Stenogramă plen

Trecem la punctul din ordinea de zi a plenului Senatului privitor la declara˛iile politice.

Œl invit„m pe domnul senator Constantin Toma, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist, s„ ia cuv‚ntul.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ este o declara˛ie politic„, un drept la replic„ contra declara˛iei politice a domnului senator P.R.M. de Buz„u, Eugen Marius Constantinescu, din data de 2 iunie 2003.

Lipsa solu˛iilor alternative, populismul ∫i demagogia, dezinformarea ∫i reaua-credin˛„ sunt argumentele reprezentantului P.R.M., domnul senator Eugen Marius Constantinescu, Ón declara˛ia politic„ din Senatul Rom‚niei.

Domnul senator atac„ dur aproape toate institu˛iile statului, av‚nd o grij„ deosebit„ s„-∫i situeze propriul partid Ón cea mai bun„ pozi˛ie.

Ca senator ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 10 Buz„u, ca ∫i domnul senator Constantinescu, am constatat, dup„ o minu˛ioas„ cercetare la fa˛a locului, c„ informa˛iile cuprinse Ón declara˛ia politic„ de s„pt„m‚na trecut„ sunt Ón majoritate false. Problemele enun˛ate de domnul senator P.R.M. sunt probleme cunoscute ∫i comentate dup„ 1989, probleme, de altfel, comune nu numai societ„˛ii rom‚ne∫ti, care preocup„ Ón cea mai mare m„sur„ at‚t Guvernul, c‚t ∫i actuala majoritate parlamentar„.

Faptul c„ o parte important„ dintre problemele invocate Ón declara˛ia politic„ a domnului senator ∫i-au g„sit rezolvarea la nivelul institu˛iilor din jude˛ul Buz„u presupune, pe de o parte, c„ guvernarea noastr„ le-a conceput reglementarea legal„, cu siguran˛„ fiind mai mul˛i cet„˛eni care au beneficiat de aceste reglement„ri, ∫i, de cealalt„ parte, consider„m c„ nu existen˛a mai multor parlamentari P.R.M. Ón jude˛ul nostru ar fi solu˛ia rezolv„rii tuturor problemelor locale.

Este jenant ca un ales al na˛iunii s„ fac„ considera˛ii neadecvate ∫i lipsite de elegan˛„ asupra unui eveniment la care a fost invitat ∫i la care a participat. Este vorba de vizita domnului pre∫edinte Ion Iliescu la Buz„u.

Jude˛ul Buz„u a beneficiat, Ón ultimii ani, de investi˛ii str„ine importante, iar Ón domeniul industrial, practic, privatizarea s-a f„cut 100%.

Œn acest context, invitarea de c„tre investitorii str„ini la Buz„u a domnului pre∫edinte Ion Iliescu a reprezentat un moment important pentru economia jude˛ului nostru, iar firma incriminat„ de domnul senator, Alisson-Heiss, din Cipru, a reconstruit de la zero o parte din fosta Óntreprindere lichidat„ deja, îTextila“ Buz„u, Ón numai doi ani, ∫i a creat Ón mod real peste 700 de locuri de munc„, tot Ón domeniul tricotajelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Domnul senator afirmase c„ firma a fost inaugurat„ la doi ani de la debut de domnul pre∫edinte Ion Iliescu. Nu, domnule senator, investi˛ia a durat doi ani ∫i nu este o investi˛ie a unui fost pre∫edinte al Ciprului.

Œn leg„tur„ cu problemele legate de am‚narea retroced„rii terenurilor silvice ∫i de t„ierile abuzive, uneori p‚n„ la defri∫are, Ól inform„m pe domnul senator c„, Ón ac˛iunea de aplicare a Legii fondului funciar, a fost pus„ Ón posesie, Ón perioada 2001-2003, suprafa˛a de p„dure de 19.585 mii de hectare, din 23.108 hectare validate de comisia de reconstituire a dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor.

Men˛ion„m c„, de exemplu, Ón anul 2000, nu a fost retrocedat nici un hectar de p„dure. Pentru suprafe˛ele de p„dure retrocedate au fost Óncheiate contracte de administrare cu ob∫tile ∫i institu˛iile de cult, ac˛iunea fiind demarat„ ∫i pentru persoanele fizice.

Œn perioada men˛ionat„ de domnul senator, respectiv 2002—2003, nu s-au semnalat t„ieri masive de arbori sau defri∫„ri ilegale.

Probabil, se face o confuzie cu t„ierile de regenerare executate conform amenaj„rilor silvice ∫i normelor tehnice Ón domeniu.

Œn ceea ce prive∫te S.C. îForaje Sonde“ S.A. Berca, societate comercial„ aflat„, Ón cursul anului 2002, Ón procedura de faliment, perioad„ Ón care s-au disponibilizat aproape to˛i salaria˛ii, 300 de oameni, r„m‚n‚nd doar 30 de salaria˛i pentru paza patrimoniului, situa˛ia este, Óntr-adev„r, mai complex„.

Œn perioada 1997—2000, societatea a acumulat pierderi de peste 40 miliarde lei ∫i datorii de peste 120 miliarde, fapt care a determinat Óncetarea de pl„˛i, respectiv falimentarea societ„˛ii, proces normal Óntr-o economie capitalist„.

Faptul c„ oamenii disponibiliza˛i nu ∫i-au primit o parte din salariile restante ∫i c„ 22 dintre ei sunt Ón greva foamei este, Óntr-adev„r, o problem„ deosebit„ care trebuie rezolvat„.

Din p„cate, fostul F.P.S. ∫i, par˛ial, actualul A.P.A.P.S. nu a Ón˛eles c„ Ón calitate de patron, proprietar majoritar de ac˛iuni, are, Ón primul r‚nd, obliga˛ii, ∫i principala obliga˛ie Ónseamn„ asigurarea unui management performant. Datorit„ neimplic„rii F.P.S. s-a ajuns Ón Óntreaga economie la situa˛ii aberante, foarte multe firme de stat prospere au ajuns Ón numai c‚˛iva ani aproape de faliment.

Este foarte greu s„ reabilitezi astfel de firme ∫i, dac„ nu se g„sesc cump„r„tori, trebuie lichidate pentru c„, altfel, pl„tim cu to˛ii.

Œn situa˛ia concret„, Direc˛ia finan˛elor publice Buz„u, Ón urma licita˛iilor cu bunuri din patrimoniul S.C. îForaje Sonde“ S.A. Berca, asupra c„rora avea sechestru asiguratoriu, a g„sit solu˛ia ca o parte din sumele ob˛inute s„ mearg„ spre plata salariilor restante. Astfel, prima sum„, respectiv 700 milioane lei, va fi repartizat„ de urgen˛„ la Ónceputul acestei s„pt„m‚ni.

Restul afirma˛iilor domnului senator sunt pur politicianiste ∫i nu pot primi un r„spuns, fapt pentru care Ónchei declara˛ia mea politic„, asigur‚ndu-l pe distinsul meu coleg, care este ∫i pre∫edintele Organiza˛iei jude˛ene

P.R.M. Buz„u, c„ P.S.D.-ul local Ó∫i face datoria, sprijinind economia local„ ∫i politica Guvernului, astfel Ónc‚t jude˛ul Buz„u s„ fie printre primele jude˛e dezvoltate ale Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Constat„m c„ Radiodifuziunea Rom‚n„ practic„ neobosit un sistem de cenzur„. Nimeni din acest Senat nu a uitat dezacordul dintre partidele puterii ∫i cele ale opozi˛iei Ón cazul numirii domnului Drago∫ ™euleanu ca director al Radiodifuziunii. S-au rostit cuv‚nt„ri ∫i proteste, opozi˛ia a p„r„sit sala, pentru ca partidul parlamentar la putere s„ decid„ Ón mod discre˛ionar c„ are neap„rat nevoie la c‚rma Radiodifuziunii Rom‚ne de domnul Drago∫ ™euleanu. Nimeni nu a prezentat calit„˛ile ∫i motivele pentru care acest candidat trebuia s„ ajung„, cu pre˛ul Ónc„lc„rii Regulamentului Camerelor reunite, la conducerea posturilor de radio na˛ionale. Prevederile P.R.M., ca ∫i ale Óntregii opozi˛ii, s-au adeverit. Noul director al Radiodifuziunii a Ónceput s„ se poarte ca un st„p‚n absolut Ón marea institu˛ie, subordon‚ndu-o intereselor proprii ∫i, desigur, intereselor clientelare ale P.S.D.

De∫i prin Legea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune nr. 41/1994, posturile na˛ionale de radio sunt obligate s„ sprijine ∫i s„ cultive dialogul putere-opozi˛ie ∫i s„ fac„ loc ∫i acesteia din urm„ la tribuna contactelor audio cu publicul larg, prin obedien˛a unor angaja˛i prea servili, postul na˛ional de radio practic„ o cenzur„ la vedere.

Partidul Rom‚nia Mare, un partid legal, parlamentar, este urm„rit cu tenacitate de aceast„ interdic˛ie politic„. De dou„ ori, Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni, vineri, la emisiunea de la ora 16,00, Radiodifuziunea Rom‚n„ a evitat cu deliberare s„ fac„ loc ∫tirilor privind conferin˛a de pres„ a P.R.M., ˛inut„ de pre∫edintele acestuia, Corneliu Vadim Tudor. Nu este prima dat„ c‚nd cele biete 30 de secunde, acordate la aceast„ or„ P.R.M.-ului, sunt radiate f„r„ scrupul. Œn schimb, Radiodifuziunea Rom‚n„ face loc, de foarte multe ori pe zi, premierului Adrian N„stase, ca ∫i mini∫trilor s„i, adic„ P.S.D.-ului.

™tim c„ opiniile P.R.M. contra corup˛ilor puterii ∫i a complicit„˛ii lor la s„r„cirea bietului rom‚n sunt dureroase pentru Guvern ∫i pentru putere, dar amintim tuturor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, conducerii Radiodifuziunii, c„ Partidul Rom‚nia Mare este al doilea partid politic al Rom‚niei, c„ are un electorat numeros ∫i c„ este cel mai mare partid de opozi˛ie din Parlamentul Rom‚niei. Cenzurarea P.R.M. ne arat„ c„ Ómpotrivirea la numirea domnului director al Radiodifuziunii, domnul Drago∫ ™euleanu, a fost ∫i r„m‚ne Óntemeiat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Fostul director al acestei importante institu˛ii, Anton Dimitriu, provenit de la C.D.R., s-a ar„tat mult mai echidistant Ón tratarea partidelor, atunci c‚nd a r„spuns de Radiodifuziune.

Abuzul actual de la Radio, cenzura nest„p‚nit„ Ómpotriva P.R.M. descalific„ acest post care reu∫ise, p‚n„ la numirea actualului director, s„ men˛in„ postul de radio na˛ional Óntr-o atitudine de relativ echilibru fa˛„ de partidele politice. Dup„ instalarea noului director s-a instalat ∫i cenzura.

Din informa˛iile existente rezult„ c„ persoana care dirijeaz„ vinerea interdic˛ia cenzorial„ se nume∫te Constantin Opri∫iu, pensionar radio, reangajat, se pare, special, de directorul ™euleanu, drept cenzor contra P.R.M.

De dou„ s„pt„m‚ni, eliminarea P.R.M., vineri, de la ora 16,00, din emisiunea de ∫tiri radiofonice este operat„ de Constantin Opri∫iu cu consecven˛„.

Reporterii Radiodifuziunii na˛ionale vin la conferin˛a P.R.M., Ónregistreaz„, dar omul puterii nu face loc ∫tirilor. ™tim c„ mul˛i doresc s„ nu mai vad„ P.R.M. pe e∫ichierul politic, cenzura practicat„ de directorul ™euleanu o ia Óns„ Ónaintea faptelor, brutaliz‚nd normele vie˛ii democratice ∫i legea.

Cunoa∫te directorul Radiodifuziunii Rom‚ne Legea din 1994, dup„ care trebuie s„ conduc„?

Este prev„zut„ Ón aceast„ lege cenzura de partid? Citez din articolele 3 ∫i 4 ale legii.

Art. 3 spune c„: îSocietatea Rom‚n„ de Radiodifuziune are obliga˛ia s„ asigure prin Óntreaga ei activitate pluralismul, libera exprimare a ideilor ∫i opiniilor, libera comunicare a informa˛iilor, precum ∫i informarea corect„ a opiniei publice.“ Œnchei aici citatul din art. 3.

Citez din art. 4: îSocietatea Rom‚n„ de Radiodifuziune este obligat„ s„ prezinte Ón mod obiectiv, impar˛ial, realit„˛ile vie˛ii social-politice ∫i economice, interne ∫i interna˛ionale, s„ asigure informarea corect„ a cet„˛enilor asupra treburilor publice.“ Cum informeaz„ corect cet„˛enii Radiodifuziunea Rom‚n„ atunci c‚nd evit„ Partidul Rom‚nia Mare de la inserarea de ∫tiri?

Cenzura, ca metod„ pentru dezinformarea ∫i manipularea ascult„torilor ∫i a electoratului, caracterizeaz„ acest post central ∫i na˛ional de radio.

Transmiterea dezbaterilor la mo˛iunea de cenzur„ îMafia sufoc„ Rom‚nia“ a fost ∫i ea cenzurat„ la Radio ∫i la Televiziune. Societatea civil„ a reac˛ionat la faptul c„ Radiodifuziunea ∫i Televiziunea na˛ional„ au fost instrumente Ón ascultarea Guvernului ∫i nu a marelui public.

Un Guvern care sufoc„ opozi˛ia ne arat„ ceea ce face Radiodifuziunea.

At‚t Guvernul, c‚t ∫i Radiodifuziunea trebuie s„ se Óncadreze Legii nr. 41/1994, s„ le respecte ∫i s„ le aplice.

Constitu˛ia ∫i legile rom‚ne∫ti au abolit cenzura ∫i dirijismul partinic.

Domnilor senatori, poate fi tolerat de Senatul Rom‚niei sistemul de cenzur„ Óntronat la Radio de noul director numit de P.S.D.?

™tim c„ exist„ mari sup„r„ri la conducerea Radio, la conducerea TV.

Partidul Rom‚nia Mare a respins absurda tax„ pentru radio ∫i TV, Óncasat„ de la to˛i cet„˛enii fie c„ au, fie c„ nu au receptoare. S-a f„cut, pe bun„ dreptate, mare v‚lv„ Ón ˛ar„ pe tema acestui abuz, care seam„n„ cu fum„ritul fanariot.

P.D. ∫i P.N.L. s-au opus ∫i ele acestei absurdit„˛i, care Ónseamn„ o dabil„ Ón plus pe capul contribuabilului, dup„ cum ace∫tia nu mai ∫tiu pe unde s„ mai scoat„ c„ma∫a de at‚tea taxe, impozite ∫i jafuri.

Pentru ce Ói trebuie Radioului ∫i Televiziunii at‚˛ia bani? Nu ajung banii de la reclame?! Sau au renun˛at, cumva, cei de la radio la ele?!

Taxa e pus„, se pare, pentru a da salarii enorme directorilor de la Radiodifuziune, tot pe seama contribuabililor.

De ce directorul Radiodifuziunii are un salariu de 80 de milioane, mai mare dec‚t indemniza˛ia pre∫edintelui Rom‚niei?

P.R.M. a dat Ón vileag aceast„ cifr„ neru∫inat„ de salariu lunar, Óntr-o ˛ar„ unde salariile obi∫nuite sunt de 40 de ori mai mici, iar Radiodifuziunea lucreaz„ Ón dispre˛ul publicului, al Constitu˛iei, practic‚nd interdic˛ia ∫i cenzura.

Cine acoper„ aceste abuzuri? Cine acoper„ abuzurile directorului Radiodifuziunii?

Pl‚ngerile angaja˛ilor institu˛iei sunt mari ∫i justificate. Ele au p„truns Ón pres„. Este datoria Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor s„ fac„ ordine acolo unde legea nu se aplic„, iar Radiodifuziunea Ó∫i Óncalc„, datorit„ unui director abuziv, propria lege de func˛ionare, reamintesc, Legea nr. 41/1994.

P.R.M. este al doilea partid al ˛„rii, cel mai mare partid al opozi˛iei parlamentare, ∫i cere Ón Senat aplicarea legilor, cu alte cuvinte, ∫i a sanc˛iunilor legale pentru cei care le Óncalc„.

Cenzura la Radiodifuziune trebuie s„ Ónceteze!

## V„ mul˛umesc, domnul senator.

Are cuv‚ntul domnul senator P„un-Ion Otiman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

## **Domnul P„un-Ion Otiman:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi nu are ca subiect nici un eveniment politic, nu se refer„ la nici un partid politic ∫i nici m„car nu face trimitere la adresa vreunui om politic sau ministru controversat, ci pur ∫i simplu voi vorbi, folosind expresia consacrat„ Ón discursul de recep˛ie al lui Lucian Blaga la Academie, despre satul rom‚nesc, mai precis despre o mic„ localitate, din p„cate uitat„ de mult de lumea rom‚neasc„, uitat„ de edilii ˛„rii, de∫i se num„r„ printre localit„˛ile de referin˛„ Ón istoria ∫i geografia Rom‚niei, pe care am Ónv„˛at-o cu to˛ii la geografie, dup„ cum, tot a∫a, am Ónv„˛at c„ Bucure∫tiul este capitala ˛„rii. Este vorba, deci, de mica a∫ezare, pe numele s„u, Bazia∫, poarta dun„rean„ a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Nu ∫tiu c‚te localit„˛i mari din ˛ara noastr„ se pot m‚ndri ca Bazia∫ul, de∫i o mic„ localitate rural„, cu trei puncte de referin˛„, trei repere, trei premiere Ón istoria ∫i geografia Rom‚niei.

Prima, pe care deja am enun˛at-o, poarta dun„rean„ a ˛„rii.

A doua, prima linie de cale ferat„ pus„ Ón func˛iune pe teritoriul rom‚nesc Óncepe la Bazia∫, iar prima locomotiv„ a pornit de aici spre Oravi˛a, la 1 noiembrie 1856.

A treia, pentru prima dat„, la 6 mai 1866, pune piciorul pe p„m‚nt rom‚nesc viitorul rege la Rom‚niei, Carol I.

Pe l‚ng„ aceasta, Bazia∫ul devine, Óncep‚nd cu anul 1795, port la Dun„re, iar Ón Ónscrierile vremii apar primele consemn„ri despre M„n„stirea Bazia∫, ca loc de cultur„ ∫i Ónv„˛„tur„, Ónc„ din secolul al XVII-lea, iar prima ∫coal„, o bijuterie arhitectonic„, se ridic„ Ón anul 1862, iar acum, din p„cate, este o ruin„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum v„ este cunoscut, rom‚nii, Ón marea lor majoritate, pun mare pre˛ pe poarta casei, pentru c„ aceasta, poarta, este oglinda casei ∫i a sufletului lor, dar spre marea mea dezam„gire, spre marea mea triste˛e, vizit‚nd cu c‚tva timp Ón urm„ Bazia∫ul, am g„sit numai c‚teva ruine ale unei falnice localit„˛i, ale unei frumoase ∫i demne por˛i de alt„ dat„ a Rom‚niei ∫i, din p„cate, c‚˛iva pescari care Ó∫i duc cu greu zilele din cei c‚˛iva pe∫ti pe care Ói prind mai mult sau mai pu˛in legal.

Am v„zut la Bazia∫ o jalnic„ localitate, care a fost c‚ndva o glorioas„ pagin„ din istoria neamului.

Am v„zut la Bazia∫ ruinele g„rii, din care, a∫a cum spuneam mai Ónainte, a pornit primul tren rom‚nesc, pe p„m‚nt rom‚nesc, pe linia ferat„ Bazia∫—Oravi˛a.

Œn vremurile sale de glorie, Bazia∫ul a fost vizitat de numeroase personalit„˛i politice al vremii, amintindu-i aici pe Ómp„ratul Austriei, Josef al II-lea, pe Ómp„r„teasa Elisabeta, iar Ón anul 1916 pe Wilhelm de Hohenzollern.

Bazia∫ul a g„zduit, a∫a cum deja am amintit, pe primul rege al Rom‚niei Óntre 6 ∫i 9 mai 1866, care, venind cu trenul de la Budapesta, s-a Ónt‚lnit Ón aceast„ mic„ localitate b„n„˛ean„, timp de trei zile, cu Ion Br„tianu, dup„ care ∫i-au continuat drumul pe Dun„re, spre Turnu-Severin.

Acum ar fi o mare ru∫ine pentru Rom‚nia dac„ aici, din Ónt‚mplare, ar ancora, la intrarea Ón Rom‚nia, un vapor cu turi∫ti.

Œntr-un cuv‚nt, dintr-o localitate care a reprezentant o m‚ndrie pentru Rom‚nia a ajuns acum, Ón anii no∫tri, o ru∫ine pentru Óntreaga ˛ar„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ Ón perioada comunist„ localitatea a fost neglijat„, rupt„ de restul ˛„rii, din considerente pe care le cunoa∫tem ∫i cred c„ nu este necesar s„ le mai scoatem Ón eviden˛„, iar linia ferat„ dezmembrat„ pe sectorul rom‚nesc, preciz‚nd c„ pe sectorul iugoslav ea Ónc„ se g„se∫te, cred c„ a venit acum momentul s„ o reconsider„m.

Trag un semnal de alarm„ autorit„˛ilor dun„rene ale Rom‚niei, autorit„˛ilor centrale ∫i locale care ar trebui s„ ia Ón aten˛ie, Ón cadrul programelor de dezvoltare rural„ ∫i regional„, reabilitarea Bazia∫ului, spre m‚ndria noastr„ ∫i

a lor ∫i Ón memoria celor care i-au dat alt„ dat„ at‚ta glorie.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul doamna senator Elena Sporea, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist).

Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Elena Sporea:**

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

A venit de multe ori la v‚n„toare sau a trecut prin Ialomi˛a spre alte destina˛ii, dar Ón iulie 2002 s-a oprit la C„minul de b„tr‚ni din Slobozia, a Ónt‚lnit-o pe femeia care Ó∫i dedic„ via˛a, fiind fiica tuturor celor afla˛i acolo, ajun∫i la v‚rsta care nu le permite s„ se descurce singuri.

I-a pl„cut ce a Ónt‚lnit acolo ∫i a cerut s„ i se fac„ un proiect.

I-a fost Óncredin˛at la aeroport, pentru ca trei luni mai t‚rziu acest proiect s„ fie finan˛at cu o prim„ tran∫„ de 50 de mii de euro.

A fost ref„cut parterul imobilului ce g„zduie∫te c„minul de b„tr‚ni, s-a modernizat sp„l„toria, holul interior, buc„t„ria a fost renovat„, blocul alimentar acum are mai multe magazii, camere de prob„ alimentar„.

Œn martie 2003 s-a continuat cu Ónc„ 50 de mii de euro, folosi˛i pentru Ónfiin˛area cabinetului de fizioterapie, vestiare pentru personal, s-au amenajat saloanele, urm‚nd a se da Ón folosin˛„ ∫i clubul, precum ∫i renovarea ∫i dotarea cabinetului medical.

Toate acestea au fost realizate prin grija prin˛ului Dumitru Sturdza, care aflat la Slobozia, joi 5.06.2003, a inaugurat c„minul de b„tr‚ni, Ón noua sa form„, spun‚ndu-ne simplu: îDac„ Dumnezeu a vrut s„ am, Ónseamn„ c„ trebuie s„ Ómpart cu ceilal˛i.“

Cuvintele sale, rostite simplu, ne-au f„cut s„ ne amintim ceea ce Sofocle spunea Ón îAntigona“: îŒn lume-s multe mari minuni/ Minuni mai mari ca omul nu-s.“ ™i, cu siguran˛„ prin˛ul Sturdza este o binecuv‚ntare pentru b„tr‚nii afla˛i Ón Centrul de la Slobozia ∫i nu numai de aici.

Maiestatea sa nu a ajutat numai b„tr‚nii din Ialomi˛a, copii din Constan˛a, ci s-a oprit ∫i Ón alte jude˛e pe unde el trece de obicei.

Doamnelor ∫i domnilor,

Ceea ce prin˛ul Sturdza a d„ruit la Ialomi˛a nu este un centru pentru b„tr‚ni, nu sunt condi˛ii de via˛„ mai bune pentru ace∫ti oameni afla˛i la o v‚rst„ la care nu se mai pot descurca singuri, ci o lec˛ie de via˛„ deosebit„ care m-a f„cut s„-mi amintesc versurile lui Demostene Botez: îO zi trecut„ f„r„ fapte, care s„-˛i fi r„mas Ón minte / Œn via˛a ta e ca o noapte sau ca un basm f„r„ cuvinte.“

Mul˛umim prin˛e pentru tot ceea ce ne-ai d„ruit, mul˛umim c„ ne-ai amintit c„ suntem oameni ∫i c„ menirea noastr„ este s„ l„s„m ceva durabil pe unde trecem. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Bunduc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi, se refer„ la Delta Dun„rii. Delta Dun„rii considerat„ p‚n„ nu demult un adev„rat paradis rom‚nesc, o rezerva˛ie natural„ cu o biodiversitate deosebit„, cu minunate bog„˛ii ∫i frumuse˛i, Ón prezent, datorit„, pe de-o parte, lipsei precipita˛iilor, dar mai ales gravelor erori manageriale, au f„cut ca Ón Delta Dun„rii s„ se ajung„ la un grav dezechilibru al ecosistemului p„durilor, vegeta˛iei ∫i faunei specifice.

Suprafe˛e mari de teren din Delt„ au fost concesionate unor oameni de afaceri, care au trecut rapid la exploatarea nera˛ional„ a principalelor bog„˛ii ale Deltei Dun„rii: pe∫tele, v‚natul, lemnul ∫i stuful.

Œn timp ce pescarii din Delta Dun„rii nu-∫i pot asigura hrana de baz„, pe∫tele, conform unui drept transmis din genera˛ie Ón genera˛ie, persoane venite de oriunde au concesionat suprafe˛e mari din luciul de ap„ ∫i patroneaz„ un comer˛ cu pe∫te f„r„ s„ respecte legile ˛„rii ∫i obiceiurile din Delt„.

F„r„ nici o aprobare au fost amplasate Ón zonele de rezerva˛ie natural„ sute de construc˛ii de tot felul sau case de odihn„ ce apar˛in unor firme sau persoane fizice. Œncet, dar sigur, Delta Dun„rii a devenit un paradis al braconierilor de tot felul ∫i un adev„rat obiect de disput„ al unor acute interese politice.

Œn prim„vara acestui an s-au Ónmul˛it protestele pescarilor din Delta Dun„rii privind modul Ón care s-a f„cut concesionarea valorific„rii poten˛ialului piscicol.

Ace∫tia reclam„, at‚t la Guvern, c‚t ∫i la organismele interna˛ionale, nerespectarea dreptului de preemp˛iune Ón concesionarea pescuitului.

Raportul comisiei senatoriale care s-a deplasat la Tulcea a scos Ón eviden˛„ grave Ónc„lc„ri ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Conven˛iei privind diversitatea biologic„, semnat„ la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, precum ∫i a altor conven˛ii interna˛ionale la care Rom‚nia este parte. Au fost, de asemenea, Ónc„lcate alte legi, care se refer„ la modul Ón care s-a f„cut concesionarea.

De altfel, Delega˛ia Comisiei Europene, prin ambasadorul Jonathan Scheele, ∫i-a manifestat prompt inten˛ia de a retrage 400.000 de euro din fondurile PHARE, destinate unor societ„˛i comerciale din Delta Dun„rii, deoarece sumele respective au fost folosite Ón alte scopuri.

