s„ fim responsabili!

Œn˛eleg, ∫i P.N.L.-P.D. ∫i ceilal˛i au mari corup˛i, Ói ∫tim ∫i noi, ∫i au mai eliminat — Ói elimina˛i ∫i dumneavoastr„, cum am eliminat ∫i noi c‚˛iva — Óns„, este supraomene∫te s„ ceri cuiva, dup„ dou„ luni: hai, acum s„ rezolvi marea corup˛ie!

Bine ar fi dac„ ne-am Ónt‚lni to˛i pe un pod al prieteniei ∫i al reconcilierii na˛ionale ∫i s„ vedem, cu documente, cu dosare pe mas„, cu probe, nu cu recrimin„ri, cu incrimin„ri ∫i cu antipatii personale, îDomn’e, de ce dumneata ai imaginea asta catastrofal„ ∫i de ce ai 15 vile, ∫i luciu de ap„, ∫i trei lacuri — Sinoe ∫i Razelm — ∫i fond piscicol?! Tragi partidul Ón jos ∫i Ómpiedici aderarea Rom‚niei.“

™i atunci vom fi to˛i de acord c„, indiferent de partid, mafia nu are nici na˛ionalitate, nici culoare politic„ ∫i s„ plece, pentru c„ asemenea oameni fac r„u poporului rom‚n. Dac„ copiii Rom‚niei nu au lapte acum ∫i cad tavanele de ∫coli Ón capul lor, ∫i grupurile sanitare aduc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 bolile mizeriei din secolul al XIX-lea este datorit„ acestei l„comii patologice de care nu se mai vindec„.

S„ p„str„m un sim˛ al propor˛iilor ∫i al realit„˛ii. Noi, de la P.R.M., a∫a interpret„m: aceste obstacole ∫i critici sunt pentru vechea guvernare, nu pentru actuala guvernare.

V„ rug„m s„ Óncheia˛i, domnule senator. V„ rog foarte mult.

recuno∫tin˛a oamenilor din jude˛ul Mure∫ pentru efortul f„r„ m„sur„ pus Ón slujba vie˛ii al doctorului Arafat. Atitudinea domnului senator P.S.D. Sorin Oprescu aduce atingere nu numai onoarei unui confrate, dar ∫i valorilor umane, valorilor europene, care ar trebui s„ ne c„l„uzeasc„. Œmi exprim, Ónc„ o dat„, indignarea fa˛„ de aceast„ abordare lipsit„ de elegan˛„ ∫i colegialitate, al„turi de mure∫enii pe care-i reprezint.

V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_

Voi formula o concluzie, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

V„ mai aduc o dat„ aminte c„ sunte˛i, cu onoare, Ón acel scaun ∫i datorit„ votului Partidului Rom‚nia Mare ∫i ve˛i mai fi, p‚n„ la ad‚nci b„tr‚ne˛i.

V„ mul˛umesc.

La revedere.

S„n„tate!

Invit la microfon pe domnul Antonie ™tefan Mihail, urmeaz„ domnul Otilian Neagoe.

Mul˛umesc, domnul pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ este de sus˛inere a conduc„torului SMURD — T‚rgu-Mure∫, doctorul Raed Arafat, SMURD-ul, a∫a cum ∫ti˛i, fiind Serviciul Mobil de Urgen˛„, Reanimare ∫i Descarcerare.

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, presa mure∫ean„ Ó∫i exprima indignarea ∫i consternarea fa˛„ de etichet„rile xenofobe ale domnului senator P.S.D., Sorin Oprescu, la adresa doctorului Raed Arafat, ini˛iatorul ∫i coordonatorul SMURD.

Œn emisiunea î100%“ a postului îRealitatea TV“, din 14 februarie 2005, domnul senator Oprescu Ól nume∫te, Ón sens peiorativ, pe doctorul Arafat, îAyatolahul medicinii de urgen˛„“.

Aceast„ abordare lipsit„ de elegan˛„ ∫i colegialitate este nu doar regretabil„, ci de-a dreptul condamnabil„. De altfel, societatea civil„ mure∫ean„ a reac˛ionat sesiz‚nd Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii. La mai pu˛in de o s„pt„m‚n„, faptele vin s„ confirme, Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, valoarea uman„ ∫i profesional„ a doctorului Raed Arafat Ón cumplitul accident petrecut Ón Defileul Jiului, prin pr„bu∫irea elicopterului utilitar, accident soldat cu doi mor˛i ∫i doi r„ni˛i grav. Cel care a ajuns primul la locul accidentului ∫i a acordat ajutor medical de urgen˛„ a fost nimeni altul dec‚t îAyatolahul medicinii de urgen˛„“, Raed Arafat. Nu a∫ fi f„cut aceast„ declara˛ie de la tribuna Senatului Rom‚niei, dac„ n-a∫ cunoa∫te meritele acestui excep˛ional om, dac„ nu a∫ cunoa∫te dragostea ∫i

Invit la cuv‚nt pe domnul senator Mereu˛„ Mircea, Alian˛a P.N.L.-P.D.

## **Domnul Mircea Mereu˛„:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Oare ce merge prost Ón Rom‚nia? Este o Óntrebare pe care ne-o punem adesea, la care g„sim r„spunsurile, dar nu Óntotdeauna ∫i solu˛iile. Asupra acestui aspect a∫ dori s„ m„ opresc Ón declara˛ia mea de ast„zi, mai exact la efectele pe care le poate produce anun˛ata criz„ a medicamentelor compensate. Practic, Asocia˛ia Furnizorilor de Medicamente a semnalat c„, la ora actual„, farmaciile au acumulat datorii de mii de miliarde de lei. Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia ∫i-a anun˛at inten˛ia de a sista Ón luna martie eliberarea de medicamente compensate peste sumele contractate cu casele de asigur„ri de s„n„tate, pentru c„ farmaciile au datorii de peste trei mii miliarde lei c„tre furnizori. La r‚ndul lor, furnizorii mai mici au avertizat farmaciile c„ nu le vor mai livra medicamente Óncep‚nd cu data de 1 martie. Urmarea va fi c„ beneficiarii re˛etelor compensate ∫i gratuite, mare parte dintre ei persoane Ón v‚rst„, cu afec˛iuni cronice, vor ajunge Ón situa˛ia de a nu-∫i mai putea procura medicamentele respective. Ca de at‚tea ori, tot bolnavii sunt cei care trebuie s„ suporte consecin˛ele disfunc˛ionalit„˛ilor dintre diverse institu˛ii. Confruntate, pentru a c‚ta oar„, cu starea de incertitudine, multe farmacii ∫i-au epuizat deja plafoanele pentru luna februarie, iar Ón altele acestea sunt foarte mici comparativ cu num„rul re˛etelor compensate prescrise bolnavilor.

Ca parlamentar al jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud pot afirma c„ aceste probleme nu au ocolit nici jude˛ul nostru. Dep„∫irea fondurilor disponibile pentru medicamentele compensate, lipsa acut„ a farmaci∫tilor, Óntruc‚t absolven˛ii prefer„ centrele medicale sau reprezentan˛ele care ofer„ facilit„˛i sporite... a∫ sublinia Ón context c„ Ón ˛„rile Uniunii Europene farmacistul este un partener al ac˛iunii sociale, ∫i indiferent dac„ lucreaz„ Ón mediul rural, Óntr-un ora∫ mare sau Ón mijlocul unei periferii urbane, el este Ónvestit cu o responsabilitate moral„ ∫i social„ legat„ de Óncrederea acordat„ de public.

Din p„cate, dup„ decembrie 2004, noi am preluat o situa˛ie nerezolvat„ timp de mai multe legislaturi, astfel Ónc‚t la ora actual„ am‚narea g„sirii unor solu˛ii va conduce la acumularea deficien˛elor, nicidecum la eliminarea acestora. Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D. ∫i-a propus s„ fac„ legi pentru oameni, adic„ pentru adev„ra˛ii beneficiari ai acestor servicii. De aceea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 consider c„ ne revine tuturor responsabilitatea moral„, pe baza unei analize riguroase, s„ punem cap„t disfunc˛ionalit„˛ilor din sistem, pentru a intra Ón sf‚r∫it, Ón normalitate.

V„ mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Otilian Neagoe ∫i, ultima luare de cuv‚nt, domnul senator Cioroianu.

Mai sta˛i pu˛in, c„ era Ónainte...

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ m„ refer la o problem„ deosebit de important„ pentru societatea rom‚neasc„, ∫i anume aceea a nivelului de via˛„ al pensionarilor. Este o problem„ care a revenit des Ón aten˛ia factorilor politici, a opiniei publice rom‚ne∫ti Ón aceast„ perioad„ de dup„ 1990. Aceast„ declara˛ie politic„ o fac ∫i pornind ∫i de la o scrisoare pe care un grup de pensionari din Bra∫ov mi-a adresat-o s„pt„m‚na trecut„ ∫i care se Óncheia Ón felul urm„tor: îŒntruc‚t fiecare or„ ∫i fiecare zi Ónseamn„ mult din via˛a unui pensionar aflat Ón dificultate, f„r„ vina lui, se impun m„suri urgente pentru a nu transforma democra˛ia din Rom‚nia Óntr-un genocid nedeclarat al pensionarilor“. Iat„ finalul unei scrisori disperate a unui grup de pensionari din Bra∫ov, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ avem Ónc„ multe de f„cut Ón acest domeniu. Ast„zi, Ón Rom‚nia, nivelul mediu al pensiei este de 2.200.000 lei, salariul mediu se ridic„ undeva la 6.600.000 lei, deci, iat„, pensia medie reprezint„ 30% din nivelul salariului mediu. Œn condi˛iile Ón care Ón aceast„ prim„var„ se pare c„ va fi un val de scumpiri, Óngrijorarea pensionarilor este fireasc„. Este fireasc„ ∫i pentru c„ nu se Óntreprinde Ónc„ nimic coerent, la nivelul actualei puteri, pentru ca anul 2005 s„ dea o speran˛„ pensionarilor.

Dac„ Ón cursul ultimilor ani, Ón ultimii doi ani, s-au luat o serie de m„suri pentru a ameliora nivelul de via˛„ al pensionarilor, ∫i reamintesc aici Óncheierea recorel„rii pensiilor ∫i indexarea pensiilor, de asemenea, anul trecut s-a f„cut ∫i o majorare a pensiilor, pentru acest an, practic, nu se discut„ dec‚t de recalcularea pensiilor. Recalcularea pensiilor Ónseamn„, de fapt, o ac˛iune pe care a Ónceput-o Guvernul P.S.D. ∫i care Ónseamn„ cre∫terea veniturilor pentru circa 35-40% dintre pensionari ∫i aceste venituri c‚∫tigate ca urmare a recalcul„rii pensiilor sunt destul de mici ∫i neimportante.

De aceea, cred c„ este momentul ca Guvernul T„riceanu s„ vin„ cu o strategie foarte minu˛ios elaborat„ Ón acest domeniu al vie˛ii pensionarilor, pentru c„ la aceast„ or„ Ón Rom‚nia avem 6 milioane de pensionari, care tr„iesc Óntr-o s„r„cie aproape de nivelul disper„rii. Œn aceast„ iarn„ grea am avut pensionari care au venit Ón audien˛„ ∫i ne spun c„ nivelul Óntre˛inerii a dep„∫it nivelul pensiei. De aceea, cred c„ este momentul s„ reamintim c‚teva din prevederile pe care Programul de guvernare 2005—2008 le are Ón vedere ∫i m„ refer aici la faptul c„ o prioritate a Guvernului o va reprezenta Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice ∫i principiul prin care se va realiza reformarea sistemului public de pensii. ™i aici, Ón Programul de guvernare, sunt

prezentate c‚teva din m„surile ce se vor avea Ón vedere ∫i este vorba de eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, protejarea puterii de cump„rare a pensiilor, majorarea pensiilor ∫i cre∫terea puterii de cump„rare a pensionarilor din agricultur„.

Au trecut deja dou„ luni ∫i toate aceste probleme sunt parc„ uitate. Se apropie, iat„, cre∫terea tarifelor la energie, sunt probleme cu medicamentele compensate ∫i gratuite, sunt o serie Óntreag„ de probleme care afecteaz„, Ón primul r‚nd, nivelul de via˛„ al pensionarilor. Am dori s„ cerem Guvernului s„ prezinte c‚t mai urgent, Ón fa˛a Parlamentului, o strategie Ón acest domeniu deosebit de important pentru Rom‚nia.

Œn final, a∫ dori s„ adresez o Óntrebare Alian˛ei D.A., care reprezint„ grupul majoritar, o Óntrebare pe care ne-au adresat-o tot mai mul˛i cet„˛eni, ∫i anume: dintre cele dou„ partide care compun Alian˛a D.A. — P.N.L. ∫i P.D., care dintre aceste partide reprezint„ dreptatea ∫i care reprezint„ adev„rul?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Invit la microfon pe domnul senator Cioroianu Adrian Mihai.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este o declara˛ie politic„ poate pu˛in mai neobi∫nuit„ ∫i m„ bucur c„ este Ón sal„ ∫i colegul nostru, domnul fost ministru Athanasiu.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute m-am Óntors dintr-o vizit„ de dou„ s„pt„m‚ni din Statele Unite ale Americii, la invita˛ia unui Centru pentru educa˛ie civic„. Permite˛i-mi s„ v„ spun c„ Rom‚nia este Óntr-un parteneriat cu c‚teva state din Statele Unite ale Americii — Mississippi, Texas, Florida —, ∫i cu Ungaria, Óntr-un proiect, îCivitas“ se cheam„, de creare a cet„˛enilor, ∫i aceast„ vizit„ pe care am Óntreprins-o al„turi de domnul deputat Andea, de la P.S.D., deputat de Timi∫, a fost la Washington, Ón capitala Floridei, Tallahassee, ∫i statul Mississippi, Ón ora∫ele Starkville ∫i Jackson. Œn esen˛„, ramura rom‚neasc„ a acestui proiect îCivitas“ este un institut din Timi∫oara, Institutul Intercultural din Timi∫oara — probabil c„ colegii mei parlamentari de Timi∫oara, indiferent de partid, domnul Teodorescu Ó∫i aduce aminte —, un institut care, Ón opinia mea, este un O.N.G., total apolitic, dar Ó∫i face foarte bine treaba, ∫i din leg„turile pe care le-a avut Ón Statele Unite ale Americii ∫i pe care mi le-a pus la dispozi˛ie mie mi-a dat convingerea c„ aceast„ treab„ trebuie r„spl„tit„ ∫i voi spune foarte direct c„ eu voi fi unul dintre cei care va face lobby Ón continuare pentru acest institut. Ideea de baz„ este c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie s„ dea cet„˛eni, ∫tim c„ Ónv„˛„m‚ntul d„ oricum meseria∫i sau arti∫ti, sau savan˛i, sau cercet„tori, dar uit„m de multe ori c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie, mai ales, s„ dea cet„˛eni, ∫i Rom‚nia, credem, este chiar Ón aceast„ situa˛ie.

