Potrivit regulamentului, am s„ v„ supun aprob„rii plenului minutajul acordat pentru lu„rile de cuv‚nt, din partea Guvernului ∫i ale grupurilor parlamentare.
Biroul permanent, Ón ultima sa ∫edin˛„, propune plenului Senatului un timp alocat pentru fiecare senator, de 32 de secunde, iar pentru r„spunsul dat de Executiv — 45 de minute, dup„ prezentarea mo˛iunii, ∫i 15 minute, dup„ Óncheierea dezbaterilor parlamentare.
V„ supun, a∫adar, votului, acest minutaj care se propune de c„tre Biroul permanent al Senatului. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.
Aceast„ modalitate de continuare a dezbaterii mo˛iunii simple a fost aprobat„ cu 80 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.
Œl invit la microfon pe domnul ministru Acsinte Gaspar pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. V„ invit„m aici, la pupitru, domnule ministru.
## _—_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
De la bun Ónceput ˛inem s„ subliniem c„ problema raporturilor constitu˛ionale dintre Guvern ∫i Parlament a stat Ón permanen˛„ Ón aten˛ia Executivului, care a tratat cu toat„ responsabilitatea modalit„˛ile controlului parlamentar ∫i cu deosebire mo˛iunea, Ón ambele ei forme: mo˛iunea simpl„ ∫i mo˛iunea de cenzur„. Am considerat Óntotdeauna c„ este un drept al opozi˛iei de a se exprima Ón Parlament, aduc‚nd Ón discu˛ie probleme ce privesc politica Guvernului Ón diferite domenii, dar dorim s„ subliniem c„ acest drept trebuie exercitat Ón limitele constitu˛ionale ∫i cu bun„-credin˛„. Ne g„sim Ón al treilea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003
an al mandatului, ∫i Ómpotriva Guvernului au fost depuse p‚n„ ast„zi la Senat un num„r de 10 mo˛iuni simple, iar la Camera Deputa˛ilor, 12. Mo˛iunea de ast„zi, intitulat„ îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“, are ca autori 36 de senatori, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, c„rora li se asociaz„, f„r„ a ne surprinde, dat„ fiind situa˛ia actual„ din Partidul Democrat, ∫i 6 senatori din grupul acestui partid. Œnainte de a r„spunde direct ∫i concret formul„rilor din mo˛iune, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint c‚teva aprecieri de ordin politic.
Mo˛iunea simpl„ este un gest politic al opozi˛iei ∫i, ca atare, datoria noastr„ este s„ d„m un r„spuns care s„ exprime pozi˛ia politic„ a Guvernului Partidului SocialDemocrat. Œn primul r‚nd, apreciem c„ tema mo˛iunii simple este o tem„ fals„. Nici una dintre alega˛iile cuprinse Ón cele 9 pagini ale mo˛iunii simple nu sus˛ine, nu fundamenteaz„ teza principal„, ∫i anume c„ Guvernul ar fi instaurat o dictatur„ care ar pune Ón pericol integrarea euroatlantic„ a Rom‚niei. Semnatarii acestei mo˛iuni nu fac altceva dec‚t s„ inventeze o fals„ problem„, care pune Ón discu˛ie criteriile politice de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i, Ón ultim„ instan˛„, func˛ionalitatea democra˛iei rom‚ne∫ti. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care este limpede pentru toat„ lumea c„ nu democra˛ia rom‚neasc„ este Ón pericol, c„ nu criteriul politic este o problem„ pentru integrarea Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. R„m‚ne o problem„: intensificarea ritmului ∫i finalizarea ac˛iunilor din Programul guvernamental, a∫a cum s-a prev„zut, astfel Ónc‚t s„ fie recunoscute rezultatele ob˛inute p‚n„ Ón prezent Ón func˛ionarea economiei ∫i compatibilizarea societ„˛ii cu standardele Uniunii. Œn aceste domenii, Guvernul Partidului Social-Democrat a depus ∫i depune Ón continuare eforturi deosebite, astfel Ónc‚t anul 2004 s„ asigure Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„. Afirma˛ia c„, prin ac˛iunea sa, Guvernul pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la structurile euroatlantice este hazardat„ ∫i este contrazis„ de realit„˛i indiscutabile. Astfel, dup„ cum decurge ratificarea protocoalelor de aderare Ón statele membre, exist„ o garan˛ie c„ Ón prim„vara anului 2004 Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline al NATO, procedurile de ratificare fiind realizate p‚n„ Ón prezent de ∫ase state, printre care Canada, Statele Unite, Germania ∫i Norvegia. Œn ceea ce prive∫te Uniunea European„, Consiliul European de la Copenhaga a validat anul 2007 ca dat„-˛int„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Orientarea spre probleme nerealiste nu face dec‚t s„ arate lipsa de informare ∫i de Ón˛elegere de c„tre semnatarii mo˛iunii. De aceea aceast„ mo˛iune simpl„ s-ar putea numi la fel de bine, citez:
îIncapacitatea P.R.M. ∫i P.D. de a Ón˛elege ∫i de a-∫i aduce o contribu˛ie real„ la dezbaterea despre integrarea european„ ∫i aderarea la NATO“.