Au fost Ónc„lcate anumite prevederi ale modului Ón care s-a f„cut licita˛ia, astfel pentru pescari aceast„ licita˛ie s-a f„cut Óntr-un mod prohibitiv, Ón timp ce pentru participan˛ii la licita˛ie unele societ„˛i comerciale au fost oprite de a participa.

S-a renun˛at, de asemenea, la principiul riveranit„˛ii, un alt drept al locului. Œn acest fel s-a ajuns ca o societate, de exemplu, din Jurilovca, s„ participe la concesionarea unui sector piscicol la peste 100 km.

Dar ceea ce este mai grav, este c„ zona Razelm — Sinoe, cel mai mare bazin piscicol natural de ap„ dulce din Europa, a fost concesionat unei singure societ„˛i, prin defavorizarea pescarilor profesioni∫ti de pe raza a 6 localit„˛i. Pentru a-i intimida pe pescarii din zon„ Ón ac˛iunea de protest fa˛„ de aceste abuzuri, autorit„˛ile locale au deschis, Ón mod nejustificat, numeroase anchete ∫i dosare penale reprezentan˛ilor pescarilor ∫i membrilor asocia˛iilor profesionale.

S-au f„cut presiuni asupra pescarilor profesioni∫ti pentru a renun˛a la calitatea de persoane fizice sau asocia˛ii familiale ∫i de a se angaja, cu c„r˛i de munc„, la societ„˛i poten˛iale c‚∫tig„toare ale licita˛iei.

Altfel spus, dispare partenerul social ∫i profesional al Guvernului Ón elaborarea strategiei de dezvoltare sectorial„ a economiei ∫i se creeaz„ o structur„ de monopol a 4-5 societ„˛i comerciale asupra a 80% din produc˛ia piscicol„ a ˛„rii, a Rom‚niei.

Œn Complexul lagunar Razelm—Sinoe au fost cazuri Ón care s-a recurs la trupele de jandarmi ∫i la a∫a-zi∫ii îmasca˛i“, care au intervenit Ón for˛„ pentru a impune c‚∫tig„torii licita˛iilor.

Un caz aparte Ól ocup„ firma condus„ de Alex sau Alexandru Bitner, care a ajuns, prin diferite Ómprejur„ri, singurul concesionar al complexului piscicol mai sus amintit, care are rela˛ii de afaceri ∫i de rudenie la v‚rful Guvernului. Acesta a impus pescarilor angaja˛i la S.C. îPiscicola Jurilovca“, condi˛ii total nefavorabile, astfel ace∫tia au fost pl„ti˛i cu doar 20% din valoarea unui kilogram de pe∫te pescuit.

Punctul îPorti˛a“, aflat la circa 16 km de Jurilovca, ∫i av‚nd posibilit„˛i de acces doar pe ap„ sau cu elicopterul, s-a transformat Óntr-un adev„rat cartier general al acestui Alex Bitner, un sediu ultraluxos ∫i superdotat cu banii proveni˛i din mafia pe∫telui.

O alt„ firm„ tulcean„, îWela“ S.R.L., ce apar˛ine unui baron local, Ón prezent deputat P.S.D., a reu∫it, prin licita˛ii, s„ c‚∫tige, Ón martie 2003, trei zone de pescuit ∫i este pe punctul de a c‚∫tiga alte 5 zone de pescuit, din totalul de 25 c‚te are Rezerva˛ia Biosferei îDelta Dun„rii“, cu toate c„ aceast„ firm„ are datorii la bugetul de stat ∫i a beneficiat, Ón mai multe r‚nduri, de fonduri PHARE.

Pentru a face dreptate, pescarii s-au adresat, Ón mai multe r‚nduri, organelor de judecat„ din Tulcea, Constan˛a ∫i Bucure∫ti, inclusiv la Tribunalul Suprem. V„ mul˛umesc.

Mul˛umim, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O problem„ care ar trebui s„ stea Ón aten˛ia tuturor, ∫i poate mult mai des dec‚t o urm„rim, este cu siguran˛„ problema nivelului de trai, a condi˛iilor de via˛„ ∫i a calit„˛ii vie˛ii cet„˛enilor Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Œn anul 2000, c‚nd Ón ajunul Cr„ciunului s-a realizat Programul de guvernare, sigur c„ el a fost plin de promisiuni, a fost ca un adev„rat pom de Mo∫ Cr„ciun, se numea îProgramul de aplicare—oferte electorale a P.S.D.-ului“. Sigur c„ are o tent„ social-democrat„, ∫i, Ón aceast„ calitate sigur, capitolul IV, de politici sociale, trebuia s„ fie amplu dezvoltat.

Iat„, Óns„, c„ ne apropiem de trei ani de guvernare, suntem la doi ani ∫i jum„tate, ∫i rechizitoriul este, din p„cate, nu sumbru, ci foarte sumbru.

Voi discuta, Ón pu˛inul timp pe care Ól am la dispozi˛ie, despre c‚teva capitole importante: pia˛a muncii ∫i, sigur, c„ obiectivul fixat de Guvern pe pia˛a muncii este cre∫terea gradului de ocupare.

Statistic st„m foarte bine, am ajuns cu o rat„ a ∫omajului extrem de sc„zut„, 8,3% pe luna aprilie, nefericirea este c„ Óntre timp s-a schimbat metodologia de calcul, adic„ cei care Ónainte erau considera˛i ∫omeri, cei care Ónainte f„ceau parte din eviden˛ele agen˛iei, dac„ au dep„∫it perioada de un an — deci ∫omajul de curs„ lung„, cum se nume∫te el —, nu mai este prins Ón eviden˛„ ∫i, ca atare, ∫omajul sigur a sc„zut.

Nu este prins Ón eviden˛„ c‚t se poate de clar nici ∫omajul rural, pentru c„ persoanele care nu sunt Ónregistrate la agen˛ie nu sunt considerate ∫omeri, ∫i este clar pentru toat„ lumea c„ nici un cet„˛ean din mediul rural nu se duce s„ se Ónregistreze la agen˛ie.

Un alt capitol care creeaz„ mari probleme este cel legat de politica salarial„. Politica salarial„ din Rom‚nia, sigur, a avut ca principiu salarizarea diferen˛iat„ pe criteriile eficien˛ei ∫i cre∫terea veniturilor salariale.

Din p„cate ∫i la acest capitol lucrurile sunt greu de spus cum evolueaz„, pentru c„ Ón statistic„ constat„m lun„ de lun„ c„ salariile cresc, deci at‚t bruturile, c‚t ∫i neturile realizate de fiecare categorie profesional„, pe ramuri, pe categorii, sunt Ón cre∫tere. Partea curioas„ a lucrurilor este, Óns„, cum Ón˛eleg rom‚nii aceast„ cre∫tere, pentru c„, dac„ cit„m din ultimul sondaj realizat de GFKA, constat„m c„ mai mult de jum„tate dintre rom‚ni tr„iesc de pe o zi pe alta, unul din doi rom‚ni salaria˛i abia dac„-∫i poate pl„ti Óntre˛inerea ∫i cump„ra de m‚ncare pentru el ∫i familia sa, 52% dintre rom‚ni au declarat Ón luna aprilie c„ abia reu∫esc s„-∫i pl„teasc„ Óntre˛inerea ∫i facturile curente, din cealalt„ jum„tate 25 % dintre intervieva˛i aveau deja datorii, iar al˛i 8 % apelau la economiile realizate anterior. Rom‚nii se claseaz„ pe locul doi Ón sud-estul Europei Ón ceea ce prive∫te cum apreciaz„ ei c„ tr„iesc fa˛„ de un an Ón urm„. Deci de unde ar trebui ca veniturile superioare realizate trimestru de trimestru s„ le permit„ o speran˛„ ∫i o perspectiv„ bun„, iat„ c„ mai mult de 20 % rom‚ni — deci Ón ciuda campaniei de imagine pe care o face permanent Guvernul — apreciaz„ c„ tr„iesc mult mai prost acum dec‚t au tr„it Ón urm„ cu un an, deci tot Ón aceast„ guvernare. Foarte sumbru v„d rom‚nii ∫i viitorul, adic„ perspectivele lor pentru anul viitor, aten˛ie c„ este ∫i an electoral. Deci ei nu v„d nici un fel de perspectiv„ c„ vor putea tr„i mai bine, dimpotriv„, marea majoritate, peste 48 %, v„d c„ ei vor tr„i mai r„u.

Œn planul asigur„rilor sociale, care sunt un alt mare capitol al Programului de guvernare, ne-am fi a∫teptat ca,

Óntr-adev„r, condi˛ia pensionarilor s„ se Ómbun„t„˛easc„. Din p„cate, ea s-a Ónr„ut„˛it ∫i pe analize ∫i pe calcule se demonstreaz„ c„ Ón anul 2000 puteau, de bine, de r„u, s„-∫i pl„teasc„ facturile, puteau, de bine, de r„u, s„ scape de la o lun„, ceea ce Ón momentul de fa˛„ le-a devenit absolut imposibil, de∫i ei sunt beneficiarii at‚t a programelor de indexare trimestrial„ cu rata infla˛iei — sigur c„ aceste index„ri sunt postinfla˛ie ∫i nu preinfla˛ie —, Ón egal„ m„sur„ de recorelare, de care pensionarii nici nu mai vor s„ aud„. Ei vor un singur lucru: s„ se recalculeze pensiile. Nu vor s„ mai aud„ nici de indexare ∫i nici de recorelare, pentru c„ s-au s„turat s„ se blocheze la unii cre∫terea ∫i c‚te pu˛in, foarte pu˛in, jenant de pu˛in, penibil de pu˛in s„ li se adauge la pensia lunar„.

Œn ceea ce prive∫te asisten˛a social„, avem, iar„∫i, o situa˛ie paradoxal„. Avem Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat Ón func˛iune. Din p„cate, pentru o privire atent„, ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia cu 416 vom vedea c„ nu s-a reu∫it de fapt s„ se creeze un mecanism de implicare a oamenilor Ón activitate. Nu s-a reu∫it ca beneficiarii lui 416, Ón comune, Ón sate, s„ lucreze altundeva, adic„ pentru binele ob∫tesc, pentru comunitate. De regul„ lucreaz„ pe la autorit„˛i, pe la primari, pe la viceprimari, pe la cine-i mai poate folosi, dar ∫i a∫a e absolut aleatoriu. ™i, din p„cate, iar„∫i, o constatare care ar trebui s„ dea de g‚ndit autorit„˛ilor, c„ marii beneficiari ai lui 416 sunt o minoritate care este cunoscut„ Ón Rom‚nia prin nemunc„, antimunc„ ∫i dorin˛„ de a nu munci. Deci noi, rom‚nii, pl„tim pentru ca aceast„ minoritate s„ fie beneficiar„ de 416, dar poate c„ a∫a este politica.

Voi spune totu∫i un lucru bun, c„ sunt pe un drum bun serviciile de asisten˛„ social„ la consiliile jude˛ene, la consiliile locale. Deci este un lucru care se poate considera bun.

Un dezastru este ceea ce se nume∫te, Óns„, dialogul politic. Analiza atent„ a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Consiliul Economic ∫i Social arat„ c„ nu avem patronate, c„ patronatele sunt controlate, sunt manipulate ∫i toate comisiile de dialog social sunt subordonate — dac„ vre˛i — unor interese guvernamentale sau administrative.

Œn concluzie, pentru c„ m„ apropii de ultimele secunde, a∫ vrea s„ spun c„ ∫i presa din Rom‚nia ∫i toat„ lumea ar trebui s„ fie atent„ de ce Guvernul nu mai respect„ o hot„r‚re privind co∫ul minim. Deci avem o situa˛ie. Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 217/2000 Ón Rom‚nia s-a hot„r‚t s„ avem un co∫ minim, pentru care sunt precizate, pe produse alimentare, nealimentare ∫i pe servicii, categoriile de produse pe care le consum„ popula˛ia, cantit„˛ile ∫i pre˛urile. Din p„cate, ce constat„m? Singurul an Ón care am avut valori de referin˛„ pentru co∫ul minim a fost anul 2000, c‚nd s-a lansat ordonan˛a ∫i s-a f„cut primul calcul pe structur„. De atunci, de∫i avem numeroase hot„r‚ri de guvern prin care se actualizeaz„ co∫ul minim, nu mai avem niciodat„ raporturile, pre˛urile pe cantit„˛i. Asta Ónseamn„ c„ atunci c‚nd te duci Ón statistic„ g„se∫ti tot timpul ni∫te pre˛uri pe care niciodat„ nu le reg„se∫ti Ón realitate. ™i dac„ vrem s„ Ón˛elegem de ce rom‚nii... Pe de o parte Guvernul spune c„ tr„im mai bine — ∫i pot cita zeci de acte prin care Guvernul spune c„ tr„im mai bine —, pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 de alt„ parte rom‚nii constat„ c„ tr„iesc mai prost — ∫i eu spun tot timpul c„ tr„iesc mai prost —, ∫i dac„ vrem s„ Ón˛elegem acest lucru cred c„ singura dezlegare este Ón statistic„ ∫i Ón sistemul de raportare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist. Ave˛i cuv‚ntul domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am din ce Ón ce mai acut senza˛ia c„ suntem personaje, mai nefericite sau mai privilegiate, dintr-o **comedie uman„ f„r„ sf‚r∫it.** Se repet„, Ón via˛a noastr„, ∫i noi, la r‚ndul nostru, **repet„m cu via˛a noastr„, momente pe care istoria le-a mai parcurs ∫i ne trezim Ón condi˛ia de a recuceri cuceriri pe care le-am avut, a∫a cum ne trezim, Ón acela∫i timp, ∫i Ón condi˛ia de a pierde iar„∫i cuceriri pentru care s-au dat grave ∫i costisitoare b„t„lii Ón istorie ∫i Ón partea de istorie pe care noi o tr„im.**

Regret c„ trebuie s„ spun pentru a cincia oar„, Ón acest Senat, c„ un fapt care poate fi considerat o cucerire, pentru oamenii de g‚ndire, pentru creatorii ∫i performerii acestei ˛„ri nefericite, afla˛i la o v‚rst„ c‚nd au nevoie de protec˛ie dup„ ce ei, la r‚ndul lor, au oferit substan˛„ ∫i protec˛ie ˛„rii ∫i spiritului na˛ional, o lege a indemniza˛iei de merit, de la adoptarea c„reia au trecut 2 ani ∫i de la promulgarea c„reia, de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, au trecut 15 luni, nu a fost pus„ Ónc„ Ón realitate. Œntre timp, listele cu scriitorii, cu arti∫tii, cu oamenii de ∫tiin˛„, cu creatorii care aveau dreptul la aceast„ indemniza˛ie de merit, care nu este un gest de mil„ al nostru fa˛„ de dumnealor, ci un gest de recunoa∫tere a calit„˛ii ∫i d„ruirii lor fa˛„ de g‚ndirea na˛ional„ ∫i, poate, nu numai at‚t, Óntre timp, repet, s-au ∫i schimbat, unii dintre ei au ∫i murit. Se poart„ o interminabil„ ∫i inutil„ coresponden˛„, Óntre Secretariatul General al Guvernului ∫i Academie (Comisia Na˛ional„ pentru Indemniza˛ia de Merit, care func˛ioneaz„ la Academie) pentru a primi aceast„ indemniza˛ie de merit. Œntr-o declara˛ie mai liber„ a sa, dintr-un spectacol de idei de la televiziune, **Realitatea T.V.,** secretarul general al Guvernului, fa˛„ de care eu am pre˛uire, cred c„ e un om pragmatic ∫i inteligent, un om cu mult umor, dar, Ón acel moment, ™erban Mih„ilescu a spus: **îNu sunt bani!“**

**Eu a∫ vrea s„ spun public, pentru c„ aici nu mai e vorba nici de partide, nu mai e vorba nici de guverne, nici de parlamente, aici e vorba de ru∫ine. E vorba de str„vechea institu˛ie a ru∫inii. A∫ vrea s„ spun public c„ mai bine s-ar veni cu aceast„ precizare ∫i noi, cei care am nutrit aceast„ lege, ne-am retrage, s-ar retrage legea ∫i s-ar termina cu aceast„ comedie ru∫inoas„.** 15 luni de la momentul Ón care pre∫edintele a promulgat legea; doi ani de la momentul c‚nd Guvernul ne-a asistat ∫i ne-a sprijinit aici, premierul Adrian N„stase trimi˛‚nd special pe ministrul cel mai adecvat situa˛iei s„ sus˛in„ aceast„

lege. _(Œntrerupere indistinct„ din sal„)._ Mda! M„ tem c„ oamenii care au de r‚s ∫i de vorbit acum n-au s„ ajung„ Ón situa˛ia de a fi ocoli˛i de lege. C„ci legea se refer„ la valori. A∫adar, cred c„ **este, pur ∫i simplu, nedrept, ru∫inos ∫i imoral s„ am‚n„m la nesf‚r∫it ceea ce trebuia pus Ón oper„ de mult„, foarte mult„ vreme.**

Tot la capitolul **îpersonaje ale comediei umane“** cred c„ trebuie s„ Óncepem s„ Ónscriem, Óncet-Óncet, ∫i m„rturisirile pe care am fost obliga˛i s„ le facem cu privire la lucruri din ce Ón ce mai pu˛in relevante ale vie˛ii noastre Ón diverse declara˛ii pe care le-am dat ∫i acum trebuie s„ le d„m din nou. Œn ceea ce m„ prive∫te, de exemplu, declara˛ia cu ce conturi am nu mai trebuie s-o scriu din nou, pentru c„ am f„cut-o cu prevedere de la Ónceput ∫i am scris acolo exact at‚ta c‚t aveam. Parc„ ∫tiam c„ o s„ vin„ aceast„ nou„ edi˛ie. E ceva nemaipomenit ce se Ónt‚mpl„. Acum exist„, pentru unii dintre colegi, rigori ∫i mai dure. Am aflat o chestie care m-a zguduit: unii dintre colegi, care lucreaz„ la comisiile S.I.E. ∫i S.R.I., au obliga˛ia de a declara ∫i adresa amantelor.

Tr„im timpuri mari.

Tr„im timpuri at‚t de mari, Ónc‚t nu mai Óncap Ón ceasuri. Œncep s„ curg„. ( _Discu˛ii r„zle˛e, comentarii Ón sal„, aplauze.)_ Pe de o parte, m„ bucur c„ eu nu sunt Óntr-o comisie S.I.E. sau S.R.I., pe de alt„ parte, m„ Óntreb ce vor face colegii no∫tri sau colegele noastre Ón fa˛a acestei perchezi˛ii p‚n„ Ón ultima cut„ a intimit„˛ii. Este ceva extraordinar. Eu am crezut, Ón naivitatea ie∫irii din socialism, c„ intr„m Óntr-o lume a libert„˛ii reale, Ón care minciuna nu are nici un rost. M„ Óntrebam ce rost are s„ min˛i c‚nd, dac„ nu-˛i convine un partid, mergi la alt partid! M„ g‚ndeam la soarta trist„ pe care o va avea ipocrizia. Ei, nu! Toate acestea — minciuna, suspiciunea, ipocrizia — prosper„. ™i Ón plan mondial, Ónt‚i se taie mielul, c„ruia i se spune premonitoriu: **îAi precis cu˛ite de atac Ón„untrul dumitale, Ón viscerele dumitale“** , se taie mielul, se desface buc„˛ele ∫i, Ón continuare, se spune: **îNu am g„sit cu˛itele, dar sunt precis undeva, aici sau acolo, le g„sim noi?“** . ™i se minte ∫i pe plan interior. Se ajunge la situa˛ii incredibile.

**Din sal„**

**:**

Care partid o fi acesta?

Nu e vorba de partide, e vorba de clasa politic„. Nu v„ mai gr„bi˛i s„ s„ri˛i la beregata la care v„ face pl„cere s„ s„ri˛i, c„ e vorba despre asta, c„ nu e vorba despre asta...

Oricum, domnule senator, la ora 17,00 e chestia cu beregata. A∫a c„ se gr„besc...

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da’ nu ∫tiu dac„ e elegant, c‚nd eu spun aceste lucruri triste, s„ fiu r„nit din tufi∫. Œn primul r‚nd, nu sunt eu cel care s„ suporte s„-mi pun„ dumnealui semne de punctua˛ie Óntre subiect ∫i predicat.

Nu e vorba de partide, e vorba de chestii mult mai grave. Se constat„ c„ oricine ar veni la putere, efectele, Ón realitate, sunt, de multe ori, asem„n„toare. ™i c„ e trist c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 se ajunge la minciun„, la ipocrizie, la suspiciune, ca moduri de a supravie˛ui ale clasei politice Ón lume ∫i, din p„cate, ∫i la noi.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Iat„ o alt„ parte a comediei umane. Vorbim mereu despre agricultur„. De ani ∫i ani, constat„m c„ ni∫te Ón˛elep˛i, care ast„zi dau sfaturi — chiar de-aici, din Senat — cu privire la cum trebuie s„ curg„ lacrimile pe ogoarele ˛„rii, ni∫te Ón˛elep˛i care au distrus modul de a se echilibra — prin iriga˛ii — al agriculturii rom‚ne∫ti, d‚nd ordin, **lichidare,** acestei agriculturi, nu au acum t„ria s„ vin„ s„ spun„: **îDomnilor, am f„cut-o. N-am ∫tiut c„ va ie∫i a∫a“** . Da’ nici noi nu avem t„ria s-o lu„m o dat„ de la cap„t ∫i s„ repunem lucrurile Ón ordine. Œn fiecare an, constat„m c„ nu avem ap„ Ón agricultur„ ∫i promitem c„ la anul va fi ap„ Ón toat„ agricultura. Ap„ p‚n„ la g‚t. Vom fi o adev„rat„ Atlantid„, Ón materie de agricultur„. Ne vom **scufunda** , ne vom **b„l„ci** , mai degrab„ ne vom **b„l„c„ri** Ón apa respectiv„. ™i vine anul urm„tor ∫i iar e secet„. Eu nu numai la seceta natural„ m„ g‚ndesc. M„ g‚ndesc la seceta de solu˛ii. Ce facem noi? Cum de nu preÓnt‚mpin„m acest dezastru? Cum l„s„m de∫ertul s„ ne ia din p„m‚nt, Ón fiecare an, ∫i t„cem?

Ce, noi suntem ˛ara-gazd„, ˛ara-sediu a secetei?! Nu. Peste tot sunt probleme. Uneori este ap„ mai mult„, alteori este ap„ mai pu˛in„. Acela∫i Ón˛elept de ocazie spunea: **îT‚mpit era Ceau∫escu „la c„ a f„cut iriga˛ii pentru c„ nu ∫i-a dat seama c„ acolo unde a f„cut iriga˛ii plou„“** , f„r„ s„ ∫tie respectivul Ón˛elept c„ ploua tocmai pentru c„ era microclimat favorabil ploii prin iriga˛ii. ™i acum suntem iar amenin˛a˛i de secet„. Ne livr„m, iar„∫i, ca popor, poftelor mondiale, vecinilor mai Ón˛elep˛i dec‚t noi ∫i **asta face parte din aceea∫i amar„ comedie uman„ pe care o juc„m** .

Ne ocup„m de toate, facem ∫edin˛e, facem comandamente, facem asolamente, facem impedimente, facem terasamente, facem clasamente, nu mai facem gr‚u. Ca Ón vechiul banc din Pia˛a Amzei. îDumneata e∫ti de la televiziune?“ îDa, domnule!“ **îDumneavoastr„ face˛i Teleenciclopedia, Telejurnalul, Telesportul?“ îDa.“ îDa’ telemeaua cine o mai face, domnule?!“** Nu facem agricultur„, ceea ce ar fi, la ora de fa˛„, singura meserie durabil„, rentabil„ a acestei ˛„ri. Toate celelalte s-au dus. Ne-au vorbit doi colegi, din dou„ partide diferite, despre situa˛ia de la Berca, o situa˛ie Ónfior„toare. De la c‚teva mii de oameni care munceau, s-a ajuns la ultimii 30, ∫i aceia stau ∫i p„zesc ceea ce trebuia s„ func˛ioneze Ón to˛i ace∫ti ani ∫i nu mai func˛ioneaz„. Vom ajunge obiect al arheologiei copiilor no∫tri. ™i **iar„∫i salut comedia uman„ Ón care ne reg„sim, dar nu ∫tiu p‚n„ c‚nd am‚n„m ie∫irea din ea.**

O raz„ de lumin„ pe care v-o ar„t! La Chi∫in„u a c‚∫tigat alegerile Serafim Urecheanu, care a solidarizat, finalmente, oameni ∫i partide care, tocmai prin dezunirea lor, puteau duce la revenirea bol∫evicilor la conducerea capitalei Moldovei de azi. Salut acest fapt rar, aproape

c„ nu-mi vine s„ cred c„ sunt rom‚ni cei care au mai avut puterea s„ se uneasc„ ∫i s„ dea peste cap toate planurile de Ónrobire, p‚n„ la ultima r„d„cin„, a poporului rom‚n din Basarabia ∫i a minorit„˛ilor din Basarabia. Este un lucru excep˛ional. Este o mare bucurie c„ ∫i cre∫tindemocra˛ii, ∫i liberalii, ∫i ceilal˛i s-au unit Ón jurul lui Serafim Urecheanu ∫i ∫i-au dat voturile lui Serafim Urecheanu, iar Prim„ria Chi∫in„ului n-a c„zut Ón robia domnului Voronin ∫i a echipei sale bol∫evice antirom‚ne∫ti.

A∫ vrea, apropo de Basarabia, s„ spun un fapt care ne scap„ ∫i face parte tot din neputin˛a noastr„ de a ie∫i din comedia uman„: **a ajuns Ón libertate un om extraordinar, care este colegul nostru Ilie Ila∫cu, dar au r„mas Ón robie, Ón Transnistria, ilegitim„, ilegal„, antieuropean„, antirom‚neasc„, au r„mas colegii lui de suferin˛„. ™i asta am uitat ∫i Ón fiecare clip„ ne aducem aminte toate fleacurile, punem Ón ac˛iune toate ranchiunele ∫i uit„m toate lucrurile importante. Acest fapt este foarte important ∫i v„ rog s„ relans„m b„t„lia pentru ie∫irea din pu∫c„rie, din groaznica pu∫c„rie din Transnistria, a oamenilor al„turi de care a luptat ∫i pe care i-a condus Ón aceast„ lupt„ martirul viu care este Ilie Ila∫cu, omul care nu ∫i-a pierdut echilibrul Ón aceast„ cumplit„ b„t„lie cu neantul. To˛i ceilal˛i captivi din Transnistria trebuie ajuta˛i s„ ias„ la lumin„.**

Mai sunt dou„-trei secven˛e, unele Ómbucur„toare, din piesa Ón care juc„m.

Iat„ ceea ce s-a Ónt‚mplat s‚mb„t„, 7 iunie 2003, seara, la Craiova, a dat nu numai o ∫ans„ Tricolorului rom‚nesc, Ónc‚t el s„ nu se aplece Ón bern„ pentru o prea lung„ perioad„ istoric„, dar **a oferit o ∫ans„ ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti s„ vad„ ce Ónseamn„, Ón realitate, ca un sector s„ dea, cum zice premierul N„stase, îun semnal pozitiv“** . Realmente, ceea ce am v„zut pe stadion, Ónainte de meci, Ón timpul meciului ∫i dup„, mi-a dat, ∫i ca om care a contribuit, Ón ani, la lansarea îlegendei Craiova“, satisfac˛ia c„ un grup de oameni, chiar dac„ el este un grup constituit din c‚teva sute de mii de oameni sau c‚teva zeci de mii, Ónl„untrul unui stadion, ar putea relansa speran˛a, at‚t de pr„bu∫it„ Ón Rom‚nia acestor tulburi ani nesf‚r∫i˛i.