Noi, ca senatori, trebuie s„ avem ca obiectiv inclusiv transformarea acestei ˛„ri care este sau a fost, Ón orice caz, o ˛ar„ de supu∫i Óntr-o na˛iune de cet„˛eni. ™i ceea ce spunea domnul senator Frunda legat de acea apari˛ie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 revist„ pe care am primit-o ∫i eu la Comisia pentru cultur„, Ónt„re∫te, Óntr-un fel, ceea ce spunea, acum mai bine de 40 de ani, Raymond Aron, c„ numai democra˛iile au cet„˛eni. Practic, dictaturile sau statele totalitare au arti∫ti sau au meseria∫i, au savan˛i, au cercet„tori, dar nu au cet„˛eni. Numai democra˛iile au cet„˛eni.

O bun„ parte dintre dumneavoastr„ a˛i fost sau sunte˛i profesori ∫i ∫ti˛i foarte bine c„ mai ales Ón Ónv„˛„m‚ntul primar, Ón ∫coli, Ón liceele din Rom‚nia, to˛i profesorii ∫tiu c„ elevii no∫tri au prea multe ore. Totodat„, simultan, fiecare dintre profesori vrea mai multe ore pentru materia sa, ∫i v„ cer foarte simplu, dincolo de ideile, principiile sau valorile care ne despart, s„ sus˛inem Ómpreun„ un accent suplimentar pus Ón ∫colile noastre pe educa˛ia civic„ ∫i cet„˛eneasc„. Œn aceste condi˛ii, a∫ putea da chiar ∫i un exemplu. N-o fac cu foarte mare pl„cere, pentru c„ trimite la interven˛ia unuia dintre cei care au fost Ónainte aici, ∫i m„ g‚ndesc la distinsul nostru coleg, domnul ™erban Nicolae… aceast„ idee de misoginism, destul de pu˛in subtil strecurat„ de Domnia sa Ón cuv‚ntare, vorbind despre ni∫te femei, ∫i compar‚ndu-le cu Ana Pauker. Aceasta este o dovad„ de lips„ a spiritului civic.

Nu lu„m Ón discu˛ie care femeie, c„ poate fi prefectul Mantale, c„ poate fi doamna Macovei, ∫i nu lu„m Ón discu˛ie faptul c„ se Ónt‚mpl„ Ónainte de 1 sau de 8 Martie. Personal, am convingerea c„ nici m„car Ana Pauker nu poate fi vorbit„ de r„u Ónainte de 8 Martie. 8 Martie nu e o s„rb„toare. ™ti˛i foarte bine originea zilei de 8 Martie. Cred eu ∫i o spun cu toat„ prietenia, c„ poate Domnia sa, distinsul coleg ™erban Nicolae, a fost pu˛in gr„bit sau emo˛ionat de apropierea zilei de m‚ine. Domnia sa ∫tiu c„ apreciaz„ foarte mult doamnele ∫i nu putea s„ fac„ o asemenea gaf„. Œn orice caz, nu cred c„ este rolul nostru s„ d„m aceast„ impresie.

V„ spuneam c„ interven˛ia va fi total sau pu˛in neuzual„ pentru dumneavoastr„. Œn fond, acest Institut Intercultural din Timi∫oara a semnat Ón noiembrie 2004 un acord cu Ministerul Œnv„˛„m‚ntului, un acord de parteneriat, prin care Ministerul Œnv„˛„m‚ntului recuno∫tea valoarea acestei metode pentru Ónv„˛„m‚nt, dac„ nu m„ Ón∫el, la clasa a 7-a. ™i de∫i am fost deseori Óntr-o total„ diferen˛„ de opinii, fie cu doamna Andronescu, fie cu domnul Athanasiu, ˛in s„ spun c„ cel care a semnat atunci Ón noiembrie a f„cut un lucru bun. Nu conteaz„ c„ este un adversar. Eu cred c„ este de datoria noastr„ ca cet„˛eni, ca senatori, s„ ne p„str„m acel cavalerism care s„ ne dea posibilitatea de a spune c„ fie ∫i un adversar politic a f„cut un lucru bun. Domnul Athanasiu, semn‚nd cu Institutul Intercultural acel acord Ón noiembrie 2004, a f„cut un lucru bun. Eu am v„zut roadele acestui lucru ∫i Ól felicit aici.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, am Óncheiat acest prim punct, declara˛ii politice.

V„ anun˛ rapid c„ la secretarul general al Senatului s-au depus dou„ proiecte de lege. Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, v„ pute˛i adresa Cur˛ii Ón condi˛iile Ón care considera˛i necesar:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 140/2004 privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale;

— Lege pentru aprobarea Contractului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Institutul de Credit pentru Reconstruc˛ie — Germania, semnat la Bucure∫ti la 18 februarie 2004 ∫i, respectiv, la Frankfurt la 27 februarie 2004, Ón scopul finan˛„rii programului de creditare pentru Óntreprinderi mici ∫i mijlocii — Proiectul îPromovarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii“ — etapa a 3-a.

Stima˛i colegi, trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercial„ TEPRO — S.A. Ia∫i.

Ave˛i raportul comisiei de mediere Ón mapa dumneavoastr„. Sunt dou„ texte care au fost Ón divergen˛„. Œn unanimitate, comisia de mediere propune Ón ambele cazuri textul Camerei Deputa˛ilor.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

Avem un al doilea raport al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Stima˛i colegi, sunt 34 de texte Ón divergen˛„. Le voi lua pe r‚nd. Vreau s„ v„ anun˛ c„ legea are caracter organic.

Stima˛i colegi, la punctul 1 sunt interven˛ii? La pozi˛ia 1 ni se propune Ón unanimitate textul Camerei Deputa˛ilor. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Pozi˛ia 2, cu referire la art. I punctul 22. Ni se propune un text comun de c„tre comisie, Ón unanimitate. Sunt interven˛ii? Nu sunt.

La pozi˛ia 3 art. I punctul 23, textul Camerei Deputa˛ilor ni se propune Ón unanimitate.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

-

La pozi˛iile 4 ∫i 5, tot cu referire la art. I, punctele 36—39, avem un text comun propus Ón unanimitate de c„tre comisia de mediere.

Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i pozi˛iile 4 ∫i 5.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 S-au adoptat cu 75 voturi pentru, 4 Ómpotriv„, 15 ab˛ineri.

La pozi˛ia 6, art. I, punctul 23, alin. 3 ∫i 5 din art. 114´, Ón unanimitate ni se propune textul Camerei Deputa˛ilor.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

-

- 15 ab˛ineri.

La pozi˛ia 7 avem textul Senatului.

- La pozi˛ia 8, art. I, punctul 53, art. 155´ ni se propune

- textul Camerei Deputa˛ilor, Ón unanimitate.

- Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

- S-a adoptat cu 77 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„

- ∫i 17 ab˛ineri.

- La pozi˛ia 9, cu referire la art. I, punctul 67, comisia

- de mediere, Ón unanimitate, ne propune un text comun. Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- 17 ab˛ineri.

La pozi˛iile 10 ∫i 11, tot cu referire la art. I, punctele 28 ∫i 29, Ón unanimitate ni se propune textul Camerei Deputa˛ilor.

- Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

- S-au adoptat cu 80 voturi pentru, dou„ voturi

- Ómpotriv„ ∫i 19 ab˛ineri.

La pozi˛ia 22, art. I, punctul 33...

Pozi˛ia 12.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Pozi˛ia 12, art. I, punctul 33. Ni se propune un text comun, Ón unanimitate, de c„tre comisie.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Pozi˛iile 13, 14, 15, 16, 17, 18. Ni se propune, Ón toate situa˛iile, Ón unanimitate, textul Camerei Deputa˛ilor. Ave˛i observa˛ii la vreunul din aceste texte? Nu. V„ rog s„ vota˛i.

Au fost adoptate cu 75 voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i 17 ab˛ineri.

La pozi˛ia 19, stima˛i colegi, avem un text comun propus, referitor la art. I, art. 47.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

La pozi˛iile 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, comisia de mediere, Ón unanimitate, ne propune textele Camerei Deputa˛ilor.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

Pozi˛ia 31.

Avem propus, Ón unanimitate, de c„tre comisie un text comun.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i.

- S-a adoptat cu 81 voturi pentru, un vot Ómpotriv„,

- 10 ab˛ineri.

- La pozi˛ia 32, art. I, punctul 73, Ón unanimitate ni se

- propune textul Camerei Deputa˛ilor.

- Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

- S-a adoptat cu 82 voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 16 ab˛ineri.

La pozi˛ia 33, 34, cu referire la art. I, punctele 75 ∫i 76, Ón unanimitate avem un text comun propus de comisia de mediere.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i.

- Au fost adoptate cu 87 voturi pentru, 6 Ómpotriv„,

- 15 ab˛ineri.

- 20 de ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a unor documente reprezent‚nd pozi˛ii comune adoptate Ón cadrul politicii externe ∫i de securitate comun„ a Uniunii Europene.

Comisia pentru politic„ extern„.

Domnule vicepre∫edinte, v„ rog s„ lua˛i loc.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Anton Niculescu, da?

V„ mul˛umesc.

**Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rug„m s„ aproba˛i acest text, care are deja avizul comisiilor de specialitate.

Pu˛in mai tare la microfon.

Este vorba de 8 pozi˛ii comune cuprinse Ón acte normative ale Uniunii Europene care nu-∫i g„sesc corespondent Ón legisla˛ia noastr„. Este vorba de m„suri restrictive. Aceste m„suri sunt parte a politicii externe ∫i de securitate a Uniunii Europene. Prin urmare, aprobarea dumneavoastr„ vine Ón Ónt‚mpinarea eforturilor noastre de integrare Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

V„ mul˛umesc.

Raportul Comisiei pentru politic„ extern„ este prezentat de domnul vicepre∫edinte Eugen Mih„escu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Stima˛i senatori...

La microfon, v„ rog.

... raportul este favorabil. Am primit ∫i un aviz din partea Comisiei pentru ap„rare. Deci suntem cu totul de acord cu proiectul. Noi am aprobat proiectul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Dezbateri generale.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr. 14 la Conven˛ia pentru ap„rarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale, adoptat„ la Roma la 4 noiembrie 1950, cu privire la modificarea sistemului de control al conven˛iei, adoptat la Strasbourg la 13 mai 2004.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, v„ rog, foarte pe scurt.

V„ mul˛umesc.

Este vorba de fluidizarea mecanismului de aplicare a acestei conven˛ii. Este deja un text la care noi suntem parte. Urmeaz„ doar s„ ratific„m acest protocol.

Mul˛umesc.

Avem raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Eckstein Kovács Péter pentru a prezenta acest raport.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul comun este de admitere, f„r„ amendamente.

Dup„ cum a spus ∫i domnul Niculescu, este vorba de o fluidizare sau de o simplificare a procedurilor Ón fa˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului. Este un protocol pe care Rom‚nia l-a semnat ∫i care are ca scop ca aceast„ Curte s„ func˛ioneze mai eficient, dat fiind num„rul foarte mare de solicitan˛i persoane fizice care se adreseaz„ Cur˛ii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, ∫i Senatul este Camer„ decizional„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? Nu avem.

Raportul comun al comisiilor este favorabil, f„r„ amendamente.

Stima˛i colegi, s„rim punctul 6 ∫i trecem la punctul 7, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Conven˛ia pentru protejarea persoanelor fa˛„ de prelucrarea automatizat„ a datelor cu caracter personal, cu privire la autorit„˛ile de control ∫i fluxul transfrontalier al datelor, adoptat la Strasbourg la 18 noiembrie 2001.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, v„ rog, la microfon, o scurt„ prezentare.

Rom‚nia a ratificat aceast„ conven˛ie Ón 2001. Este vorba de un protocol adi˛ional care are ca scop Ómbun„t„˛irea aplic„rii principiilor ei.

V„ rog, cine prezint„ raportul?

Domnul pre∫edinte Ioan Talpe∫ prezint„ raportul comun al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ ∫i al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Scopul elabor„rii Protocolului adi˛ional la Conven˛ia pentru protejarea persoanelor fa˛„ de prelucrarea automatizat„ a datelor cu caracter personal, privind autorit„˛ile de control ∫i fluxul transfrontalier al datelor a fost acela de a Ómbun„t„˛i aplicarea principiilor Conven˛iei Consiliului Europei, la care Rom‚nia a aderat Ón anul 1997, ad„ug‚nd dou„ noi propuneri substan˛iale privind stabilirea de c„tre fiecare parte semnatar„ a unor autorit„˛i de supervizare, respectiv transferul datelor personale c„tre statele sau organiza˛iile care nu sunt parte la conven˛ie.

Œn ∫edin˛a din data de 22 februarie 2005, cele dou„ comisii, cu unanimitate de voturi, au adoptat raportul de admitere a acestui proiect de lege, f„r„ amendamente, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat de plenul Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Domnul Alexandru ™trenc a venit? V„ rog s„ lua˛i loc aici.

Stima˛i colegi, trecem la punctul 6 — proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Nairobi privind protec˛ia simbolului olimpic.

Domnul director general adjunct de la O.S.I.M., Alexandru ™trenc.

## — **Domnul Alexandru ™trenc** _director general adjunct la Oficiul de Stat pentru Inven˛ii ∫i M„rci_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Onorate doamne ∫i onora˛i domni senatori,

Tratatul de la Nairobi — Rom‚nia este semnatar„ a acestui tratat — dateaz„ din 1981 ∫i probabil c„ a fost o lips„ important„ a ultimilor ani faptul c„ Rom‚nia nu a ratificat ceea ce a semnat Ónc„ din 1981.

Œn temeiul tratatului, statele membre au obliga˛ia de a refuza sau invalida Ónregistrarea ca marc„ ∫i de a interzice utilizarea ca marc„, Ón scopuri comerciale, a oric„rui semn care este constituit din simbolul olimpic.

Deoarece Ón prezent sunt membre 41 de state la acest tratat, faptul c„ Rom‚nia, practic, Ól aplic„, de facto, Ónc„ din 1991, v„ propunem s„ fi˛i de acord cu ratificarea de c„tre Rom‚nia a acestui tratat.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Dan Sab„u s„ prezinte raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul adoptat de Camera Deputa˛ilor prime∫te aviz favorabil, f„r„ amendamente, ∫i la nivelul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport a Senatului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizional„ suntem noi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii, Óntreb„ri? Nu sunt.

Mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei privind Institutul Forestier European, adoptat„ la Joensuu, Finlanda, la 28 august 2003.

Domnul secretar de stat Vasile Lupu.

V„ rog, o scurt„ prezentare, domnule secretar de stat.

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Institutul Forestier European a fost creat Ón anul 1993, ca organiza˛ie sub legisla˛ie finlandez„, care s„ contribuie la progresul ∫tiin˛elor silvice, la studiul p„durilor ∫i la conservarea acestora la nivel european.

La data de 22 septembrie, E.F.I. reunea 138 de membri din 33 de ˛„ri europene ∫i 5 ˛„ri din afara Europei, precum ∫i organiza˛ii interna˛ionale.

E.F.I. opereaz„, la ora actual„, Ón 6 centre regionale de proiecte, consor˛ii de organiza˛ii privind silvicultura, coordonate de un membru E.F.I., care r„spund necesit„˛ilor de cercetare regional„ sau pe domenii, f„r„ s„ compromit„ dimensiunea european„, ∫i este una din principalele institu˛ii care coordoneaz„ cercetarea ∫tiin˛ific„ Ón silvicultur„ la nivel european.