Credem c„ for˛ele politice responsabile ale Rom‚niei au datoria s„ sus˛in„ puncte de vedere realiste Ón leg„tur„ cu integrarea ∫i aderarea la cele dou„ structuri. A inventa teme false, din interese Ónguste, electorale, a introduce dubii asupra unor realiz„ri certe, cum ar fi de pild„ modul de func˛ionare a sistemului democratic, nu
serve∫te nim„nui, ci din contr„. Guvernul Ó∫i face datoria s„ r„spund„ mo˛iunii simple, pentru c„ respect„ Constitu˛ia, institu˛ia Parlamentului ∫i regulile sale.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Pentru a Ón˛elege dac„ îGuvernul a monopolizat func˛ia de legiferare, a redus Parlamentul la rolul de simplu spectator, votant al ordonan˛elor ∫i ordonan˛elor de urgen˛„, transform‚ndu-l dintr-o institu˛ie democratic„, reprezentativ„, Óntr-un organism decorativ, pe care ∫i l-a subordonat Óntr-o manier„ incalificabil„“, se impune a Óncepe cu o analiz„ asupra modului Ón care s-au desf„∫urat raporturile constitu˛ionale dintre Parlament ∫i Guvern Ón perioada 1996-2000. Œn acest mod se va putea vedea mai clar care a fost punctul de pornire la 28 decembrie 2000, dat„ la care, prin votul s„u, Parlamentul a acordat Óncredere Guvernului actual asupra Programului de guvernare ∫i a listei membrilor Guvernului. Astfel, la finalul legislaturii 1996-2000, Óntregul mecanism de guvernare se caracteriza prin deteriorarea sistemului politic ∫i institu˛ional al statului de drept, instabilitate legislativ„, sl„birea rolului ∫i autorit„˛ii statului. Aceste fenomene puneau Ón eviden˛„ o stare de legalitate sc„zut„, ilustrat„ prin ignorarea sau Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i a legilor ˛„rii. Reflexia acestei st„ri de fapt negative o g„sim prezentat„ sintetic ∫i Ón Raportul de ˛ar„ pentru Rom‚nia pe anul 2001 al Comisiei Europene astfel, citez: îŒnaintea alegerilor, Corpul Legislativ se g„sea _de facto_ Ón stare de paralizie, ca urmare a sl„birii coali˛iei de la putere“.
Este limpede pentru clasa politic„ ∫i electorat c„ pe timpul fostei guvern„ri am asistat la r„sturnarea valorilor ∫i principiilor autentice ale statului de drept, la Ónlocuirea acestora cu interese personale sau partizane de grup politic, precum ∫i la sc„derea credibilit„˛ii Ón autorit„˛ile publice ∫i Ón for˛a dreptului. Œn decembrie 2000, Guvernul P.S.D. s-a angajat, ∫i Ón bun„ parte a reu∫it, s„ restabileasc„ raporturile constitu˛ionale dintre Executiv ∫i Legislativ prin repunerea Parlamentului Ón rolul s„u de reprezentant suprem al poporului rom‚n ∫i de unic„ autoritate legiuitoare a ˛„rii. Œn cadrul procesului legislativ, Guvernul a ac˛ionat Ón dou„ direc˛ii: pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege ini˛iate Ón legislatura 1996-2000, aflate, Ón momentul prelu„rii guvern„rii, Ón procedur„ de legiferare la Parlament, Óntr-un num„r de 806 proiecte, prezent‚nd punctul s„u de vedere asupra acestora celor dou„ Camere, Ón concordan˛„ cu m„surile propuse prin Programul s„u de guvernare. Pe de alt„ parte, a ini˛iat noi proiecte de acte normative Ón diferite domenii de activitate, necesare punerii Ón practic„ a angajamentelor luate pentru armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu cea comunitar„. Astfel, Guvernul a ini˛iat ∫i a depus la Parlament, Ón perioada decembrie 2000—mai 2003, un num„r de 1.026 proiecte de lege, din care 422 Ón anul 2001, 449 Ón anul 2002 ∫i 143 Ón anul Ón curs. Cu privire la legiferarea prin ordonan˛e de urgen˛„, trebuie s„ preciz„m c„ s-a folosit aceast„ modalitate de reglementare, dar cu respectarea prevederilor constitu˛ionale ∫i regulamentare. Guvernul actual a recurs mai mult dec‚t ar fi dorit la aceast„ modalitate de reglementare, dar s„ nu uit„m c„, imediat dup„ preluarea puterii, asigurarea unui cadru legislativ unitar ∫i stabil,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003
elaborarea unei legisla˛ii moderne, Ón deplin„ concordan˛„ cu legisla˛ia comunitar„, reevaluarea actelor normative Ón vigoare ∫i punerea acestora de acord cu Programul de guvernare erau imperative de maxim„ urgen˛„. Caracterul de urgen˛„ al emiterii de ordonan˛e a fost determinat ∫i Ón raport de angajamentele ce condi˛ionau Ónchiderea provizorie a unor capitole de negociere, impun‚ndu-se implementarea de urgen˛„ Ón legisla˛ia rom‚n„ a acquis-ului comunitar, ac˛iune cu impact direct asupra evolu˛iei favorabile a Rom‚niei pe calea spre aderare la Uniunea European„. De asemenea, Guvernul a fost obligat s„ recurg„ la delegarea legislativ„ pentru ratificarea unor memorandumuri de finan˛are pentru unele obiective de investi˛ii, pentru a nu se pierde fonduri