Dar, mai este ceva. **Craiova Óns„∫i a ie∫it din lipsa de Óntrebuin˛are la care este condamnat„ prin desfiin˛area aproape total„ a industriilor sale ∫i a avut ceva de f„cut. ™i pentru c„ a avut ceva de f„cut, Craiova a str„lucit Ón totalitate, ∫i str„zile, ∫i cl„dirile, ∫i oamenii, oamenii am„r‚˛i dintre cei care veniser„ la Ónt‚lnirea senatorului Constantin Radu, a mea ∫i a celor ce reprezentau autorit„˛ile locale s„ se pl‚ng„ de at‚tea dezastre, de at‚tea nenorociri, de at‚tea umilin˛e, oamenii aceia trecuser„ peste propria lor suferin˛„, nu se mai uitau la faptul c„ fotbali∫tii c‚∫tig„ mai mult dec‚t ei (pentru c„ lupta asta de clas„ s-a declan∫at Ón Rom‚nia acum, ∫i ea se va extinde, acum au fost oficialii, vor Óncepe fiarele s„ sar„ pe oamenii care au meserii liberale, vor Óncepe s„ sar„ pe avoca˛i, pe scriitori, pe arti∫ti, vor ac˛iona to˛i neghiobii, to˛i nec„ji˛ii pe care neghiobii Ói vor pune la treab„), Ói iubeau ∫i Ói sus˛ineau. ™i-i duceau la victoria Rom‚niei.**

Dar acolo, la Craiova, Ón momentul greu Ón care ˛ara avea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 nevoie de o echip„ na˛ional„ care s„ fac„ un gest de ie∫ire din marasm, publicul a fost divin.

Aproape c„ Ómi pare r„u c„ nu Ón˛eleg ce vorbesc d‚n∫ii Ón ungure∫te. Œmi pare r„u, poate-i voi face s„ tac„ pe vorbitorii de maghiar„ din grupul udemerist: **,,Ted a kezzed a homlokomra!“**

. Este un mare poet, Joszef Attila!

Œn momentul Ón care ˛ara avea nevoie de o echip„ na˛ional„ care s„-∫i spele propriile erori, publicul a ∫tiut s„ ierte ∫i propriile sale suspiciuni, ∫i propriile sale dorin˛e de a se interesa boln„vicios de biografiile, de dosarele de cadre ale fotbali∫tilor, ∫i a fost o atmosfer„ extraordinar„. ™i rezultatul dorit.

Am auzit aici spun‚ndu-se c‚te ceva despre c‚t de milostivi sunt ni∫te oameni cu noi ∫i este foarte bine c„ ei au fost l„uda˛i. ™i eu cred Ón mil„, dar eu cred c„ mila nu trebuie s„ func˛ioneze ca singurul mecanism valabil Ón Rom‚nia, Ón sensul c„ unii mai boga˛i au Ón˛elegere ∫i-i m‚ng‚ie pe cap pe unii mai s„raci. **Singura solu˛ie real„ este punerea Ón oper„ a unui mecanism care s„ le dea tuturor dreptul la munc„, la performan˛„, la demnitate ∫i la mil„, dreptul de a fi milo∫i ∫i dreptul de a se bucura de mila fratern„, nu de mila Óng„duitoare, de mila subaltern„ la care, din p„cate, sunt expu∫i oamenii.** Adic„, mai pe scurt, **Ón loc s„ le d„m c‚te un pe∫te la ocazii, mai bine s„ introducem Ónv„˛area obligatorie a pescuitului, s„ ∫tie oamenii cum pot s„ ias„ din aceast„ situa˛ie care nu mai poate dura, c„ci comedia ar deveni dram„. Toate mi∫c„rile sociale la care asist„m ∫i care se adreseaz„, de aceast„ dat„, Guvernului nostru, dragi colegi din Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist, toate mi∫c„rile acestea care, Ón realitate, se refer„ la deriva ˛„rii Ón to˛i ace∫ti ani lungi sunt Óndrept„˛ite. Singura solu˛ie este redescoperirea c„ilor spre munc„, performan˛„ ∫i demnitate.**

Iat„, mi-a adus un ziarist o revist„-carte, **îGenera˛ia“, a Colegiului îGoethe“ din Bucure∫ti** . Am parcurs-o ∫i m-a emo˛ionat, pe de o parte, faptul c„ **ni∫te copii germani din Rom‚nia au nu numai dreptul, ci ∫i datoria de a-∫i vorbi ∫i de a-∫i scrie g‚ndurile Ón limba lor matern„, dar ∫i grija de a se adresa majorit„˛ii rom‚ne∫ti din aceast„ ˛ar„, Ón pagini care sunt, succesiv, Ón limba rom‚n„, Ón limba german„, Ón limba rom‚n„, Ón limba german„. Cred c„ ar putea fi un exemplu, pentru noi to˛i, de felul Ón care, din punct de vedere al grijii fa˛„ de ceilal˛i, c„ sunt mai mul˛i sau sunt mai pu˛ini, trebuie s„ ne comport„m ∫i trebuie s„ ne recuper„m dreptul la cultur„ Ón limba matern„, a∫a cum trebuie s„ respect„m solu˛ia istoriei Ón ceea ce prive∫te majoritatea rom‚neasc„.**

Ast„zi este cea mai apropiat„ zi senatorial„ Ón care putem vorbi despre 15 iunie, **Ziua Mor˛ii lui Mihai Eminescu** . V„ m„rturisesc faptul c„, de∫i venim cu to˛i din ce Ón ce mai Óngreuia˛i ∫i mai b„tr‚ni la acest microfon, de∫i eu Ónsumi sunt, ca ∫i dumneavoastr„, mereu mai b„tr‚n, **am fa˛„ de Mihai Eminescu sentimentul pe care l-am avut atunci c‚nd am Ónv„˛at** _**îOd„ Ón metru antic“**_ **, am aceea emo˛ie aproape curat„ de a descoperi c„, pe l‚ng„ marea lui oper„ de Ónr‚urire na˛ional„, pe l‚ng„** _**îDoina“**_ **lui tragic„ ∫i definitiv„** _**îDe la Nistru p‚n’ la Tisa“**_ **, Eminescu a reu∫it — ∫i trebuie s„ ne obi∫nuim cu asta, ∫i trebuie s„ Ónv„˛„m de la el asta— s„ deschid„**

**poarta universului asupra Rom‚niei.** Ceea ce spunea Blaga despre Eminescu, ∫i anume c„, spre deosebire de Co∫buc, ar reprezenta poporul rom‚nesc printr-un fel de consim˛„m‚nt plebiscitar, Eminescu Ól reprezint„ printr-un fel de legitimism de ordin divin. El refuz„ s„ scrie refrenul umil al comediei umane!

Dar este autorul acelei poezii cu care, v„ rog s„-mi permite˛i ca, la c‚teva zile de ziua Ón care ne vom aduce aminte c„ el s-a stins uitat, l„sat la Óndem‚na unor oameni am„r‚˛i ∫i nebuni, dintre care unul a avut ∫i inspira˛ia malefic„ de a-i da cu o piatr„ Ón cap, ∫i nimeni nu l-a putut ap„ra, Ón comedia uman„ a omenirii ceea ce ar trebui s„ ne pun„ Ón gard„ cu valorile noastre, de acum Óncolo, s„ Ónchei, a∫adar, cu marea lui poezie universal„, care ne prive∫te pe to˛i, cu c‚t mai mult este vorba Ón ea despre intrarea noastr„ Ón v‚rstele mari ∫i despre Óntoarcerea fiec„ruia la sine: **îNu credeam s„-nv„˛ a muri vreodat„,/ Pururi t‚n„r, Ónf„∫urat Ón manta-mi,/ Ochii mei-n„l˛am vis„tor la steaua/ Singur„t„˛ii. // C‚nd deodat„ tu r„s„ri∫i Ón cale-mi,/Suferin˛„ tu, dureros de dulce.../ P‚n-Ón fund b„ui voluptatea mor˛ii/ NeÓndur„toare./ / Jalnic ard de viu, chinuit ca Nessus,/ Ori ca Hercul Ónveninat de haina-i; /Focul meu a-l stinge nu pot cu toate/ Apele m„rii.// De-al meu propriu vis, mistuit m„ vaet,/ Pe-al meu propriu rug m„ topesc Ón fl„c„ri.// Pot s„ mai renviu luminos din el ca/ Pas„rea Phoenix?// Piar„-mi ochii tulbur„tori din cale, / Vino iar Ón s‚n, nep„sare trist„;/ Ca s„ pot muri lini∫tit, pe mine/ Mie, red„-m„.!“**

Mul˛umim, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae P„tru, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

La Ónceputul anilor ’90, Rom‚nia era o adev„rat„ putere horticol„ european„, recunoscut„ pe toate pie˛ele mari pentru competitivitatea legumelor ∫i fructelor sale, at‚t Ón stare proasp„t„, c‚t ∫i prelucrate. Ca ∫i Ón celelalte sectoare ale agriculturii, horticultura a urmat, dup„ abandonarea socialismului comunist, aceea∫i soart„ nenorocit„, Ónregistr‚nd un regres aproape insurmontabil, cu efecte nocive, de durat„, asupra securit„˛ii alimentare a popula˛iei. Astfel, potrivit datelor statistice ∫i operative, pr„bu∫irea produc˛iei horticole, a industrializ„rii ∫i comer˛ului cu legume-fructe a atins cote dramatice.

Œn viticultur„, suprafa˛a cu vii nobile a sc„zut cu peste 60.000 de hectare, Ón schimb a crescut suprafa˛a cu vii hibride la peste 120.000 de hectare, record absolut Ón Europa, av‚nd consecin˛e grave privind viitorul exportului de vin rom‚nesc. Din suprafa˛a cu vii nobile r„mase la 1 august 2002, peste 11.000 hectare erau abandonate de proprietari. Œn perioada 1990—2002, s-au plantat anual doar 2.000 hectare, Ón timp ce defri∫„rile au dep„∫it 5.000 hectare.

Fa˛„ de 1990, sectorul pepinieristic viticol mai reprezint„ doar 6%. Din 2.300 hectare portaltoi Ón 1990, au mai r„mas doar 212 hectare. Exportul de buta∫i portaltoi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 a sc„zut de la 50 milioane la 14 milioane. Din 640 ∫coli de vi˛e Ón 1990 au mai r„mas doar 30 hectare, sub 5%, care produc sub 1 milion de vi˛e altoite fa˛„ de 26 milioane Ón 1990. O adev„rat„ moarte clinic„ Óntr-o Rom‚nie care Óntre˛ine un institut na˛ional ∫i 9 sta˛iuni de cercetare.

Œn mod firesc, produc˛ia de struguri ∫i vin este pe m„sur„: 4.300 kg struguri de vin la hectar ∫i 6.000 kg struguri de mas„.

La vin nobil, Ón 2002, s-au ob˛inut cu un milion de hectolitri mai pu˛in ca Ón 1990, dubl‚ndu-se din p„cate produc˛ia de vin hibrid.

Œn pomicultur„, starea general„ este chiar mai proast„ ca Ón viticultur„. Œn perioada 1989—2002, s-au defri∫at 90.000 hectare. Din cele r„mase Ón 2002, peste 30.000 hectare erau abandonate. Œn anul 2001, de exemplu, s-au plantat doar 200 hectare livezi, Ón timp ce rata anual„ de Ónlocuire este de 6-7.000 la hectar. Au disp„rut complet planta˛iile de arbu∫ti fructiferi care se Óntindeau pe circa 3.500 hectare. Œn anul 2001, mai erau Ónregistrate doar 300 hectare la c„p∫uni, din 5.300 c‚te au fost. La unele specii pomicole ne apropiem de dispari˛ia total„ ca livezi organizate. Caisul ∫i piersicul mai ocup„ doar 6.000 hectare din 30.000, iar cire∫ul ∫i vi∫inul sunt pe cale de dispari˛ie.

Pepinieristica pomicol„ este ∫i ea Ón colaps deoarece, Ón 2001, se mai produceau sub 10% pomi altoi˛i, fa˛„ de 1989, ∫i, Ón acest sector, Rom‚nia sus˛ine vreo 20 de sta˛iuni de cercetare.

Produc˛ia de fructe, potrivit statisticilor, a fost, Ón 2002, de numai 500.000 tone fa˛„ de 1.400.000 Ón 1990. Tot statisticile mai arat„ c„ din suprafa˛a r„mas„ Ón livezi pe rol peste 40% sunt slabe ∫i Ón declin.

Œn cultura legumelor, interven˛ia ˛„ranilor a fost decisiv„ Ón men˛inerea unui anume echilibru pe pia˛„. Suprafa˛a cultivat„ a r„mas la nivelul de 210.000 hectare, cu o produc˛ie anual„ de 3—3,1 milioane tone. Cu excep˛ia c‚torva amplasamente aflate Ón administrarea pu˛inelor fabrici de conserve r„mase Ón func˛iune, toate fermele organizate pentru cultura legumelor de c‚mp au disp„rut. Rezultatul se vede Óndeosebi Ón perioada toamn„—iarn„ c‚nd, nemaifiind furnizori pentru legume de depozit, ceap„, r„d„cinoase, sus˛inerea pie˛ei o asigur„ Ón mare parte importurile. Chiar dac„ micii produc„tori, ˛„rani, reu∫esc, de bine, de r„u, s„ sus˛in„ pia˛a circa 5 luni pe an, exist„ pericolul ca, Ón orice moment, o parte dintre ei s„ dispar„ din cauza greut„˛ilor din ce Ón ce mai mari Ón acoperirea costurilor de produc˛ie. Cultivatorii de legume Ón solarii, de exemplu, cump„r„ 1 kg de s„m‚n˛„ de toamn„ hibrid„ din import aproape la pre˛ul aurului, circa 200 milioane lei. ™i Ón acest caz statul sus˛ine c‚teva sta˛iuni de cercetare.

Ceea ce ˛„ranii nu pot s„ fac„ este cultura legumelor timpurii Ón sere. Œn acest caz, se Ónregistreaz„ aceea∫i situa˛ie catastrofal„ ca ∫i Ón cazul viilor ∫i livezilor. Din circa 2.000 hectare de sere existente Ón 1989, mai func˛ioneaz„ doar circa 350—400. Cel mai mare complex de sere din lume, cel de la Craiova, de 204 hectare, func˛ioneaz„ mai degrab„ ca solar, peste 50% din el

nemaiav‚nd geamuri. Au disp„rut complet serele de la Ploie∫ti, Arad, Pite∫ti, T‚rgovi∫te, Militari—Bucure∫ti, Constan˛a etc.

Din circa 150.000—200.000 tone de legume de ser„ Ón 1989, se mai produc doar 30–35.000 tone. Din 240 milioane de fire de flori, se produc sub 20 milioane.

Industrializarea produselor horticole reflect„ poate cel mai fidel dispari˛ia capacit„˛ilor de produc˛ie. Din peste 30 de fabrici de conserve, mai func˛ioneaz„ doar c‚teva ∫i acelea la 10-15% din capacitate.

Dac„ Ón 1990 se produceau circa 320.000 tone de conserve, Ón 2002 se ajunsese doar la 55.000 tone. La pasta de tomate, c‚ndva, se tindea spre 100.000 tone, pentru ca, Ón anul 2002, s„ se proceseze mai pu˛in de 2.000 tone. La fructe industrializate, altele dec‚t conservele, din 500.000 s-a ajuns la sub 120.000 tone.

De remarcat c„, Ón 1990, Rom‚nia avea peste 400.000 tone capacit„˛i de depozitare pentru iarn„ legume ∫i fructe, din care mai mult de jum„tate erau capacit„˛i frigorifice. Toat„ aceast„ avere uria∫„ ast„zi e scoas„ aproape complet din circuit. Nici c„ se putea ceva mai potrivit pentru zarzavagiii arabi din bazarele angro ap„rute, unul—dou„, la marginea marilor ora∫e. Despre calitatea ∫i mai ales gustul produselor aduse de ace∫tia nu are rost s„ facem vorbire.

De asemenea, nu spunem o noutate dac„ amintim de importan˛a consumului de legume ∫i fructe pentru s„n„tatea popula˛iei.

C‚t despre comer˛ul organizat de legume ∫i fructe dup„ desfiin˛area I.L.F.-urilor ∫i magazinelor aprozar, acesta a r„mas doar la forma de tarab„. Excep˛ie fac doar raioanele din supermarketuri, care se aprovizioneaz„, de regul„, din import.

C‚teva concluzii se impun oricum la aceast„ stare deplorabil„ Ón care a fost adus„ agricultura din ˛ara noastr„:

1 — m„suri de salvgardare a produc˛iei autohtone pentru Óncurajarea produc˛iei rom‚ne∫ti de legume ∫i fructe;

2 — necesitatea refacerii patrimoniului horticol — planta˛ii, fabrici de industrializare, depozite;

3 — m„suri fiscale pentru Óncurajarea celor care investesc Ón domeniu;

4 — protec˛ia exploata˛iilor horticole ∫i unit„˛ilor aferente existente;

5 — prin privatizarea obiectivelor horticole s„ se urm„reasc„ cu stricte˛e p„strarea obiectului de activitate;

6 — m„suri de readucere Ón circuitul agricol a suprafe˛elor care, prin privatizare, au fost transformate Ón teren de construc˛ii de locuin˛e, Ón special serele de pe l‚ng„ marile ora∫e;

7 — elaborarea unui program realist pentru implicarea popula˛iei rurale Ón produc˛ia horticol„. S„ nu zice˛i c„ nu v-am spus! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Œntruc‚t timpul dedicat declara˛iilor politice s-a Óncheiat ∫i Óntruc‚t am aprobat programul de lucru al Senatului ca la ora 17,00 s„ Ónceap„ dezbaterea mo˛iunii, dau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 cuv‚ntul doar domnului senator Constantinescu pentru un scurt drept la replic„, dup„ care vom trece la urm„torul punct pe agend„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Suntem cu to˛ii Ón fa˛a unei nout„˛i. Este, Óntr-adev„r, nou ca s„ se produc„ o replic„ punct cu punct la o declara˛ie politic„.

Mie Ómi pare r„u pentru domnul senator Toma c„ a fost nevoit s„ citeasc„, aici, Ón plenul Senatului, textul conferin˛ei de pres„ sus˛inute vineri, la Buz„u, de c„tre prefectul Vasile Ion. Cred c„ se putea ∫i o alt„ formul„ ∫i se putea merge direct la probleme, nu la discutarea problemelor pe care le-am pus eu Ón declara˛ia politic„.

Dac„ P.S.D. Buz„u rezolv„ toate problemele oamenilor, Ól Óntreb atunci pe domnul prefect de ce vin, s„pt„m‚nal, Ón biroul meu parlamentar, zeci ∫i zeci de oameni cu zeci ∫i zeci de probleme, probleme absolut concrete?

™i tot aici Ól Óntreb pe domnul prefect dac„ a dat dispozi˛ie primarului P.S.D. Constantin Bo∫codeal„, fost A.P.R., fost P.D., s„ rezolve situa˛ia acelui copil Mihai Pari∫, care are nevoie de opera˛ie, care, Ónainte de opera˛ia respectiv„, are nevoie de o analiz„ foarte modern„, cu rezonan˛„ magnetic„, pentru care eu am rezolvat ca el s„ aib„ acces la aceast„ analiz„, dar mama lui nu are cu ce s„-l transporte de la Buz„u la Bucure∫ti ∫i n-are cu ce s„-l ˛in„ aici 2-3 zile c‚t dureaz„ analiza aceea, pentru c„ nu ∫i-a primit de dou„ luni de zile indemniza˛ia de Ónso˛itor pe care i-o datoreaz„ prim„ria.

Œl Óntreb pe domnul prefect dac„ a∫a consider„ Domnia sa c„ rezolv„ P.S.D.-ul problemele oamenilor. Dac„ noi le rezolv„m ∫i efectiv am vorbit despre aceste probleme rezolvate, de ce este politicianism ceea ce spun eu sau ceea ce am spus eu Ón declara˛ia politic„ pe care am rostit-o aici? Cred c„ comportamentul este lipsit de demnitate.

Referitor la firma Alisson—Heiss, ceea ce am spus n-a fost Ón nici un fel critic. Am consemnat doar un lucru pe care, de altfel, l-a confirmat declara˛ia politic„ a colegului nostru Toma, c„ debutul acestei investi˛ii era Ón urm„ cu 2 ani ∫i c„ a fost inaugurat„ dup„ 2 ani. C„ nu ∫tie domnul prefect cine este patron acolo, m„ mir? O s„ spun„, ca ∫i Ón conferin˛a de pres„, despre...

Domnu’...

... c„ a aflat de greva de la...

Domnule senator, a˛i cerut dreptul la replic„. Dreptul la replic„ se acord„ Ón situa˛iile Ón care personal dumneavoastr„ a˛i fost sau v„ considera˛i Óntr-un fel lezat de r„spunsul primit din partea colegului.

Exact la asta m„ refer.

A∫a este dup„ regulament. Dac„ dumneavoastr„, acum, Ól interpela˛i pe colegul nostru Toma, mi se pare c„ ie∫im din...

Nu, eu nu fac nici o interpelare la colegul Toma.

Domnul senator, noi v„ mul˛umim pentru dreptul la replic„ pe care vi l-am acordat...

Œn orice caz, eu nu pot s„ v„ mul˛umesc c„ m„ Óntrerupe˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

...pentru c„ a˛i excedat cadrul regulamentului. Dreptul la replic„ privea o chestiune personal„. Dumneavoastr„ relua˛i o discu˛ie care a f„cut obiectul declara˛iei dumneavoastr„ politice.

Exact despre asta vorbesc.

Dumneavoastr„ nu l-a˛i interpelat pe colegul nostru ca s„ v„ ar„ta˛i satisf„cut sau nesatisf„cut de r„spunsul pe care d‚nsul vi l-a dat, a∫a Ónc‚t...

Nu e vorba de nici un r„spuns, domnule pre∫edinte, este vorba de o declara˛ie politic„...

Bun, asta este aprecierea dumneavoastr„. Am Ón˛eles, dar nu relua˛i o declara˛ie politic„ pe care a˛i mai f„cut-o la o alt„ dat„, ci a˛i cerut un drept la replic„. V„ mul˛umim.

Eu n-am de ce s„ v„ mul˛umesc.

Nu e cazul ∫i nici nu v„ cer acest lucru. Dac„ mai sunt minute din timpul atribuit declara˛iilor politice pentru Grupul parlamentar al P.S.D., dau cuv‚ntul domnului senator Zanc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pentru c„ a devenit, de o vreme Óncoace, o obi∫nuin˛„ a unora de a invoca mereu prezen˛a P.S.D.-ului Ón mijloacele de informare ∫i imixtiunea acestuia Ón modul de func˛ionare a Radioului ∫i Televiziunii publice, vreau numai s„ v„ prezint faptul c„ informa˛ia despre care domnul Ungheanu afirma aici c„ n-a fost transmis„ de Radio a fost dat„ de dou„ ori, ∫i la ora 17,00 ∫i la ora 18,00, a∫a cum ∫i alte informa˛ii cu privire la activitatea de partid sunt distribuite absolut simetric, func˛ie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 ponderea partidelor ∫i, fire∫te, activitatea guvernamental„ face parte din ceea ce intereseaz„ pe toat„ lumea. S„ nu le confund„m ∫i s„ le cumul„m pentru a invoca ∫i pentru a repro∫a P.S.D.-ului acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Da, pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu credeam c„ avem de a face cu senatori ∫i nu cu angaja˛i la Radiodifuziune.

Declara˛ia politic„ a fost foarte clar„. Este vorba de ora 16,00. Despre aceast„ or„ era vorba ∫i atunci nu s-a...

Iar dac„ dumneavoastr„ sunte˛i angajatul domnului ™euleanu v„ prive∫te. Asta e singura mea replic„.

## **Domnul Grigore Zanc**

**:**

E vorba de un partid pe care dumneavoastr„ Ól tot acuza˛i.

## V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de un grup de 42 de senatori reprezent‚nd Grupurile parlamentare ale P.R.M. ∫i Partidului Democrat.

Invit pe semnatarii mo˛iunii s„-∫i prezinte pozi˛ia fa˛„ de aceast„ mo˛iune, Ón sensul dac„, Ón totalitate, sus˛in semn„turile pe aceast„ mo˛iune, potrivit regulamentului? Constat„m c„ nu sunt colegi senatori care s„-∫i retrag„ semn„turile de pe aceast„ mo˛iune.

Invit„m un reprezentant al Grupului parlamentar al P.R.M., b„nuiesc, s„ prezinte mo˛iunea. Erau dou„ grupuri parlamentare care au semnat, de aceea am avut o ezitare.

Invit, de asemenea, reprezentan˛ii Executivului, doamna ministru Hildegard-Carola Puwak, domnul ministru, numai d‚nsul, Óntr-o perioad„ Ón care egalitatea de ∫anse c‚∫tig„ teren at‚t de masiv, s„ sus˛in„ cauza Guvernului. Bun.

Œl rog pe domnul senator Mihai Ungheanu s„ prezinte con˛inutul mo˛iunii simple.

Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## PARLAMENTUL ROM¬NIEI

## SENAT

## MOfiIUNE

Titlul: îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“

Subsemna˛ii parlamentari Ón Senatul Rom‚niei, Ón temeiul art. 64 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al art. 148—152 din Regulamentul Senatului:

— constat‚nd cu Óngrijorare c„ Ón cei 2 ani ∫i jum„tate care au trecut din actuala legislatur„ Guvernul

Rom‚niei s-a ab„tut Ón mod sistematic de la comandamentele social-democra˛iei, prin promovarea constant„ a metodelor de conducere specifice statelor totalitare, Óntre care asumarea, Ón dispre˛ul Constitu˛iei, a prerogativelor altor institu˛ii statale, cu prec„dere ale Parlamentului, ac˛iuni care pun Ón pericol democra˛ia ∫i ordinea de drept Ón Rom‚nia, aderarea la organismele euroatlantice, condi˛ie esen˛ial„ a dezvolt„rii viitoare a ˛„rii noastre;

— anima˛i de dorin˛a de a stopa prin mijloace parlamentare involu˛ia politic„ a Rom‚niei c„tre dictatur„;

— con∫tien˛i de rolul ∫i datoria opozi˛iei parlamentare fa˛„ de ap„rarea normelor constitu˛ionale, imperativ solicitat frecvent de comunitatea interna˛ional„;

— credincio∫i interesului na˛ional, care se materializeaz„ acum, la Ónceputul mileniului III, Ón imperativul integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i al ader„rii la NATO, promov„m urm„toarea

## MOfiIUNE:

1. Guvernul a monopolizat func˛ia de legiferare, a redus Parlamentul la rolul de simplu spectator, votant al ordonan˛elor ∫i ordonan˛elor de urgen˛„, transformÓndu-l, dintr-o institu˛ie democratic„, reprezentativ„, Óntr-un organism decorativ, pe care ∫i l-a subordonat Óntr-o manier„ incalificabil„.

La Ónvestitura sa, Ón decembrie 2000, Guvernul condus de domnul Adrian N„stase se angaja s„ respecte principiul separa˛iei puterilor Ón stat ∫i s„ repun„ Parlamentul Ón dreptul s„u de reprezentant suprem al poporului rom‚n ∫i de unic„ autoritate legiuitoare.

Numai c„, odat„ instalat la Palatul Victoria, Guvernul a uitat toate aceste angajamente, recurg‚nd la metode anticonstitu˛ionale ∫i nedemocratice, printr-o permanent„ ∫i ilegal„ suprapunere institu˛ional„ ∫i de competen˛e cu Parlamentul.

Este de mirare c„ reprezentan˛ii de frunte ai fostului P.D.S.R. au uitat c„ aceste practici arogante ∫i nes„n„toase au fost sanc˛ionate drastic de popula˛ie la alegerile din 1996.