Pentru a servi c‚t mai bine ∫i pe viitor interesele silviculturii europene, membrii E.F.I. ∫i conducerea acestuia au hot„r‚t transformarea institutului Óntr-o organiza˛ie interna˛ional„. Œn acest sens a fost elaborat„ Conven˛ia E.F.I., care a fost deschis„ spre semnare de c„tre statele europene ∫i organiza˛iile europene pentru integrare economic„ regional„ Óntre 28 august ∫i 28 noiembrie 2003, la Ministerul Afacerilor Externe.

Aceast„ conven˛ie semnat„ pe 26 noiembrie 2003 a intrat Ón vigoare la 60 de zile dup„ ratificarea ei de c„tre cel pu˛in 8 state semnatare.

Vreau s„ v„ spun doar c‚teva dintre avantajele de care beneficiaz„ membrii E.F.I.:

- cooptarea ca parteneri Ón proiecte de cercetare cu

- finan˛are european„;

- primirea gratuit„ a publica˛iilor E.F.I.;

- posibilit„˛i de instruire a speciali∫tilor;

- accesul la baza de date ∫i de informa˛ii a E.F.I.;

- facilit„˛i pentru participarea la manifest„rile ∫tiin˛ifice

- organizate sub egida lemnului.

Œn acest sens, Guvernul sus˛ine...

Domnule secretar de stat, este suficient. Au avut colegii legea, expunerea de motive.

Œl rog pe domnul vicepre∫edinte Gheorghe David s„ prezinte raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

A∫ vrea s„ mai adaug doar c„ Ón comisia noastr„ a fost dezb„tut acest proiect de lege, iar Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului favorabil, Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Nu avem amendamente, raportul este favorabil.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul interna˛ional privind resursele genetice vegetale pentru alimenta˛ie ∫i agricultur„, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001.

Prezint„ tot domnul secretar de stat Vasile Lupu. Ave˛i cuv‚ntul.

Aderarea la acest tratat presupune o serie de avantaje ∫i beneficii pentru Rom‚nia, cum ar fi:

— facilitarea accesului la resursele genetice vegetale;

— stabilirea unor mecanisme privind Ómp„r˛irea echitabil„ a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice vegetale, inclusiv din folosirea comercial„ a acestora;

— furnizarea a cel pu˛in trei elemente de baz„ privind drepturile fermierilor;

— furnizarea unei strategii de finan˛are transparent„ ∫i eficient„, pe baza c„reia vor fi mobilizate resursele financiare, Ón vederea implement„rii unor activit„˛i prioritare cuprinse Ón tratat;

— facilitarea implement„rii Planului Global de Ac˛iune al F.A.O. pentru conservarea ∫i utilizarea durabil„ a resurselor genetice vegetale pentru alimenta˛ie ∫i agricultur„, potrivit Acordului de la Leipzig, din anul 1996.

Domnule secretar de stat, mul˛umim foarte mult. Nu sunt probleme deosebite aici, avem expunerea de motive.

Domnul senator David Gheorghe, vicepre∫edintele comisiei, ne prezint„ raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Mul˛umesc. Œn dou„ fraze.

Tratatul furnizeaz„ cadrul juridic interna˛ional care va garanta conservarea ∫i utilizarea durabil„, just„ ∫i echitabil„ a resurselor fitogenetice ale plantelor.

Œn al doilea r‚nd, comisia, de asemenea, a dezb„tut ∫i acest proiect de lege ∫i a fost de acord, Ón unanimitate, cu Óntocmirea raportului favorabil.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt Óntreb„ri, interven˛ii? Nu avem. Avem raport favorabil, f„r„ amendamente.

V„ rog s„ vota˛i raportul ∫i proiectul de lege.

Raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate cu 98 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere. Mul˛umesc.

Trecem la punctul urm„tor, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor m„suri financiare.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v„ rog.

Domnule subsecretar de stat Chi˛oiu Daniel, v„ rog s„ lua˛i loc...Trage˛i microfonul l‚ng„ dumneavoastr„. Rog, o prezentare scurt„, o sintez„. V„ ascult„m.

— **Domnul Daniel Chi˛oiu** _vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin acest act normativ sunt adoptate unele m„suri financiare, dup„ cum urmeaz„:

— autorizarea Ministerului Finan˛elor Publice de a pl„ti din fondul de risc dob‚nzile penalizatoare ∫i comisioanele restante b„ncilor creditoare externe;

— reglement„ri privind aprobarea bugetelor de venituri ∫i cheltuieli pe anul 2005 ale regiilor autonome, ale societ„˛ilor ∫i companiilor na˛ionale, precum ∫i ale societ„˛ilor comerciale cu capital majoritar de stat;

— reglementarea pl„˛ii comisioanelor datorate de Ministerul Finan˛elor Publice, aferente opera˛iunilor derulate de Ministerul Finan˛elor Publice, B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Ón sensul c„ plata comisioanelor se efectueaz„ prin debitare direct„ de c„tre B.N.R. a contului curent general al Trezoreriei Statului, reglementare prin care se respect„ angajamentul asumat de Rom‚nia la Capitolul 11 — Uniunea economic„ ∫i monetar„ — ∫i la Capitolul 4 — Libera circula˛ie a capitalului — cu privire la interzicerea credit„rii pe descoperiri de cont sau orice alt tip de creditare acordat„;

— reglement„ri privind sprijinul acordat produc„torilor agricoli;

— reglement„ri privind finan˛area programelor, proiectelor ∫i ac˛iunilor culturale;

— modificarea, completarea ∫i abrogarea unor acte normative din domeniul financiar.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului a Óntocmit raport de adoptare, cu unele amendamente admise...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

L„sa˛i, c„ asta o spunem noi.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Vosganian, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

V„ ascult„m, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ mul˛umesc pentru m„gulitoarea procedur„ pe care mi-o propune˛i.

Domnule pre∫edinte, fa˛„ de cele prezentate de ini˛iator, a∫ dori s„ spun c„, Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, am avut, Ón calitate de invita˛i, reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, ai Ministerului Culturii ∫i Cultelor, ai Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Comisia a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu un vot Ómpotriv„, nominalizat, al domnului senator Radu C„t„lin Mardare, s„ Óntocmeasc„ raport de admitere, cu amendamente, cuprinse Ón anexele care fac parte integrant„ din prezentul raport.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 Œn consecin˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator ™tefan Viorel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Sub aparent nevinovata formulare îm„suri financiare“, prezenta ordonan˛„ ne propune ni∫te m„suri cu impact deosebit, Ón cel pu˛in dou„ domenii: Ón domeniul agriculturii ∫i Ón domeniul cultural.

Œn domeniul agriculturii, prezenta ordonan˛„ introduce posibilitatea sau temeiul legal pentru ca actualul Guvern s„ restituie 5.000 lei pe litrul de motorin„ consumat„ pentru efectuarea de lucr„ri agricole, ceea ce este foarte bine ∫i suntem de acord cu aceast„ m„sur„, dar nu suntem de acord cu modul Ón care prezenta ordonan˛„ rezolv„ problema sursei din care se suport„ aceste sume.

Deci sursa pe care o stabile∫te prezenta ordonan˛„ o reg„sim Óntr-o diminuare cu 50% a sumelor alocate prin bugetul de stat pentru 2005 pentru sprijinul de 2,5 milioane lei la hectar, acordat de˛in„torilor de suprafe˛e p‚n„ Ón 5 hectare.

Deci nu putem s„ fim de acord cu astfel de m„sur„. ™i legat de acest aspect, vreau s„ informez plenul c„ dintr-o eroare... sau poate cu inten˛ie, amendamentul care a fost formulat de reprezentan˛ii grupului nostru parlamentar la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ nu a fost transmis ∫i nu a fost analizat pe fond la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

A doua problem„ pe care ne-o propune prezenta ordonan˛„ vizeaz„ Ón mod direct domeniul cultural, ∫i aici trebuie s„ v„ m„rturisesc c„ ∫i noi, la comisie, ∫i reprezentan˛ii grupului nostru, ne-am sim˛it oarecum Óntre ciocan ∫i nicoval„ Ón dorin˛a noastr„ de a nu reveni la fonduri speciale. Am luptat ani de zile pentru desfiin˛area fondurilor speciale, ∫tim cu to˛ii istoria acestor fonduri speciale, ∫i acum c‚nd am ajuns la concluzia c„ le-am desfiin˛at iat„ c„ vine Ordonan˛a nr. 10/2005 a actualului Guvern ∫i repune Ón drepturi un fond special care, e adev„rat, era Ónfiin˛at dinainte de 2000, dar, Ón ultimii patru ani de zile, cel pu˛in, el nu a fost folosit ca instrument de colectare de venituri pentru Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Sigur, acesta este aspectul cu care noi nu suntem de acord. Cel„lalt aspect, c„ v„ spuneam despre ciocan ∫i nicoval„, este c„ ∫i noi suntem de acord c„ trebuie g„site solu˛ii pentru a suplimenta sursele care sus˛in proiectele ∫i programele culturale, dar apreciem c„ aceasta nu este solu˛ia.

Mai mult dec‚t at‚t, dac„ intr„m Ón detalii tehnice, textul de ordonan˛„ este un masacru, ∫i-mi asum cu toat„ responsabilitatea acest cuv‚nt, îmasacru“.

Œn primul r‚nd, nu suntem de acord ca printr-o ordonan˛„, botezat„ c„ aprob„ ni∫te m„suri financiare, s„ se Ónfiin˛eze o institu˛ie public„, s„ i se confere personalitate juridic„, s„ i se dea sediu Ón Bucure∫ti ∫i a∫a mai departe.

Constitu˛ia vorbe∫te, la art. 117, de dou„ situa˛ii Ón care iau na∫tere institu˛iile publice. Fie ca organe de specialitate Ón subordinea Guvernului — ∫i atunci nu e necesar„ lege, pot fi Ónfiin˛ate prin hot„r‚re de guvern, cu avizul Cur˛ii de Conturi —, fie, dac„ ia na∫tere o institu˛ie public„, cu statut de autoritate autonom„, atunci este necesar„ lege organic„ ∫i dac„ ne situ„m Ón acest caz, men˛iunea din raport, precum c„ aceast„ lege ar fi ordinar„, nu mai corespunde cu realitatea.

Ce s„ v„ mai spun? Œn leg„tur„ cu modul Ón care ordonan˛a configureaz„ regulile de func˛ionare a acestei institu˛ii, este ceva ce nu am mai Ónt‚lnit. Urmeaz„ s„ ia na∫tere o institu˛ie condus„ de un director numit de ministrul culturii ∫i ajutat de un consiliu. Un consiliu din care ∫i el face parte ∫i care Ól ajut„ supun‚nd deciziile de administrare a acestor resurse bugetare, resurse ale acestui fond, prin vot. Ce fel de consiliu e acesta? De administra˛ie, consultativ, de sprijin, de Óndemn?! Nu rezult„. A∫a ceva eu personal nu am Ónt‚lnit Ón nici o reglementare asem„n„toare cu aceast„ ordonan˛„.

Ce s„ v„ mai spun?! Œn ordonan˛„, la art. 17 lit. k), v„ citesc textul, ca s„ nu m„ b„nui˛i pe mine de subiectivism… la art. 17, Ón preamblul, se spune a∫a: îVeniturile proprii ale Fondului cultural na˛ional provin din urm„toarele surse“... ∫i m„ duc la sursa enumerat„ la lit. k): îo cot„ de 5% din Óncas„rile realizate de agen˛ii economici din sistemul de telefonie care ofer„ servicii cu valoare ad„ugat„“. Deci, re˛ine˛i, 5% din totalul Óncas„rilor, chiar dac„ din v‚nzarea de servicii cu valoare ad„ugat„ se realizeaz„ 1% din venituri. Asta ce Ónseamn„? Romtelecom, Connex, Orange, nu ∫tiu c‚˛i operatori, pe toate serviciile v‚ndute Ón Rom‚nia, 5% s„ vireze la acest fond. Se ajunge la o sum„ fantastic„.

Referitor la acest aspect, mai trebuie, cu p„rere de r„u, s„ v„ informez c„ eu am formulat un amendament, pentru c„ nu putea s„ treac„ neobservat„ Ón dezbatere la comisie o astfel de problem„, care nu se reg„se∫te Ón raport, despre care nu se face vorbire la raport, de∫i Ón plenul comisiei s-a respins, ∫i eu am fost de acord s„ fie respins, dar s„-l dezbatem Ón plen. M-am uitat Ón raport, ast„zi, nu-l reg„sesc la anexa cu amendamente respinse.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ ave˛i Óng„duin˛a s„ vota˛i pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, cu scopul reanaliz„rii, Ómpreun„ cu Comisia economic„, ∫i cu un aviz dat Ón mod explicit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri asupra caracterului legii. Este ordinar„, este organic„? Institu˛ia public„ Ónfiin˛at„ este autonom„, este organ de specialitate Ón subordinea Guvernului?

Comisia juridic„ trebuie s„ se pronun˛e pe acest aspect, iar Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ s„ ne dea un punct de vedere clar, detaliat, fundamentat Ón leg„tur„ cu impactul pe care-l are o astfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 de m„sur„ asupra sprijinului acordat prin bugetul de stat pe 2005 produc„torilor agricoli cu suprafe˛e p‚n„ la 5 hectare.

V„ mul˛umesc ∫i v„ rog din suflet, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie.

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Stan Petru.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ voi referi Ón cuv‚ntul meu la sprijinul acordat produc„torilor agricoli.

De acord cu sprijinul financiar privind subven˛ia, o sum„ fix„ pe litrul de motorin„. De acord cu un sprijin de 2,5 milioane lei pentru cei ce lucreaz„ p‚n„ la 5 hectare de teren. Dar la acest capitol Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare are urm„toarele obiec˛iuni.

Œn toate ˛„rile, subven˛ia se acord„ pe produc˛ia livrat„, ∫i nu pe suprafa˛a lucrat„. Nu poate nimeni s„ verifice suprafa˛a lucrat„. O comun„ are 6, 7 p‚n„ la 12 sate. Nu m„soar„ nimeni suprafe˛ele lucrate ∫i, chiar dac„ ar putea s„ le m„soare, nu are interes s„ le m„soare. Fiindc„ din aceast„ subven˛ie, ∫tim foarte bine cu to˛ii, se face un capital electoral.

Eu v„ dau un exemplu. Anul trecut s-au raportat 7 milioane tone de gr‚u. Noi m‚nc„m 3—3,5 milioane tone de gr‚u. C‚t gr‚u am exportat p‚n„ acum? Este o Óntrebare pentru Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Export„m noi din Rom‚nia anul acesta 4 milioane tone de gr‚u? Mai sunt 90 de zile ∫i Óncepe noua recolt„.

Cunosc jude˛e care raporteaz„ 70—80.000 tone de gr‚u, dau la panifica˛ie 2.000-2.500 tone, ∫i restul unde este?! Œn pod, la ˛„rani. Deci este o minciun„ c„ se lucreaz„ acest p„m‚nt. Categoric spun!