comunitare nerambursabile acordate Rom‚niei. Faptul c„ Parlamentul a adoptat legile de aprobare a ordonan˛elor de urgen˛„ Ónseamn„ c„ s-a pronun˛at implicit asupra caracterului excep˛ional al reglement„rilor cuprinse Ón aceste acte normative. Prin votul s„u, Legislativul a confirmat caracterul excep˛ional. P‚n„ Ón prezent, Parlamentul nu a respins nici un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonan˛e de urgen˛„ pe motive de oportunitate, adic„ pentru faptul c„ situa˛ia excep˛ional„ n-ar fi fost justificat„. Mai mult, putem s„ eviden˛iem c„ majoritatea ordonan˛elor de urgen˛„ au fost adoptate de Parlament f„r„ modific„ri, Ón forma Ónaintat„ de Guvern. Pentru a diminua num„rul ordonan˛elor de urgen˛„, a fost instituit„ o procedur„ special„ cu privire la ini˛ierea ∫i depunerea ordonan˛elor de urgen˛„ Ón ∫edin˛ele Guvernului, procedur„ care ∫i-a dovedit deja eficien˛a. Œn prima jum„tate a acestui an, Guvernul a adoptat numai 40 de ordonan˛e de urgen˛„. Pentru ca aceast„ mo˛iune s„ dep„∫easc„ semnifica˛ia unui simplu gest electoral, autorii ar fi trebuit s„ vin„ cu exemple concrete de ordonan˛e simple ∫i de urgen˛„ prin care s-a Ónc„lcat Constitu˛ia, s-a atentat la rolul, func˛iile ∫i prestigiul Parlamentului ori c„ am s„v‚r∫it un abuz de putere Ón locul exercit„rii corecte al unui drept conferit de legea fundamental„ a ˛„rii. Œn concluzie, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, la critica dumneavoastr„ nu putem s„ v„ r„spundem altceva dec‚t ceea ce oricine, de bun„-credin˛„, poate constata: actuala guvernare a recurs la modalitatea legifer„rii prin ordonan˛e folosind Ón limitele constitu˛ionale ∫i cu precau˛ie institu˛ia deleg„rii legislative Ónscrise Ón Constitu˛ie.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn mo˛iune se fac referiri ∫i la c‚teva aspecte punctuale. V„ cer permisiunea de a prezenta succint r„spunsurile la acestea, iar pentru date suplimentare reprezentan˛ii Guvernului participan˛i la aceast„ ∫edin˛„ v„ stau la dispozi˛ie:
1) Textul articolului 15 din Legea finan˛elor publice nr. 500/2002, referitor la necesitatea Ónso˛irii ini˛iativei legislative de fi∫a financiar„, nu este ceea ce denumi˛i dumneavoastr„ o perversiune. Acest text, pe care dumneavoastr„ l-a˛i votat, se reg„se∫te ∫i Ón legisla˛ia unor state din Comunitatea European„. Pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea rezolv„rii problemelor ap„rute Ón aplicarea acestei prevederi, Ón practica de zi cu zi, Guvernul, cu ocazia dezbaterii Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a unei propuneri legislative ini˛iate de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, a propus reformularea prevederilor art. 15 alin. (1)
din Legea nr. 500/2002, Ón sensul c„ fi∫a financiar„ s„ fie elaborat„ de c„tre ordonatorii principali de credite Ón domeniul c„rora se ini˛iaz„ proiectele de acte normative ∫i s„ fie transmise de Guvern o dat„ cu punctul de vedere asupra propunerii legislative.
Acest proiect adoptat de Camera Deputa˛ilor a fost discutat ∫i Ón comisia de specialitate a Senatului, urm‚nd s„ fie Ónscris pe ordinea de zi a plenului.
Cu privire la aprecierea c„ arbitrariul ∫i subiectivismul troneaz„ Ón aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, face urm„toarele preciz„ri:
Conform reglement„rilor cuprinse Ón ordonan˛„, Ónlesnirile la plat„ se acord„ debitorilor indiferent de forma de proprietate ∫i modul de organizare, iar tipul de Ónlesnire ce urmeaz„ a se acorda acestora se stabile∫te pe baza punctajului ob˛inut Ón urma analizei criteriilor de performan˛„ economic„-financiar„ ∫i de disciplin„ fiscal„, criterii cuprinse Ón anexa la ordonan˛„, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, astfel Ónc‚t to˛i debitorii s„ aib„ cuno∫tin˛„ de acestea. Œn baza acestui act normativ, acordarea Ónlesnirilor la plat„ se face Óntr-o manier„ transparent„, pe baza unui produs informatic, elimin‚ndu-se influen˛a factorului uman Ón luarea deciziilor ∫i, implicit, a subiectivismului.
P‚n„ la aceast„ dat„ s-au Óncheiat conven˛ii de Ónlesniri la plat„ pentru un num„r de 6.535 contribuabili, din care 268 pentru contribuabili mari, de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i 6.267 de c„tre organele fiscale teritoriale, ceea ce ne demonstreaz„ c„ nu poate fi vorba Ón nici un fel de o politizare a acestei m„suri.
Œn cele 10 luni de la aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 au fost colectate la bugetul statului peste 7.000 de miliarde lei, Ón baza conven˛iilor Óncheiate cu contribuabilii care au beneficiat de Ónlesniri la plata obliga˛iilor bugetare.