Prevederea constitu˛ional„ privind delegarea legislativ„ este abuziv utilizat„, astfel c„ excesul de ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„, orientate cu prec„dere spre rezolvarea intereselor personale sau ale grupurilor apropiate puterii, a creat haos ∫i instabilitate legislativ„, cu serioase traume pe plan economic ∫i social. Œn multe situa˛ii, atunci c‚nd ajung s„ fie dezb„tute Ón Parlament, ordonan˛ele de urgen˛„ ∫i-au produs deja efectele juridice, cu consecin˛e devastatoare asupra economiei na˛ionale. Este semnificativ faptul c„ legisla˛ia rom‚neasc„ — ∫i a∫a mult prea Ónc„rcat„ Ón compara˛ie cu cea a altor ˛„ri — este completat„, de c‚teva ori pe s„pt„m‚n„, cu noi ordonan˛e.

Œn Rom‚nia anilor 2001—2003 se eviden˛iaz„, de fapt, existen˛a a dou„ organe legiuitoare, dintre care se deta∫eaz„, net, Guvernul.

Cu toate avertismentele, unele extrem de severe, ale organismelor interna˛ionale, îfabrica de ordonan˛e“ a Guvernului P.S.D.—P.U.R.—U.D.M.R. func˛ioneaz„ Ón flux continuu, stabilind deja o serie de recorduri incredibile, Óntr-un domeniu Ón care excep˛ia a devenit, din p„cate, regul„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Astfel, de la Ónvestirea sa, Guvernul a adoptat 407 ordonan˛e de urgen˛„. Œn primii 2 ani de guvernare, din totalul de 1.479 legi adoptate de Parlament ∫i promulgate de Pre∫edin˛ie, 1.099 au fost, la origine, tot ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„. Aproape toate ordonan˛ele emise Ón baza Legii de abilitare din decembrie 2002 poart„ datele de 30 sau 31 ianuarie 2003, adic„ ultimele dou„ zile ale perioadei pentru care s-a f„cut abilitarea, ceea ce duce la concluzia c„ problemele rezolvate prin ordonan˛ele respective nu reclamau o urgen˛„ deosebit„. Œntrebarea care se impune este aceea: n-ar fi fost mai bine ca Guvernul s„ elaboreze proiecte de lege, pe care apoi s„ le supun„ spre aprobare Parlamentului, dac„ era cazul, Ón regim de prioritate?

Œn sesiunea parlamentar„ septembrie—decembrie 2002, la Senat, 65% din cele 167 ini˛iative au fost legi pentru aprobarea ordonan˛elor de urgen˛„ (adic„ 45%) sau a ordonan˛elor simple (adic„ 20%). La capitolul îreform„ Ón administra˛ia public„“, 11 din cele 13 acte normative sunt ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„, iar la capitolul îreform„ economic„ ∫i privatizare“ propor˛ia fiind de 11 din 22, iar exemplele ar putea continua.

Legile pentru aprobarea ordonan˛elor ocup„ Óntre 75% ∫i 85% din ordinea de zi a ∫edin˛elor Ón plen, at‚t la Senat, c‚t ∫i la Camera Deputa˛ilor.

Excesul de ordonan˛e s-a resim˛it pÓn„ ∫i Ón h‚rtia consumat„ de Monitorul Oficial pentru publicarea lor — h‚rtie care, Ón ultimii 2 ani ∫i jum„tate, este cu 60%, ca volum, mai mare dec‚t cantitatea folosit„ Ón acest scop Ón to˛i cei 4 ani ai mandatului guvern„rii precedente.

Œn aplicarea unor ordonan˛e de urgen˛„ — ca, de exemplu, cea cu nr. 40/2002, care reglementeaz„ modalit„˛ile Ón care se acord„ facilit„˛ile fiscale — troneaz„ arbitrariul ∫i subiectivismul.

Iert„rile de datorii ∫i ree∫alon„rile, care Ón mare parte nu mai ajung s„ fie pl„tite niciodat„, sunt lipsite de transparen˛„ ∫i dirijate, aproape Ón exclusivitate, spre oamenii de afaceri care graviteaz„ Ón cercul puterii, ceea ce a adus bugetului de stat ∫i bugetului asigur„rilor sociale, Ón fapt, cet„˛enilor Rom‚niei, pagube de aproape 5 miliarde de dolari.

Aceasta, Ón timp ce Guvernul nu ∫tie ce biruri s„ mai inventeze pentru a nu intra Ón incapacitate de plat„.

Falimentul economico-financiar al ˛„rii, favorizat prin abuzurile legislative ale Guvernului, a∫a cum este sus-numita Ordonan˛„ nr. 40/2002, este acoperit adesea prin m„suri diversioniste, de manipulare a opiniei publice ∫i de dezinformare a organismelor europene, iar interven˛iile parlamentarilor opozi˛iei, care cer m„suri Ón consecin˛„, sunt, de cele mai multe ori, ignorate. Zilele trecute a fost publicat„ pe site-ul de Internet al Ministerului Finan˛elor Publice lista cu marii datornici la stat — Ón realitate, o f„c„tur„ jenant„, destinat„ protec˛iei clientelei politice a guvernan˛ilor. Lista respectiv„ are numeroase omisiuni, prezint„ sume cu mult mai mici dec‚t cele reale, include numai firmele care nu-∫i achitaser„ datoriile pÓn„ la data de 19 mai 2003, nu face referire la societ„˛ile aflate Ón lichidare ∫i la acelea pentru care se deruleaz„ procesul de contestare etc.

Dac„ ar fi fost de bun„-credin˛„, Guvernul ar fi trebuit s„ se prezinte cu un proiect de lege care s„ modifice

substan˛ial Ordonan˛a nr. 40/2002, Ónl„tur‚nd arbitrariul ∫i orice posibilitate ca statul s„ fie prejudiciat, mai cu seam„ de acele firme ∫i persoane care profit„ de ambiguit„˛ile, poate special create, pe care le con˛in prevederile acestui act normativ.

Utilizarea abuziv„ a sistemului ordonan˛elor poate face îminuni“ atunci c‚nd dore∫te Guvernul.

Exist„ date potrivit c„rora Guvernul, dup„ ce va îajuta“ S.C. îInsula Mare a Br„ilei“ S.A. s„ intre Ón stare de faliment, va emite o ordonan˛„ de urgen˛„ care Ói va facilita magnatului P.S.D. Culi˛„ T„rÓ˛„ s„ devin„ st„p‚nul absolut al activelor acestei societ„˛i, Ón valoare de mai multe miliarde de lei, primindu-le gratuit sau Ón schimbul unei sume derizorii. Ne exprim„m speran˛a ca demersul nostru s„ previn„ o asemenea fraud„ major„, act care s-ar Óncadra, ca, de altfel, ∫i unele din cazurile care privesc aplicarea Ordonan˛ei nr. 40/2002, Ón prevederile Codului penal, articolul 165, cit„m: îsubminarea economiei na˛ionale“. F„r„ inten˛ia de a lua ap„rarea cuiva, ci doar din dorin˛a aplic„rii corecte a normelor Ón vigoare, le solicit„m membrilor Guvernului s„ studieze cu mai mult„ aten˛ie Legea r„spunderii ministeriale, care Ón prezent este aplicat„ discriminatoriu numai fo∫tilor mini∫tri ˛„r„ni∫ti.

Œntre frecventele modific„ri ale unor acte normative, exceleaz„ Óns„ ordonan˛ele care, la perioade foarte scurte de timp, schimb„ alte ordonan˛e, de∫i adesea unele dintre ele au fost deja aprobate de Parlament, devenind legi.

Dispre˛ul ∫i lipsa de respect a Guvernului fa˛„ de Parlament dep„∫esc, uneori, orice imagina˛ie.

Dup„ reuniunile la vÓrf ale P.S.D., de la Sinaia ∫i Snagov, unde a reu∫it s„-∫i disciplinizeze reprezentan˛ii Ón Parlament, interzic‚ndu-le ini˛iative legislative, Óntreb„ri ∫i interpel„ri sau exprimarea unor critici f„r„ aprobare, practic‚nd o politic„ de cadre bazat„ pe amenin˛area permanent„ a elimin„rii de pe viitoarele liste parlamentare, Guvernul N„stase ∫i-a deschis calea spre o dictatur„ inimaginabil„, care nu-∫i afl„ echivalent Ón nici o alt„ ˛ar„ din Europa.

Œn prim„vara acestui an, Guvernul a retras din portofoliul Parlamentului Legea privind declararea averilor — sub pretextul introducerii ei Ón pachetul de legi anticorup˛ie — de∫i aceasta trecuse prin toate fazele procesului legislativ.

Legea asigur„rilor pentru s„n„tate, care viza, Óntr-adev„r, deblocarea sistemului sanitar, apropiindu-l din punct de vedere func˛ional de standardele occidentale, a fost modificat„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, de∫i la Senat era Ón dezbatere ca ini˛iativ„ legislativ„ a Comisiilor pentru s„n„tate ale celor dou„ Camere. Motivul nedeclarat al acestui abuz, fa˛„ de care p‚n„ ∫i ini˛iatorii legii au r„mas f„r„ replic„, a fost faptul c„ Guvernul n-a reu∫it s„ impun„ Ón lege unele prevederi care s„-i dea m‚n„ liber„ pentru a folosi dup„ bunul s„u plac — de multe ori Ón alte scopuri — fondurile pentru s„n„tate. Atunci, Executivul a Óntors spatele Parlamentului ∫i Comisiilor pentru s„n„tate ∫i a trecut Ón subordinea sa, respectiv a Ministerului S„n„t„˛ii, Casa Na˛ional„ a Asigur„rilor de S„n„tate ∫i bugetul ei, de∫i fondurile respective sunt constituite din bani priva˛i, ai cet„˛enilor ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Din cele 149 ini˛iative legislative ale senatorilor ∫i 630 ale deputa˛ilor numai c‚teva au fost promovate, devenind legi, majoritatea Ónt‚mpin‚nd o rezisten˛„ Ónver∫unat„ din partea Guvernului, care, Óntr-o propor˛ie de peste 90%, avizeaz„ negativ aceste adev„rate acte de temeritate ale parlamentarilor. Procentajul amendamentelor formulate de opozi˛ie la proiectele de lege Ónaintate de Guvern, ∫i acceptate de acesta, nu dep„∫e∫te 5%.

Interpret‚nd cu rea-credin˛„ prevederile articolului 110 din Constitu˛ie, Guvernul a blocat, pur ∫i simplu, orice ini˛iativ„ legislativ„ a parlamentarilor cu implica˛ii asupra bugetului, strecurÓnd, cu o abilitate de prestidigitator, Ón articolul 15 al Legii finan˛elor publice, o prevedere pervers„, care Ói oblig„ pe parlamentari s„ prezinte o fi∫„ financiar„ referitoare la efectele aplic„rii viitoarei legi pe urm„torii 5 ani. Numai c„ aceasta este o idee care frizeaz„ absurdul, deoarece nici un parlamentar nu are o armat„ de exper˛i ∫i nici nu se poate umili pÓn„ acolo Ónc‚t s„ stea cu m‚na Óntins„ la u∫a func˛ionarilor Ministerului Finan˛elor Publice pentru a fi ajutat. PÓn„ acum, aceast„ fi∫„ era realizat„ de Guvern, f„r„ probleme. Cabinetul Adrian N„stase a vrut, Óns„, o barier„ nou„ ∫i ea a fost pus„, cel pu˛in Ón aceast„ legislatur„, mai ales pentru parlamentarii opozi˛iei. S-au depus la Senat 9 asemenea ini˛iative, care a∫teapt„ ca Executivul s„ se Óndure ∫i s„ redea Parlamentului func˛ia sa de unic legiuitor. Aceast„ restric˛ionare drastic„ a dreptului constitu˛ional al unui parlamentar la ini˛iativ„ legislativ„ trebuie urgent eliminat„ din legea Ón cauz„, scop Ón care un deputat P.R.M. a depus deja o propunere legislativ„.

Guvernul ∫i-a f„cut o practic„ din a testa îpia˛a ordonan˛elor“.

Na˛ionalizarea prin ordonan˛„ de urgen˛„ a uria∫ei averi cooperatiste — 10.642 unit„˛i comerciale, 211 unit„˛i turistice, 5.312 unit„˛i de alimenta˛ie public„ ∫i 600 depozite de m„rfuri, patrimoniu evaluat la aproape 1.700 de miliarde de lei doar ca valoare strict contabil„, la care Ól ad„ug„m ∫i pe cel aflat Ón proprietatea privat„ a unit„˛ilor din UCECOM — este minu˛ios preg„tit„ prin implicarea direct„ a factorilor guvernamentali, inclusiv a primului-ministru.

Œn multe situa˛ii, ordonan˛ele de urgen˛„ sunt de-a dreptul n„ucitoare pentru cei viza˛i, uneori pentru categorii Óntregi ale popula˛iei ˛„rii.

Ordonan˛a nr. 18/2003 modific„ abuziv o lege organic„ ∫i instituie o tax„ aberant„ pentru radio ∫i televiziune, inclusiv pentru cei care nu au aparate de recep˛ie. Prin extinderea acestei obligativit„˛i la to˛i abona˛ii îElectrica“ S.A., indiferent de loca˛ie, s-a ajuns, ini˛ial, Ón situa˛ia macabr„ de a fi impu∫i ca pl„titori ai acestei taxe pÓn„ ∫i proprietarii cavourilor din cimitire, care au instala˛ie electric„.

Invocarea situa˛iei din alte ˛„ri nu este relevant„, pentru c„, de pild„, marea companie de stat B.B.C. nu-∫i Óntrerupe programele de radio ∫i televiziune ca s„ difuzeze spoturi publicitare, ∫i asta pentru simplul motiv c„ nu beneficiaz„ de reclame. La noi, posturile publice de radio ∫i televiziune c‚∫tig„ milioane de dolari din publicitate, mai c‚∫tig„ c‚teva milioane de dolari din abonamente ∫i peste toate acestea vor s„ primeasc„ alte milioane de dolari din taxa radio—TV Este totu∫i, prea mult!

De ce nu se aliniaz„ Guvernul, chiar ∫i prin ordonan˛e de urgen˛„, la normele europene privind combaterea s„r„ciei, a bolilor, a secetei ∫i a d„un„torilor, inclusiv a celor sociali?

La Ónceputul iernii, Guvernul — care lucreaz„ Ón salturi, din campanie Ón campanie — a Ónceput o ac˛iune de propagand„ Ón vederea emiterii unei ordonan˛e de urgen˛„, pentru a interzice montarea centralelor termice de apartament. Din nou, opinia public„ a sanc˛ionat prompt aceast„ idee aventurist„.

Amintim ∫i propunerea suprarealist„, conform c„reia locatarii care Ó∫i vor monta centrale termice vor fi obliga˛i s„ achite, Óncep‚nd cu iarna viitoare, c„ldura care vine îprin pere˛i“, cit„m, îde la cei nedebran∫a˛i“, inep˛ie dezmin˛it„, la scurt timp, pentru refacerea imaginii guvernamentale, de acela∫i omniprezent ministru, Octav Cozm‚nc„.

Œn realitate, acesta n-a fost dec‚t un test referitor la atitudinea cet„˛enilor, Ón cazul Ón care s-ar emite o asemenea ordonan˛„.

Œn acela∫i registru al anomaliilor se Ónscrie ∫i tentativa de a impozita balcoanele ca spa˛ii de locuit.

S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t voin˛a legiuitorului a fost schimbat„ prin normele de aplicare a unor legi, elaborate de un func˛ionar ministerial, domeniu Ón care s-ar impune urgent un control parlamentar. Astfel, Ón decembrie 2001, prin normele de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, competen˛a eliber„rii acestora a fost transferat„ de la primarul general al Municipiului Bucure∫ti la primarii de sectoare. Se rezolva, astfel, situa˛ia deloc confortabil„ a unui membru marcant al Guvernului care Óncepuse o construc˛ie Ón Bucure∫ti, dar nu avea autoriza˛ie. La Ónceputul anului 2002, prin Ordonan˛a nr. 5/2002, abuzul a fost legiferat.

Œn ianuarie 2003, c‚nd Guvernul a simulat introducerea unei a∫a-zise bariere Ón ceea ce prive∫te ordonan˛ele de urgen˛„, prin supervizarea proiectelor acestora de c„tre ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, ne manifestam scepticismul privind eficien˛a acestei m„suri. Ca de obicei, realitatea a dep„∫it imagina˛ia ∫i a parlamentarilor ∫i a electoratului.

Œntr-adev„r, a sc„zut num„rul ordonan˛elor de urgen˛„. Œn schimb, Guvernul, crez‚nd c„ poate induce Ón eroare opinia public„, a promovat a∫a-zisa Lege anticorup˛ie — Ón realitate, peste 15 legi la un loc! — folosind subterfugiul angaj„rii r„spunderii — institu˛ie constitu˛ional„ devenit„ permisiv„, at‚ta timp c‚t dore∫te s„ abuzeze de ea primul-ministru.

Acest act normativ s-a dovedit a fi un fiasco legislativ, Ónc„ de la Ónceput — a∫a cum aprecia, de altfel, opozi˛ia unit„ Ón mo˛iunea de cenzur„ îMafia sufoc„ Rom‚nia“. Ea supline∫te, Óntr-adev„r, zeci de ordonan˛e de urgen˛„, dar aplicarea ei va mai impune Ónc„ pe at‚tea pentru modificare, completare etc. — p‚n„ n-o mai r„m‚ne nimic din proiectul ini˛ial, aprobat de îma∫ina de vot“. Este de la sine Ón˛eles c„, dac„ acest pachet de legi ∫i-ar fi urmat cursul firesc al unei dezbateri parlamentare serioase, Ón comisii ∫i Ón plen, s-ar fi evitat aceast„ situa˛ie penibil„, de improviza˛ie tipic„ unor c‚rpaci, nu unor profesioni∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Printr-o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„ a fost modificat, deja, con˛inutul declara˛iei de avere, prilej care nu a sc„pat spiritului de observa˛ie al primului-ministru care a vrut s„ mai Ónscrie un punct Ón discreditarea Parlamentului: îAm emis o ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i nu un proiect de lege, pentru a nu l„sa impresia c„ se dore∫te tergiversarea acestei modific„ri“ — a afirmat Domnia-sa. Concluzia care se dore∫te a fi indus„ Ón opinia public„: dac„ era proiect de lege, trebuia s„ ajung„ la Parlament, numai c„ acest for, vezi Doamne, ar fi lipsit de eficien˛„ ∫i operativitate.

Dac„ ar ac˛iona democratic ∫i cu bun„-credin˛„, Guvernul ar renun˛a la cele circa 100 de ordonan˛e preconizate prin proiectul Legii de abilitare pentru a fi emise Ón viitoarea vacan˛„ parlamentar„ ∫i ar preg„ti c‚teva legi importante, Óntre care ∫i una privind lupta real„ contra corup˛iei reale. Ne Óndoim, Óns„, c„ ar putea face acest lucru, ∫i asta datorit„ presiunilor clientelei politice ∫i siguran˛ei c„ îma∫ina de vot“ va aproba, cu entuziasm, orice i se propune, inclusiv Legea de abilitare.

Reaua-credin˛„ a Guvernului Ón rela˛ia cu Parlamentul, Ón sensul invers„rii atribu˛iilor privind activitatea legislativ„ ∫i de control al aplic„rii legilor, s-a manifestat, aproape Ón permanen˛„, Ón ace∫ti 2 ani ∫i jum„tate.

Este semnificativ faptul c„, Ón raportul pe 2002 al Funda˛iei îFreedom House“, Rom‚nia se afl„, Ón compara˛ie cu ˛„rile Europei de Est, pe locuri negative Ón ceea ce prive∫te sistemul legislativ. Cu 4,25% Rom‚nia se situeaz„ Ón coada ˛„rilor Ón tranzi˛ie punctate cu 1,50% Polonia, 1,76% Ungaria, ca ∫i Estonia, Lituania ∫i Slovenia. Rom‚nia este inclus„, Ón raport, Ón urma Bulgariei, ca ˛ar„ cu o democra˛ie par˛ial consolidat„. Este evident c„ minusurile importante manifestate Ón ultimii ani Ón procesul de democratizare — care pierde Ón aceste evalu„ri 0,70% fa˛„ de Guvernul anterior — ∫i regresul Ónregistrat la capitolul îguvernare“ scad ∫ansele de aderare a Rom‚niei la organismele euroatlantice.

Aprecierile Funda˛iei îFreedom House“ sunt confirmate ∫i de Óncerc„rile nereu∫ite ale premierului Adrian N„stase de a introduce, prin modific„rile Constitu˛iei, unele prevederi privind convocarea Parlamentului Ón sesiuni extraordinare ∫i posibilitatea ca primul-ministru s„ propun„ dizolvarea forului legislativ. Avem Ón vedere ∫i nenum„ratele institu˛ii pe care îma∫ina de vot“ le-a scos de sub controlul parlamentar ori le-a conceput din start ca fiind subordonate direct primului-ministru care, Óncet dar sigur, a devenit îfac totum“ Ón Rom‚nia. Furniz„m ca exemplu Oficiul Registrului Na˛ional al Informa˛iilor Strict Secrete, care Ói asigur„ primului-ministru practic, controlul asupra tuturor serviciilor de informa˛ii rom‚ne∫ti, el extinz‚ndu-∫i domina˛ia peste tot ce mi∫c„ Ón Rom‚nia, din punct de vedere al informa˛iilor, p‚n„ ∫i Ón societ„˛ile private. Deja O.R.N.I.S.S.-ul ∫i-a intrat Ón atribu˛iuni, lans‚nd comand„ c„tre S.R.I. s„-i verifice, din punct de vedere al loialit„˛ii, pe parlamentarii din Comisiile de control S.R.I. ∫i SIE. Prin urmare, asist„m la o r„sturnare grosolan„ a tablei de valori ∫i a func˛iilor legale. Œn loc ca Parlamentul s„ controleze activitatea acestor servicii secrete, a devenit el controlat de acestea!

La dezbaterile Ón Senat, reprezentantul Guvernului sus˛inea c„ O.R.N.I.S.S. are sarcini mai mult de natur„ birocratic„, de a Ónregistra informa˛iuni strict secrete. Amintim c„ amendamentul propus de un senator P.R.M. pentru a plasa aceast„ institu˛ie sub control parlamentar a fost respins cu vehemen˛„, dup„ ce tot un reprezentant al Guvernului a Óncercat s„ timoreze Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, sus˛in‚nd c„ o astfel de structur„ ∫i subordonarea ei ar fi fost hot„r‚te de N.A.T.O. Ne Óndoim c„ N.A.T.O ar putea s„ solicite sau s„ gireze astfel de m„suri de sorginte dictatorial„, care nu au echivalent nic„ieri Ón lumea civilizat„.

Punerea Ón aplicare a legilor este considerat„ de Guvern a fi o sarcin„ facultativ„. Legea privind instituirea pensiei de merit, promulgat„ Ón martie 2002, zace pe undeva, prin birourile vreunui func˛ionar guvernamental, iar aplicarea art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind recorelarea pensiilor militare a fost suspendat„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului. Prin urmare, nici atunci c‚nd apuc„ s„ mai aprobe c‚te o lege, Parlamentul nu are certitudinea c„ ea va fi aplicat„ de Executiv!

2. Aflat Ón fa˛a celor 19 mo˛iuni simple ∫i a celor dou„ mo˛iuni de cenzur„, dovad„ a preocup„rii democratice a opozi˛iei pentru exercitarea controlului parlamentar ∫i rezolvarea problemelor grave cu care se confrunt„ ˛ara, Guvernul, Ón frunte cu primul-ministru, a trecut, mai Ónt‚i, la discreditarea acestor evenimente Ón mass-media, prezent‚ndu-le ca ac˛iuni de parad„, populiste, neconforme cu existen˛a real„. Apoi, dup„ executarea acestui foc de artilerie propagandistic specific oric„rui regim care refuz„ s„ priveasc„ realitatea Ón fa˛„ ∫i Ói pune la st‚lpul infamiei pe cei care Óndr„znesc s„ Ól critice, mini∫trii au venit la dezbateri degaja˛i, ca ∫i cum ar fi mers la o petrecere de familie sau la una dintre numeroasele reuniuni din sta˛iunile turistice, au folosit invective ∫i aprecieri jignitoare fa˛„ de semnatarii mo˛iunilor, pe care i-au acuzat chiar de imoralitate.

Dup„ votul care, invariabil, a fost de respingere, datorit„ mobiliz„rii ∫i unei discipline care nu se manifest„, din p„cate, ∫i Ón alte chestiuni, conform c„reia nimeni nu cr‚cne∫te ∫i nu mi∫c„ Ón front, totul a intrat Óntr-o a∫a-zis„ normalitate, de parc„ nimic nu s-ar fi Ónt‚mplat.

Este de re˛inut c„ toate mo˛iunile au abordat teme de strict„ actualitate pentru popula˛ia Rom‚niei, precum: democra˛ia, nivelul de trai, fiscalitatea, Óntre˛inerea, s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul, agricultura, frigul ∫i foamea, flagelul corup˛iei etc.

3. Manifest‚nd o preocupare constant„ pentru rezolvarea problemelor generale ale ˛„rii, ale cet„˛enilor ∫i ale comunit„˛ilor locale din circumscrip˛iile lor electorale, senatorii au adresat Guvernului, Ón perioada 2001-2003, un num„r de 1.165 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Procentual, opozi˛ia de˛ine la Senat 80,83% dintre acestea (P.R.M., 55,07%, P.N.L., 24,83%, P.D., 4, 83%). La Camera Deputa˛ilor cifrele sunt aproximativ apropiate. La acestea se mai adaug„ 729 declara˛ii politice, pe teme majore, care ar trebui s„ preocupe Executivul.

Din p„cate, foarte pu˛ine dintre acestea au avut un ecou Ón birourile Palatului Victoria.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Nu ∫tim cu ce servicii de monitorizare conlucreaz„ domnul ministru Acsinte Gaspar, dar acesta a dezinformat opinia public„, sus˛in‚nd, Óntr-un comunicat de pres„, c„ premierul ar fi r„spuns, Ón doi ani, la 120 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Personal — ∫i textul subliniaz„ ceea ce citesc mai departe — **domnul Adrian N„stase n-a fost niciodat„ prezent la o asemenea activitate Ón Parlament,** de∫i prin mass-media nu preget„ nici un moment s„ solicite îajutorul“ opozi˛iei. Avem de-a face cu o nou„ expresie a dedubl„rii comportamentale a domnului Adrian N„stase, care, vorba unui scriitor clasic, îuna vorbe∫te ∫i alta fumeaz„“.

Prevederea constitu˛ional„ conform c„reia îGuvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i sunt obliga˛i s„ r„spund„ la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de deputa˛i sau de senatori“, de fapt, una dintre modalit„˛ile de exercitare a controlului parlamentar, este tratat„ ca un act de clemen˛„ al Guvernului fa˛„ de Parlament.

Œn mod frecvent, vin s„ dea r„spunsuri nu mini∫trii interpela˛i, ci alte persoane din conducerile ministerelor, uneori din e∫aloanele 3 sau 4. R„spunsurile, Ón cele mai multe cazuri, nu privesc problemele care fac obiectul Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, sunt imprecise ∫i neglijent redactate, con˛in chiar termeni ireveren˛io∫i la adresa parlamentarilor care le-au formulat, fiind lipsite de amabilitate ∫i de sim˛ civic. Astfel, nu-i de mirare c„ electoratul are din ce Ón ce mai pu˛in„ Óncredere Ón parlamentari, c„rora le repro∫eaz„ c„ nu sunt destul de exigen˛i Ón ap„rarea intereselor lor, uneori Ónvinuind opozi˛ia de pactizare cu puterea, de∫i adev„rul este c„, Óntr-o ˛ar„ Ón care Guvernul a pus m‚na pe absolut toate p‚rghiile, av‚nd îp‚inea ∫i cu˛itul“, cum zic rom‚nii, este foarte dificil pentru partidele opozi˛iei parlamentare s„ impun„ sau m„car s„ fac„ cunoscute solu˛iile economico-financiare ∫i logistice de rezolvare a problemelor acute ale popula˛iei.