Acordarea acestei subven˛ii pe suprafa˛„ Ómpiedic„ Ónfiin˛area exploata˛iilor agricole. Nu are nici un interes produc„torul s„ se asocieze. Prime∫te 2,5 milioane de la buget ∫i mai prime∫te de la cei ce lucreaz„ p„m‚ntul Ónc„, poate, 2,5 milioane.

Œn Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ am auzit c„, Óntr-adev„r, primesc de dou„ ori, ∫i de la cel ce lucreaz„ p„m‚ntul, deci de la arenda∫, ∫i primesc ∫i de la stat. Ceea ce este contrar legii. ™i Óncalc„, pur ∫i simplu, Legea exploata˛iilor agricole.

Dac„ nu vom face exploata˛ii agricole, eu nu v„d cum vom putea intra Ón Uniunea European„ cu agricultura. Noi avem cea mai Ónapoiat„ agricultur„ din Europa, iar peste doi ani de zile v„ asigur c„ va fi pauz„ Óntre noi ∫i penultimul loc, cu siguran˛„, dup„ cum se ac˛ioneaz„ Ón agricultur„ la ora actual„.

Cu toate acestea, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare este de acord s„ se dea anul acesta aceast„ subven˛ie, din moment ce aceia∫i produc„tori agricoli, ˛„ranii, ∫i-au pus speran˛e Ón ea. Dar m„car de la toamn„ s„ venim cu un proiect de lege, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Guvernul, ∫i s„

d„m subven˛ia efectiv numai pe produs livrat, a∫a cum se d„ Ón toat„ lumea.

Am fost Ón Spania. Œn 1997 se acorda subven˛ie pe produs livrat p‚n„ la 50%. Ast„zi, mergem ∫i culegem c„p∫uni Ón Spania, unde au ni∫te terenuri pe care noi nu le-am lucra niciodat„. Nimeni nu-∫i poate imagina, dec‚t cei care au v„zut ce terenuri agricole sunt Ón Spania.

™i, bineÓn˛eles, prin acest proiect de lege s„ beneficieze de subven˛ie to˛i produc„torii agricoli care livreaz„ produse agricole. Nu c„ dac„ are 100 de hectare nu beneficiaz„, numai acela cu 5 hectare sau sub 5 hectare.

Œn ceea ce prive∫te sec˛iunea îCultura“, sunt de acord cu antevorbitorul meu, s„ retrimitem spre analiz„ la comisii acel proiect care, Óntr-adev„r, este foarte Óntortocheat, foarte dubios.

V„ mul˛umesc.

## Numai o secund„!

O singur„ luare de cuv‚nt, fi˛i de acord! Œl avem pe ministrul agriculturii aici.

Domnul ministru Flutur, ave˛i cuv‚ntul.

## — **Domnul Gheorghe Flutur** _ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Am s„ vorbesc despre subven˛ia la motorin„, pentru c„ a fost discutat„ aici ∫i vreau s„ v„ spun c‚teva lucruri. Ceea ce propunem noi este un sprijin de 18% din valoarea motorinei pentru cei care Ó∫i lucreaz„ terenurile, reprezint„ 70% din valoarea accizei ∫i se adreseaz„ tuturor categoriilor de proprietari care Ó∫i lucreaz„ p„m‚ntul.

Avem ∫i subven˛ii pe produs pe care le adres„m celor care ies pe pia˛„. Am v„zut Óns„ c„ a ap„rut aceast„ problem„ legat„ de resurs„. De unde bani? îPlapuma“ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ca ∫i celelalte, este aceea∫i. Nu avem bani din alt„ parte. Am intrat cu o filozofie conceput„ de cei care au guvernat p‚n„ Ón decembrie ∫i vreau s„ v„ spun c„, din auditurile pe care le facem acum, cum s-au dat cele 2,5 milioane pe hectar, bani Ón m‚n„ la ˛„rani, din p„cate, o bun„ parte din ace∫ti bani s-au evaporat pe drumul dintre prim„rie ∫i cas„, ∫i atunci am socotit c„ este normal s„ venim cu input-uri Ón agricultur„, unul dintre ele fiind motorina.

Vreau s„ v„ spun c„ am calculat. Revin circa 84 de litri de motorin„ pentru toate categoriile de lucr„ri, Ónfiin˛are de culturi, Óntre˛inere ∫i recoltare ∫i se adreseaz„ tuturor produc„torilor agricoli.

De aceea, eu cred c„ este justificat„ aceast„ solu˛ie pe care noi am g„sit-o. M‚ine este 1 martie ∫i va trebui s„-i d„m drumul, pentru c„ oamenii a∫teapt„ acest sprijin din partea noastr„. Evident, am prev„zut s„ redistribuim o parte din bani tot din sprijinul care se d„dea — cele 2,5 milioane pe hectar —, pentru c„ vreau s„ aduc aminte celor care au fost la putere c„ ∫i a∫a acele 2,5 milioane pe hectar pentru Óntreaga suprafa˛„ lucrat„ nu ajungeau. Nu se Ónchideau cu circa patru mii miliarde, deci nu ajungeau. ™i atunci noi redistribuim o parte din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 bani Ón input-uri, pentru c„ nu numai motorin„, urmeaz„ s„ d„m ∫i bonuri valorice, cupoane pentru a cump„ra Óngr„∫„minte, semin˛e ∫i pesticide.

Socotim c„ aceste materiale sunt adresate direct agriculturii ∫i se vor reg„si Ón procesul de produc˛ie din agricultur„, de aceea, v„ adresez rug„mintea s„ sprijini˛i aceast„ ordonan˛„, Ón ceea ce prive∫te problema agriculturii ∫i Ón ceea ce prive∫te ∫i celelalte capitole financiare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Eckstein Péter Kovács, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. sprijin„ acest act normativ cu privire la obiec˛iunile... sau mai mult la Óntreb„rile care s-au formulat Ón leg„tur„ cu caracterul ei organic, cu natura acelei administra˛ii a Fondului cultural na˛ional. Desigur, dac„ plenul hot„r„∫te prezentarea unui punct de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, comisia Ól va prezenta. Œn orice caz, eu ˛in s„ precizez c„ este vorba de o ordonan˛„ a Guvernului care, Ón momentul de fa˛„, este Ón vigoare ∫i care Ó∫i produce efectele. ( _Discu˛ii Ón sal„.)_

Dup„ cum a spus ∫i domnul ministru, un alt motiv de celeritate, m„ rog, din punctul de vedere al agriculturii, unde m„ pot pronun˛a cu bun„ inim„, ca senator, este c„ institu˛ia prev„zut„ Ón art. 13, Administra˛ia Fondului Cultural Na˛ional, nu se include Ón acea categorie de institu˛ii care pot s„ fie Ónfiin˛ate numai prin lege organic„.

Mul˛umesc.

Óntr-adev„r de aproximativ cincisprezece mii de miliarde, bani pe care, din p„cate, prin Legea nr. 511/2004, Legea bugetului de stat, nu le aveam, ∫i pentru a spune c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 o facilitate care venea Ón ajutorul produc„torilor agricoli privind acea tax„ de drum, tax„ inclus„ Ón pre˛ul motorinei, a fost eliminat„, iat„ c„ reu∫im acum ca aceast„ cerin˛„, Óntr-adev„r, care nu era o facilitate doar pentru cei care cultivau p‚n„ la cinci hectare de teren, ci pentru to˛i care lucrau Ón agricultur„, indiferent de suprafa˛„, revine Ón corpul acestei ordonan˛e ∫i, la urma urmei, de ce s„ nu spunem c„ subven˛ionam pe undeva, indirect, dublu, o activitate, un anumit segment din agricultur„, Ón general. Atunci c‚nd suprafe˛ele de teren p‚n„ la cinci hectare erau cultivate cu furaje, ace∫ti cet„˛eni primeau dou„ milioane jum„tate pe hectar, pe de alt„ parte, carnea sau laptele, care erau preluate de c„tre pia˛„, primeau Ónc„ o subven˛ie.

Iat„ o inechitate, pe care Óncerc„m s„ o corect„m acum ∫i eu cred c„, la urma urmei, nu reu∫im nici Ón 2005 ∫i probabil poate nici Ón bugetul anului 2006, dar va trebui s„ ne str„duim ca subven˛iile pentru acest important capitol, capitolul 7, care s-a negociat cu Uniunea European„, s„ primeasc„ ∫i din partea Guvernului, ∫i din partea altor surse financiare banii necesari, astfel ca Ón 2007 s„ ne apropiem pe c‚t posibil de agricultura performant„ din Uniunea European„.

Sigur, sunt c‚teva argumente care, pe l‚ng„ cele expuse de colegii mei din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, cred c„ vin s„ Ónt„reasc„ necesitatea ca ordonan˛a s„ treac„ Ón forma Ón care a fost prezentat„ inclusiv de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Vreau s„ precizez c„ aceast„ ordonan˛„ a fost disputat„ ∫i a primit vot favorabil ∫i din partea Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Imediat!

Ave˛i cuv‚ntul. O s„ mai facem o rund„, ˛in‚nd seama c„ este o lege complex„, nu? Trateaz„ mai multe teme.

Domnul senator Pere∫ Alexandru, ave˛i cuv‚ntul. Dup„ care, de la P.S.D., cine dore∫te.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chiar dac„ o s„ reamintesc c‚teva lucruri spuse aici ∫i de domnul ministru, totu∫i, cred c„ ele lipsesc din expunerea de motive. Probabil datorit„ acestui lucru colegii de la P.S.D. au unele nel„muriri. Am s„ Óncerc eu, pentru c„ m-am str„duit s„ aflu de ce totu∫i a trebuit s„ facem aceste modific„ri de ordin financiar. A∫a cum spunea ∫i domnul ministru Gheorghe Flutur, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, ordonan˛„ dat„ Ón perioada guvern„rii P.S.D., reglementa acordarea sumei de dou„ milioane ∫i jum„tate de lei pe hectarul cultivat. La aproape ∫ase milioane de hectare, suma era

Domnul senator Petre Daea, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tot timpul mi-am pus Óntrebarea: cum, c‚nd ∫i cu ce? Mi-am pus Óntrebarea: C‚nd pentru agricultur„? ™i r„spund: permanent trebuie s„ dai subven˛ii agriculturii ∫i s„ le dai ∫i la timp.

De unde? Din buget.

Cu ce efort? Cu acela pe care Ól Ón˛elegem cu to˛ii, c„ agriculturii ˛„rii rom‚ne∫ti trebuie s„-i acorzi o ∫ans„, iar aceast„ ∫ans„ a fost bine conturat„ Ón bugetul pe care l-am aprobat pentru anul 2005, acel buget aprobat de Parlamentul Rom‚niei, ∫tim cu to˛ii.

Revenind la modific„rile bugetare, pentru c„, la urma urmei, fondul problemei acesta este, ne-am aplecat cu aten˛ie Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i am analizat cu temeinicie, spunem noi, sec˛iunea 5, care vizeaz„ sprijinul pentru produc„torii agricoli.

Am v„zut o ini˛iativ„ pe care o apreciem, aceea de a subven˛iona o anumit„ parte din pre˛ul motorinei, aceast„ ini˛iativ„ o ∫i aprob„m, o ∫i sus˛inem. Œntrebarea se pune cum facem ca aceast„ subven˛ie s„ ajung„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 produc„tori. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i-a prev„zut Ón dispozitivul legii capacitatea de a prelucra, de a pune Ón practic„ metodologic acest organism.

Noi, Ón comisie, am venit cu unele propuneri, din nefericire nu se g„sesc aceste propuneri, Ón contextul Ón care am considerat c„ au calibrul unui amendament, ∫i Óntrebarea pentru Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci: a fost cumva o filtrare a capacit„˛ii de Ón˛elegere a fenomenului agricol de c„tre Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ sau o sc„pare?

™i, pentru a nu fi f„r„ r„spuns, rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i aprob„rii plenului retrimiterea acestui act normativ la comisie.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Petre ™erban Mih„ilescu, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, pentru domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a∫ vrea s„ remarc c„ aceast„ ordonan˛„, cel pu˛in sec˛iunea care se refer„ la cultur„, nu este Ón vigoare. Acolo este un articol care spune c„ aceast„ ordonan˛„ intr„ Ón func˛iune la 30 iunie ∫i este o Óntrebare legitim„: de ce este nevoie de o ordonan˛„ ca s„ aprob„m ceva care p‚n„ la 30 iunie se putea face pe cale normal„?

A doua chestiune: exist„ o serie Óntreag„ de prevederi care sunt Ón str‚ns„ leg„tur„ cu activitatea Comisiei economice. Am solicitat s„ fie trimis„ spre analiz„ ∫i la comisia economic„ ∫i nu s-a Ónt‚mplat acest lucru.

A treia chestiune: sunt o serie de lucruri care, ierta˛i-m„, sunt n„zdr„vane r„u de tot, la art. 17 se face vorbire despre fonograme care sunt vizionate de minori. P„rerea noastr„ este c„ fonogramele nu se pot viziona, se pot asculta, iar videogramele care urmeaz„ nu exist„ nic„ieri Ón lista dat„ de organele abilitate pentru a fi impozitate Ón temeiul celor spuse Ón aceast„ ordonan˛„. Crede˛i-m„, ne facem de r‚s.

A patra chestiune, ∫i v„ rog foarte mult, sunt cel pu˛in 30 de articole legate de o institu˛ie public„, institu˛ia public„ se Ónfiin˛eaz„ Ón temeiul Legii nr. 90/2001. Este foarte simplu pentru noi, stima˛i colegi, s„ facem apel la Curtea Constitu˛ional„, dar, crede˛i-ne, e mult mai s„n„tos s„ ne mai uit„m o dat„ pe ea, pentru ca din aceast„ reglementare s„ nu ias„ o chestiune din care s„ fim pe urm„ obiectul presei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc. Mai sunt interven˛ii?

Reprezentantul Guvernului, dori˛i s„ completa˛i, s„ da˛i un r„spuns sau nu?

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale sus˛ine proiectul de lege Ón varianta adoptat„.

Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian dac„ dore∫te s„ adauge ceva?

Am s„ trec peste notele ironice... Am s„ spun doar c„ multe din observa˛iile pe care onorabilii colegi le-au f„cut sunt de fapt la o lege care a fost votat„ Ón 2001, practic art. 17 Ón integralitatea sa este reluarea unui text de lege din 2001, cu ni∫te modific„ri marginale ∫i care, Ón nici un caz, nu au f„cut obiectul dezbaterilor noastre.

Este preluat integral, cu excep˛ia unei mici modific„ri la litera e), stimate domnule, inclusiv fonogramele pe care dumneavoastr„ le omagia˛i aici sunt preluate dintr-o lege din 2001.

Motivul pentru care Ministerul Culturii ∫i Cultelor a decis s„ le includ„ din nou aici este pentru a da o viziune unitar„, de aceea, ne pune˛i Óntr-o situa˛ie oarecum dificil„ de a relua un proces legislativ pe care, cel pu˛in din punctul dumneavoastr„ de vedere, Ól socoteam integral asumat.