O evolu˛ie ascendent„ a Óncas„rilor din crean˛ele bugetare ale acestor contribuabili se estimeaz„ pentru perioadele urm„toare, ca urmare a expir„rii la aceast„ dat„ a perioadei de gra˛ie de care ace∫tia au beneficiat, potrivit legii, prin conven˛iile Óncheiate.
La aceste efecte pozitive trebuie ad„ugate cele de ordin social, respectiv faptul c„ ace∫ti contribuabili au putut s„-∫i continue activitatea economic„, cu efecte pozitive Ón colectarea la bugetul consolidat a contribu˛iilor sociale prev„zute de lege.
De asemenea, este de reamintit c„ Ónc„ din anul 2001, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a solicitat, citez: îurgentarea adopt„rii unei noi proceduri de acordare a Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor c„tre bugetul de stat“, iar acum constat„m c„ se revolt„ Ómpotriva unei asemenea m„suri.
Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003, Ministerul Finan˛elor Publice a f„cut public„ lista contribuabililor mari care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul de stat, totalul obliga˛iilor bugetare datorate Ón anii fiscali preceden˛i Ón care s-au Ónregistrat obliga˛ii restan˛e, cuantumul obliga˛iilor restante, precum ∫i modalitatea de colectare a acestora, aplicat„ de organele fiscale teritoriale, inclusiv sumele pentru care au fost acordate Ónlesniri la plat„. Publicarea listei s-a realizat la data de 21 mai 2003 pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003
Asupra corectitudinii informa˛iilor aduse la cuno∫tin˛a public„ r„spund, potrivit legii, directorii generali ai organelor fiscale teritoriale Ón raza c„rora sunt Ónregistra˛i pl„titorii de impozite ∫i taxe care au obliga˛ii restante la bugetul de stat. Lista la care v„ referi˛i nu are omisiuni, prezint„ sumele de plat„ a∫a cum sunt ∫i nu avantajeaz„ sau dezavantajeaz„ pe cineva pe criterii subiective.
Adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate a fost determinat„, pe de o parte, de dificult„˛ile Óndeosebi cele de ordin financiar existente Ón sistemul financiar la sf‚r∫itul anului 2002, iar pe de alt„ parte de faptul c„ propunerile legislative trenau Ón mod nejustificat ∫i f„r„ nici un fel de finalitate Ón Parlament.
Trenarea nejustificat„ a adopt„rii unor reglement„ri imperios necesare Óntr-unul din domeniile cu criz„ acut„ ∫i impact nefast la popula˛ie a determinat Guvernul s„ adopte aceast„ reglementare ∫i nicidecum motive de a-∫i crea m‚n„ liber„ Ón a folosit pentru alte scopuri fondurile de s„n„tate. Cea mai sumar„ citire a textelor este de natur„ a eviden˛ia stabilirea clar„ a responsabilit„˛ilor, atribu˛iilor ∫i obliga˛iilor care revin partenerilor din sistemul sanitar: Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei, Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, Colegiului Medicilor din Rom‚nia, asocia˛iilor profesionale medicale, asigura˛ilor ∫i asocia˛ilor acestora, care Ói reprezint„.
Œn leg„tur„ cu afirma˛iile din mo˛iune privind patrimoniul coopera˛iei ar„t„m c„ Guvernul nu poate accepta declinul permanent pe care s-a Ónscris activitatea economic„ ∫i chiar social„ din acest domeniu, c„ut‚nd s„ creeze condi˛ii pentru ca acest sector s„ devin„ un factor de progres, cum este Ón toate ˛„rile europene. Pe aceast„ linie, Guvernul a elaborat ∫i a transmis la Parlament, la Camera Deputa˛ilor, un proiect de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, rezultat al consult„rilor cu toate p„r˛ile interesate, inclusiv cu Uniunea Central„ a Cooperativelor Me∫te∫ug„re∫ti.
Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei recunoa∫te caracterul privat al propriet„˛ii cooperatiste ∫i nu con˛ine nici o prevedere privind na˛ionalizarea uria∫ei averi cooperatiste, a∫a cum se precizeaz„ Ón mo˛iune ∫i nici dispozi˛ii privind limitarea dreptului de proprietate al membrilor cooperatori.
Consider„m c„ proiectul de lege va asigura un cadru legislativ favorabil pentru promovarea ∫i dezvoltarea coopera˛iei Ón Rom‚nia, pentru revitalizarea activit„˛ilor tradi˛ionale din domeniul coopera˛iei, precum ∫i pentru crearea condi˛iilor necesare Ónfiin˛„rii unor noi societ„˛ii cooperatiste Ón alte domenii de activitate, Ón condi˛iile actuale ale economiei de pia˛„.
La fundamentarea adopt„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 prin care s-a modificat art. 40 din Legea nr. 41/1994, Ón sensul c„ taxa pentru serviciul public de radio ∫i televiziune s„ fie pl„tit„ de to˛i cet„˛enii Ón calitatea acestora de beneficiari ai serviciilor oferite de posturile publice de radio ∫i televiziune, s-au avut Ón vedere urm„toarele:
Faptul c„ Societatea Rom‚n„ de Televiziune ∫i Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune ofer„ direct sau indirect o informare direct„ a opiniei publice ∫i accesul
neÓngr„dit la informa˛ia public„. Cu toate acestea, numai o mic„ parte dintre to˛i beneficiarii de informa˛ii publice pl„teau taxa pentru abonament, Legea nr. 41/1994 prezent‚nd lipsuri legate de depistarea evazioni∫tilor ∫i impunerea acestora la plata taxelor de abonament. Faptul c„ sursele financiare ale celor dou„ societ„˛i provin din aloca˛ii de la bugetul de stat ∫i din venituri proprii, principala surs„ a veniturilor proprii o constituie veniturile din taxele pentru serviciile publice de radiodifuziune ∫i televiziune ∫i cele ob˛inute din publicitate.