Noi, semnatarii acestei mo˛iuni, ne exprim„m speran˛a c„, Ómpreun„ cu ceilal˛i parlamentari, vom putea face viabile procedurile care s„ asigure un control parlamentar permanent ∫i eficient asupra Executivului.

Consider„m aceasta ca pe o datorie de onoare a fiec„ruia dintre noi fa˛„ de aleg„tori, unica solu˛ie pentru Ónscrierea Rom‚niei pe un f„ga∫ democratic autentic.

Deocamdat„, constat„m c„ Guvernul se afl„ pe un drum gre∫it, de abuzuri ∫i diletantism, refuz‚nd, cu o obstina˛ie demn„ de o cauz„ mai bun„ rela˛ia constitu˛ional„ cu Parlamentul, prin urmare, cu milioanele de cet„˛eni care ∫i-au trimis reprezentan˛ii, prin vot democratic, Ón Senat ∫i Ón Camera Deputa˛ilor. Parafraz‚nd o cunoscut„ vorb„ de spirit, se poate spune c„ Guvernul N„stase face binele r„u ∫i r„ul Ól face bine.

Œn concluzie, cerem Guvernului: s„ fie receptiv la criticile tot mai drastice venite din partea comunit„˛ii interna˛ionale cu privire la abuzurile s„v‚r∫ite de puterea politic„ din Rom‚nia, cele mai recente nemul˛umiri cu privire la violarea normelor democratice fiind formulate de cunoscuta organiza˛ie american„ îFreedom House“.

S„ Ónceteze atacurile permanente la temelia statului de drept, s„ intre Ón normalitate ∫i s„ aplice cu r„spundere ∫i bun„-credin˛„ prevederile art. 114 alin. (4) din Constitu˛ie, conform c„ruia numai Ón cazuri excep˛ionale Guvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„.

S„-∫i tempereze solicit„rile de delegare legislativ„ cuprinse Ón proiectele legilor de abilitare, astfel Ónc‚t num„rul ordonan˛elor pe care ∫i le propune s„ le emit„ Ón perioadele respective s„ fie c‚t mai rezonabil.

S„-∫i planifice ∫i s„-∫i coordoneze din timp activitatea de elaborare a actelor normative, Óntr-o manier„ Ón care cea mai mare pondere a ini˛iativelor sale legislative s„ fie proiectele de lege, care, parcurgÓnd procedurile parlamentare specifice unui stat de drept, vor putea reprezenta Óntr-o mai mare m„sur„ voin˛a electoratului rom‚n, asigurÓnd, Ón acela∫i timp, o stabilitate legislativ„ cu implica˛ii benefice Ón toate domeniile.

P‚n„ la data de 1 septembrie a.c. Guvernul s„ realizeze ∫i s„ prezinte public un studiu privind modul Ón care s-au acordat facilit„˛ile prev„zute de Ordonan˛a nr. 40/2002, precum ∫i rezultatele ob˛inute, ∫i s„ fac„ propuneri — printr-un proiect de lege — pentru recuperarea uria∫elor sume restante de la cei care au beneficiat de diverse Ónlesniri ∫i facilit„˛i fiscale. Œn conformitate cu prevederile articolului 106 din Constitu˛ie, Ón prima partea a lunii septembrie a.c., primul-ministru s„ prezinte, Ón plenul Senatului, un raport pe aceast„ tem„, care va fi dezb„tut cu prioritate. Urmeaz„ semn„turile senatorilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Potrivit regulamentului, am s„ v„ supun aprob„rii plenului minutajul acordat pentru lu„rile de cuv‚nt, din partea Guvernului ∫i ale grupurilor parlamentare.

Biroul permanent, Ón ultima sa ∫edin˛„, propune plenului Senatului un timp alocat pentru fiecare senator, de 32 de secunde, iar pentru r„spunsul dat de Executiv — 45 de minute, dup„ prezentarea mo˛iunii, ∫i 15 minute, dup„ Óncheierea dezbaterilor parlamentare.

V„ supun, a∫adar, votului, acest minutaj care se propune de c„tre Biroul permanent al Senatului. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Aceast„ modalitate de continuare a dezbaterii mo˛iunii simple a fost aprobat„ cu 80 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.

Œl invit la microfon pe domnul ministru Acsinte Gaspar pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. V„ invit„m aici, la pupitru, domnule ministru.

## _—_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,

De la bun Ónceput ˛inem s„ subliniem c„ problema raporturilor constitu˛ionale dintre Guvern ∫i Parlament a stat Ón permanen˛„ Ón aten˛ia Executivului, care a tratat cu toat„ responsabilitatea modalit„˛ile controlului parlamentar ∫i cu deosebire mo˛iunea, Ón ambele ei forme: mo˛iunea simpl„ ∫i mo˛iunea de cenzur„. Am considerat Óntotdeauna c„ este un drept al opozi˛iei de a se exprima Ón Parlament, aduc‚nd Ón discu˛ie probleme ce privesc politica Guvernului Ón diferite domenii, dar dorim s„ subliniem c„ acest drept trebuie exercitat Ón limitele constitu˛ionale ∫i cu bun„-credin˛„. Ne g„sim Ón al treilea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 an al mandatului, ∫i Ómpotriva Guvernului au fost depuse p‚n„ ast„zi la Senat un num„r de 10 mo˛iuni simple, iar la Camera Deputa˛ilor, 12. Mo˛iunea de ast„zi, intitulat„ îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“, are ca autori 36 de senatori, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, c„rora li se asociaz„, f„r„ a ne surprinde, dat„ fiind situa˛ia actual„ din Partidul Democrat, ∫i 6 senatori din grupul acestui partid. Œnainte de a r„spunde direct ∫i concret formul„rilor din mo˛iune, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint c‚teva aprecieri de ordin politic.

Mo˛iunea simpl„ este un gest politic al opozi˛iei ∫i, ca atare, datoria noastr„ este s„ d„m un r„spuns care s„ exprime pozi˛ia politic„ a Guvernului Partidului SocialDemocrat. Œn primul r‚nd, apreciem c„ tema mo˛iunii simple este o tem„ fals„. Nici una dintre alega˛iile cuprinse Ón cele 9 pagini ale mo˛iunii simple nu sus˛ine, nu fundamenteaz„ teza principal„, ∫i anume c„ Guvernul ar fi instaurat o dictatur„ care ar pune Ón pericol integrarea euroatlantic„ a Rom‚niei. Semnatarii acestei mo˛iuni nu fac altceva dec‚t s„ inventeze o fals„ problem„, care pune Ón discu˛ie criteriile politice de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i, Ón ultim„ instan˛„, func˛ionalitatea democra˛iei rom‚ne∫ti. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care este limpede pentru toat„ lumea c„ nu democra˛ia rom‚neasc„ este Ón pericol, c„ nu criteriul politic este o problem„ pentru integrarea Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. R„m‚ne o problem„: intensificarea ritmului ∫i finalizarea ac˛iunilor din Programul guvernamental, a∫a cum s-a prev„zut, astfel Ónc‚t s„ fie recunoscute rezultatele ob˛inute p‚n„ Ón prezent Ón func˛ionarea economiei ∫i compatibilizarea societ„˛ii cu standardele Uniunii. Œn aceste domenii, Guvernul Partidului Social-Democrat a depus ∫i depune Ón continuare eforturi deosebite, astfel Ónc‚t anul 2004 s„ asigure Óncheierea negocierilor cu Uniunea European„. Afirma˛ia c„, prin ac˛iunea sa, Guvernul pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la structurile euroatlantice este hazardat„ ∫i este contrazis„ de realit„˛i indiscutabile. Astfel, dup„ cum decurge ratificarea protocoalelor de aderare Ón statele membre, exist„ o garan˛ie c„ Ón prim„vara anului 2004 Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline al NATO, procedurile de ratificare fiind realizate p‚n„ Ón prezent de ∫ase state, printre care Canada, Statele Unite, Germania ∫i Norvegia. Œn ceea ce prive∫te Uniunea European„, Consiliul European de la Copenhaga a validat anul 2007 ca dat„-˛int„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Orientarea spre probleme nerealiste nu face dec‚t s„ arate lipsa de informare ∫i de Ón˛elegere de c„tre semnatarii mo˛iunii. De aceea aceast„ mo˛iune simpl„ s-ar putea numi la fel de bine, citez:

îIncapacitatea P.R.M. ∫i P.D. de a Ón˛elege ∫i de a-∫i aduce o contribu˛ie real„ la dezbaterea despre integrarea european„ ∫i aderarea la NATO“.

Credem c„ for˛ele politice responsabile ale Rom‚niei au datoria s„ sus˛in„ puncte de vedere realiste Ón leg„tur„ cu integrarea ∫i aderarea la cele dou„ structuri. A inventa teme false, din interese Ónguste, electorale, a introduce dubii asupra unor realiz„ri certe, cum ar fi de pild„ modul de func˛ionare a sistemului democratic, nu

serve∫te nim„nui, ci din contr„. Guvernul Ó∫i face datoria s„ r„spund„ mo˛iunii simple, pentru c„ respect„ Constitu˛ia, institu˛ia Parlamentului ∫i regulile sale.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pentru a Ón˛elege dac„ îGuvernul a monopolizat func˛ia de legiferare, a redus Parlamentul la rolul de simplu spectator, votant al ordonan˛elor ∫i ordonan˛elor de urgen˛„, transform‚ndu-l dintr-o institu˛ie democratic„, reprezentativ„, Óntr-un organism decorativ, pe care ∫i l-a subordonat Óntr-o manier„ incalificabil„“, se impune a Óncepe cu o analiz„ asupra modului Ón care s-au desf„∫urat raporturile constitu˛ionale dintre Parlament ∫i Guvern Ón perioada 1996-2000. Œn acest mod se va putea vedea mai clar care a fost punctul de pornire la 28 decembrie 2000, dat„ la care, prin votul s„u, Parlamentul a acordat Óncredere Guvernului actual asupra Programului de guvernare ∫i a listei membrilor Guvernului. Astfel, la finalul legislaturii 1996-2000, Óntregul mecanism de guvernare se caracteriza prin deteriorarea sistemului politic ∫i institu˛ional al statului de drept, instabilitate legislativ„, sl„birea rolului ∫i autorit„˛ii statului. Aceste fenomene puneau Ón eviden˛„ o stare de legalitate sc„zut„, ilustrat„ prin ignorarea sau Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i a legilor ˛„rii. Reflexia acestei st„ri de fapt negative o g„sim prezentat„ sintetic ∫i Ón Raportul de ˛ar„ pentru Rom‚nia pe anul 2001 al Comisiei Europene astfel, citez: îŒnaintea alegerilor, Corpul Legislativ se g„sea _de facto_ Ón stare de paralizie, ca urmare a sl„birii coali˛iei de la putere“.

Este limpede pentru clasa politic„ ∫i electorat c„ pe timpul fostei guvern„ri am asistat la r„sturnarea valorilor ∫i principiilor autentice ale statului de drept, la Ónlocuirea acestora cu interese personale sau partizane de grup politic, precum ∫i la sc„derea credibilit„˛ii Ón autorit„˛ile publice ∫i Ón for˛a dreptului. Œn decembrie 2000, Guvernul P.S.D. s-a angajat, ∫i Ón bun„ parte a reu∫it, s„ restabileasc„ raporturile constitu˛ionale dintre Executiv ∫i Legislativ prin repunerea Parlamentului Ón rolul s„u de reprezentant suprem al poporului rom‚n ∫i de unic„ autoritate legiuitoare a ˛„rii. Œn cadrul procesului legislativ, Guvernul a ac˛ionat Ón dou„ direc˛ii: pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege ini˛iate Ón legislatura 1996-2000, aflate, Ón momentul prelu„rii guvern„rii, Ón procedur„ de legiferare la Parlament, Óntr-un num„r de 806 proiecte, prezent‚nd punctul s„u de vedere asupra acestora celor dou„ Camere, Ón concordan˛„ cu m„surile propuse prin Programul s„u de guvernare. Pe de alt„ parte, a ini˛iat noi proiecte de acte normative Ón diferite domenii de activitate, necesare punerii Ón practic„ a angajamentelor luate pentru armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu cea comunitar„. Astfel, Guvernul a ini˛iat ∫i a depus la Parlament, Ón perioada decembrie 2000—mai 2003, un num„r de 1.026 proiecte de lege, din care 422 Ón anul 2001, 449 Ón anul 2002 ∫i 143 Ón anul Ón curs. Cu privire la legiferarea prin ordonan˛e de urgen˛„, trebuie s„ preciz„m c„ s-a folosit aceast„ modalitate de reglementare, dar cu respectarea prevederilor constitu˛ionale ∫i regulamentare. Guvernul actual a recurs mai mult dec‚t ar fi dorit la aceast„ modalitate de reglementare, dar s„ nu uit„m c„, imediat dup„ preluarea puterii, asigurarea unui cadru legislativ unitar ∫i stabil,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 elaborarea unei legisla˛ii moderne, Ón deplin„ concordan˛„ cu legisla˛ia comunitar„, reevaluarea actelor normative Ón vigoare ∫i punerea acestora de acord cu Programul de guvernare erau imperative de maxim„ urgen˛„. Caracterul de urgen˛„ al emiterii de ordonan˛e a fost determinat ∫i Ón raport de angajamentele ce condi˛ionau Ónchiderea provizorie a unor capitole de negociere, impun‚ndu-se implementarea de urgen˛„ Ón legisla˛ia rom‚n„ a acquis-ului comunitar, ac˛iune cu impact direct asupra evolu˛iei favorabile a Rom‚niei pe calea spre aderare la Uniunea European„. De asemenea, Guvernul a fost obligat s„ recurg„ la delegarea legislativ„ pentru ratificarea unor memorandumuri de finan˛are pentru unele obiective de investi˛ii, pentru a nu se pierde fonduri comunitare nerambursabile acordate Rom‚niei. Faptul c„ Parlamentul a adoptat legile de aprobare a ordonan˛elor de urgen˛„ Ónseamn„ c„ s-a pronun˛at implicit asupra caracterului excep˛ional al reglement„rilor cuprinse Ón aceste acte normative. Prin votul s„u, Legislativul a confirmat caracterul excep˛ional. P‚n„ Ón prezent, Parlamentul nu a respins nici un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonan˛e de urgen˛„ pe motive de oportunitate, adic„ pentru faptul c„ situa˛ia excep˛ional„ n-ar fi fost justificat„. Mai mult, putem s„ eviden˛iem c„ majoritatea ordonan˛elor de urgen˛„ au fost adoptate de Parlament f„r„ modific„ri, Ón forma Ónaintat„ de Guvern. Pentru a diminua num„rul ordonan˛elor de urgen˛„, a fost instituit„ o procedur„ special„ cu privire la ini˛ierea ∫i depunerea ordonan˛elor de urgen˛„ Ón ∫edin˛ele Guvernului, procedur„ care ∫i-a dovedit deja eficien˛a. Œn prima jum„tate a acestui an, Guvernul a adoptat numai 40 de ordonan˛e de urgen˛„. Pentru ca aceast„ mo˛iune s„ dep„∫easc„ semnifica˛ia unui simplu gest electoral, autorii ar fi trebuit s„ vin„ cu exemple concrete de ordonan˛e simple ∫i de urgen˛„ prin care s-a Ónc„lcat Constitu˛ia, s-a atentat la rolul, func˛iile ∫i prestigiul Parlamentului ori c„ am s„v‚r∫it un abuz de putere Ón locul exercit„rii corecte al unui drept conferit de legea fundamental„ a ˛„rii. Œn concluzie, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, la critica dumneavoastr„ nu putem s„ v„ r„spundem altceva dec‚t ceea ce oricine, de bun„-credin˛„, poate constata: actuala guvernare a recurs la modalitatea legifer„rii prin ordonan˛e folosind Ón limitele constitu˛ionale ∫i cu precau˛ie institu˛ia deleg„rii legislative Ónscrise Ón Constitu˛ie.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn mo˛iune se fac referiri ∫i la c‚teva aspecte punctuale. V„ cer permisiunea de a prezenta succint r„spunsurile la acestea, iar pentru date suplimentare reprezentan˛ii Guvernului participan˛i la aceast„ ∫edin˛„ v„ stau la dispozi˛ie:

1) Textul articolului 15 din Legea finan˛elor publice nr. 500/2002, referitor la necesitatea Ónso˛irii ini˛iativei legislative de fi∫a financiar„, nu este ceea ce denumi˛i dumneavoastr„ o perversiune. Acest text, pe care dumneavoastr„ l-a˛i votat, se reg„se∫te ∫i Ón legisla˛ia unor state din Comunitatea European„. Pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea rezolv„rii problemelor ap„rute Ón aplicarea acestei prevederi, Ón practica de zi cu zi, Guvernul, cu ocazia dezbaterii Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a unei propuneri legislative ini˛iate de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, a propus reformularea prevederilor art. 15 alin. (1)

din Legea nr. 500/2002, Ón sensul c„ fi∫a financiar„ s„ fie elaborat„ de c„tre ordonatorii principali de credite Ón domeniul c„rora se ini˛iaz„ proiectele de acte normative ∫i s„ fie transmise de Guvern o dat„ cu punctul de vedere asupra propunerii legislative.

Acest proiect adoptat de Camera Deputa˛ilor a fost discutat ∫i Ón comisia de specialitate a Senatului, urm‚nd s„ fie Ónscris pe ordinea de zi a plenului.

Cu privire la aprecierea c„ arbitrariul ∫i subiectivismul troneaz„ Ón aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, face urm„toarele preciz„ri:

Conform reglement„rilor cuprinse Ón ordonan˛„, Ónlesnirile la plat„ se acord„ debitorilor indiferent de forma de proprietate ∫i modul de organizare, iar tipul de Ónlesnire ce urmeaz„ a se acorda acestora se stabile∫te pe baza punctajului ob˛inut Ón urma analizei criteriilor de performan˛„ economic„-financiar„ ∫i de disciplin„ fiscal„, criterii cuprinse Ón anexa la ordonan˛„, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, astfel Ónc‚t to˛i debitorii s„ aib„ cuno∫tin˛„ de acestea. Œn baza acestui act normativ, acordarea Ónlesnirilor la plat„ se face Óntr-o manier„ transparent„, pe baza unui produs informatic, elimin‚ndu-se influen˛a factorului uman Ón luarea deciziilor ∫i, implicit, a subiectivismului.

P‚n„ la aceast„ dat„ s-au Óncheiat conven˛ii de Ónlesniri la plat„ pentru un num„r de 6.535 contribuabili, din care 268 pentru contribuabili mari, de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i 6.267 de c„tre organele fiscale teritoriale, ceea ce ne demonstreaz„ c„ nu poate fi vorba Ón nici un fel de o politizare a acestei m„suri.

Œn cele 10 luni de la aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 au fost colectate la bugetul statului peste 7.000 de miliarde lei, Ón baza conven˛iilor Óncheiate cu contribuabilii care au beneficiat de Ónlesniri la plata obliga˛iilor bugetare.

O evolu˛ie ascendent„ a Óncas„rilor din crean˛ele bugetare ale acestor contribuabili se estimeaz„ pentru perioadele urm„toare, ca urmare a expir„rii la aceast„ dat„ a perioadei de gra˛ie de care ace∫tia au beneficiat, potrivit legii, prin conven˛iile Óncheiate.

La aceste efecte pozitive trebuie ad„ugate cele de ordin social, respectiv faptul c„ ace∫ti contribuabili au putut s„-∫i continue activitatea economic„, cu efecte pozitive Ón colectarea la bugetul consolidat a contribu˛iilor sociale prev„zute de lege.

De asemenea, este de reamintit c„ Ónc„ din anul 2001, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a solicitat, citez: îurgentarea adopt„rii unei noi proceduri de acordare a Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor c„tre bugetul de stat“, iar acum constat„m c„ se revolt„ Ómpotriva unei asemenea m„suri.

Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003, Ministerul Finan˛elor Publice a f„cut public„ lista contribuabililor mari care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul de stat, totalul obliga˛iilor bugetare datorate Ón anii fiscali preceden˛i Ón care s-au Ónregistrat obliga˛ii restan˛e, cuantumul obliga˛iilor restante, precum ∫i modalitatea de colectare a acestora, aplicat„ de organele fiscale teritoriale, inclusiv sumele pentru care au fost acordate Ónlesniri la plat„. Publicarea listei s-a realizat la data de 21 mai 2003 pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Asupra corectitudinii informa˛iilor aduse la cuno∫tin˛a public„ r„spund, potrivit legii, directorii generali ai organelor fiscale teritoriale Ón raza c„rora sunt Ónregistra˛i pl„titorii de impozite ∫i taxe care au obliga˛ii restante la bugetul de stat. Lista la care v„ referi˛i nu are omisiuni, prezint„ sumele de plat„ a∫a cum sunt ∫i nu avantajeaz„ sau dezavantajeaz„ pe cineva pe criterii subiective.

Adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate a fost determinat„, pe de o parte, de dificult„˛ile Óndeosebi cele de ordin financiar existente Ón sistemul financiar la sf‚r∫itul anului 2002, iar pe de alt„ parte de faptul c„ propunerile legislative trenau Ón mod nejustificat ∫i f„r„ nici un fel de finalitate Ón Parlament.

Trenarea nejustificat„ a adopt„rii unor reglement„ri imperios necesare Óntr-unul din domeniile cu criz„ acut„ ∫i impact nefast la popula˛ie a determinat Guvernul s„ adopte aceast„ reglementare ∫i nicidecum motive de a-∫i crea m‚n„ liber„ Ón a folosit pentru alte scopuri fondurile de s„n„tate. Cea mai sumar„ citire a textelor este de natur„ a eviden˛ia stabilirea clar„ a responsabilit„˛ilor, atribu˛iilor ∫i obliga˛iilor care revin partenerilor din sistemul sanitar: Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei, Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, Colegiului Medicilor din Rom‚nia, asocia˛iilor profesionale medicale, asigura˛ilor ∫i asocia˛ilor acestora, care Ói reprezint„.

Œn leg„tur„ cu afirma˛iile din mo˛iune privind patrimoniul coopera˛iei ar„t„m c„ Guvernul nu poate accepta declinul permanent pe care s-a Ónscris activitatea economic„ ∫i chiar social„ din acest domeniu, c„ut‚nd s„ creeze condi˛ii pentru ca acest sector s„ devin„ un factor de progres, cum este Ón toate ˛„rile europene. Pe aceast„ linie, Guvernul a elaborat ∫i a transmis la Parlament, la Camera Deputa˛ilor, un proiect de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, rezultat al consult„rilor cu toate p„r˛ile interesate, inclusiv cu Uniunea Central„ a Cooperativelor Me∫te∫ug„re∫ti.

Proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei recunoa∫te caracterul privat al propriet„˛ii cooperatiste ∫i nu con˛ine nici o prevedere privind na˛ionalizarea uria∫ei averi cooperatiste, a∫a cum se precizeaz„ Ón mo˛iune ∫i nici dispozi˛ii privind limitarea dreptului de proprietate al membrilor cooperatori.

Consider„m c„ proiectul de lege va asigura un cadru legislativ favorabil pentru promovarea ∫i dezvoltarea coopera˛iei Ón Rom‚nia, pentru revitalizarea activit„˛ilor tradi˛ionale din domeniul coopera˛iei, precum ∫i pentru crearea condi˛iilor necesare Ónfiin˛„rii unor noi societ„˛ii cooperatiste Ón alte domenii de activitate, Ón condi˛iile actuale ale economiei de pia˛„.

La fundamentarea adopt„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 prin care s-a modificat art. 40 din Legea nr. 41/1994, Ón sensul c„ taxa pentru serviciul public de radio ∫i televiziune s„ fie pl„tit„ de to˛i cet„˛enii Ón calitatea acestora de beneficiari ai serviciilor oferite de posturile publice de radio ∫i televiziune, s-au avut Ón vedere urm„toarele:

Faptul c„ Societatea Rom‚n„ de Televiziune ∫i Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune ofer„ direct sau indirect o informare direct„ a opiniei publice ∫i accesul

neÓngr„dit la informa˛ia public„. Cu toate acestea, numai o mic„ parte dintre to˛i beneficiarii de informa˛ii publice pl„teau taxa pentru abonament, Legea nr. 41/1994 prezent‚nd lipsuri legate de depistarea evazioni∫tilor ∫i impunerea acestora la plata taxelor de abonament. Faptul c„ sursele financiare ale celor dou„ societ„˛i provin din aloca˛ii de la bugetul de stat ∫i din venituri proprii, principala surs„ a veniturilor proprii o constituie veniturile din taxele pentru serviciile publice de radiodifuziune ∫i televiziune ∫i cele ob˛inute din publicitate.

Noul sistem de plat„ a taxei pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i televiziune urm„re∫te, pe de o parte, asigurarea unei independen˛e reale a serviciilor publice de radio ∫i televiziune ∫i, pe de alt„ parte, asigurarea unei modalit„˛i echitabile fa˛„ de to˛i cet„˛enii Rom‚niei, elimin‚nd evazionismul care dep„∫ea nivelul de 50%. Se creeaz„ astfel premisele pentru sc„derea nivelului real al acestor taxe.

Potrivit prevederilor Hot‚r‚rii de Guvern nr. 185/2003, sunt scutite de la plata taxei pentru serviciul public de televiziune ∫i radiodifuziune îfamiliile ∫i persoanele singure, care beneficiaz„ de ajutorul social lunar, conform Legii nr. 416/2001 privind venitul mediu garantat, asocia˛iile ∫i funda˛iile non-profit, pensionarii din agricultur„, azilele de b„tr‚ni, unit„˛ile sanitare de stat, unit„˛ile militare, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt de stat, c„minele de copii, ∫colile, cre∫ele, gr„dini˛ele, precum ∫i alte categorii prev„zute de legi speciale“.

Referitor la problema centralelor termice de apartament, consider„m c„ textele legale Ón vigoare con˛in prevederi clare: suspiciunile ini˛iatorilor mo˛iunii pot fi Ónl„turate prin simpla lectur„ a prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 73/2002, privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termic„ produs„ centralizat.

Cheltuielile pentru Ónc„lzirea locuin˛elor situate Ón imobile cu mai multe apartamente se calculeaz„ ∫i se pl„tesc Ón conformitate cu reglement„rile Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari, aprobat„ prin Legea nr. 234/2002 ∫i a Normelor metodologice privind organizarea ∫i func˛ionarea asocia˛iilor de proprietari, aprobate prin H.G. nr. 400/2003.

Aceste acte normative nu con˛in nici un fel de prevederi cu privire la obligativitatea de˛in„torilor de centrale termice individuale de a pl„ti suplimentar cheltuieli pentru Ónc„lzirea apartamentelor prin sistemul de termoficare. La stabilirea cuantumului de cheltuieli pentru Óntre˛inere se au Ón vedere ∫i cheltuielile aferente Ónc„lzirii spa˛iilor comune care, evident, vor fi repartizate prin cote-p„r˛i tuturor apartamentelor.