Œn leg„tur„ cu celelalte chestiuni care privesc tematica Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, noi am filtrat cu toat„ vigoarea noastr„ intelectual„ ceea ce a spus Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, am invitat ∫i reprezentan˛i ai Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i d‚n∫ii, a∫a cum probabil vor face ∫i Ón continuare, ∫i cum domnul Fluture deja a ar„tat, ne-au demonstrat care sunt sursele ∫i c„ cel mai important lucru este c„ aceste surse se Óncadreaz„ Ón nivelurile adoptate iar„∫i de dumneavoastr„ Ón toamna anului trecut.

Deci nu este vorba nici de modific„ri de surse, nici de reconfigur„ri de surse, este vorba despre o nou„ filozofie de subven˛ionare a agriculturii.

Œn consecin˛„, noi sus˛inem Ón continuare, a∫a cum am f„cut-o ∫i Ón raport, ca acest proiect s„ fie dezb„tut ∫i votat.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

## Stima˛i colegi,

Aici avem de-a face cu o ordonan˛„ mai complex„, care atac„ mai multe segmente, sigur, legat de filozofia utilizat„ Ón subven˛iile pentru agricultur„ este dreptul fiec„reia, de∫i noi ne-am chinuit vreo 20 de ani s„ Óncerc„m o formul„ de subven˛ii prin motorin„ ∫i nu am reu∫it mai mult de 80%, dar asta este treaba dumneavoastr„. Œnseamn„ c„ a˛i g„sit un mecanism ∫i vreau s„ v„ felicit.

Deci aici s-au f„cut dou„ grupuri care solicit„ retrimiterea la comisii, dar nu numai la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru un aviz de principiu, la Comisia economic„ ∫i, Ón˛eleg, ∫i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, dac„ are caracterul legii Ón contextul institutului.

Dac„ acestea pic„, retrimiterea la comisie, ordonan˛a a intrat, ea Ó∫i produce efecte, deci nu ˛ine Guvernul Ón loc, ca s„ fie foarte clar. Deci este Ón func˛iune, asta pe de-o parte. A intrat pe 21 ianuarie, dac„ nu m„-n∫el, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 mai avem la dispozi˛ie, practic, Ónc„ vreo 10 zile p‚n„ expir„ termenul de 45 de zile.

Deci v„ propun s„ preiau propunerea aceasta, din partea acestor grupuri, de retrimitere la comisie. Dac„ nu, continu„m cu amendamentele.

V„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie.

56 de voturi pentru retrimiterea la comisie, 58 Ómpotriv„.

Acum nu ∫tiu cum s„ lu„m votul. Avem de-a face cu o lege organic„, av‚nd Ón vedere ce trebuie s„ ne spun„ Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri...

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

List„ pentru grupuri. ( _Rumoare Ón sal„.)_

Stima˛i colegi, nu v„ face˛i probleme. Ave˛i r„bdare. Avem dou„ amendamente admise. Deci am acceptat c„ discut„m mai departe ordonan˛a, da? Deci nu se retrimite la comisie.

Dac„ sunt observa˛ii la vreunul dintre aceste amendamente? Nu sunt.

Avem un amendament respins, stima˛i colegi.

Dac„ se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Nu Ól mai supunem...

Se sus˛ine?

V„ ascult„m, domnule senator ™tefan Viorel.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

A∫ vrea, pe procedur„, s„ Ómi explica˛i ∫i mie ce se Ónt‚mpl„ cu amendamentul dezb„tut Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i respins ∫i care nu se reg„se∫te Ón anexa la raport.

De asemenea, a∫ vrea s„ Ói Óntreb pe cei care au votat pentru continuarea dezbaterii ce facem cu men˛iunea....

Stimate coleg, nu pe mine m„ Óntreba˛i, Óntreba˛i pe pre∫edintele comisiei.

... ce facem cu men˛iunea de la unul dintre articole unde spune c„ îse Ónfiin˛eaz„ un consiliu format din 11 membri“ ∫i sunt enumera˛i 10.

Mai departe, a∫ vrea s„ Ói Óntreb pe colegii mei ce facem cu cele dou„ texte care se bat cap Ón cap: unul spune c„ excedentul bugetar al fondului se regularizeaz„ cu bugetul de stat, iar altul spune c„ se reporteaz„ pe anul urm„tor, ∫i dac„ d‚n∫ii au solu˛ii ∫i la aceste

probleme, sunt de acord c„ au votat Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Dac„ nu au, Ónseamn„ c„ au votat Ón necuno∫tin˛„ de cauz„.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg, nu ai Ón˛eles c„ e vorba despre o alt„ filozofie de abordare a unui act normativ. De ce trebuie s„ te nec„je∫ti?

Stima˛i colegi, Ón primul r‚nd Óntrebarea e pentru domnul Vosganian. De ce nu a fost preluat amendamentul domnului senator Viorel ™tefan, care a fost prezentat ∫i a fost respins?

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Da. Discut„m la nivel de Weltanschauung.

O s„ caut s„... Amendamentul pe care l-a propus domnul Viorel ™tefan ∫i care dorea s„ aduc„ din nou Ón dezbatere punctul k) a fost Ón acel moment — din c‚te Ómi aduc aminte ∫i v„d c„ ∫i raportul spune a∫a — c„ am hot„r‚t s„ nu fie... nici m„car nu a fost votat, pentru c„ ministrul culturii a spus c„ Ón sensul celor discutate va organiza o Ónt‚lnire cu agen˛ii de pe pia˛a telefoniei ∫i va clarifica temele. Era vorba despre definirea corect„ a serviciilor de valoare ad„ugat„ ∫i comensurarea exact„ a impactului bugetar. Acesta a fost motivul pentru care noi nu l-am inclus Ón dezbatere. ( _Comentarii, discu˛ii Ón sal„.)_

Stimate coleg, nu am Ón˛eles. Deci...

El nu a fost discutat...

... se d„ Ónt‚i o ordonan˛„ ∫i pe urm„ clarifica˛i problemele?

Domnule pre∫edinte,

Ceea ce am vrut s„ spun — m„ ierta˛i dac„ nu am fost clar — este c„ acest amendament nici nu a fost acceptat, nici nu a fost respins, pentru c„ el nu a fost supus la vot. El a fost un amendament evocat, care Ón cele din urm„ nu a mai fost supus la vot datorit„ acestor discu˛ii pe care le-a avut cu ini˛iatorul. Deci nici m„car nu pot s„ spun c„ a fost respins, pentru c„ el nu a fost supus votului.

Domnul senator ™tefan Viorel.

Nu era mare lucru s„-l prelua˛i. Nu Ón˛eleg de ce...

## **Domnul Viorel ™tefan:**

S-ar p„rea c„ st„ruin˛a mea nu poate s„ produc„ dec‚t un singur efect, s„ lungim dezbaterile. Pentru c„ majoritatea este hot„r‚t„ s„ voteze ni∫te chestii care nu ˛in de normalitatea unui act normativ, a unei legi.

Œn leg„tur„ cu amendamentul meu, Ól informez ∫i pe domnul pre∫edinte Vosganian, v„ informez ∫i pe dumneavoastr„, ∫i informez plenul c„ Ón prima redactare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 a raportului, ∫i cred c„ mai am o copie de pe prima redactare a raportului, Ón anex„, la îAmendamente respinse“, se reg„sea amendamentul meu. Œn raportul pe care l-am g„sit la caset„, amendamentul meu nu s-a mai reg„sit. Dac„ trebuie s„ producem aici proba cu martori sau nu ∫tiu cum se cheam„ exact...

**Din sal„**

**:**

Cu crucea...

Cu crucea, spune colegul meu. Putem audia colegii din comisie, Ón fa˛a plenului, s„ reconstituim adev„rul.

Stimate coleg, haide˛i s„ ie∫im...

Te rog s„ sus˛ii acest amendament, dac„ Ól ai la Óndem‚n„.

Nu Ól mai am, domnule pre∫edinte. Am venit cu raportul, domnule pre∫edinte ( _Rumoare Ón sal„.),_ dar dac„ dumneavoastr„ sunte˛i de acord s„ formulez un amendament, problema devine foarte simpl„. Propun eliminarea literei k) de la art. 17. Pentru c„ — ∫i dac„ ave˛i r„bdare ve˛i fi de acord cu argumenta˛ia mea — nu pot s„ fiu de acord ca 5% din Óncas„rile ROMTELECOM ∫i ale tuturor operatorilor din domeniul...

Am Ón˛eles c„ e o prim„ gre∫eal„. Atunci propune˛i direct, 10—11, ∫i supunem la vot.

C‚nd vom ajunge la litera respectiv„, care e dup„ punctul k), pe care l-a invocat domnul senator Viorel ™tefan, am s„ propun plenului s„ vot„m aceast„ modificare. A∫ vrea Óns„ s„ vorbesc despre acest punct k) care a dat b„taie de cap ∫i care este reluat din legea din anul 2001. Este vorba despre impozitarea cu 5% numai a serviciilor cu valoare ad„ugat„. Ministrul culturii a enumerat care sunt aceste servicii. Noi am solicitat s„ se fac„ o definire clar„, noi avem o astfel de definire la comisie. Potrivit evalu„rilor pe care le-am f„cut, impozitarea cu 5% a serviciilor cu valoare ad„ugat„ este egal„ cu 0,01% din totalul activit„˛ilor de pe aceast„ pia˛„. Deci nu e vorba de 5% din cifra de afaceri, ceea ce, Óntr-adev„r, ar fi dus la faliment to˛i operatorii de telefonie, ci e vorba de 5% dintr-un procent de 1%, ceea ce duce la 0,05% din total, o sum„ echivalent„ cu 1—1,5 milioane de euro. Textul, dup„ opinia noastr„, este acoperitor Ón aceast„ variant„ ∫i el nu se refer„ la impozitarea cifrei de afaceri, ci numai a serviciilor cu valoare ad„ugat„. De altfel, amendamentul Domniei sale ∫i Ón comisie a fost un amendament de form„ ∫i nu s-a referit la con˛inutul acestui alineat.

Mul˛umesc.

Nu, nu...

A∫a scrie la art. 17 lit. k), domnule senator. V„ rog s„ citi˛i... S„ se duc„ la Ministerul Culturii, pentru c„ vom ajunge acolo s„ avem o sum„ mai mare dec‚t pe bugetul de stat.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ rog, domnul Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Inspira˛ia cu Weltanschauung nu Ómi apar˛ine. V„ rog, am vrut numai s„-i dau o defini˛ie care s„ fie mai edificatoare. Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ fac o observa˛ie la o foarte just„ observa˛ie pe care a f„cut-o colegul Viorel ™tefan. Œntr-adev„r, stima˛i colegi ini˛iatori, este o gre∫eal„ Ón proiectul de lege. Œn loc de 11, trebuie trecut 10 la num„rul membrilor consiliului de administra˛ie, pentru c„ ei sunt 11 Ómpreun„ cu directorul. Deci, directorul Ómpreun„ cu 10. Acolo este o gre∫eal„ de redactare care trebuie corectat„. Œn leg„tur„ cu serviciul de telefonie...

Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult s„ nu ne juc„m cu cuvintele. Poate exista serviciu public f„r„ valoare ad„ugat„?

Domnule pre∫edinte...

P„i Ónseamn„ c„ nu ∫tim ce e aia valoare ad„ugat„!

Domnule pre∫edinte, este un concept care este utilizat Ón Uniunea European„ pentru serviciile de telefonie.

Nu are cum s„ fie. Nu exist„ serviciu Ón lume f„r„ valoare ad„ugat„. Deci cheltuielile cu salariile intr„ pe valoarea ad„ugat„. Ce s„ facem?

Stimate coleg, sta˛i s„ ne Ón˛elegem. Noi suntem organul legiuitor. Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ ∫i virgula se discut„ aici. Nimeni nu are voie s„ pun„ nici o virgul„ fa˛„ de ce aprob„m noi. Nu trebuie s„ v„ Ónv„˛ eu, c„ ave˛i experien˛„ cu to˛ii.

Domnule pre∫edinte, vreau s„ spun c„...

E o nou„ filozofie.

Domnule pre∫edinte, este un concept pentru telefonie. Am verificat. ™i noi am avut aceast„ discu˛ie lung„ Ón comisie Ón leg„tur„ cu caracterul impropriu al acestei denumiri. Numai c„ ea este Óncet„˛enit„ ca atare Ón serviciile de telefonie. Nu am putut inventa un alt termen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

Legat de o nou„ filozofie, Ómi cer scuze. Œnseamn„ c„ s-a schimbat complet tot sistemul... M„ rog. Stima˛i colegi, haide˛i s„ intr„m direct pe subiect. Se propune eliminarea literei k) de la art. 17, propunerea domnului ™tefan Viorel. De acord s-o supunem la vot, domnule Vosganian?

De acord.

Deci eliminarea... Intr„m cu ea. Dac„ vota˛i îNu“, nu sunte˛i de acord cu eliminarea, vota˛i îDa“, sunte˛i pentru eliminarea literei k) de la art. 17.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 61 voturi Ómpotriv„, 52 voturi pentru, a fost respins„ aceast„ eliminare. ( _Pe tabel„ apar 52 voturi pentru, 61 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.)_

Propunea˛i o modificare pentru consiliul de administra˛ie, domnule Vosganian.

Da. Propuneam ca la art. 16 alin. 1 s„ fie urm„toarea formulare: îDirectorul administra˛iei este ajutat de un consiliu format din 10 membri desemna˛i“. Pentru c„ la alin. 3 spune c„ directorul este membru, deci directorul este al unsprezecelea membru.

S-a Ón˛eles. S-a Ón˛eles modificarea? ( _Replic„ neinteligibil„ din sal„.)_ Supun la vot aceast„ propunere a domnului Varujan Vosganian.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 86 voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„, 9 ab˛ineri, s-a adoptat.

Stima˛i colegi, avem un amendament respins.

Œmi cer scuze, domnule Vosganian, trece˛i al„turi, pe scaunul cel„lalt. Mi se pare c„ mai ave˛i Ónc„ una, da? V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Regulamentul de transport pe calea ferat„ stabile∫te drepturile ∫i...

Comisia economic„?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

... drepturile ∫i obliga˛iile reciproce ale operatorilor de transport ∫i ale clien˛ilor acestora ∫i prevaleaz„ asupra tuturor Ón˛elegerilor dintre ace∫tia. Modificarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia a fost necesar„ pentru a se crea cadrul juridic corespunz„tor evolu˛iilor de pe pia˛a de transport feroviar ∫i pentru a fi adaptat modific„rilor legislative ap„rute p‚n„ Ón prezent. Regulamentul de transport pe c„ile ferate elimin„ prevederile din vechiul regulament, aflate Ón contradic˛ie cu evolu˛iile pie˛ei feroviare de transport, ∫i preia pentru traficul intern prevederi din Conven˛ia pentru transporturile feroviare interna˛ionale ratificat„ de Rom‚nia. Actualul regulament asigur„ condi˛ii egale pentru to˛i operatorii feroviari ∫i preg„te∫te pia˛a de transport din Rom‚nia pentru momentul integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„. La elaborarea prezentului regulament au fost consulta˛i ∫i operatorii priva˛i din Rom‚nia, care ∫i-au dat acordul pe aceast„ variant„ pe care o supunem aprob„rii plenului Senatului. Mul˛umesc.