Noul sistem de plat„ a taxei pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i televiziune urm„re∫te, pe de o parte, asigurarea unei independen˛e reale a serviciilor publice de radio ∫i televiziune ∫i, pe de alt„ parte, asigurarea unei modalit„˛i echitabile fa˛„ de to˛i cet„˛enii Rom‚niei, elimin‚nd evazionismul care dep„∫ea nivelul de 50%. Se creeaz„ astfel premisele pentru sc„derea nivelului real al acestor taxe.
Potrivit prevederilor Hot‚r‚rii de Guvern nr. 185/2003, sunt scutite de la plata taxei pentru serviciul public de televiziune ∫i radiodifuziune îfamiliile ∫i persoanele singure, care beneficiaz„ de ajutorul social lunar, conform Legii nr. 416/2001 privind venitul mediu garantat, asocia˛iile ∫i funda˛iile non-profit, pensionarii din agricultur„, azilele de b„tr‚ni, unit„˛ile sanitare de stat, unit„˛ile militare, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt de stat, c„minele de copii, ∫colile, cre∫ele, gr„dini˛ele, precum ∫i alte categorii prev„zute de legi speciale“.
Referitor la problema centralelor termice de apartament, consider„m c„ textele legale Ón vigoare con˛in prevederi clare: suspiciunile ini˛iatorilor mo˛iunii pot fi Ónl„turate prin simpla lectur„ a prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 73/2002, privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termic„ produs„ centralizat.
Cheltuielile pentru Ónc„lzirea locuin˛elor situate Ón imobile cu mai multe apartamente se calculeaz„ ∫i se pl„tesc Ón conformitate cu reglement„rile Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari, aprobat„ prin Legea nr. 234/2002 ∫i a Normelor metodologice privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari, aprobate prin H.G. nr. 400/2003.
Aceste acte normative nu con˛in nici un fel de prevederi cu privire la obligativitatea de˛in„torilor de centrale termice individuale de a pl„ti suplimentar cheltuieli pentru Ónc„lzirea apartamentelor prin sistemul de termoficare. La stabilirea cuantumului de cheltuieli pentru Óntre˛inere se au Ón vedere ∫i cheltuielile aferente Ónc„lzirii spa˛iilor comune care, evident, vor fi repartizate prin cote-p„r˛i tuturor apartamentelor.
Œn leg„tur„ cu normele de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, v„ preciz„m c„ ele se Ónscriu Ón cadrul ac˛iunii generale de descentralizare a activit„˛ilor pentru reducerea birocra˛iei ∫i pentru fluidizarea emiterii avizelor ∫i autoriza˛iilor de construc˛ie. Œn acest scop, s-a procedat Ón condi˛iile legii la transferarea competen˛ei emiterii documentelor sus-men˛ionate, de la Prim„ria Municipiului Bucure∫ti la consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti pentru lucr„ri Ón intravilan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003
Prim„ria Municipiului Bucure∫ti a p„strat responsabilit„˛ile legate de zonele de importan˛„ deosebit„, precum ∫i cele referitoare la planurile urbanistice care modific„ Planul de Urbanism General.
Œn leg„tur„ cu acuza˛ia c„, de∫i a sc„zut num„rul ordonan˛elor de urgen˛„, Guvernul a folosit subterfugiul angaj„rii r„spunderii, abuz‚nd de prevederile constitu˛ionale prin introducerea a peste 15 legi Óntr-una singur„, reamintim c„ aceast„ procedur„ a fost utilizat„ ∫i Ón legislatura precedent„.
Baz‚ndu-se pe dispozi˛iile Constitu˛iei, Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea asupra unei legi complexe, menite s„ ofere solu˛ii care s„ permit„ un atac concertat asupra tuturor punctelor vulnerabile existente Ón societate ∫i care au generat sau pot genera fapte de corup˛ie. S-a avut Ón vedere necesitatea adopt„rii unui singur act normativ cuprinz„tor prin care s„ fie reglementat„ sistematic, unitar ∫i coerent, activitatea de prevenire ∫i combatere a corup˛iei, reglement‚ndu-se nu numai aspectele de drept penal, ci ∫i de asigurare a transparen˛ei Ón via˛a economic„, Ón mediul de afaceri ∫i Ón activitatea administra˛iei publice.
Referitor la modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, a unor persoane cu func˛ii de conducere ∫i de control ∫i a func˛ionarilor publici, prin procedura angaj„rii r„spunderii, Guvernul a avut Ón vedere rolul acestei modific„ri Ón asigurarea transparen˛ei averii persoanelor care Óndeplinesc demnit„˛i ∫i func˛ii publice, ca factor important de prevenire ∫i combatere a corup˛iei.