Œn leg„tur„ cu normele de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, v„ preciz„m c„ ele se Ónscriu Ón cadrul ac˛iunii generale de descentralizare a activit„˛ilor pentru reducerea birocra˛iei ∫i pentru fluidizarea emiterii avizelor ∫i autoriza˛iilor de construc˛ie. Œn acest scop, s-a procedat Ón condi˛iile legii la transferarea competen˛ei emiterii documentelor sus-men˛ionate, de la Prim„ria Municipiului Bucure∫ti la consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti pentru lucr„ri Ón intravilan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Prim„ria Municipiului Bucure∫ti a p„strat responsabilit„˛ile legate de zonele de importan˛„ deosebit„, precum ∫i cele referitoare la planurile urbanistice care modific„ Planul de Urbanism General.

Œn leg„tur„ cu acuza˛ia c„, de∫i a sc„zut num„rul ordonan˛elor de urgen˛„, Guvernul a folosit subterfugiul angaj„rii r„spunderii, abuz‚nd de prevederile constitu˛ionale prin introducerea a peste 15 legi Óntr-una singur„, reamintim c„ aceast„ procedur„ a fost utilizat„ ∫i Ón legislatura precedent„.

Baz‚ndu-se pe dispozi˛iile Constitu˛iei, Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea asupra unei legi complexe, menite s„ ofere solu˛ii care s„ permit„ un atac concertat asupra tuturor punctelor vulnerabile existente Ón societate ∫i care au generat sau pot genera fapte de corup˛ie. S-a avut Ón vedere necesitatea adopt„rii unui singur act normativ cuprinz„tor prin care s„ fie reglementat„ sistematic, unitar ∫i coerent, activitatea de prevenire ∫i combatere a corup˛iei, reglement‚ndu-se nu numai aspectele de drept penal, ci ∫i de asigurare a transparen˛ei Ón via˛a economic„, Ón mediul de afaceri ∫i Ón activitatea administra˛iei publice.

Referitor la modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, a unor persoane cu func˛ii de conducere ∫i de control ∫i a func˛ionarilor publici, prin procedura angaj„rii r„spunderii, Guvernul a avut Ón vedere rolul acestei modific„ri Ón asigurarea transparen˛ei averii persoanelor care Óndeplinesc demnit„˛i ∫i func˛ii publice, ca factor important de prevenire ∫i combatere a corup˛iei.

Introducerea unor prevederi care s„ extind„ sfera persoanelor obligate s„-∫i declare averile ∫i publicarea acestora pe paginile de Internet ale autorit„˛ilor sau institu˛iilor publice ori Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, precum ∫i publicarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti irevocabile, prin care se constat„ provenien˛a ilicit„ a unor bunuri, constituie garan˛ii ale exercit„rii cu onestitate a demnit„˛ilor ∫i func˛iilor publice.

Œn ceea ce prive∫te emiterea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003, aceasta a fost adoptat„ Ón scopul asigur„rii unei depline transparen˛e a averii demnitarilor ∫i a celorlate persoane care intr„ sub inciden˛a legii, Ón sensul eviden˛ierii valorii depozitelor ∫i a conturilor curente Ón valut„ sau Ón lei care, Ónsumate, dep„∫esc echivalentul a 10.000 de euro.

Caracterul de urgen˛„ al reglement„rii a fost justificat de necesitatea asigur„rii deplinei transparen˛e a declara˛iei de avere, care depinde de urgen˛a cu care acestea vor fi depuse ∫i publicate potrivit legii.

Pentru a dovedi c„ avem temeinice probe pentru a ne Óndoi de buna-credin˛„ a semnatarilor mo˛iunii, este de ajuns s„ men˛ion„m faptul c„, din Óntreg raportul Funda˛iei îFreedom House“ pe anul 2002 este invocat un singur indicator, cel privind cadrul constitu˛ional legislativ ∫i juridic, din cei 8 Ón func˛ie prin care se evalueaz„ fiecare ˛ar„, f„r„ a se men˛iona minimul ∫i maximul scalei valorice.

De ce nu men˛ioneaz„ oare textul mo˛iunii ∫i indicele de democratizare a unei ˛„ri, care include evalu„ri ale

sistemului electoral, situa˛ia societ„˛ii civile, independen˛a mass-media ∫i func˛ionarea administra˛iei publice ∫i care, Ón cazul Rom‚niei, s-a Ómbun„t„˛it constant, Óntre 1997–2002 de la 3,95 la 3,25 pe o scal„ de la 1 la 7.

Pentru a nu c„dea Ón gre∫eala colegilor no∫tri parlamentari, ne exprim„m rezervele Ón privin˛a demersurilor care Óncearc„ s„ explice realitatea printr-o singur„ cifr„. Referirea la rapoartele Funda˛iei îFreedom House“ nu pot fi considerate argumente absolute Ón evaluarea exerci˛iului guvern„rii.

Doar o privire de ansamblu asupra rapoartelor f„cute publice, nu doar de unele organisme interna˛ionale neguvernamentale, ci ∫i de U.E. sau F.M.I., este Ón m„sur„ s„ ofere o evaluare mai aproape de realitate a eficien˛ei acestui Guvern.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, pentru a Óncheia problematica punctual„ trebuie s„ punem Ón discu˛ie acuza˛ia deosebit de grav„, cu rezonan˛e deosebit de p„guboase la adresa Guvernului ∫i a Rom‚niei, cu privire la activitatea de integrare Ón U.E. ∫i Ón NATO.

Afirma˛ia c„ prin ac˛iunea sa, Guvernul pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la organismele euroatlantice este hazardat„ ∫i este contrazis„ de realit„˛i indiscutabile. Astfel, dup„ cum este cunoscut, Rom‚nia a devenit membr„ a NATO, procedurile de ratificare de c„tre statele membre a documentelor de aderare fiind Ón faza final„.

Œn ceea ce prive∫te Uniunea European„, Consiliul European de la Copenhaga a validat anul 2007 ca dat„˛int„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Statele membre ale Uniunii au acordat Rom‚niei foaia de parcurs ∫i un ajutor financiar suplimentar pentru perioada 2004—2006.

Œn privin˛a negocierilor, dup„ cum este cunoscut, Rom‚nia a reu∫it performan˛a ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002, s„ deschid„ toate capitolele de negociere ∫i, recent, s„ mai Ónchid„ Ónc„ dou„ capitole de negociere, respectiv Capitolul I — îLibera circula˛ie a m„rfurilor“, ∫i Capitolul X — îImpozitarea“, ajung‚nd s„ Ónchid„ provizoriu 19 capitole de negocieri din cele 30. Estim„m c„ Ón semestrul II al acestui an s„ se mai Ónchid„ provizoriu Ónc„ 6 capitole, pentru ca Ón prima parte a anului 2004 s„ finaliz„m negocierile.

Dup„ aceast„ etap„, Rom‚nia va proceda, potrivit uzan˛elor existente, la negocierea Tratatului de aderare Ón 2005, care, dup„ finalizare, s„ fie ratificat de parlamentele celor 25 de state membre. Œn acest mod, este evident c„ Guvernul Rom‚niei ∫i-a respectat obliga˛iile asumate fa˛„ de electorat.

Œn mo˛iune se utilizeaz„ sintagma — citez: îac˛iunea Guvernului de dezinformare a organismelor europene“ — am Óncheiat citatul —, afirma˛ie calomnioas„, f„r„ nici o acoperire.

Ad„ug„m la aceasta faptul elementar, cunoscut de c„tre orice cet„˛ean de bun„-credin˛„, c„ NATO ∫i Uniunea European„ sunt organiza˛ii continentale, Ón cadrul c„rora admiterea ca membru este urmarea unei negocieri ∫i proceduri precise, Ón care ambele p„r˛i Ó∫i asum„ obliga˛ii, dar ∫i verific„ respectarea lor. Œn plus, Uniunea European„ nu poate fi dezinformat„, pentru c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 la Bucure∫ti fiin˛eaz„, dup„ cum se cunoa∫te, Delega˛ia Permanent„ a Uniunii Europene Ón Rom‚nia, care, prin mecanismele diplomatice existente, asigur„ informarea obiectiv„ a Uniunii.

Œn raport de unele angajamente ce condi˛ionau Ónchiderea provizorie a unor capitole, Guvernul a fost obligat s„ procedeze la adoptarea mai multor ordonan˛e sau ordonan˛e de urgen˛„, pentru a implementa Ón legisla˛ia rom‚n„ acquis-ul comunitar relevant.

Pentru a nu pierde fonduri comunitare nerambursabile, Guvernul a fost obligat s„ ratifice, pe calea ordonan˛elor simple sau de urgen˛„, unele memorandumuri de finan˛are care privesc realizarea re˛elei de canalizare ∫i a sta˛iilor de epurare a apelor uzate din municipiile Foc∫ani, Oradea, Cluj-Napoca, T‚rgu-Mure∫, Timi∫oara ∫i altele sau realizarea unor por˛iuni din coridoarele de transport european ce traverseaz„ Rom‚nia.

Referitor la armonizarea legisla˛iei cu reglement„rile comunitare, eforturile actualului Guvern sunt puse Ón eviden˛„ de faptul c„ Ón 2001, din totalul de 310 acte normative cu relevan˛„ comunitar„, 235 au transpus direct reglement„ri comunitare, iar Ón anul 2002, din 480 de acte normative cu implica˛ii comunitare, peste 300 au transpus direct acquis-ul comunitar. Acest lucru este subliniat pozitiv Ón rapoartele de ˛ar„, actualul Guvern fiind singurul, dup„ 1989, care a trecut la armonizarea legisla˛iei, la modul general, la armonizarea concret„, prin tabelul de concordan˛„ a legisla˛iei rom‚ne cu reglement„rile comunitare.

S„ v„ mai dau un exemplu. Œn acest an, 2003, numai p‚n„ la aceast„ dat„, au fost adoptate 470 de acte normative cu relevan˛„ comunitar„. Spre deosebire de vechea guvernare, actualul Guvern urm„re∫te ∫i evalueaz„ periodic concordan˛a legisla˛iei noastre cu cea european„.

Progresele Ónregistrate pe linia armoniz„rii legisla˛iei sunt eviden˛iate ∫i de raportul de ˛ar„ pe anul 2002, care, pentru prima dat„ Ón anii de dup„ intrarea Ón vigoare a acordului, semnaleaz„ aceste progrese, subliniind ∫i tendin˛a de ad‚ncire a decalajului dintre progresele vizibile de transpunere a dreptului comunitar Ón legisla˛ia rom‚n„ ∫i capacitatea limitat„ de a instrumenta ∫i controla aplicarea noii legisla˛ii.

Tocmai de aceea, Ón domeniul Ónt„ririi capacit„˛ii administrative, Ómpreun„ cu Comisia European„, a fost adoptat planul pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative, care cuprinde priorit„˛i stabilite ∫i m„surile prev„zute pentru fiecare capitol de negociere, pentru Óndeplinirea criteriilor politice ∫i economice Óntr-o perioad„ de timp corespunz„toare.

Am consemnat progrese notabile Ón ceea ce prive∫te libera circula˛ie a m„rfurilor, libera circula˛ie a persoanelor, libera circula˛ie a serviciului, mediu ∫i altele.

De asemenea, Guvernul Rom‚niei a preg„tit o strategie pentru accelerarea reformei administra˛iei publice, a Ónfiin˛at un Consiliu interministerial pentru a monitoriza implementarea reformei administra˛iei publice, a Ónfiin˛at Institutul Na˛ional al Administra˛iei Publice.

Printr-un complex de acte normative s-a ac˛ionat pentru coeren˛a procesului protec˛iei copiilor defavoriza˛i, pentru adoptarea unei strategii pentru protec˛ia romilor,

pentru abrogarea celebrului articol 200 din Codul penal, pentru deblocarea etapei a doua a Acordului de Asociere Rom‚nia — Uniunea European„, prin adoptarea acelor reglement„ri Ón unele profesii, cum sunt cele ce privesc avoca˛ii, medicii, farmaci∫tii, probleme ce au blocat, Ón perioada 1996—2000, trecerea la aceast„ important„ etap„ a Acordului de Asociere.

Cu privire la traducerea acquis-ului comunitar, trebuie s„ reamintim faptul c„, Ón decembrie 2000, Rom‚nia se afla pe penultimul loc din clasamentul statelor candidate, Ón privin˛a num„rului de pagini traduse din acquis-ul comunitar. Œn anii 2001 ∫i 2002 s-a reu∫it traducerea a peste 70.000 de pagini din acquis-ul comunitar, ceea ce ne situeaz„ printre cele mai avansate ˛„ri Ón domeniu. La sf‚r∫itul anului Ón curs, Rom‚nia va avea tradus Óntregul acquis comunitar.

Œn fine, Ón privin˛a adopt„rii standardelor europene, se poate aprecia, cu drept temei, c„ Ón decembrie 2000, Ón mod practic, existau numai unele preocup„ri sporadice. Œn 2001, Guvernul actual a adoptat o strategie care a stabilit etapele de adoptare a standardelor rom‚ne Ón domeniu, spre a se Óndeplini ∫i aceste condi˛ii de aderare. Astfel, se poate evalua c„, p‚n„ Ón decembrie 2003, a∫a cum s-a apreciat ∫i de c„tre Oficiul Uniunii Europene, Rom‚nia va avea cel pu˛in 80% din standardele aplicabile pe deplin adoptate sau andosate, Óncheindu-se, Ón linii mari, ∫i acest proces.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cu privire la ini˛iativele legislative ale parlamentarilor, trebuie, de la Ónceput, s„ eviden˛iem c„ num„rul real al legilor promulgate Ón perioada acestei legislaturi, provenite din propunerile legislative ale senatorilor ∫i deputa˛ilor, este de 113 legi. Œn nici un caz, nu poate fi Ónvinov„˛it Guvernul c„ obstruc˛ioneaz„ ini˛iativele legislative parlamentare. Dreptul de ini˛iativ„ legislativ„ parlamentar„ nu poate fi Óngr„dit de Guvern, iar faptul c„ acesta formuleaz„, la unele dintre ele, un punct de vedere negativ, nu justific„ cele sus˛inute de dumneavoastr„, ultimul cuv‚nt Ón promovarea ini˛iativelor legislative av‚ndu-l, potrivit Constitu˛iei, Parlamentul. Guvernul a transmis punctele de vedere solicitate de Senat, Ón conformitate cu prevederile art. 110 din Constitu˛ie, la propunerile legislative ale senatorilor, propun‚nd, dup„ caz, solu˛ii de sus˛inere sau de Ómbun„t„˛ire a unor reglement„ri.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia c„ Guvernul, Ón frunte cu primul-ministru, nu a tratat cu seriozitate multitudinea mo˛iunilor introduse de opozi˛ie, ˛inem s„ preciz„m c„ aceasta nu-∫i are corespondent Ón realitate, toate problemele ridicate fiind examinate cu toat„ responsabilitatea, chiar dac„ multe dintre acestea au fost promovate Ón scop evident propagandistic sau populist.

Desigur, au fost ∫i mo˛iuni care au abordat teme importante din via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti, care, de altfel, sunt permanent Ón aten˛ia Guvernului, dar trebuie remarcate ∫i r„spunsurile Guvernului la aceste probleme, care au fost Óntotdeauna bine documentate ∫i la obiect, prezent‚nd starea real„ a acestora ∫i solu˛iile concrete. De altfel, Guvernul a luat toate m„surile pentru ca Óntreb„rile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 ∫i interpel„rile formulate Ón limita ∫i cu respectarea cerin˛elor regulamentare s„ primeasc„ r„spuns pe con˛inut ∫i la timp.

Autorii mo˛iunii critic„, de asemenea, faptul c„ premierul Adrian N„stase nu a r„spuns personal la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate de deputa˛i ∫i senatori, uit‚nd s„ men˛ioneze c„, de la Ónceputul guvern„rii, primul-ministru a tratat cu toat„ responsabilitatea problema Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, prezent‚nd r„spunsuri Ón scris, cu respectarea termenelor regulamentare. Au fost avute Ón vedere Óntreb„rile ∫i interpel„rile care au vizat politica Guvernului Ón probleme importante ale activit„˛ii sale interne ∫i externe.

Œn perioada februarie 2001—mai 2003, premierul Adrian N„stase a r„spuns Ón scris la peste 100 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri ce i-au fost adresate de parlamentari. Sus˛inerea r„spunsurilor Ón ∫edin˛ele celor dou„ Camere a fost asigurat„ de mini∫trii de resort. S„ nu uit„m c„, Ón numeroase r‚nduri, parlamentarii au solicitat, Ón mod expres, r„spunsuri scrise, pentru a le invoca apoi Ón conferin˛ele de pres„ sau Ón Ónt‚lniri cu aleg„torii. R„spunsurile, chiar dac„ au fost citite de mini∫trii de resort, au fost prezentate Óntotdeauna sub semn„tura premierului ∫i au reprezentat punctul de vedere oficial al acestuia cu privire la problema Ón cauz„.

Acuza˛ia c„ — citez: îr„spunsurile nu privesc obiectul Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, sunt imprecise ∫i neglijent redactate“ este, practic, de neadmis, av‚nd Ón vedere c„ situa˛ia se prezint„ tocmai invers. Œn foarte multe cazuri, Óntreb„rile sau interpel„rile sunt formulate ambiguu ∫i, uneori, cu nerespectarea regulamentului, nef„c‚ndu-se distinc˛ia Óntre no˛iunea de interpelare ∫i cea de Óntrebare. Cu toate acestea, parlamentarii au primit, f„r„ excep˛ie, r„spunsuri din partea Guvernului. Ba, mai mult, exemplific„m scrisoarea de mul˛umire din partea unui parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, la un r„spuns primit din partea primului-ministru, privind o interpelare prin care erau semnalate unele probleme cu privire la integritatea na˛ional„ ∫i suveranitatea statului rom‚n. Œn scrisoarea de mul˛umire, contrar celor sus˛inute de semnatarii mo˛iunii de azi, domnul parlamentar a ˛inut s„ elogieze Guvernul, Ón frunte cu primul-ministru, ∫i s„-l asigure de Óntreg sprijinul Ón ceea ce face pentru ˛ar„.

**Din sal„**

**:**

Cine este acel senator? Cum Ól cheam„?

Trebuie s„ men˛ion„m c„ primul-ministru a fost prezent Ón Parlament cu ocazia dezbaterilor asupra unor probleme importante, cum ar fi: sus˛inerea legilor bugetului de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de stat, angajarea r„spunderii Guvernului asupra unor proiecte de lege ∫i declara˛ii de politic„ general„, precum ∫i prezentarea pozi˛iei Guvernului fa˛„ de mo˛iunile de cenzur„ depuse de opozi˛ie.

Totodat„, primul-ministru a venit Ón fa˛a Parlamentului pentru a prezenta declara˛ia cu privire la politica

Guvernului pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO, act care s-a dovedit o expresie concret„ ∫i eficient„ a luptei pentru interesul na˛ional, av‚nd drept rezultat final invitarea Rom‚niei de a adera la structurile Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord.

De asemenea, primul-ministru a prezentat Parlamentului Declara˛ia cu privire la politica Guvernului Ón perioada 2001—2002, principalele priorit„˛i economice ∫i sociale ale ˛„rii Ón anii 2003—2004.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Consider c„, pe de o parte, sus˛inerea semnatarilor mo˛iunii, iar, pe de alt„ parte, argumenta˛ia pertinent„ pe care Guvernul a prezentat-o nu pot conduce dec‚t la un singur vot: respingerea mo˛iunii.

Guvernul ˛ine s„-i asigure pe semnatarii mo˛iunii c„ recomand„rile pe care ace∫tia le fac, Ón finalul mo˛iunii, pe linie legislativ„ constituie de mult un capitol c„ruia Ói acord„ o importan˛„ special„ Ón cadrul Programului de guvernare.

C‚t prive∫te partea final„ a dispozitivului mo˛iunii, aceasta demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ autorii acesteia, ∫i acum, ca ∫i cu alte prilejuri, nu au interpretat corect prevederile art. 106 din Constitu˛ie, la care au f„cut referire ∫i pe care se Óntemeiaz„ solicitarea.

Œn final, Guvernul se adreseaz„ membrilor Senatului ca, pe baza celor prezentate, Ón urma unei atente analize a cuprinsului mo˛iunii, s„ voteze cu toat„ Óncrederea Ómpotriva acesteia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule ministru.

Are cuv‚ntul domnul senator Dumitru Badea, din partea Grupului Parlamentar P.R.M..

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Badea:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

V„ mul˛umesc pentru onoarea care mi s-a f„cut de a deschide eu dezbaterile la mo˛iune, respectiv Grupul parlamentar al P.R.M. Regula era s„ Ónceap„ cu reprezentantul P.S.D. S„ fie acesta un semnal de recunoa∫tere a faptului c„ P.R.M. a devenit prima for˛„ politic„ a ˛„rii?

Domnule ministru Gaspar,

Regret, dar trebuie s„ v„ spun c„ m-a˛i dezam„git. Noi am ini˛iat aceast„ mo˛iune cu inten˛ia de a provoca o discu˛ie, Ón Senat, din care s„ Ón˛elege˛i c„ a∫a nu se mai poate.

fiara fierbe, domnilor mini∫tri! Numai ast„zi au avut loc ample manifesta˛ii de strad„, la Ploie∫ti circa 4.500 de salaria˛i de la îUzina Mecanic„“ — Plopeni, la AlbaIulia circa 4.000 de salaria˛i au pichetat Prefectura, iar la Bucure∫ti peste 500 de salaria˛i de la Uzina îRepublica“ au manifestat, tot ast„zi, la doi pa∫i de noi, Ón fa˛a Senatului. ™i lucrurile nu se vor opri aici. Motivul este guvernarea dumneavoastr„ dezastruoas„. A˛i adus majoritatea popula˛iei la limita r„bd„rii. Aceasta este cauza. S„ ∫ti˛i c„ cet„˛enii ∫i-au pierdut speran˛a Ón dumneavoastr„. Nu mai umfla˛i sondajele! Cobor‚˛i Ón mijlocul lor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 s„ vede˛i gravitatea situa˛iei. Ori nu mai ave˛i curajul? Boala dumneavoastr„, a Guvernului, de a usca, de a ve∫teji, de a nega tot ce vine de la opozi˛ie, ∫i mai ales de la P.R.M., s-a cronicizat doamnelor ∫i domnilor guvernan˛i!

Ambulatoriu n-o pute˛i trata ∫i nici Ón spitale, c„ le-a˛i desfiin˛at ∫i nu mai ave˛i locuri. A˛i luat banii de la S„n„tate ∫i i-a˛i folosit nu se ∫tie pe unde, dar cÓnd vom veni noi, P.R.M.-ul, la guvernare, vom afla ∫i v„ asigur„m c„ lucrurile nu vor r„m‚ne a∫a.

De ce spune˛i, domnule ministru, cu at‚ta senin„tate, c„ afirma˛iile noastre din mo˛iune nu au acoperire? Ce vre˛i mai clar dec‚t cifrele ∫i documentele pe care vi le-am prezentat? Dumneavoastr„ a˛i f„cut aici apologia Guvernului N„stase ∫i v„d c„ a˛i venit Ónso˛it de o parte din mini∫trii ∫i secretarii de stat. O v„d pe doamna ministru al integr„rii europene, Puwak, care, Ón mod cert, v-a ajutat s„ preg„ti˛i r„spunsul la mo˛iunea noastr„. Acum, au venit s„ v„ sus˛in„ moral. V„ Ón˛elegem, sunt momente mai grele pentru Guvern. Dar v„d c„ v-a˛i specializat Ón dezinformarea opiniei publice.

Ce nu este adev„rat din mo˛iune domnilor mini∫tri, reprezentan˛i ai Guvernului?

Nu este adev„rat c„ ne sfida˛i pe noi, Parlamentul, ∫i v„ face˛i jocurile de interese legifer‚nd haotic ∫i la comanda cercurilor de afaceri rom‚ne∫ti ∫i str„ine? C„ a˛i intrat cu ciubotele Ón legi, Óntre care unele func˛ionau bine? C„ a˛i legiferat construc˛ia f„r„ autoriza˛ie a domnului prim-ministru, modificÓnd legea prin ordonan˛„ ∫i d‚nd acest atribut prim„riilor de sectoare? Nu este adev„rat c„ vre˛i s„ pune˛i m‚na pe averea Coopera˛iei, c„ nu ∫ti˛i ce taxe s„ mai inventa˛i pentru a avea banii necesari servirii clientelei dumneavoastr„ politice, care la rÓndul ei v„ sus˛ine pe dumneavoastr„? Nu vede toat„ lumea cum cheltui˛i banii aiurea, dup„ dorin˛a ∫efului dumneavoastr„ suprem, domnul N„stase, care iar„∫i n-a pierdut ocazia de a se da Ón îstamb„“, Óntreb‚ndu-se retoric dac„ _îs„ arunce bani din elicopter deasupra spitalelor ∫i farmaciilor“._ Apropo! Poate ne r„spunde˛i ast„zi care este ra˛iunea dona˛iei c„tre China a 20 de milioane de dolari, o sum„ enorm„ pentru peticitul buget rom‚nesc. Chipurile, pentru a combate pneumonia atipic„, Ón timp ce am„r‚˛ii de rom‚ni mor ca mu∫tele datorit„ colapsului s„n„t„˛ii rom‚ne∫ti.

Nu este adev„rat c„ legile sunt modificate pe traseul dintre Guvern ∫i ministere, poate undeva Ón Ci∫migiu, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu Legea locuin˛ei? N-am fost noi corec˛i cÓnd am spus c„ Legea anticorup˛ie sau pachetul de legi — c„ nici dumneavoastr„ nu mai ∫ti˛i ce mai este — s-a dovedit a fi un fiasco total?

Ne prosti˛i Ón fa˛„? N-a˛i dat ordonan˛„ de modificare a prevederii privind declararea averilor sub presiunea opiniei publice? Sus˛inem c„ o ve˛i modifica prin ordonan˛e, pÓn„ n-o mai r„m‚ne nimic din ea. P„cat c„ nu este transmis„ aceast„ dezbatere la postul na˛ional de Televiziune. Pentru Domniile lor conteaz„ salariile de trei ori c‚t al pre∫edintelui ˛„rii, nu problemele grave ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, ale pl„titorilor de taxe aberante. Am citit ast„zi c„ o b„tr‚n„ din Bac„u, de peste 80 de ani, surd„ ∫i oarb„, a fost obligat„ s„ pl„teasc„ taxa radio-TV. Noi ame˛im popula˛ia?

Domnilor de la P.S.D.—P.U.R.—U.D.M.R., nu Partidul Rom‚nia Mare prejudiciaz„ accesul Ón organismele euroatlantice. Domniile voastre folosi˛i orice prilej pentru a v„ motiva ac˛iunile cu o formul„ care, la Ónceput, ne impresiona. Este vorba despre _îarmonizarea legisla˛iei cu reglement„rile din Uniunea European„ ∫i din ˛„rile cu democra˛ie consacrat„“._

A˛i exersat at‚ta, Ónc‚t a˛i devenit arti∫ti Ón domeniu. CÓnd am pus m‚na pe carte ∫i ne-am documentat, am constatat altceva.

Nu, domnilor! Nu este adev„rat.

Sunt multe ˛„ri Ón care Guvernul nu este delegat Ón nici un fel s„ legifereze: Austria, Belgia, Danemarca, Elve˛ia, Grecia, Olanda, Luxemburg. La loc de frunte se situeaz„ Constitu˛ia S.U.A. din 17 septembrie 1787, repet anul 1787, care prevede c„ toate puterile legislative sunt acordate Congresului.

Œn acest fel ar trebui s„ modific„m ∫i noi Constitu˛ia. Œntr-un stat cu o democra˛ie neconsolidat„, cum este Rom‚nia, Guvernul trebuie s„ pun„ Ón executare legile ∫i at‚t!

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare este totu∫i optimist. Noi credem c„ exist„ pun˛i de colaborare, c„, Ón limitele constitu˛ionale, acestea vor trebui s„ constituie baza rela˛iilor dintre Guvern ∫i Parlament.