Nu se mai sus˛ine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu se mai sus˛ine, da?

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog s„ fi˛i de acord s„ Óncheiem la ora 18,30, ast„zi nu avem Óntreb„ri—interpel„ri radiodifuzate, pentru c„ avem o urgen˛„.

Œl rog pe domnul Septimiu Buza∫u s„ vin„ la pupitrul ini˛iatorilor. Domnule secretar de stat, sunte˛i aici? Da.

La punctul 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

Da. Rog s„ se prezinte raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Men˛ion„m c„ Ón cadrul dezbaterilor au fost analizate ∫i avizele Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i s-a luat Ón considerare ∫i punctul de vedere al Asocia˛iei Transportatorilor Feroviari Priva˛i din Rom‚nia.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport favorabil.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, interven˛ii? Nu sunt.

Trecem la punctul 12, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. 3 ∫i 4 ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior.

Domnule vicepre∫edinte A.V.A.S., Corin Lunganu, v„ rog, foarte pe scurt, s„ prezenta˛i.

## — **Domnul Corin Lunganu** _vicepre∫edinte la Agen˛ia de Valorificare a Activelor Statului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege Ól constituie eliminarea restric˛iilor privind revocarea din func˛ie a administratorilor b„ncii, inclusiv a pre∫edintelui ∫i vicepre∫edin˛ilor, ceea ce asigur„ aplicarea acelora∫i principii care stau la baza organiz„rii ∫i func˛ion„rii unor institu˛ii cu profil similar care-∫i desf„∫oar„ activitatea Ón domeniul financiar-bancar, principii statuate de Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale, republicat„, ∫i de legisla˛ia bancar„.

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

La cele spuse de ini˛iator a∫ dori s„ adaug c„, privind avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ∫i ale Comisiei economice ∫i invit‚nd pe doamna Ciorteanu, vicepre∫edinte al A.V.A.S., comisia a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu 6 voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„, s„ adopte raport de admitere f„r„ amendamente ∫i, Ón consecin˛„, supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

V„ rog, dac„ ave˛i interven˛ii?

Domnule senator ™erban Mih„ilescu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, stima˛i colegi senatori, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota Ómpotriva acestui proiect de lege deoarece consider„m c„ este o prim„ dovad„ a modului Ón care se dore∫te reglementarea Ón Rom‚nia. S„ faci o ordonan˛„ de urgen˛„, f„r„ nici un fel de sentiment de jen„, ∫i cu un singur articol destinat doar schimb„rii unor oameni, ∫i nu schimb„rilor, ci revoc„rii, pentru c„ nu avem idee cum putem s„ schimb„m imediat ni∫te persoane care nu s-au f„cut vinovate cu nimic pentru a le Ónlocui cu clientel„ politic„ este, Óntr-adev„r, bizar.

Orice s-ar spune, reglement„rile b„ncii, ale singurei b„nci care este Ónc„ cu capital de stat, ale EXIMBANKului, sunt puse Ón conformitate cu reglement„rile europene, au fost acceptate p‚n„ acum ∫i aceast„ g„selni˛„ a actualei puteri iese din orice fel de algoritm.

Œn al doilea r‚nd, rezultatele Ón anul 2004 ale acestei b„nci au fost cele mai bune din istorie, peste 420 miliarde profit ∫i un export sus˛inut de peste 2.400 miliarde.

Œn al treilea r‚nd, atragem aten˛ia, pentru c„ mai mult de at‚t nu po˛i s„ faci din opozi˛ie, c„ mai exist„ o singur„ cauz„, o singur„ banc„ care are un asemenea statut, Banca Na˛ional„, ∫i, la modul Ón care v„ comporta˛i, este foarte u∫or de crezut c„ ve˛i face tot ce este posibil s„ schimba˛i prin ordonan˛e de urgen˛„ regulamente pentru a v„ impune oameni care nici pe departe nu ne vor face cinste.

Ciocu’ mic!

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ statutul de organizare ∫i func˛ionare al B„ncii de Import-Export EXIMBANK face excep˛ie de la principiile care reglementeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea unor institu˛ii cu statut similar, consider c„ aceast„ ordonan˛„ de guvern este Óntemeiat„, deoarece trebuie s„ existe coeren˛„ ∫i claritate legislativ„ Ón domeniu, Ón acord cu cerin˛ele ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Motiva˛ia juridic„ a acestei ordonan˛e este corect formulat„ deoarece, prin Legea nr. 161/2003, a fost adus„ o modificare semnificativ„ Legii nr. 31/1990, fiind introdus un articol nou, art. 131 alin. 2.2, care prevede faptul c„ administratorii nu pot ataca hot„r‚rile adun„rii generale privitoare la revocarea lor din func˛ie, iar alin. 3 ∫i 4 ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 sunt Ón contradic˛ie cu Legea nr. 31/1990, a∫a cum a fost modificat„ de Legea nr. 161/2003.

Banca de Export-Import EXIMBANK, fiind o institu˛ie c„reia statul rom‚n Ói asigur„ fondurile necesare func˛ion„rii, este normal s„ se supun„ normelor legale care reglementeaz„ activitatea institu˛iilor publice. Deci statutul de organizare ∫i func˛ionare al EXIMBANK nu poate face excep˛ie de la acestea.

Av‚nd Ón vedere motiva˛iile de mai sus, aceast„ ordonan˛„ de guvern trebuie adoptat„.

Mai sunt interven˛ii? Mul˛umesc, domnule senator. Domnule senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pentru a vota mai u∫or acest proiect de lege, permite˛i-mi s„ pun dou„ Óntreb„ri reprezentan˛ilor Guvernului: dac„ ne pot comunica cine face parte Ón prezent din consiliul de administra˛ie ∫i care este indemniza˛ia unui membru Ón consiliul de administra˛ie.

Numai o secund„! Pute˛i r„spunde?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

## **Domnul Corin Lunganu:**

Nu cunosc toat„ componen˛a consiliului de administra˛ie.

Ave˛i extraordinar de multe cuno∫tin˛e.

V„ trimitem Ón scris, nu ∫tim exact.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din punct de vedere politic, ce era de spus s-a spus. Unii sus˛in, unii nu sus˛in.

Eu vreau s„ prezint, din punct de vedere tehnic, o problem„ pe care o ridic„ aceast„ ordonan˛„. Aceast„ ordonan˛„ face trimitere la tratamentul membrilor consiliului de administra˛ie, inclusiv pre∫edinte ∫i vicepre∫edin˛i executivi, Ón conformitate cu Legea nr. 31/1990. V„ informez, cu tot respectul, c„ Legea nr. 31/1990 nu face vorbire nic„ieri despre existen˛a pre∫edin˛ilor executivi sau vicepre∫edin˛ilor executivi Óntr-o societate comercial„. Apreciez c„ acest text nu este aplicabil, este u∫or deplasat ∫i, cu certitudine, nefunc˛ional.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Mai sunt interven˛ii?

Stima˛i colegi, am ajuns la final, nu mai sunt interven˛ii, nu avem amendamente. Raportul este favorabil.

Domnule pre∫edinte, solicit„m list„.

List„, v„ rog, pentru toate grupurile parlamentare. Trecem la punctul 13, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e neperformante de la Banca Rom‚n„ pentru Dezvoltare — S.A. Groupe Société Générale.

Cine prezint„? V„ ascult„m.

## **Doamna Aurora Handolescu** — _director la Autoritatea_

## _pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Opinia Guvernului pe care-l reprezint ast„zi este de respingere a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2004, care reglementa transmiterea unor crean˛e din patrimoniul B.R.D. Ón patrimoniul A.V.A.S., cu

precizarea c„ aceast„ ordonan˛„ nu a produs efecte juridice, nu a fost Óncheiat contractul de cesiune de crean˛„ prev„zut la art. 2 din aceast„ ordonan˛„ ∫i nu au fost emise titluri de stat de c„tre Ministerul Finan˛elor pentru plata cesiunii de crean˛„.

Domnule pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Celor deja spuse de c„tre ini˛iator a∫ vrea s„ le adaug faptul c„ avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i faptul c„, la dezbaterea actului normativ, au participat reprezentan˛i ai Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului ∫i Consiliului Concuren˛ei care nu au sus˛inut proiectul de lege, cu argumentele deja invocate.

Consiliul Concuren˛ei, Ón plus, a informat Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci Ón ceea ce prive∫te sesizarea Comisiei Europene privind existen˛a suspiciunii unui ajutor de stat pentru o banc„ privat„.

Œn consecin˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport negativ. Drept pentru care, supunem plenului Senatului respingerea proiectului de lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt.

Trecem la punctul 11, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- V„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin acest act normativ s-a realizat restr‚ngerea perioadei de acordare a scutirii de la plata impozitului pe profit Ón cazul Societ„˛ii Comerciale SIDEX — S.A. de la 31 decembrie 2006, a∫a cum este reglementat prin Codul fiscal, la 31 decembrie 2004, pentru compatibilizarea cadrului fiscal intern cu reglement„rile comunit„˛ii europene Ón privin˛a ajutorului de stat. Aceast„ m„sur„ a fost necesar„ pentru implementarea m„surilor fiscale Ón vederea Óncheierii negocierilor tehnice la Capitolul VI — îPolitica Ón domeniul concuren˛ei“. Capitolul a fost Ónchis pe 8 decembrie 2004.

Totodat„, pentru asigurarea concordan˛ei dintre prevederile na˛ionale ∫i acquis-ul comunitar privind libera circula˛ie a capitalurilor, s-au eliminat prevederile privind obligativitatea agen˛ilor economici de a anun˛a organelor fiscale inten˛ia de cesionare, Ónstr„inare sub orice form„ a ac˛iunilor, p„r˛ilor sociale sau a activelor fixe, Ón vederea efectu„rii controlului financiar fiscal.

Alte modific„ri ∫i complet„ri ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal se refer„ la suspendarea temporar„ a aplic„rii prevederilor alin. (5) al art. 221 din Codul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 fiscal p‚n„ la data de 1 iulie 2005, dat„ la care accizele pentru alcool vor fi majorate cu peste 46%. Condi˛ionarea eliber„rii banderolelor utilizate la marcarea b„uturilor alcoolice de plata anticipat„ a accizelor de c„tre antrepozitarii autoriza˛i pentru produc˛ia de astfel de produse impune, pentru agen˛ii economici, o perioad„ necesar„ elabor„rii unui nou plan financiar, Ón vederea asigur„rii sumelor necesare derul„rii Ón continuare a activit„˛ii.

Acordarea unei reduceri a taxelor de timbru pentru activitatea notarial„, Ón cazul Ón care actele translative de proprietate au ca obiect terenuri f„r„ construc˛ii. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Adaug la cele spuse faptul c„ proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. De asemenea, avem avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„ ∫i imunit„˛i, f„r„ amendamente. La dezbaterea proiectului de lege au participat, Ón calitate de invita˛i, reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, care au sus˛inut proiectul de lege ∫i au fost de acord cu amendamentul admis.

Œn consecin˛„, comisia a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu 7 voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„, s„ adopte raport de admitere, cu un amendament cuprins Ón anex„.

Supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.

Vreau s„ mai adaug c„, Ón raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit avizului primit de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, chiar dac„ Departamentul legislativ al Senatului ne-a sugerat s„ includem acest proiect de lege Ón categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri?

Nu avem pe nimeni aici? V„ rog.

Certific.

Numai o secund„, nu punctul dumneavoastr„ de vedere. A˛i discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i nu e lege organic„. V„ rog s„ spune˛i la microfon, s„ r„m‚n„ Ón stenogram„.

Domnule pre∫edinte, aceast„ chestiune s-a discutat, Óntr-adev„r, ∫i am tras concluzia c„ nu este organic„.

Nu este organic„.

Œntreb pe reprezentantul Guvernului, de acord cu amendamentul propus?

De acord.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mai sunt alte interven˛ii?

Punctul 15, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2004 pentru modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului de Informa˛ii Externe.

V„ rog.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ expune˛i pe scurt.

Rog Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„...

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihai Calianu** — _∫eful Direc˛iei juridice din Serviciul de Informa˛ii Externe_ **:**

Proiectul de lege are ca obiect completarea personalului Serviciului de Informa˛ii Externe cu categoria militar„ pe baz„ de contract, care nu este prev„zut„ Ón legea de organizare ∫i func˛ionare a institu˛iei.

Prin actul normativ respectiv se asigur„ posibilitatea cre„rii unui corp de militari profesioni∫ti, t‚n„r ∫i apt s„ Óndeplineasc„, Ón zonele de conflict militar, inclusiv Ón zonele cu risc ridicat, sarcinile pe linia pazei ∫i ap„r„rii reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón str„in„tate, precum ∫i protec˛ia personalului ∫i activitatea acestor reprezentan˛e.

Argumentul sau Ónsemn„tatea acestui act normativ rezid„, Ón principal, din recrudescen˛a fenomenului extremist terorist ∫i amenin˛„rii la adresa statelor angajate Ón lupta antiterorist„, ∫i care impun m„suri speciale, Óndeosebi cu privire la paza ∫i ap„rarea acestor ambasade, care sunt ˛intele principale ale ac˛iunilor teroriste.

Œn considerarea celor de mai sus, rug„m adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2004 pentru modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului de Informa˛ii Externe.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Ioan Talpe∫ s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛a na˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

Da. E o discu˛ie foarte veche, care, Ón sf‚r∫it, s-a concretizat ∫i este foarte bine c„ s-a concretizat. De-acum Ónainte, to˛i cei care vom vizita ambasadele, ∫i nu numai ambasadele, vom Ónt‚lni pe cineva Ómbr„cat Ón uniform„ rom‚neasc„.

Comisia noastr„ a analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi pentru, s„ adopte raport de admitere, cu un amendament care este trecut Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dezbateri generale. De acord cu amendamentul? Guvernul? Reprezentantul Serviciului de Informa˛ii Externe?

De acord.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

De acord, da? Bine.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ doresc numai bine.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, m‚ine, la ora 10,30—10,45, suntem la Camera Deputa˛ilor.

Deci, re˛ine˛i, la ora 10,30—10,45 s„ fim Ón sal„. La ora 11,00 este alocu˛iunea pre∫edintelui Parlamentului European.

V„ rog s„ fi˛i prezen˛i, m‚ine, la Camera Deputa˛ilor, ora 10,30—10,45.

Va fi un singur punct la ordinea de zi — aceast„ alocu˛iune.

V„ mul˛umesc.

Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, punctul urm„tor.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Este prezent domnul senator Ion Florescu?

Da.

V„ rog, pofti˛i aici! V„ rog, v„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Óntrebarea mea are urm„torul con˛inut:

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne transmite˛i care este programul reabilit„rii drumurilor na˛ionale Ón urm„torii 4 ani, e∫alonat pe fiecare an Ón parte, pe teritoriul jude˛ului Gorj.