Introducerea unor prevederi care s„ extind„ sfera persoanelor obligate s„-∫i declare averile ∫i publicarea acestora pe paginile de Internet ale autorit„˛ilor sau institu˛iilor publice ori Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, precum ∫i publicarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti irevocabile, prin care se constat„ provenien˛a ilicit„ a unor bunuri, constituie garan˛ii ale exercit„rii cu onestitate a demnit„˛ilor ∫i func˛iilor publice.
Œn ceea ce prive∫te emiterea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003, aceasta a fost adoptat„ Ón scopul asigur„rii unei depline transparen˛e a averii demnitarilor ∫i a celorlate persoane care intr„ sub inciden˛a legii, Ón sensul eviden˛ierii valorii depozitelor ∫i a conturilor curente Ón valut„ sau Ón lei care, Ónsumate, dep„∫esc echivalentul a 10.000 de euro.
Caracterul de urgen˛„ al reglement„rii a fost justificat de necesitatea asigur„rii deplinei transparen˛e a declara˛iei de avere, care depinde de urgen˛a cu care acestea vor fi depuse ∫i publicate potrivit legii.
Pentru a dovedi c„ avem temeinice probe pentru a ne Óndoi de buna-credin˛„ a semnatarilor mo˛iunii, este de ajuns s„ men˛ion„m faptul c„, din Óntreg raportul Funda˛iei îFreedom House“ pe anul 2002 este invocat un singur indicator, cel privind cadrul constitu˛ional legislativ ∫i juridic, din cei 8 Ón func˛ie prin care se evalueaz„ fiecare ˛ar„, f„r„ a se men˛iona minimul ∫i maximul scalei valorice.
De ce nu men˛ioneaz„ oare textul mo˛iunii ∫i indicele de democratizare a unei ˛„ri, care include evalu„ri ale
sistemului electoral, situa˛ia societ„˛ii civile, independen˛a mass-media ∫i func˛ionarea administra˛iei publice ∫i care, Ón cazul Rom‚niei, s-a Ómbun„t„˛it constant, Óntre 1997–2002 de la 3,95 la 3,25 pe o scal„ de la 1 la 7.
Pentru a nu c„dea Ón gre∫eala colegilor no∫tri parlamentari, ne exprim„m rezervele Ón privin˛a demersurilor care Óncearc„ s„ explice realitatea printr-o singur„ cifr„. Referirea la rapoartele Funda˛iei îFreedom House“ nu pot fi considerate argumente absolute Ón evaluarea exerci˛iului guvern„rii.
Doar o privire de ansamblu asupra rapoartelor f„cute publice, nu doar de unele organisme interna˛ionale neguvernamentale, ci ∫i de U.E. sau F.M.I., este Ón m„sur„ s„ ofere o evaluare mai aproape de realitate a eficien˛ei acestui Guvern.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, pentru a Óncheia problematica punctual„ trebuie s„ punem Ón discu˛ie acuza˛ia deosebit de grav„, cu rezonan˛e deosebit de p„guboase la adresa Guvernului ∫i a Rom‚niei, cu privire la activitatea de integrare Ón U.E. ∫i Ón NATO.
Afirma˛ia c„ prin ac˛iunea sa, Guvernul pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la organismele euroatlantice este hazardat„ ∫i este contrazis„ de realit„˛i indiscutabile. Astfel, dup„ cum este cunoscut, Rom‚nia a devenit membr„ a NATO, procedurile de ratificare de c„tre statele membre a documentelor de aderare fiind Ón faza final„.
Œn ceea ce prive∫te Uniunea European„, Consiliul European de la Copenhaga a validat anul 2007 ca dat„˛int„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Statele membre ale Uniunii au acordat Rom‚niei foaia de parcurs ∫i un ajutor financiar suplimentar pentru perioada 2004—2006.
Œn privin˛a negocierilor, dup„ cum este cunoscut, Rom‚nia a reu∫it performan˛a ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002, s„ deschid„ toate capitolele de negociere ∫i, recent, s„ mai Ónchid„ Ónc„ dou„ capitole de negociere, respectiv Capitolul I — îLibera circula˛ie a m„rfurilor“, ∫i Capitolul X — îImpozitarea“, ajung‚nd s„ Ónchid„ provizoriu 19 capitole de negocieri din cele 30. Estim„m c„ Ón semestrul II al acestui an s„ se mai Ónchid„ provizoriu Ónc„ 6 capitole, pentru ca Ón prima parte a anului 2004 s„ finaliz„m negocierile.
Dup„ aceast„ etap„, Rom‚nia va proceda, potrivit uzan˛elor existente, la negocierea Tratatului de aderare Ón 2005, care, dup„ finalizare, s„ fie ratificat de parlamentele celor 25 de state membre. Œn acest mod, este evident c„ Guvernul Rom‚niei ∫i-a respectat obliga˛iile asumate fa˛„ de electorat.
Œn mo˛iune se utilizeaz„ sintagma — citez: îac˛iunea Guvernului de dezinformare a organismelor europene“ — am Óncheiat citatul —, afirma˛ie calomnioas„, f„r„ nici o acoperire.
Ad„ug„m la aceasta faptul elementar, cunoscut de c„tre orice cet„˛ean de bun„-credin˛„, c„ NATO ∫i Uniunea European„ sunt organiza˛ii continentale, Ón cadrul c„rora admiterea ca membru este urmarea unei negocieri ∫i proceduri precise, Ón care ambele p„r˛i Ó∫i asum„ obliga˛ii, dar ∫i verific„ respectarea lor. Œn plus, Uniunea European„ nu poate fi dezinformat„, pentru c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003
la Bucure∫ti fiin˛eaz„, dup„ cum se cunoa∫te, Delega˛ia Permanent„ a Uniunii Europene Ón Rom‚nia, care, prin mecanismele diplomatice existente, asigur„ informarea obiectiv„ a Uniunii.