Ne Ón∫el„m cumva domnilor, care conduce˛i acum, vremelnic, bineÓn˛eles, aceast„ ˛ar„?

V„ mul˛umesc!

V„ mul˛umim, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stimate colege ∫i stima˛i colegi parlamentari, Distin∫i invita˛i,

Œn urm„ cu pu˛ine momente, sigur, Ónaintea interven˛iei domnului senator Badea, m„ g‚ndeam dac„, Ón numele Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist, mai este cazul s„ iau cuv‚ntul, fiind desemnat de grup, al„turi de al˛i doi colegi ai no∫tri, trat‚nd cu maxim„ seriozitate demersul pe care dumneavoastr„ l-a˛i f„cut, respectiv, promovarea unei mo˛iuni simple, Óntruc‚t argmentele prezentate de domnul ministru Acsinte Gaspar, din punctul meu de vedere, ca parlamentar, sigur, ca parlamentar care sus˛in Guvernul, dar ∫i ca jurist, pot spune c„ Domnia sa a reu∫it s„ demonteze toate acuzele existente Ón mo˛iune, acuze care vizau o activitate pretins negativ„ din partea Executivului, Ón momentul Ón care a adoptat o serie de ordonan˛e simple sau ordonan˛e de urgen˛„.

Sigur c„ poate fi acceptat punctul de vedere prezentat de domnul senator Badea, Ón momentul Ón care at‚t ca semnatar, c‚t ∫i ca opozant Óncerci s„ prezin˛i, Ón scris sau Ón fa˛a plenului, un punct de vedere diametral opus prin care s„ Óncerci s„ demontezi at‚t activitatea, c‚t mai ales explica˛iile date Ón plenul Senatului de c„tre un reprezentant al Guvernului Adrian N„stase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Am r„mas surprins, Óns„, de dou„ acuze, care mie mi se par grave, aduse Ón plen, nu at‚t de cele aduse Ón scris, pentru c„ sunt convins c„ nu at‚t d‚n∫ii au formulat mo˛iunea simpl„, credem c„ punctul de vedere foarte clar este al colegilor din P.D., care au fost la guvernare ∫i care ∫tiu foarte bine tehnica ∫i mai ales tactica oper„rii ordonan˛elor simple ∫i a ordonan˛elor de urgen˛„, dar Ón momentul Ón care domnul senator Badea f„cea Ón plenul Senatului afirma˛ia c„ boala de care sufer„ Guvernul s-a cronicizat ∫i, mai ales, c„ Domnia sa nu a Ón˛eles nimic din explica˛iile multiple prezentate de domnul ministru, mi-am dat seama, repet, c„ demersul f„cut de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Ón sensul de a m„ desemna s„ vorbesc Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i de a repeta cu obstina˛ie argument cu argument, numai Ón Óncercarea, sigur, nu de a v„ pierde timpul, ∫i repet, numai Ón Óncercarea de a v„ face s„ Ón˛elege˛i c„ activitatea Guvernului N„stase nu a fost la limita legii, nu a fost Ón afara legii, Ón afara Constitu˛iei, ci, c„, dimpotriv„, Ón momentul Ón care s-a procedat la emiterea ordonan˛elor Ón baza legilor de abilitare, mandatul a fost dat de c„tre noi, parlamentarii din Senat, deci nu numai de la putere, a∫a cum un distins senator spunea Ón urm„ cu patru ani, îputerea suntem noi“, adic„ acei care am r„mas Ón sal„, respectiv, reprezentan˛ii majorit„˛ii.

Nu, puterea o reprezint„ Senatul... Puterea o reprezint„ Senatul ∫i s„ ne aducem aminte c„, de fiecare dat„, o lege de abilitare a fost votat„ Ón Senat, sigur, cu dreptul fiec„rui parlamentar de a vota îpentru“ sau a vota îcontra“.

Œn privin˛a ordonan˛elor de urgen˛„, sigur, exist„ multiple argumente, argumente prezentate de c„tre domnul ministru Acsinte Gaspar ∫i pe care, Ón parte, le voi relua ∫i eu.

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

De data aceasta, intr‚nd Ón analiza mo˛iunii simple pe care a˛i promovat-o, a∫ spune c„, la prima vedere, poate fi caracterizat„ ca o ac˛iune ce ˛ine de exerci˛iul democratic al raporturilor dintre putere ∫i opozi˛ie.

Œn realitate, Óns„, ∫i aceast„ mo˛iune, ca ∫i cele din precedent, nu au fost respinse prin ma∫ina de vot a majorit„˛ii, ci au fost respinse datorit„ lipsei argumentelor Ón sus˛inerea acestora ∫i a faptului c„ dumneavoastr„ nu a˛i reu∫it s„ convinge˛i pe nici unul dintre noi ∫i, mai mult dec‚t at‚t, nu Ónt‚lnirile noastre de la Snagov, de la Sinaia sau din alt„ parte ne-au determinat s„ adopt„m un anumit punct de vedere politic Ón grupul parlamentar ∫i o anumit„ modalitate ∫i form„ de vot, ci, dimpotriv„, dumneavoastr„ ave˛i o mare problem„, Óntre semnatarii mo˛iunilor de cenzur„, sigur, c„ nu reu∫i˛i s„ face˛i acest cartel deosebit P.R.M.—P.D.—P.N.L...

... ∫i U.D.M.R. ...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Cine ∫tie?!...

...∫i c„ de fiecare dat„ nu a˛i reu∫it s„ aduna˛i la vot, din plenul Senatului sau din votul celor dou„ Camere, nici num„rul de semnatari ai mo˛iunilor simple sau ai mo˛iunilor de cenzur„.

Deci, stima˛i colegi, dac„ ave˛i o problem„, o ave˛i dumneavoastr„. Nu c„uta˛i responsabilit„˛i pentru aceast„ vin„ Ón alt„ parte, ci Óncerca˛i, a∫a cum a˛i afirmat ∫i a∫a cum afirma colegul Badea, ast„zi, la microfonul Senatului, s„ g„sim acele pun˛i de leg„tur„ ∫i de dialog Óntre putere ∫i opozi˛ie Ón leg„tur„ cu procesul legislativ pe care noi Ól desf„∫ur„m.

O Óntrebare fireasc„ pe care ar trebui s„ ∫i-o pun„ at‚t parlamentarii care sunt la al doilea sau al treilea mandat, c‚t ∫i colegii noi. A Ónv„˛at ceva, oare, parlamentarul rom‚n sau reprezentan˛ii Executivului din gre∫elile care s-au succedat Ón timp Ón activitatea parlamentar„ sau Ón activitatea executiv„?!

Colegii din P.D., sigur, la primul mandat, spun înu“... Regret c„ nu este colegul dumneavoastr„ de partid, domnul fost prim-ministru despre care am s„ vorbesc mai t‚rziu ∫i care, Óntr-o perioad„ extrem de scurt„... domnul Radu Vasile este un alt subiect... pentru c„ domnul Radu Vasile, sigur, a rezistat cu greu ca prim-ministru datorit„ jocurilor pe care le-a˛i f„cut dumneavoastr„, ∫i nu noi... Noi nu am stat spectatori, ci, doar, de la tribuna Senatului, Óncercam s„ repunem democra˛ia Ón spa˛iul firesc al acesteia, dar atunci c‚nd vorbea despre ordonan˛e... Ia, s„ vedem, ce spunea ∫i ce fuma domnul Radu Vasile...

Din perioada 16 aprilie 1998 p‚n„ Ón 7 decembrie 1999, b„nuiesc c„ nu ∫ti˛i, c„ atunci cred c„ nu era˛i la alt partid, dar era˛i Ón P.D., dar era˛i la abc-ul P.D.-ului, a reu∫it s„ emit„ doar 210 de ordonan˛e, Ón baza legilor de abilitare, ∫i 261 de ordonan˛e de urgen˛„. Or fi fost prea pu˛ine?!

O s„ revenim ∫i Ón func˛ie de argumentele prezentate de domnul ministru ∫i o s„ vede˛i cam c‚te ordonan˛e simple sau de urgen˛„ a emis Guvernul pe care ast„zi Ól critica˛i ∫i, sigur, ca s„ nu v„ sup„r pe dumneavoastr„ sau pe colegul ∫i prietenul nostru, domnul senator Radu Vasile, o s„ facem referire ∫i la ceilal˛i doi prim-mini∫tri, intra˛i deja Ón istorie, respectiv, domnul Mugur Is„rescu ∫i, mai ales, Victor Ciorbea...

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

™i ie∫i˛i din istorie...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Œnainte de a intra, este mai greu... Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

De data aceasta, Ómi permit s„ fac afirma˛ia, Ón plenul Senatului, Ón leg„tur„ cu aceast„ mo˛iune simpl„, c„, practic, acest demers f„cut de colegii din opozi˛ie, de semnatari, sunt convins, f„r„ s„-l citeasc„, pentru c„ mul˛i dintre ei sunt parlamentari, a∫ spune, de bun„-credin˛„ ∫i cu activitate sus˛inut„ Ón mai multe mandate ∫i nu ar fi semnat dac„ ar fi citit mo˛iunea, se confund„ ceea ce este prev„zut Ón Constitu˛ie sau Ón Regulamentul Senatului cu dorin˛a unuia sau altuia de a critica neap„rat ∫i, mai ales, de a face ceea ce se spunea, Ón urm„ cu trei mandate legislative, s„ nu cumva s„ se Ónt‚mple îs„ treac„ o sesiune f„r„ o mo˛iune“.

De data aceasta, mo˛iunea nu mai este mo˛iune pentru c„, a∫a cum rezult„ din argumentele pe care le-a prezentat domnul ministru, rezult„ foarte clar c„ ne g„sim

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Ón prezen˛a unei declara˛ii politice, sigur, ample, care s„ vizeze exact ceea ce vizeaz„, ca finalitate, o mo˛iune de cenzur„, respectiv faptul c„ Guvernul Ó∫i dep„∫e∫te mandatul Óncredin˛at de Parlament ∫i c„, Ón Ónc„lcarea acestuia, nu face altceva dec‚t s„ preia func˛ia fundamental„ a Parlamentului, care este func˛ia legislativ„.

De aceea, primul r„spuns pe care ar trebui s„-l d„m, ∫i vin al„turi de domnul ministru Ón argumenta˛ie, afirm‚nd Ón fa˛a plenului Senatului c„ mo˛iunea nu Óndepline∫te condi˛iile cerute de Constitu˛ie ∫i de Regulamentul Senatului, deoarece mo˛iunea trebuie s„ determine Senatul, a∫a cum scrie la lege, s„ ia o anumit„ pozi˛ie Óntr-o problem„ de politic„ intern„ sau extern„, s„ rezolve o anumit„ problem„ printr-o decizie care trebuie dus„ la Óndeplinire ∫i care, Ón mod cert, Óntotdeauna, trebuie s„ formeze partea dispozitiv„ a unei astfel de mo˛iuni.

O mo˛iune prezentat„, sigur, de opozi˛ie poate, oare, a∫a cum a˛i f„cut dumneavoastr„ ast„zi, s„ ia Ón dezbatere via˛a intern„ a unui partid? Modul Ón care Óntr-un partid se iau anumite decizii? Modul Ón care un anumit partid, ∫i m„ refer, desigur, la P.S.D., Ó∫i stabile∫te strategia parlamentar„ prin ceea ce dumneavoastr„ critica˛i, respectiv, acele Ónt‚lniri de la Snagov sau de la Sinaia?

Spun c„ modalitatea prin care dumneavoastr„ o face˛i, Ón sensul de a ne acuza Ón plan parlamentar de ceea ce facem noi Ón partid, legal, cu respectarea Constitu˛iei ∫i a Legii de organizare ∫i func˛ionare a unui partid politic, este absolut gre∫it„ pentru c„, Ón Senat, trebuie s„ discut„m problemele care ˛in de activitatea Senatului, de activitatea Guvernului, pentru c„ ne g„sim Ón cadrul controlului exercitat de c„tre Parlament asupra Executivului, ∫i nu despre via˛a intern„ de partid.

Stima˛i colegi, sigur c„ nu este bine, de fiecare dat„, s„ ne Óntoarcem la trecut, dar pentru c„ trecutul poate s„ fie foarte u∫or cuantificat Ón ac˛iuni ∫i Ón date, da˛i-mi voie, cu titlu de exemplu, ∫i nu de altceva, s„ vedem dac„ sunte˛i de bun„-credin˛„ sau de rea-credin˛„ Ón afirma˛iile pe care le face˛i, s„ readuc Ón discu˛ie doar c‚teva cifre.

Œn legislatura 1996-2000, pe c‚nd noi, al„turi de al˛i colegi de aici din Senat, ne g„seam Ón opozi˛ie ∫i am promovat mo˛iuni simple sau mo˛iuni de cenzur„ Ómpotriva guvernelor existente atunci, pot s„ v„ spun c„ au fost promovate timp de patru ani patru mo˛iuni de cenzur„ ∫i zece mo˛iuni simple.

Opt mo˛iuni la Senat, sigur, Óncerc‚nd noi Ón perioada aceea s„ fim mai activi, ∫i dou„ mo˛iuni simple la Camera Deputa˛ilor.

Œn schimb, Ón actuala legislatur„, suntem abia la jum„tatea mandatului ∫i deja au fost dezb„tute dou„ mo˛iuni de cenzur„ ∫i, nu v„ sup„ra˛i, a˛i f„cut at‚t de multe, Ónc‚t le-a˛i uitat ∫irul, nu vorbesc de con˛inut, pe fondul lor, pentru c„ face˛i afirma˛ia c„ a˛i promovat 19 mo˛iuni simple, v„ rog s„ verifica˛i Ónregistr„rile de la Senat ∫i de la Camera Deputa˛ilor, pentru c„ a˛i promovat 23 de mo˛iuni simple.

Deci v„ laud de data aceasta, ∫i nu v„ critic, iar cel care a scris, a scris Ón mod eronat, Óncerc‚nd s„ v„ ia din meritele pe care le-a˛i avut Ón momentul Ón care a˛i mai pierdut un num„r de patru mo˛iuni.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i c„, dac„ dumneavoastr„ critica˛i Guvernul de exces Ón func˛ia pe care noi am Óncredin˛at-o Ón momentul Ón care am dat o Lege de abilitare pentru a emite ordonan˛e simple sau situa˛iile au impus, Ón func˛ie de moment, emiterea unor ordonan˛e de urgen˛„, Ón ceea ce prive∫te mo˛iunile, Ón numai jum„tate de mandat, dumneavoastr„ a˛i promovat de dou„ ori ∫i jum„tate mai multe mo˛iuni, dec‚t au fost promovate Ón Parlamentul trecut pe perioada Óntregii legislaturi.

A doua chestiune, nu Ón˛eleg de ce depl‚nge˛i disciplina noastr„ de vot, faptul c„ suntem un partid responsabil ∫i serios? Faptul c„ am venit...

B„nuiesc c„ atunci c‚nd r‚de˛i, privi˛i Ón oglind„.

Deci este grav dac„ r‚de˛i atunci c‚nd spun un lucru serios.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn momentul Ón care noi am dat o anumit„ decizie Ón partid, iar Ón baza acestei decizii, Guvernul, Guvernul N„stase, a venit cu o anumit„ solu˛ie Ón planul Executivului sau Ón plan legislativ, este corect ∫i democratic ca Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) s„ sus˛in„ acest lucru.

Sus˛inerea pe care noi o d„m Guvernului nostru, dumneavoastr„ o critica˛i din multe puncte de vedere ∫i spune˛i c„ vot„m orbe∫te, c„ suntem o simpl„ ma∫in„ de vot, care nu face altceva dec‚t s„ pun„ Ón practic„ deciziile Executivului ∫i a∫a mai departe.

Aceasta este Óns„, oare, problema dumneavoastr„ sau este modul nostru de ac˛iune pe care noi, Ón mod liber, l-am acceptat Ón cadrul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist).

A treia chestiune, vi se pare c„ la nivelul Senatului nu pute˛i s„ v„ exercita˛i rolul constitu˛ional pe care Ól ave˛i, ar„t‚nd c„ reprezentan˛ii Executivului r„spund sau nu r„spund la cele 1.167 de Óntreb„ri contabilizate de domnul secretar Mihai Ungheanu, dar Ón realitate, aproape 5.000, pentru c„ ar trebui, de fiecare dat„, a∫a cum ar trebui s„ recitim textele despre mo˛iune, ∫i s„ vedem c‚nd se face o mo˛iune simpl„ ∫i c‚nd se face o mo˛iune de cenzur„, s„ vedem ce Ónseamn„ o Óntrebare sau o interpelare ∫i s„ observa˛i c„ majoritatea celor care pun lunea Óntreb„ri sau formuleaz„ interpel„ri Executivului, mai pu˛in de zece nu le pun, pentru c„ li se pare corect Ón momentul Ón care pui un singur semn de Óntrebare s„ spui: am pus o Óntrebare Executivului.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn legislatura trecut„, tot pentru cei care doresc s„ fac„ fel de fel de statistici, au fost formulate 1.707 de Óntreb„ri. De data aceasta, Ón numai doi ani, a˛i reu∫it de dou„ ori ∫i jum„tate s„ formula˛i mai multe, dar, din punctul nostru de vedere, ceea ce este bine este c„ pentru majoritatea dintre ace∫tia, sigur c„ nu a fost domnul prim-ministru s„ v„ r„spund„, dar r„spunsul a venit din partea Executivului, r„spunsul a venit din partea mini∫trilor sau a persoanelor desemnate de ace∫tia, a∫a cum scrie Ón regulament, pentru a prezenta r„spunsuri Ón plenul Senatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Este oare important pentru cineva s„ v„ spun, spre exemplu, c‚te ordonan˛e a emis Guvernul Ciorbea?

Se pare c„ reprezentan˛i P.N.fi.-ului nu mai sunt prezen˛i Ón Senat, chiar dac„ au emis un num„r de 216 ordonan˛e de urgen˛„ ∫i un num„r de 113 ordonan˛e, Ón baza unei Legi de abilitare, pe parcursul unui an ∫i patru luni.

Dar sunt reprezenta˛ii care l-au sus˛inut pe domnul Mugur Is„rescu ∫i care au semnat mo˛iunea simpl„ de ast„zi, ∫i atunci este extrem de important s„ vedem de ce a fost nevoit Guvernul N„stase s„ emit„ acest num„r de ordonan˛e, Óntr-o perioad„ scurt„, Ón momentul Ón care Óntreaga legisla˛ie fusese dat„ peste cap, prin sus˛inerea dumneavoastr„, stima˛i colegi, care a˛i semnat ast„zi mo˛iunea simpl„, pentru c„ a˛i dat posibilitatea Guvernului Is„rescu s„ emit„, Ón perioada 14 decembrie 1999— 27 decembrie 2000, un num„r de nu mai pu˛in 138 de ordonan˛e emise Ón baza Legii de abilitare ∫i un num„r de 309 ordonan˛e de urgen˛„.

Deci Ón 12 luni a emis Guvernul Mugur Is„rescu un num„r de 447 de ordonan˛e, adic„ mai multe dec‚t Guvernul Adrian N„stase Ón toat„ aceast„ perioad„ de doi ani ∫i jum„tate.

V„ este fric„ s„-i dep„∫i˛i.

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Pentru a nu v„ face probleme, nu suntem Óntr-o competi˛ie cu guvernele trecute, nu dorim s„ v„ dep„∫im la num„rul de ordonan˛e simple sau la num„rul ordonan˛elor de urgen˛„, ci am fost nevoi˛i, pentru c„ ne-a obligat cadrul legislativ ∫i Constitu˛ia, s„ emitem ordonan˛e de urgen˛„, pentru a pune la punct toate gre∫elile legislative pe care le-a˛i f„cut ∫i, mai ales, s„ Óncerc„m s„ corect„m tot ceea ce a˛i creat prin lege, d‚nd deci aparen˛„ de legalitate ac˛iunilor Executivului, Ón grupurile de interese care v-au sus˛inut ∫i pe care le-a˛i sus˛inut.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Sigur, c„ Ón leg„tur„ cu aceast„ mo˛iune s-ar putea spune multe, cert este Óns„ c„ ea nu se sus˛ine prin argumentele prezentate, at‚t de c„tre subsemnatul, c‚t ∫i de c„tre domnul ministru Acsinte Gaspar, motiv pentru care sunt convins c„ al„turi de colegii din Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), nu avem altceva de f„cut dec‚t s„ vot„m Ómpotriva mo˛iunii.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, doamna senator Norica Nicolai.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Doamn„ ∫i domnilor mini∫tri,

Nu vreau s„ cred c„ P.S.D. este un partid Ón afara democra˛iei, dar ˛in s„-i amintesc domnului senator Doru Ioan T„r„cil„ c„ democra˛ia intern„ a unui partid, atunci c‚nd el se afl„ la guvernare, Ónseamn„ actul de guvernare, ∫i un act de guvernare face parte din jocul democrat.

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cauza suferin˛elor noastre este compara˛ia. De 13 ani, incapabili fiind s„ facem performan˛„, ne compar„m cu cei dinaintea noastr„, pretinz‚nd c„ ceea ce facem este pu˛in mai bine.

Aceasta Ónseamn„ c„ at‚t partidele aflate la putere, c‚t ∫i cele aflate Ón opozi˛ie trebuie s„ respecte acelea∫i reguli ale jocului democrat.

Din p„cate, ast„zi, Ón Rom‚nia regulile noastre nu sunt comune pentru c„ grupurile de interese din partidul dumneavoastr„ poart„ alte reguli.

Analiz‚nd situa˛ia din Rom‚nia a ultimilor doi ani, Ón perspectiva promisiunii integr„rii Ón Uniunea European„ Ón 2007, constat„m c„ Guvernarea P.S.D. a spart modelele clasice de rela˛ionare putere—opozi˛ie, erij‚ndu-se, tot mai mult, Óntr-un real pericol pentru democra˛ia rom‚neasc„.

A˛i politizat excesiv administra˛ia public„, a˛i Ónghi˛it institu˛iile independente, a˛i acaparat Justi˛ia ∫i a˛i transformat-o Óntr-o afacere de partid, a˛i dezvoltat re˛ele clientelare reprezentate de îbaronii“ P.S.D., a˛i sus˛inut Ón continuare, Ón pofida semnalelor opozi˛iei ∫i a criticilor organismelor interna˛ionale, structurile birocratice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a˛i ignorat ∫i a˛i obstruc˛ionat ini˛iativele legislative ale opozi˛iei parlamentare.

Acestea sunt doar c‚teva dintre principiile de guvernare a∫a-zis social-democrate. Ele se pot traduce prin demagogie, etatism, clientelism, refuzul dialogului, adic„, printr-un cuv‚nt, dispre˛ fa˛„ de democra˛ie.

Un alt aspect care ˛ine ∫i el de domeniul eviden˛ei, este acela c„ de pe scena politic„ rom‚neasc„ a disp„rut un element definitoriu al dinamicii rela˛iilor opozi˛ie–putere, ∫i anume dezbaterea.

Preocupat exclusiv de propria imagine, Guvernul a instaurat un adev„rat haos Ón domeniul legislativ, recurg‚nd la modific„ri succesive ale legilor, prin nenum„rate ordonan˛e de urgen˛„, sfid‚nd amendamentele opozi˛iei.

C‚teva exemple sunt edificatoare Ón acest sens.

Guvernul a introdus, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale, impozitul pe terenurile agricole. La doar c‚teva luni de la publicarea Ón Monitorul Oficial a prevederilor viz‚nd aceast„ nou„ categorie de impozite, Guvernul vine cu o ordonan˛„ prin care se scute∫te de la plat„ impozitul datorat pe terenuri, dar numai pentru cele situate Ón extravilanul localit„˛ilor.

Cam Ón aceea∫i perioad„ cu Legea impozitelor ∫i taxelor locale era publicat„ ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea crean˛elor bugetare care prevedea prioritatea creditorului bugetar fa˛„ de garan˛ia real„ a celorlal˛i creditori.

Cu alte cuvine, ipotecile, gajurile ∫i alte tipuri de garan˛ii solicitate de b„nci Ón procesul de creditare ar fi putut deveni simple petice de h‚rtie, f„r„ nici o valoare Ón rela˛iile cu clien˛ii.

Mai mult, prin acela∫i act normativ, b„ncile sunt obligate s„ furnizeze imediat Ón scris datele ∫i informa˛iile solicitate, Ón vederea aplic„rii procedurii de executare silit„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Aceast„ ordonan˛„ a fost contestat„ de oficiali ai B„ncii Na˛ionale, precum ∫i de reprezentan˛i ai mediului bancar, Ón spe˛„ Asocia˛ia Rom‚n„ a B„ncilor.

Œn continuare, Guvernul emite o nou„ Ordonan˛„ a Guvernului, nr. 39/2003, privind procedurile de administrare a crean˛elor bugetelor locale, conform c„reia creditorii bugetari locali dob‚ndesc ∫i ei prioritate fa˛„ de al˛i creditori care dispun de garan˛ii reale asupra bunurilor debitorilor la aceste bugete.

Toate aceste sesiz„ri apar˛in‚nd unor speciali∫ti ai mediului bancar au fost luate tardiv Ón considerare de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.

Un alt gest similar, av‚nd girul Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, a vizat plafonarea indemniza˛iilor de maternitate la 85% din salariul mediu pe economie, indiferent de cuantumul ∫i vechimea contribu˛iilor sociale pl„tite la buget. ™i de aceast„ dat„, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale a r„mas surd la protestele parlamentarilor opozi˛iei ∫i la protestele societ„˛ii civile, reac˛ion‚nd doar la interven˛ia premierului care a solicitat am‚narea aplic„rii unor astfel de m„suri.

Seria exemplelor de inconsecven˛„ ∫i abuz Ón domeniul legislativ nu poate exclude modul Ón care Guvernul a Ón˛eles s„ promoveze proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Sub masca combaterii corup˛iei, Guvernul a inclus Ón acest pachet de legi o serie de legi importante ca Statutul func˛ionarilor publici, Legea nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului, cele privind societ„˛ile comerciale, grupurile de interese economice, care trebuiau supuse unei dezbateri serioase, f„r„ ca lupta Ómpotriva corup˛iei s„ fi fost afectat„.

Dar degringolada nu se opre∫te aici, revenirea cu o alt„ ordonan˛„ privind declara˛ia de averea a demnitarilor ∫i, de cur‚nd, introducerea unui articol Ón proiectul de modificare a Legii locuin˛ei, care Ói Ómpropriet„resc pe demnitari cu case de vacan˛„, pentru a nu mai vorbi de impunerea prin lege a taxei radio-TV ∫i pentru cei care nu de˛in asemenea aparate, sunt cele mai recente ∫i extrem de gr„itoare exemple ale modului Ón care partidul de guvern„m‚nt Ón˛elege s„ se promoveze orice abera˛ie legislativ„.

Ceea ce este mai grav, stima˛i colegi, este c„ am legiferat o a treia putere Ón stat, ∫i anume func˛ia public„, pentru c„ de foarte multe ori normele metodologice au valoare de lege ∫i Ónfr‚ng voin˛a Parlamentului.

Partidul Na˛ional Liberal a atras aten˛ia de nenum„rate ori, Ón ace∫ti doi ani jum„tate, prin interven˛ii ∫i amendamente Ón cadrul dezbaterilor Ón plen ∫i Ón comisiile permanente ale Parlamentului, asupra faptului c„ inova˛iile p„guboase sus˛inute de actuala guvernare Ón procesul legislativ nu fac dec‚t s„ aduc„ prejudicii Rom‚niei, implicit integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.

Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t Raportul anual de ˛ar„ al Comisiei europene, din toamna anului 2003, va stabili dac„ Rom‚nia poate dob‚ndi statutul de economie de pia˛„, func˛ional„ sau nu.