Œntrebarea se adreseaz„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, v„ rog s„ pune˛i Óntrebarea.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prima Óntrebare este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului ∫i se refer„ la taxa de scoatere a terenului din circuitul agricol. Am propus s„ se instituie o tax„ unic„ de 10.000 de lei pe metrul p„trat de teren ∫i am Óntrebat de ce, p‚n„ Ón prezent, Cabinetul T„riceanu, care cunoa∫te aceast„ problem„, nu a ini˛iat o ordonan˛„ de urgen˛„ pentru instituirea acestei taxe unice, ca s„ se poat„ relansa construc˛ia de locuin˛e ∫i alte construc˛ii.

A doua Óntrebare, adresat„ ministrului justi˛iei, porne∫te de la faptele de natur„ penal„ s„v‚r∫ite de c„tre viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Boros Janos, care, f„r„ ∫tiin˛a primarului Emil Boc ∫i a Consiliului Local, a indus Ón eroare Comisia special„ de retrocedare a imobilelor de pe l‚ng„ Guvernul Rom‚niei, ∫i aceasta, indus„ Ón eroare, a hot„r‚t restituirea a dou„ imobile care apar˛in statului rom‚n, restituirea c„tre Parohia romano-catolic„ îSf‚ntul Mihail“.

O Óntreb pe doamna ministru dac„ a fost sau nu Ónceput„ urm„rirea penal„ Ómpotriva viceprimarului Boros Janos.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Otilian Neagoe este? Domnul senator Neagoe, ave˛i o Óntrebare de pus.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Am dou„ Óntreb„ri.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii ∫i familiei, ∫i se refer„ la faptul c„ la Bra∫ov pre∫edintele Asocia˛iei Farmaci∫tilor a anun˛at sistarea, de la 1 martie, a eliber„rii medicamentelor gratuite ∫i compensate. Av‚nd Ón vedere num„rul mare al bolnavilor cronici din jude˛ul Bra∫ov, generat ∫i de mediul economic foarte greu Ón care au lucrat ace∫ti oameni, doresc s„ Óntreb care este perspectiva, Ón acest domeniu, pentru anul 2005?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 A doua Óntrebare este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre, ∫i are trei subpuncte.

Un prim subpunct se refer„ la lucr„rile de infrastructur„ Ón jude˛ul Bra∫ov, lucr„ri importante care trebuiau s„ Ónceap„ Ón prim„vara acestui an, ∫i am dori s„ Óntreb„m care este timpul de start pentru lucr„rile care se refer„ la segmentul de autostrad„ Predeal — Codlea, pentru ocolitoarea Bra∫ovului ∫i ocolitoarea F„g„ra∫ului. Al doilea subpunct al Óntreb„rii se refer„ la...

V„ rog, f„r„ subpuncte, numai dou„ ave˛i dreptul. Data viitoare o pune˛i pe a treia.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al ap„r„rii ∫i siguran˛ei na˛ionale.

Av‚nd Ón vedere discu˛iile purtate cu cet„˛enii din localitatea Sadu, jude˛ul Gorj, unde se afl„ o unitate economic„, Œntreprinderea Mecanic„ Sadu, v„ cer, domnule ministru, de la tribuna Senatului, s„ exprima˛i strategia cu privire la dezvoltarea economic„ a societ„˛ii ∫i ce perspectiv„ are zona, comunitatea, av‚nd Ón vedere acest obiectiv economic din zon„.

V„ solicit, domnule ministru, un r„spuns scris ∫i oral, pentru aceast„ societate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare pentru domnul ministru al finan˛elor publice.

De mai multe s„pt„m‚ni, Guvernul a blocat, la Camera Deputa˛ilor, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea Codului fiscal.

Œn acela∫i timp, Óns„, Guvernul a adoptat o hot„r‚re de Guvern pentru modificarea ∫i completarea normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Œn acest sens, Ón vederea corel„rii normelor metodologice cu dispozi˛iile legale pe care le pune Ón aplicare, Ói adresez rug„mintea domnului ministru al finan˛elor publice s„ ne precizeze dac„ se are Ón vedere suspendarea de c„tre Executiv a Hot„r‚rii Guvernului nr. 84/2005 ∫i modificarea Normelor metodologice p‚n„ la intrarea Ón vigoare a Legii de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004.

Mul˛umesc.

Domnul Senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri adresate ministrului s„n„t„˛ii.

Prima Óntrebare: mai mul˛i bolnavi m-au sesizat c„ la Institutul Oncologic îDr. Alexandru Trestioreanu“ — Fundeni nu exist„ dec‚t un singur accelerator linear, necesar tratamentelor pre ∫i postoperatorii, ∫i care a devenit îo ruin„“, uzat, tot timpul se stric„, se repar„, îse c‚rpe∫te“, ∫i care nici nu poate fi Ónlocuit pentru anumite tipuri de cancer.

A doua Óntrebare: Ón cazul bolnavilor neoplazici, din verific„rile ∫i informa˛iile ob˛inute, am constatat c„, de la data efectu„rii biopsiei, din momentul opera˛iei, ∫i p‚n„ la ob˛inerea rezultatului anatomopatologic, trec, Ón general, cel pu˛in dou„ luni de zile, datorit„ faptului c„ nu exist„ dec‚t un singur medic primar anatomopatolog.

Pentru ca tratamentul pre ∫i postoperator, chimioterapie sau radioterapie, s„ aib„ o c‚t mai mare eficien˛„, acesta trebuie s„ Ónceap„ de la 3 la 6 s„pt„m‚ni de la opera˛ie.

Fa˛„ de cele semnalate, v„ rog s„ mi se comunice ce m„suri se consider„ c„ sunt necesare Ón vederea remedierii acestor grave neajunsuri.

Mul˛umesc.

Domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œntrebarea se adreseaz„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, ∫i se refer„ la scoaterea autostr„zii îTransilvania“ de pe lista de priorit„˛i a Guvernului.

Domnule ministru, din ultimele declara˛ii ale reprezentan˛ilor Guvernului rezult„ c„ autostrada îTransilvania“ nu constituie o prioritate pentru cabinetul din care face˛i parte.

Aceste declara˛ii sunt convins c„ au fost f„cute ca urmare a numeroaselor interven˛ii ale Pre∫edin˛iei, interven˛ii care au pus sub semnul Óndoielii oportunitatea ∫i modul Ón care a fost contractat„ lucrarea. Autostrada îTransilvania“, proiect demarat de c„tre Guvernul N„stase, este o necesitate pentru Rom‚nia.

Œn acest sens, Ón numele cet„˛enilor din nord-estul jude˛ului Sibiu, v„ rog s„ preciza˛i dac„ men˛ine˛i pe lista de priorit„˛i a ministerului pe care Ól conduce˛i realizarea autostr„zii îTransilvania“?

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul senator George Maior, Grupul parlamentar P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri pentru ministrul ap„r„rii na˛ionale, care, din fericire, nu este ∫i ministrul siguran˛ei na˛ionale, a∫a cum a afirmat un antevorbitor.

Prima Óntrebare se refer„ la politica noastr„ militar„ fa˛„ de Irak. Domnia sa, ministrul ap„r„rii na˛ionale, domnul Atanasiu, a afirmat, Ón mai multe r‚nduri, c„ dup„ alegerile din Irak va opera o analiz„ a mediului de securitate din aceast„ ˛ar„, urm‚nd ca pe baza acestei analize s„ ia o decizie Ón leg„tur„ cu continuarea prezen˛ei noastre militare Ón Irak.

Œntrebarea este dac„ a realizat aceast„ analiz„ ∫i ce efecte are ea Ón privin˛a particip„rii noastre la opera˛iunile de stabilizare de acolo?

A doua Óntrebare se refer„ la asisten˛a militar„ american„ oferit„ Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i reformei militare. S-a afirmat, Ón mai multe r‚nduri, la nivelul conducerii Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i a Ministerului Afacerilor Externe, faptul c„ Guvernul american urmeaz„ s„ aloce 28 milioane de dolari pentru domeniul asisten˛ei militare, aceast„ sum„ fiind pus„ Ón conexiune cu procesul de dislocare de baze americane pe teritoriul rom‚nesc.

Œntrebarea mea se refer„ la faptul dac„ aceast„ sum„ se confirm„, Óntr-adev„r, ∫i dac„ ea este, Óntr-adev„r, Ón conexiune cu acest proces important de dislocare de baze americane pe teritoriu rom‚nesc?

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Ultima Óntrebare, domnul senator Ion Florescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Ionel Popescu, ministrul finan˛elor publice, ∫i are urm„torul con˛inut:

Av‚nd Ón vedere situa˛ia cel pu˛in delicat„ Ón care se g„sesc exportatorii rom‚ni, nu considera˛i c„ trebuie ca, Ómpreun„ cu B.N.R., s„ g„si˛i o solu˛ie pentru a preÓnt‚mpina un dezechilibru economic major?!

Dac„ da, care este aceast„ solu˛ie, c„ci, dup„ ∫tiin˛a mea, Ministerul Finan˛elor Publice trebuie s„ colaboreze cu Banca Na˛ional„ a Rom‚niei pentru stabilirea indicatorilor macroeconomici ∫i pentru evitarea derapajelor economice?

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Œl invit la microfon pe domnul ministru Mircea Cintez„, pentru a r„spunde la Óntrebarea care i s-a pus de c„tre domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar P.R.M., referitor la...

Nu func˛ioneaz„ microfonul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

... inechitatea pl„˛ilor Ón serviciul medical, da?!

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Da.

Domnule ministru Mircea Cintez„, v„ rog.

## **Domnul Mircea Cintez„** — _ministrul s„n„t„˛ii_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œntrebarea domnului senator Ardelean se refer„ la centrele de referin˛„ medicale de imagistic„, de tipul îEuromedic“, care au fost comentate Ón pres„, Ón ultima vreme.

M„surile luate de noi Ón aceast„ privin˛„ sunt drastice ∫i analiza continu„ mai departe. Centrele de referin˛„ au fost definite printr-o hot„r‚re de guvern, Ón urm„ cu doi ani, ∫i, printr-un ordin al ministrului, ele au fost definite ca centre cu regim special.

Acest regim special se referea dominant la modul de contractare a serviciilor medicale. Acesta era diferit de tot ceea ce exist„ Ón pia˛a sanitar„, Ón sensul c„ exista o sum„ fix„ negociat„, pentru care nu se pretindea un num„r bine definit de servicii medicale.

Œn acest an am fost pu∫i Ón situa˛ia Ón care contractulcadru care reglementa serviciile sanitare fusese adoptat ∫i el preciza faptul c„ suma fix„ negociat„ exist„, Ón schimb, la elaborarea normelor de aplicare am prev„zut faptul c„ toate serviciile medicale din ambulator se dau pe baz„ de tarif pe caz rezolvat.

Pentru centrele de referin˛„, tariful pe caz rezolvat a fost prev„zut mai mare dec‚t lista celorlalte, cu un procent de 70, adic„ 1,7. Justificarea acestui calcul — care poate s„ fie f„cut de c„tre ministrul s„n„t„˛ii ∫i pre∫edintele Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, care dau normele ca ordin comun — este dat„ de faptul c„ aceste centre de referin˛„ func˛ioneaz„ 24 de ore din 24, inclusiv Ón week-end, au aparatur„ care a fost de ultim„ or„ Ón momentul punerii Ón folosin˛„ (lucru verificabil) ∫i asigur„ un service care permite func˛ionarea permanent„ a aparaturii, aceste lucruri nefiind de rutin„ prezente.

Œn acela∫i timp, am redefinit centrele de referin˛„ pentru a nu avea exclusivitate centrul îEuromedic“, Ón sensul c„ ele trebuie s„ cuprind„ dou„ categorii de aparatur„, din prima categorie — foarte scump„, cu ordinul de investi˛ie de circa 1.000.000.000 euro — am prev„zut doar minimum un aparat din trei, adic„ rezonan˛„ magnetic„ nuclear„, angiograf sau scintigraf, iar din a doua categorie care include mai multe alte presta˛ii: ecograf, hallter, prob„ de efort ∫i a∫a mai departe, s„ aib„ cel pu˛in trei, dintr-o list„ de ∫apte.

Prima defini˛ie era una exclusivist„ care punea doar centrul îEuromedic“ Ón aceast„ defini˛ie, pe c‚nd aici intr„ ∫i alte centre, deja existente, cum este un centru din Cluj, un centru din Bac„u ∫i a∫a mai departe.

Justificarea tarifului mai Ónalt este dat„ de faptul c„ plata salariilor pe timp de noapte ∫i Ón week-end este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 dubl„ fa˛„ de modul obi∫nuit ∫i, Ón acela∫i timp, asigurarea service-ului, care nu este posibil„, Ón majoritatea altor cazuri, Ón mod curent, ∫i aparatele de ultim„ or„ sunt o realitate de care a trebuit s„ ˛inem seama.

Œn acela∫i timp, aceste...

Domnule ministru, v„ rog, sintez„.

Un minut, domnule pre∫edinte, maxim.

... aceste centre vor contracta at‚tea servicii medicale c‚te Ó∫i permite jude˛ul respectiv s„ contracteze. Œn clipa de fa˛„ sunt patru zone cu astfel de centre, sau ∫ase, din evaluarea ini˛ial„: Arad, Hunedoara, Bucure∫ti ∫i Constan˛a — pentru îEuromedic“, Cluj ∫i Bac„u — pentru alte centre similare, iar bugetul pe care Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate Ól va negocia va fi pl„tit pe num„rul de proceduri f„cute, deci nu va fi indiferent de num„rul de proceduri ∫i nu va dep„∫i o anumit„ propor˛ie care trebuie s„ nu dezechilibreze bugetul de explor„ri paraclinice. Aceasta este suma fix„ negociat„, este suma maximal„ posibil de contractat pe servicii.

Œn acela∫i timp, am Ónaintat ministrului justi˛iei rug„mintea de a analiza contractul ini˛ial, pentru ca, Ón func˛ie de r„spunsul s„u, s„ vedem dac„ angaj„m o firm„ specializat„, pentru a vedea dac„ acel contract este un contract cu elemente de nelegalitate.

Deci, Ón prezent, ei func˛ioneaz„ Ón pia˛„, prin ni∫te servicii de Ónalt„ tehnic„, Óns„ pl„tite pe num„rul de servicii efectuate, f„r„ a dezechilibra zona respectiv„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

De acord cu r„spunsul, domnule senator?

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

O Óntrebare, dac„-mi permite˛i, domnule ministru.

## **Domnul Mircea Cintez„:**

V„ rog frumos.

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Centrele îEuromedic“ nu sunt finan˛ate printr-o filier„ distinct„ fa˛„ de Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate?

Nu, contracte Ón deplin„ concuren˛„ cu ceilal˛i, la un tarif ceva mai Ónalt, pentru care avem o baz„ de calcul foarte clar„, dar pe num„rul de proceduri.

Noi am Ónaintat ∫i un r„spuns scris, nu ∫tiu dac„ l-a˛i primit, Ól am aici ∫i vi-l pot Ónm‚na.

Ideea general„ este c„ toate spitalele de ordin similar sunt finan˛ate pe baza unui indice de complexitate a cazurilor respective ∫i pe num„rul de cazuri care au fost efectuate.

Acesta este un procedeu care se aplic„ Ón Óntreaga ˛ar„, pentru toate spitalele, ∫i pentru care Rom‚nia a pl„tit, Ón guvernarea trecut„, bani importan˛i pentru a-l introduce, iar programul continu„.