Œn raport de unele angajamente ce condi˛ionau Ónchiderea provizorie a unor capitole, Guvernul a fost obligat s„ procedeze la adoptarea mai multor ordonan˛e sau ordonan˛e de urgen˛„, pentru a implementa Ón legisla˛ia rom‚n„ acquis-ul comunitar relevant.
Pentru a nu pierde fonduri comunitare nerambursabile, Guvernul a fost obligat s„ ratifice, pe calea ordonan˛elor simple sau de urgen˛„, unele memorandumuri de finan˛are care privesc realizarea re˛elei de canalizare ∫i a sta˛iilor de epurare a apelor uzate din municipiile Foc∫ani, Oradea, Cluj-Napoca, T‚rgu-Mure∫, Timi∫oara ∫i altele sau realizarea unor por˛iuni din coridoarele de transport european ce traverseaz„ Rom‚nia.
Referitor la armonizarea legisla˛iei cu reglement„rile comunitare, eforturile actualului Guvern sunt puse Ón eviden˛„ de faptul c„ Ón 2001, din totalul de 310 acte normative cu relevan˛„ comunitar„, 235 au transpus direct reglement„ri comunitare, iar Ón anul 2002, din 480 de acte normative cu implica˛ii comunitare, peste 300 au transpus direct acquis-ul comunitar. Acest lucru este subliniat pozitiv Ón rapoartele de ˛ar„, actualul Guvern fiind singurul, dup„ 1989, care a trecut la armonizarea legisla˛iei, la modul general, la armonizarea concret„, prin tabelul de concordan˛„ a legisla˛iei rom‚ne cu reglement„rile comunitare.
S„ v„ mai dau un exemplu. Œn acest an, 2003, numai p‚n„ la aceast„ dat„, au fost adoptate 470 de acte normative cu relevan˛„ comunitar„. Spre deosebire de vechea guvernare, actualul Guvern urm„re∫te ∫i evalueaz„ periodic concordan˛a legisla˛iei noastre cu cea european„.
Progresele Ónregistrate pe linia armoniz„rii legisla˛iei sunt eviden˛iate ∫i de raportul de ˛ar„ pe anul 2002, care, pentru prima dat„ Ón anii de dup„ intrarea Ón vigoare a acordului, semnaleaz„ aceste progrese, subliniind ∫i tendin˛a de ad‚ncire a decalajului dintre progresele vizibile de transpunere a dreptului comunitar Ón legisla˛ia rom‚n„ ∫i capacitatea limitat„ de a instrumenta ∫i controla aplicarea noii legisla˛ii.
Tocmai de aceea, Ón domeniul Ónt„ririi capacit„˛ii administrative, Ómpreun„ cu Comisia European„, a fost adoptat planul pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative, care cuprinde priorit„˛i stabilite ∫i m„surile prev„zute pentru fiecare capitol de negociere, pentru Óndeplinirea criteriilor politice ∫i economice Óntr-o perioad„ de timp corespunz„toare.
Am consemnat progrese notabile Ón ceea ce prive∫te libera circula˛ie a m„rfurilor, libera circula˛ie a persoanelor, libera circula˛ie a serviciului, mediu ∫i altele.
De asemenea, Guvernul Rom‚niei a preg„tit o strategie pentru accelerarea reformei administra˛iei publice, a Ónfiin˛at un Consiliu interministerial pentru a monitoriza implementarea reformei administra˛iei publice, a Ónfiin˛at Institutul Na˛ional al Administra˛iei Publice.
Printr-un complex de acte normative s-a ac˛ionat pentru coeren˛a procesului protec˛iei copiilor defavoriza˛i, pentru adoptarea unei strategii pentru protec˛ia romilor,
pentru abrogarea celebrului articol 200 din Codul penal, pentru deblocarea etapei a doua a Acordului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„, prin adoptarea acelor reglement„ri Ón unele profesii, cum sunt cele ce privesc avoca˛ii, medicii, farmaci∫tii, probleme ce au blocat, Ón perioada 1996—2000, trecerea la aceast„ important„ etap„ a Acordului de Asociere.
Cu privire la traducerea acquis-ului comunitar, trebuie s„ reamintim faptul c„, Ón decembrie 2000, Rom‚nia se afla pe penultimul loc din clasamentul statelor candidate, Ón privin˛a num„rului de pagini traduse din acquis-ul comunitar. Œn anii 2001 ∫i 2002 s-a reu∫it traducerea a peste 70.000 de pagini din acquis-ul comunitar, ceea ce ne situeaz„ printre cele mai avansate ˛„ri Ón domeniu. La sf‚r∫itul anului Ón curs, Rom‚nia va avea tradus Óntregul acquis comunitar.
Œn fine, Ón privin˛a adopt„rii standardelor europene, se poate aprecia, cu drept temei, c„ Ón decembrie 2000, Ón mod practic, existau numai unele preocup„ri sporadice. Œn 2001, Guvernul actual a adoptat o strategie care a stabilit etapele de adoptare a standardelor rom‚ne Ón domeniu, spre a se Óndeplini ∫i aceste condi˛ii de aderare. Astfel, se poate evalua c„, p‚n„ Ón decembrie 2003, a∫a cum s-a apreciat ∫i de c„tre Oficiul Uniunii Europene, Rom‚nia va avea cel pu˛in 80% din standardele aplicabile pe deplin adoptate sau andosate, Óncheindu-se, Ón linii mari, ∫i acest proces.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cu privire la ini˛iativele legislative ale parlamentarilor, trebuie, de la Ónceput, s„ eviden˛iem c„ num„rul real al legilor promulgate Ón perioada acestei legislaturi, provenite din propunerile legislative ale senatorilor ∫i deputa˛ilor, este de 113 legi. Œn nici un caz, nu poate fi Ónvinov„˛it Guvernul c„ obstruc˛ioneaz„ ini˛iativele legislative parlamentare. Dreptul de ini˛iativ„ legislativ„ parlamentar„ nu poate fi Óngr„dit de Guvern, iar faptul c„ acesta formuleaz„, la unele dintre ele, un punct de vedere negativ, nu justific„ cele sus˛inute de dumneavoastr„, ultimul cuv‚nt Ón promovarea ini˛iativelor legislative av‚ndu-l, potrivit Constitu˛iei, Parlamentul. Guvernul a transmis punctele de vedere solicitate de Senat, Ón conformitate cu prevederile art. 110 din Constitu˛ie, la propunerile legislative ale senatorilor, propun‚nd, dup„ caz, solu˛ii de sus˛inere sau de Ómbun„t„˛ire a unor reglement„ri.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia c„ Guvernul, Ón frunte cu primul-ministru, nu a tratat cu seriozitate multitudinea mo˛iunilor introduse de opozi˛ie, ˛inem s„ preciz„m c„ aceasta nu-∫i are corespondent Ón realitate, toate problemele ridicate fiind examinate cu toat„ responsabilitatea, chiar dac„ multe dintre acestea au fost promovate Ón scop evident propagandistic sau populist.
Desigur, au fost ∫i mo˛iuni care au abordat teme importante din via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti, care, de altfel, sunt permanent Ón aten˛ia Guvernului, dar trebuie remarcate ∫i r„spunsurile Guvernului la aceste probleme, care au fost Óntotdeauna bine documentate ∫i la obiect, prezent‚nd starea real„ a acestora ∫i solu˛iile concrete. De altfel, Guvernul a luat toate m„surile pentru ca Óntreb„rile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003
∫i interpel„rile formulate Ón limita ∫i cu respectarea cerin˛elor regulamentare s„ primeasc„ r„spuns pe con˛inut ∫i la timp.
Autorii mo˛iunii critic„, de asemenea, faptul c„ premierul Adrian N„stase nu a r„spuns personal la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate de deputa˛i ∫i senatori, uit‚nd s„ men˛ioneze c„, de la Ónceputul guvern„rii, primul-ministru a tratat cu toat„ responsabilitatea problema Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, prezent‚nd r„spunsuri Ón scris, cu respectarea termenelor regulamentare. Au fost avute Ón vedere Óntreb„rile ∫i interpel„rile care au vizat politica Guvernului Ón probleme importante ale activit„˛ii sale interne ∫i externe.
Œn perioada februarie 2001—mai 2003, premierul Adrian N„stase a r„spuns Ón scris la peste 100 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri ce i-au fost adresate de parlamentari. Sus˛inerea r„spunsurilor Ón ∫edin˛ele celor dou„ Camere a fost asigurat„ de mini∫trii de resort. S„ nu uit„m c„, Ón numeroase r‚nduri, parlamentarii au solicitat, Ón mod expres, r„spunsuri scrise, pentru a le invoca apoi Ón conferin˛ele de pres„ sau Ón Ónt‚lniri cu aleg„torii. R„spunsurile, chiar dac„ au fost citite de mini∫trii de resort, au fost prezentate Óntotdeauna sub semn„tura premierului ∫i au reprezentat punctul de vedere oficial al acestuia cu privire la problema Ón cauz„.
Acuza˛ia c„ — citez: îr„spunsurile nu privesc obiectul Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, sunt imprecise ∫i neglijent redactate“ este, practic, de neadmis, av‚nd Ón vedere c„ situa˛ia se prezint„ tocmai invers. Œn foarte multe cazuri, Óntreb„rile sau interpel„rile sunt formulate ambiguu ∫i, uneori, cu nerespectarea regulamentului, nef„c‚ndu-se distinc˛ia Óntre no˛iunea de interpelare ∫i cea de Óntrebare. Cu toate acestea, parlamentarii au primit, f„r„ excep˛ie, r„spunsuri din partea Guvernului. Ba, mai mult, exemplific„m scrisoarea de mul˛umire din partea unui parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, la un r„spuns primit din partea primului-ministru, privind o interpelare prin care erau semnalate unele probleme cu privire la integritatea na˛ional„ ∫i suveranitatea statului rom‚n. Œn scrisoarea de mul˛umire, contrar celor sus˛inute de semnatarii mo˛iunii de azi, domnul parlamentar a ˛inut s„ elogieze Guvernul, Ón frunte cu primul-ministru, ∫i s„-l asigure de Óntreg sprijinul Ón ceea ce face pentru ˛ar„.
**Din sal„**
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.