Œn compara˛ia pe care o ave˛i aici, cu cele ∫ase institute similare din ˛ar„, Institutul din Cluj-Napoca se g„se∫te exact la mijloc, fiind ceva mai bine finan˛at dec‚t Institutul îFundeni“ din Bucure∫ti ∫i Institutul din Timi∫oara, ∫i ceva mai slab dec‚t cel din Ia∫i ∫i cel din T‚rgu-Mure∫. Cel din Craiova este Óngrozitor de prost finan˛at, dar el este de-abia la Ónceput.

Aici, Ón tabel, sunt trecute toate cifrele care arat„ o ciud„˛enie a Institutului din Cluj-Napoca: la num„rul de 190 de paturi, ei au un personal de 456, adic„ un raport de 2,25, Ón timp ce toate celelalte au un raport de 1,2. Cu alte cuvinte, este o propor˛ie foarte mare de personal care este pl„tit ∫i este cunoscut c„, Ón spitale, plata personalului este, de regul„, peste 50% din bugetul general.

Œntr-o discu˛ie extrem de amical„, cu toate aceste cifre, cu domnul profesor B‚rsan, din conducerea institutului, am convenit c„ o comisie de analiz„ a ministerului va merge la Cluj, pentru a vedea care sunt motivele reale pentru care banii care, de altfel, sunt extrem de pu˛ini, la Cluj au dus la o situa˛ie aproape de criz„, Ón timp ce la similarii lor din celelalte centre universitare majore situa˛ia este Ónc„ suportabil„.

Totul se refer„ Ón general, Óns„, la bugetul s„n„t„˛ii, care va trebui revizuit, conform obiceiului european, pentru c„ nu este o norm„, de un buget Ón Europa de 8% din P.I.B.-uri foarte mari, Ón timp ce Ón Rom‚nia este 3,6% dintr-un P.I.B. infim, ∫i noi ne propunem ca Ón momentul intr„rii Ón Europa s„ dubl„m, m„car, acest buget, pentru a putea s„ facem fa˛„ unor situa˛ii similare.

Modul de calcul, v„ repet, este un mod interna˛ional care, a∫a cum v„ arat„ toat„ documenta˛ia de aici, este la mijloc, nu este nici favorizat, nici defavorizat ∫i se Óncadreaz„ Ón banii existen˛i.

V„ mul˛umesc, domnule ministru. Da˛i ∫i r„spunsul scris, da?!

## **Domnul Mircea Cintez„:**

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Mul˛umesc, sunt satisf„cut.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule ministru, ave˛i ∫i o interpelare, dac„ tot sunte˛i la tribun„, este vorba despre interpelarea domnului senator Gheorghe Funar ∫i se refer„ la situa˛ia Institutului clinic din Cluj-Napoca.

Este r„spunsul scris pe care Ól Ónaintez.

Dac„ colegii senatori care au pus Óntreb„ri ast„zi accept„ un r„spuns oral Ón prezent, eu sunt Ón m„sur„ s„ dau r„spunsul pentru Óntrebarea domnului senator Neagoe ∫i cea a domnului senator Dumitrescu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mai sunt aici?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 ## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**

:

Dar am o Óntrebare de s„pt„m‚na trecut„, Ón leg„tur„ cu laptele praf...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu avem aici.

## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**

**:**

A fost s„pt„m‚na trecut„, am pus Óntrebarea domnului ministru ∫i am depus-o ∫i la secretariat.

V„ rog, pune˛i la microfon, dac„ se mai d„ gratuitate la laptele praf pentru copiii p‚n„ Óntr-un an, da?!

A fost o simpl„ Óntrebare, domnule ministru, s„pt„m‚na trecut„, am depus-o ∫i Ón scris la secretariat...

Numai o secund„!

Domnule ministru Cintez„, domnul senator ™erban Mih„ilescu spunea c„ a avut o Óntrebare Ón leg„tur„ de laptele praf pentru copiii de p‚n„ Óntr-un an.

Mul˛umesc ∫i eu.

Mul˛umim foarte mult.

Domnul senator Ilie S‚rbu are de f„cut o interpelare. P‚n„ vine la microfon domnul senator...

Domnule secretar de stat Mihai ™eitan, ave˛i un r„spuns scris pentru domnul senator Ion R„doi, care nu este aici, v„ rog s„-l l„sa˛i... Pute˛i merge, nu v„ mai bloc„m.

V„ ascult„m, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Am o interpelare...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„, domnule senator!

Domnule ministru...

Mai ave˛i vreo problem„ cu noi?

Dac„ Domnia sa ar avea amabilitatea s„ o repete, v„ rog.

Œntrebarea era foarte simpl„, domnule ministru: au fost zvonuri Ón pres„ c„ nu se mai d„, dumneavoastr„ a˛i dat...

Nu.

Nu, ierta˛i-m„, l„sa˛i-m„ o secund„!

V„ rog.

Dumneavoastr„ a˛i declarat c„ ve˛i continua acest program, dar Ón Ordinul ministrului nr. 55 nu apare problema laptelui praf, Ón ordinul pe care l-a˛i dat Ón 20 sau 22 februarie 2005.

Acest lucru voiam s„ fie clar: continu„m sau nu continu„m acest program? Aceasta era Óntrebarea.

V„ mul˛umesc de Óntrebare.

Programul continu„, a fost lansat„ licita˛ia, a fost lansat caietul de sarcini ∫i ea este Ón curs de derulare. Œn acela∫i timp, pentru luna februarie au fost acceptate acte adi˛ionale, pentru a nu fi pus„ Ón pericol aprovizionarea cu lapte praf.

Deci programul continu„.

V„ mul˛umesc.

Ni∫te r„spunsuri, dar...

L„sa˛i pe s„pt„m‚na viitoare, pentru c„ o parte din senatori au plecat.

V„ mul˛umim foarte mult, domnule ministru.

V„ rog, domnule senator, continua˛i.

Interpelare pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón leg„tur„ cu modul Ón care institutele care organizeaz„ doctoratele percep taxe, unele dintre ele pentru protec˛ie social„.

1. Unele institute asimileaz„ doctoranzii de la forma cu frecven˛„ cu salaria˛ii ∫i, de aceea, calculeaz„ ∫i re˛in din bursa doctoranzilor contribu˛ia individual„ stabilit„ pentru salaria˛i la fiecare asigurare social„ stabilit„ prin lege.

2. Alte institute consider„, probabil c„ e gre∫it„ prima formul„ ∫i de aceea, pentru a asigura doctoranzilor protec˛ia social„ cuvenit„, au recurs la angajarea cu contract de munc„ pe durat„ determinat„.

3. Œn fine, alte institute au calculat ∫i virat numai contribu˛ia de asigur„ri sociale Ón cotele ce revin angajatorului, achitate din aloca˛iile bugetare. La Universitatea de Vest — Timi∫oara, studen˛ii au Óncercat s„ rezolve situa˛ia care s-a creat ∫i, bineÓn˛eles, Casa Jude˛ean„ de Pensii ∫i Asigur„ri Sociale Timi∫ a trecut la calcularea contribu˛iilor individuale de asigur„ri sociale de la data Ónmatricul„rii doctoranzilor Ón cauz„, respectiv aici e vorba de 1.XI.2002, conducerea universit„˛ii Ói oblig„ pe ace∫tia s„ pl„teasc„ aceste sume sub forma angajamentelor de plat„. Legisla˛ia Ón vigoare este foarte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 clar„ ∫i spune: îToate contribu˛iile de asigur„ri sociale aferente celor trei forme stabilite de lege se calculeaz„, re˛in ∫i vireaz„ din aloca˛iile bugetare, iar doctoranzilor nu li se re˛ine nici o cot„ de contribu˛ii individuale stabilite pentru salaria˛i“. Œntrebarea mea c„tre ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii este: îCare este pozi˛ia ministerului fa˛„ de aceste Ómprejur„ri, de fapt ∫i de drept, ∫i cum va ac˛iona pentru intrarea Ón legalitate?“ A∫tept numai r„spuns scris.

Numai scris. Mul˛umesc foarte mult. V„ rog s„ nota˛i. Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul Rom‚nia Mare, ave˛i o interpelare de f„cut? Nu ave˛i.

Domnul senator Gheorghe Funar? V„ rog frumos.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Doamnelor ∫i domnilor consilieri,

M„ refeream la cei din spatele s„lii, pentru c„ nimeni...

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Sunt ∫i doamne pe aici...

Scuza˛i-m„, doamna senator, cu o floare nu se face prim„var„...

Mai cobor‚˛i un pic microfonul.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Adriean Videanu, ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul economic.

Pornind de la Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul IV — îMediul de afaceri“ este Ónscris obiectivul nr. 1 — îRelaxarea fiscal„“. Contrar prevederilor din acest capitol, Guvernul face altceva. Cunoa∫te˛i cu to˛ii, a trecut la major„ri de impozite, taxe pentru vii. Œntrec‚nd imagina˛ia Cabinetului T„riceanu, primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, a propus Consiliului Local, ∫i acesta a votat, majorarea cu 40—42% a taxelor pentru sta˛ionarea deceda˛ilor ∫i pentru s„parea gropilor din cimitir.

Œn acest context, solicit domnului ministru de stat s„ ne precizeze la care pagini din Programul de guvernare pot fi g„site m„surile de a∫a-zis„ relansare fiscal„ de mai sus ∫i dac„ ele se Óncadreaz„ Ón sloganul electoral al Alian˛ei D.A. — îS„ tr„i˛i bine!“ Pe lumea aceasta sau pe lumea cealalt„?

Mul˛umesc foarte mult.

Œl invit pe domnul ministru Ioan Codru˛ ™ere∫ s„ r„spund„ la cele dou„ interpel„ri, una a domnului senator R„zvan Theodorescu ∫i a doua a domnului Sever ™ter.

## — **Domnul Ioan Codru˛ ™ere∫** _ministrul economiei ∫i comer˛ului_ **:**

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ceea ce prive∫te interpelarea domnului senator R„zvan Theodorescu privind alimentarea cu gaze naturale a ora∫ului D„r„bani, din jude˛ul Boto∫ani, avem preg„tit ∫i r„spunsul scris cu toat„ procedura pe care trebuie s„ o urmeze pentru introducerea acestui serviciu public Ón ora∫ul D„r„bani. Ca s„ spicuiesc, f„r„ a v„ re˛ine foarte mult aten˛ia, repet, e o procedur„ foarte bine stabilit„ ∫i care, Ón urma parcurgerii, va permite alimentarea cu gaze naturale ∫i a acestui ora∫. Trebuie s„ subliniez c„ e nevoie, Ón primul r‚nd, de o concesionare a serviciului de distribu˛ie de gaze naturale, Ón care Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului este concedent, practic, investitorii doritori de a proceda la concesionarea acestui serviciu trebuie s„ se adreseze Ón scris Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, dup„ care, pe baza propunerilor de concesionare, a datelor de identificare a investitorului, a manifest„rii ferme a inten˛iei de concesionare ∫i a planului de afaceri, acest investitor trebuie s„ ob˛in„ ∫i s„ prezinte ∫i o licen˛„ provizorie de activitate Ón sectorul gazelor naturale, licen˛„ provizorie care este eliberat„ de Agen˛ia Na˛ional„ de Reglementare Ón domeniul Gazelor Naturale (ANRGN). Exist„ un regulament care prevede toat„ aceast„ procedur„ prin care se ob˛ine licen˛a provizorie, dup„ care urmeaz„ ob˛inerea autoriza˛iilor ∫i licen˛elor specifice activit„˛ii. Contractul de concesiune a serviciului Óncheiat Óntre agentul economic c‚∫tig„tor al licita˛iei de concesionare ∫i Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului urmeaz„ s„ se depun„ la aceea∫i Agen˛ie Na˛ional„ de Reglementare Ón domeniul Gazelor Naturale, procedurile, termenele ∫i condi˛iile de acordare a autoriza˛iilor, iar„∫i, sunt cuprinse Ón regulamentul pentru acordarea acestor autoriza˛ii ∫i licen˛e, care e aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 784/2004, urmeaz„ demararea de c„tre concesionarul serviciului de distribu˛ie a lucr„rilor de execu˛ie, dar numai dup„ ob˛inerea autoriza˛iei. Da? Deci toat„ procedura este Ón acest moment preg„tit„ pentru a fi prezentat„ dumneavoastr„.

De acord cu r„spunsul? Da. Mul˛umesc foarte mult. Legat de interpelarea domnului senator Sever ™ter, de la P.S.D., referitor la Exploatarea minier„ Tur˛, Satu-Mare.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ceea ce prive∫te concedierea minerilor de la Exploatarea minier„ Tur˛, jude˛ul Satu Mare, v„ comunic c„ programul de restructurare a Companiei Na˛ionale REMIN, cea de care apar˛ine Exploatarea minier„ Tur˛, se deruleaz„ conform Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004—2010, aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 615/21 aprilie 2004 ∫i, evident, conform Programului de guvernare pentru perioada 2005—2008. Capitolul care prive∫te atenuarea impactului social se deruleaz„ cu aplicarea prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2005 nr. 8/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, iar prevederile acestei ordonan˛e de urgen˛„ au fost de cur‚nd, prin bun„voin˛a Senatului, prelungite p‚n„ la 30 iunie 2005.

Din cele 1.500 de persoane, per total companie REMIN Baia Mare, care urmeaz„ s„ fie disponibilizate de la Exploatarea minier„ Tur˛, vor beneficia de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, a∫a cum a fost ea prelungit„, un num„r de 63 de persoane. Activitatea minei Ghezuri va continua, potrivit strategiei, p‚n„ la data de 30 iunie 2006. Œn anul 2005, aceast„ Exploatare minier„ Ghezuri are programat„ o produc˛ie de 40.000 tone minereu polimetalic extras ∫i prelucrat, iar Ón 2006 o produc˛ie de 22.100 de tone. Deci, Ón ceea ce prive∫te punctual Exploatarea minier„ Tur˛, avem Ón vedere disponibilizarea unui num„r de 63 de mineri, Ón condi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, cea care prevede pl„˛ile compensatorii, circa 22 de salarii pentru cei disponibiliza˛i.

Mul˛umesc.

Domnule senator sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Bun. Mul˛umim domnului ministru Codru˛ ™ere∫ pentru r„spunsuri. Œi dorim succes Ón continuare.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Mai era o interpelare f„cut„ de domnul senator Funar c„tre domnul prim-ministru. A cerut am‚narea pentru s„pt„m‚na viitoare.

Domnule pre∫edinte,

Dar r„spunsurile la Óntreb„rile de s„pt„m‚na trecut„?

Œntreaba˛i-l pe domnul senator Ungheanu. La Óntreb„ri sau interpel„ri?

Dou„ s„pt„m‚ni au dreptul... Se vor transmite.

## **Domnul Vasile Ion:**

Am pus ∫i noi Óntreb„ri ∫i la agricultur„, ∫i la administra˛ie...

Data viitoare, nu?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci s„pt„m‚na viitoare, stima˛i colegi.

Cu asta, da˛i-mi voie s„ Ónchei ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007178]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 20/7.III.2005 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 69.300 lei vechi/6,93 lei noi