Cu alte cuvinte, acest statut va fi decisiv pentru a c‚∫tiga b„t„lia din 2007, adic„ integrarea Ón Uniunea European„.

Integrarea Ón Uniunea European„ Ónseamn„ stoparea corup˛iei institu˛ionalizate ∫i nu Ón ultimul r‚nd diminuarea s„r„ciei.

Œn caz contrar, ratarea integr„rii Ón 2007 Ón Uniunea European„ va echivala nu doar cu sanc˛ionarea P.S.D. la vot, ci cu excluderea, cine ∫tie pentru c‚t„ vreme, a Rom‚niei din r‚ndul ˛„rilor cu economie concuren˛ial„.

O recent„ analiz„, publicat„ de un cotidian central, estima c„ abia Ón anul 2025 lucrurile vor intra pe un f„ga∫ normal.

Orice comentariu este de prisos.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œntre juste˛ea observa˛iilor critice la adresa abuzurilor guvernamentale ∫i lipsa propunerilor concrete privind remedierea situa˛iei este o distan˛„ prea mare.

Este greu s„ facem apel la un Guvern care se identific„ cu Rom‚nia, Rom‚nia nu Ónseamn„ Guvernul N„stase, chiar dac„ numele domnului prim-ministru este at‚t de rom‚nesc. Pentru aceste motive, pentru lipsa de solu˛ie ∫i pentru apelul la un Guvern care este incapabil s„ ofere solu˛ii, P.N.L. nu a semnat aceast„ mo˛iune, dar nu va vota Ómpotriva ei, urm‚nd a se ab˛ine de la vot.

V„ mul˛umim, doamna senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Petre Roman**

Domnule pre∫edinte,

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Al„turi de colegii mei am semnat aceast„ mo˛iune ∫i, pentru ca s„ dau substan˛„ motiva˛iei noastre, am s„ m„ refer numai la dou„ probleme. Dou„ probleme la care, din p„cate, domnul ministru nu a f„cut nici o referire, de∫i ele erau Ón prim-planul ideii de la care s-a plecat pentru aceast„ mo˛iune. M„ v„d obligat s„ citesc pasajul din Raportul anual al Comisiei Comunit„˛ii Europene pentru Rom‚nia, din octombrie 2002, care spune: îPractica Executivului de a legifera prin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i Óntr-o m„sur„ mai mic„ prin ordonan˛e simple a fost puternic criticat„ prin rapoartele anuale anterioare. Aceste instrumente legislative intr„ Ón vigoare imediat dup„ adoptarea de c„tre Guvern ∫i necesit„ doar aprobarea ulterioar„ a Parlamentului. Acesta este un motiv de Óngrijorare deoarece legisla˛ia poate fi astfel adoptat„ mai Ónainte s„ aib„ loc consult„ri corespunz„toare, adic„ transparen˛a este redus„ masiv ∫i, de asemenea, pentru c„ puterea Parlamentului de a amenda sau respinge legisla˛ia introdus„ prin ordonan˛e creeaz„ instabilitate legislativ„. Utilizarea ordonan˛elor nu s-a redus Ón perioada de referin˛„ a prezentului raport, Ón 2001 ∫i 2002. Majoritatea legisla˛iei de care s-a ocupat Parlamentul a constat Ón ordonan˛e de urgen˛„ ∫i ordonan˛e simple, adic„ legisla˛ie a Executivului, aflat„ deja Ón vigoare. Capacitatea de control a Parlamentului fiind astfel limitat„ Ónseamn„ c„ cele mai multe ordonan˛e sunt aprobate fie f„r„ nici un fel de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 amendamente, fie cu schimb„ri minore. Utilizarea acestor proceduri r„m‚ne un motiv de Óngrijorare, iar procedurile parlamentare normale trebuie utilizate Ón toate cazurile, cu excep˛ia, cu adev„rat, a circumstan˛elor excep˛ionale“.

De ce nu se refer„ nici Guvernul, nici colegii no∫tri la aceast„ apreciere care prive∫te direct drumul Rom‚niei c„tre Uniunea European„? Dup„ Raportul din octombrie 2002 situa˛ia s-a Ónr„ut„˛it. Raportul Óntre proiectele de lege sub form„ de ordonan˛e de urgen˛„ ∫i ordonan˛e simple a dec„zut Ón defavoarea proiectelor de lege normale, acelea care trebuie transmise de Guvern. Asta este o realitate care nu are cum s„ fie ocolit„ prin orice fel de me∫te∫ugite cuvinte am prezenta aici.

™i, fa˛„ de aceast„ situa˛ie, a∫teptam ca Guvernul s„ prezinte cel pu˛in o inten˛ie clar„ de a spune c„ nu mai inten˛ioneaz„ s„ fac„ a∫a ceva.

Al doilea aspect — ∫i nu m„ voi referi dec‚t la aceste dou„ aspecte care mi se par suficiente — e chiar cel men˛ionat Ón raport cu privire la instabilitatea legislativ„. Rom‚nia, dintre toate cele 12 ˛„ri candidate, se afl„, Ón continuare, Ón situa˛ia cea mai grea dintr-un punct de vedere care ne afecteaz„ foarte r„u: lipsa investi˛iilor str„ine directe, iar principala cauz„ evocat„ de fiecare dat„ de institu˛iile interna˛ionale care analizeaz„ aceast„ problem„, principala cauz„, aceea∫i pe care o men˛ioneaz„ investitorii str„ini serio∫i atunci c‚nd se discut„ aceast„ tem„ Ón Rom‚nia sau Ón str„in„tate — am participat de c‚teva ori la asemenea discu˛ii —, este faptul c„ prin ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„ se modific„ continuu cadrul legislativ al investi˛iilor, cadrul legislativ al sistemului de fiscalitate, cadrul legislativ al sistemului de urm„rire a diferitelor proceduri comerciale ∫i a∫a mai departe.

Asta este o realitate care ne love∫te Ón mod direct. Rom‚nia nu are cum finan˛a deficitul grav al balan˛ei sale de comer˛ exterior, cum alte ˛„ri au reu∫it, exemplu Polonia, Cehia, dec‚t dac„ are un portofoliu de investi˛ii str„ine care se apreciaz„ de c„tre OECD, de exemplu, organismul cel mai important pe aceast„ tem„ din lume. Rom‚nia, cel pu˛in, ar trebui s„ se situeze la nivelul a 4 miliarde de dolari anual. Anul trecut a fost 1 miliard de dolari. Nici nu mai vreau s„ mai fac compara˛ie cu al˛i ani, fiindc„ nu vreau s„ par„ aceast„ chestiune partizan„.

V„ rog s„ accepta˛i c„ interven˛ia mea de aici, de∫i este f„cut„ Ón leg„tur„ cu o mo˛iune Óndreptat„ Ómpotriva Guvernului, este f„cut„, Ónainte de toate, de pe pozi˛iile unui om Óngrijorat de aceast„ realitate care ne blocheaz„ Ón dou„ direc˛ii: ne blocheaz„ Ón direc˛ia — Uniunea European„, ne blocheaz„ Ón direc˛ia — investi˛ii str„ine. Dac„ vi se pare c„ aceste dou„ direc˛ii nu sunt cele care privesc cu prioritate Rom‚nia, cred c„ ne Ón∫el„m cu to˛ii. Despre asta este vorba Ón esen˛„. Nu despre nu ∫tiu ce jocuri politice, raporturi dintre guvernare ∫i opozi˛ie, care sunt conflictuale sau nu. Nu! Este vorba despre lucrurile care ne privesc pe to˛i Ón mod egal acum ∫i Ón mod acut, Ón acela∫i timp. Cum s„ facem ca Ón Raportul Comisiei Europene pe 2003 s„ nu mai figureze aceast„ critic„ foarte sever„ ∫i cum s„ facem ca s„ cre∫tem investi˛iile str„ine, care ∫tim bine c„ bat pasul, f„r„ de care nu avem posibilitatea s„ realiz„m cel pu˛in

un lucru, ∫i anume s„ pl„tim deficitul balan˛ei de comer˛ exterior, care anul acesta va fi de 4 miliarde de dolari. Asta e realitatea. La asta v„ invit, stima˛i colegi, s„ reflect„m.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Valentin-Zoltán Puskás, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

V„ invit„m la tribuna Parlamentului.

## **Domnul Puskás Valentin-Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Opozi˛ia Ó∫i face datoria. La sf‚r∫it de sesiune depune o nou„ mo˛iune simpl„ Ómpotriva îdictaturii Guvernului P.S.D.“, a∫a cum este men˛ionat Ón titlu, respectiv ∫i a Guvernului P.U.R.—U.D.M.R., a∫a cum apare Ón text. D„, Doamne, s„ fie o dat„ un guvern P.U.R.–U.D.M.R.!

Nimic mai simplu. Se scrie un text, se scriu c‚teva propozi˛ii, critic‚nd activitatea Guvernului, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ este loc de critic„, se adaug„ semn„turile senatorilor ∫i mo˛iunea este gata. Formal, bineÓn˛eles.

Am citit cu aten˛ie ∫i curiozitate textul mo˛iunii, dar am r„mas dezam„git.

Con˛inutul mo˛iunii nu reflect„ capacitatea colegilor mei semnatari. A∫ fi preferat o critic„ mai profund„, bazat„ pe fapte concrete ∫i reale. Nu a fost a∫a.

Œn textul mo˛iunii se face referire la cantitatea de h‚rtie consumat„ pentru apari˛ia actelor normative Ón Monitorul Oficial, sumele ap„rute pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice referitoare la datoriile c„tre bugetul de stat, disciplina impus„ Ón partidul de guvern„m‚nt — eu cred c„ este un lucru care se reg„se∫te Ón fiecare grup parlamentar —, greut„˛ile create de articolul 15 din Legea finan˛elor publice Ón procesul de legiferare. Noi am fost vinova˛ii, am sc„pat, am votat, nici nu am observat, nici partidele care au semnat prezenta mo˛iune. Mo˛iunea se refer„ ∫i la anumite probleme care deja au fost dep„∫ite, cum este problema na˛ionaliz„rii patrimoniului cooperatist. Eu am fost primul care de la acest microfon am criticat proiectul ordonan˛ei de urgen˛„ care s-a referit la a∫a ceva, dar acum proiectul de lege care se afl„ Ón dezbatere la comisiile parlamentare de la Camera Deputa˛ilor este un proiect de lege european, care va ajuta dezvoltarea coopera˛iei.

M„ refer aici doar la o singur„ problem„ la care s-au referit ∫i ceilal˛i colegi. ™i, mai pe larg, a∫ discuta despre problema ordonan˛elor de urgen˛„. Œntr-adev„r, ordonan˛ele de urgen˛„ constituie o problem„. Noi, de foarte multe ori, ne-am ridicat ∫i am spus c„ Óntr-adev„r guvernele nu ar trebui s„ guverneze dup„ ordonan˛e de urgen˛„.

Aici s-a vorbit de instabilitatea legislativ„ pentru c„ fiecare guvern se refer„ la aceast„ instabilitate, bineÓn˛eles pun‚nd sarcina pe seama guvernelor precedente. Colegul nostru, domnul senator T„r„cil„, a ar„tat foarte edificator

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 cum au fost la fiecare guvernare aceste ordonan˛e abuziv adoptate de c„tre Guvern. Este o boal„ veche, a tuturor guvernelor. Fiecare guvern, fiecare partid, bineÓn˛eles, c‚nd s-a aflat la putere a abuzat de aceast„ prevedere constitu˛ional„.

™i trebuie s„ remarc„m un singur lucru, care nu a reie∫it din totalul cifrelor de mii de ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„, c„, p‚n„ acum, o singur„ ordonan˛„ a fost clasificat„ ca fiind, de fapt, o problem„ care nu e de urgen˛„. Este vorba de o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului Ciorbea care s-a referit la modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, bineÓn˛eles Ón favoarea minorit„˛ilor, ∫i acolo s-a stabilit, p‚n„ la urm„, c„ nu era o urgen˛„ ∫i s-a legiferat pe cale parlamentar„. Foarte bine! A∫a trebuie ∫i cu celelalte 1.000 ∫i ceva de ordonan˛e f„cute. A∫a trebuie. Dar rezolvarea problemei nu este o mo˛iune, o mo˛iune care s-a aruncat la sf‚r∫it de sesiune Ón fa˛a Senatului. Este schimbarea Constitu˛iei, ∫i U.D.M.R. a propus schimbarea acestei prevederi constitu˛ionale, dar, din p„cate, propunerea noastr„ nu a fost agreat„. Pentru c„ atunci c‚nd discut„m de Constitu˛ie trebuie s„ Ómpiedic„m oricare guvern s„ aib„ aceast„ cale a ordonan˛elor de urgen˛„. Numai astfel putem asigura o stabilitate legislativ„ ∫i legi care vor fi discutate de Parlament. BineÓn˛eles Ónc„ nu e prea t‚rziu, modificarea Constitu˛iei se va dezbate Ón urm„toarele s„pt„m‚ni.

Eterogenitatea problemelor Ón∫irate Ón text face ca aceast„ mo˛iune s„ fie doar o formalitate pentru bifarea de c„tre senatorii din opozi˛ie a unei noi ac˛iuni pentru a le asigura lini∫tea sufleteasc„ de dinaintea vacan˛ei parlamentare.

Din aceste motive Grupul parlamentar U.D.M.R. nu va vota aceast„ mo˛iune simpl„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Viorel Dumitrescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Viorel Dumitrescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare, Ón acord cu senatorii Partidului Democrat, uz‚nd de reglement„rile constitu˛ionale ∫i de Regulamentul Senatului, au Ón˛eles s„ ini˛ieze o mo˛iune intitulat„ îDictatura Guvernului P.S.D., o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“.

Titlul mo˛iunii de care a˛i luat cuno∫tin˛„ nu a fost ales Ón mod Ónt‚mpl„tor. Este un mod de a atrage aten˛ia opiniei publice interne ∫i interna˛ionale Ón leg„tur„ cu o tendin˛„ care, cu trecerea timpului, s-a accentuat, ∫i anume aceea a suprapunerii hot„r‚rilor Guvernului responsabilit„˛ilor ce revin Parlamentului.

Prin ocolirea procedurilor parlamentare, Guvernul — prin hot„r‚rile luate — a redus Ón mod sistematic capacitatea de exprimare a parlamentarilor, expresia direct„ a

voin˛ei poporului ∫i, Ón acela∫i timp, a ini˛iat ∫i a pus Ón aplicare reguli care instituie arbitrariul Ón activitatea de guvernare.

Mo˛iunea atrage Ón mod serios aten˛ia asupra c‚torva aspecte semnificative Ón ceea ce prive∫te concep˛ia, repet, concep˛ia Ón leg„tur„ cu raporturile ce trebuie s„ existe Óntre activitatea legislativ„ ∫i cea executiv„, aceasta din urm„ devenind cu timpul discre˛ionar„.

Frecventele modific„ri — a∫a cum ∫i p‚n„ acum s-au mai semnalat — ale unor acte normative sunt de natur„ s„ creeze instabilitate ∫i confuzie Ón r‚ndul celor chema˛i s„ pun„ Ón aplicare sau s„ respecte legisla˛ia Ón anumite domenii. Ceea ce mi se pare caracteristic Ón activitatea Guvernului este o anumit„ arogan˛„ cu care se trateaz„ problemele care intereseaz„ informarea corect„, obiectiv„ ∫i responsabil„ a modului de abordare a ac˛iunilor Óntreprinse. Œn condi˛iile Ón care proiectele de lege ale opozi˛iei ori nu sunt avizate ori nu primesc votul majoritar, iar interpel„rile r„m‚n f„r„ r„spuns din partea autorit„˛ilor competente, mo˛iunile au r„mas singurele instrumente prin care opozi˛ia se exprim„, Ónc‚t mo˛iunea intitulat„ îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“ este pe deplin justificat„.

Pe linia aceleia∫i conduite abuzive se Ónscrie ∫i suprimarea accesului la mass-media a unor membri ai opozi˛iei, Óndeosebi ai P.R.M., Ón special la posturile de televiziune, ceea ce Óntrege∫te tabloul mo˛iunii intitulate îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“. Aceste c‚teva considera˛iuni, pe care am Ón˛eles s„ le expun Ón leg„tur„ cu starea de anormalitate a activit„˛ii Guvernului, m„ determin„ s„ m„ adresez, deopotriv„, nu numai membrilor opozi˛iei, dar ∫i parlamentarilor Partidului Social Democrat, care ∫i ei, la r‚ndul lor, au ajuns s„ fac„ parte din acela∫i Parlament decorativ.

Mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Antonie Iorgovan, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist. V„ invit„m la tribuna Senatului, domnule senator, pentru a lua cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i reprezentan˛i ai presei,

Este, f„r„ Óndoial„, a∫a s-a ∫i spus, un drept al opozi˛iei s„ critice guvernarea.

Eu a∫ Óndr„zni s„ spun c„ ar trebui nu s„ ne surprind„ faptul c„ opozi˛ia vine cu mo˛iuni. Ar trebui s„ ne surprind„ faptul, ipotetic, desigur, c„ Ón Parlamentul Rom‚niei opozi˛ia nu vine cu mo˛iuni, ceea ce ar Óngrijora ∫i societatea rom‚neasc„ ∫i european„.

Problema Óns„ este cu ce fel de mo˛iuni vine opozi˛ia la noi?!

Eu nu dau solu˛ii acum, Ómi pun numai ni∫te Óntreb„ri, ca unul care foarte cur‚nd va sta Óntr-o banc„ la Bruxelles, al„turi de doamna Puwak, ∫i va trebui s„ dea ni∫te explica˛ii acolo... Vom face mai Ónainte un lobby la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Crans-Montana ∫i ne vor Óntreba, Ón particular, plimb‚ndu-ne pe holuri, Ón pauzele de cafea, cel pu˛in unul dintre cei prezen˛i acolo m„ va Óntreba: îProfesore, ce se Ónt‚mpl„ la voi?! C„ noi, pe media, am citit urm„torul lucru: Ón Senatul Rom‚niei s-a depus o mo˛iune de c„tre opozi˛ie — ∫i ei c‚nd vorbesc de opozi˛ie, trateaz„ acest lucru ca atare — cu denumirea îDictatura Guvernului...“ Iar noi suntem acolo ca s„-i convingem c„ suntem cu picioarele pe p„m‚nt, c„ ∫tim ce avem de f„cut Ón aceast„ ˛ar„, ∫i c„ trebuie s„ ne trateze ca pe ni∫te parteneri de care Europa are nevoie m‚ine.

Œntrebarea este: la vecinii no∫tri, la bulgari, eu nu am auzit, ...

Da’ de ordonan˛e de urgen˛„ a˛i auzit?!

...poate nu sunt informat, dar nu am auzit, ∫i este opozi˛ie ∫i acolo, iar noi suntem, oarecum, Óntr-o competi˛ie, suntem a∫a, um„r la um„r, n-am auzit deci ca la ei opozi˛ia s„ zic„ a∫a ceva, da’, m„ rog. Care este, p‚n„ la urm„ realitatea?! ™i, cu tot respectul pe care-l am fa˛„ de semnatarii ∫i profesioni∫tii care au scris aici, pentru c„, Óndr„znesc s„ spun, dac„ Óntr-un asemenea document care, nu se discut„ la S.R.L.-ul îPl„cinta vesel„“, se discut„ Ón Senatul Rom‚niei exist„ o asemenea fraz„, ∫i nu suntem nici la clubul nu ∫tiu care, unde s„ ne b„tem Ón metafore, suntem Ón Senat, unde metaforele vin, eventual, s„ coloreze un discurs riguros...

Pl„cinta este trist„!

îMaÓtre“, vi s-a dat dreptate Ón materie de ...

Domnule senator, V„ rog, continua˛i ...

Dac„ Óntr-un document intitulat îmo˛iune“ g„sim o afirma˛ie de genul îacest act normativ s-a dovedit un fiasco legislativ Ónc„ de la Ónceput“, deci o afirma˛ie Ón leg„tur„ cu un act normativ de complexitatea, de densitatea celui pe care-l am Ón fa˛„ ∫i care este publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei Ón 21 aprilie 2003, spunem noi, speciali∫tii Ón aceast„ zon„ a cunoa∫terii, c„ Ón spate trebuie s„ fie medita˛ia ad‚nc„, puternic„ a unora care, probabil, f„c‚nd o asemenea afirma˛ie s-or fi g‚ndit c„ din partea partidului de guvern„m‚nt ar putea s„ apar„ cineva ∫i s„ Ónceap„ o discu˛ie c‚t de c‚t la obiect.

Mie Ómi place s„ cred c„ dac„ s-au exprimat ∫i speciali∫tii, ∫i judecata este ∫i a lor, deci a profesioni∫tilor, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, atunci zic c„ nu s-a Ón˛eles despre ce este vorba Ón propozi˛iune. Este pentru prima dat„, ∫i o spun cu r„spunderea vorbelor pe care le are nu senatorul, ci profesorul de drept public, este pentru prima dat„ Ón spa˛iul juridic rom‚nesc, dar nu numai rom‚nesc, c‚nd se face dovada nivelului momentului istoric pe care-l

tr„im, pentru c„ eu a∫ putea s„ reproduc o discu˛ie pe care au avut-o despre proiectul nostru oficialii europeni, dar s-ar putea s„ se zic„: ce poate Iorgovan s„ spun„ despre acest act normativ, mai ales c„ a vorbit ∫i Ón ∫edin˛a comun„ a Camerelor, pentru c„ a fost pe acolo c‚nd s-a proiectat... O s„ vin„ speciali∫tii europeni. Oameni buni, noi suntem contemporani cu acest fenomen de construc˛ie european„ ∫i de construc˛ie a legisla˛iei ˛„rilor din vechiul lag„r comunist sau cum vrem s„-i spunem Óntru construc˛ia european„. Pentru noi, Ómpreun„. Nu suntem de fiecare dat„ dispu∫i s„ vedem ce anume Ónseamn„ o anumit„ mi∫care Óntr-o ˛ar„ sau alta, ∫i, spre cinstea Rom‚niei, a clasei politice, Rom‚nia, prin acest act normativ, a f„cut dovada c„ este la nivelul acestui moment istoric, pe care dac„-l pierdem, degeaba ne petrecem vremea aici...

Poate ne ferim s„ mai batjocorim acest act normativ, oric‚t de simpatici membri ai opozi˛iei am vrea s„ fim noi.

Vreau s„-i Óntreb ∫i eu pe semnatarii acestei mo˛iuni, c‚nd anume, Ón fostul spa˛iu comunist, printr-un act normativ, s-a lansat conceptul de administra˛ie electronic„!?

Prin ordonan˛„!

C‚nd s-a promovat conceptul de guvernare electronic„?! Nu a∫a, ca formulare Ón sine, ci introduse aceste concepte Óntr-un sistem legislativ?!

Ordonan˛e!

P„i, a da, ordonan˛a cu privire la semn„tura electronic„ a scos Ón eviden˛„ necesitatea unei reglement„ri de ansamblu, de esen˛„.

Ce vrea s„ spun„ acest act normativ, ∫i m„ opresc imediat. Vrea s„ spun„ c„ este de neconceput o mi∫care a Rom‚niei, indiferent cum se cheam„ guvernarea, f„r„ a acoperi c‚teva zone esen˛iale Ón care, cum spunem noi, speciali∫tii, era gol legislativ, ∫i anume transparen˛a informa˛iilor referitoare la obliga˛iile bugetare, transparen˛a Ón adminsitra˛ia informa˛ional„ ∫i a serviciilor publice, prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii informatice.

Noi am auzit, a∫a, ne amuz„m, vorbim despre hakeri, dar nu se combate acest fenomen cu m„t„nii ∫i cu rug„min˛i. Nu, cu inteligen˛„, cu rigoare, cu norme ∫i cu institu˛ii.

Ordonan˛e!

C‚nd s-a mai vorbit despre conflictul de interese Ón Rom‚nia ∫i reglementarea p‚n„ la cap„t a conflictului de interese?!

C‚nd s-a mai vorbit despre grupuri de interese economice!?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Cei care ne critic„ c„ am elaborat at‚tea ordonan˛e de ce nu au avut inspira˛ia ca, p‚n„ la apari˛ia Guvernului N„stase, s„ rezolve m„car o parte din aceste probleme sau problema Grupului european de interese economice.

Ordonan˛„ Ómpotriva ordonan˛ei! Alte ordonan˛e!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

La data la care Guvernul N„stase, din informa˛iile pe care le am eu, ∫i cred c„ sunt bine informat, c‚nd Rom‚nia a fost Óntrebat„ la Bruxelles, de fapt i s-a spus Rom‚niei la Bruxelles cam cum st„ la capitolul consonan˛„ Óntre legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i legisla˛ia comunitar„, acest acquis, i s-au spus dou„ cifre, 10—15%, cam aici sunte˛i voi, rom‚nii. ™i atunci ce putea s„ fac„ N„stase, c‚nd el trebuie s„ Ónchid„ capitol dup„ capitol ∫i Óntr-un tempo, 2004, dac„ nu l-am prins, s„ nu ne Ómb„t„m cu ap„ rece ...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Œl prindem noi!

Eu cred c„-l prindem, domnu’ Vadim!

Numai dac„ fugi˛i!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Cu toate metaforele dumneavoastr„ din aceste mo˛iuni.

Dac„ aceast„ zon„, care nu a fost reglementat„, a impus norme primare, cum spunem noi, ce putea s„ fac„ un Guvern care se pretinde a fi cu ∫tiin˛a de carte Ón materie juridic„?!

Putea s„ implanteze aceste norme Ón sistemul legislativ f„r„ s„ fac„ corec˛iile Ón sistem, astfel Ónc‚t normele noi s„ se integreze Ón mod organic?! Evident c„ nu.

A∫a a rezultat Cartea a doua, care, punctual, nu se refer„ la orice, ci se refer„ la aspectele care vizeaz„ combaterea corup˛iei, se refer„ la aspectele care vizeaz„ transparen˛„ Ón mediu de afaceri ∫i, fire∫te, se pune, Ón sf‚r∫it, ordine Ón ceea ce prive∫te func˛ia public„.

Sigur c„ este nervozitate Ón sal„ ...

Nu, este un interes manifestat ...

Sigur c„ este greu s„ faci Ón Senatul Rom‚niei o discu˛ie c‚t de c‚t teoretic„, dar Ómi Óng„dui s„ spun c„ acest document, aceast„ lege, reprezint„, Ón sf‚r∫it, dovada faptului c„ Ón Rom‚nia este o guvernare care se ridic„ la nivelul doctrinei. Œntre spiritul legilor dintr-o ˛ar„, ∫i nivelul de evolu˛ie a g‚ndirii juridice, economice, trebuie s„ fie, Ón mod firesc, o consonan˛„. De∫i au fost economi∫ti ilu∫tri sau juri∫ti ilu∫tri, Ón perioada 1996-2000,

parc„ era un f„cut, tezele oamenilor de ∫tiin˛„ erau undeva ∫i reglement„rile erau Ón alt„ parte. Acum, spiritul ∫tiin˛ific s-a Ónt‚lnit cu spiritul reglement„rii. Nu este timp, ∫i Ón˛eleg c„ plictisesc c‚nd discut„m aceste chestiuni, dar a∫ putea s„ dau numai un singur exemplu. Foarte pu˛in„ lume ∫tie c„, prin Statutul func˛ionarilor publici, scos tot la o...

Ordonan˛„!

... provocare european„ de c„tre Guvernul Radu Vasile, f„cut Óntr-o noapte, dup„ cum mi s-a spus, nici m„car no˛iunea de func˛ie public„ nu era definit„, nici m„car categoriile de func˛ionar. Se vorbea de mai multe categorii de func˛ionari, dar, dac„ ne uitam Ón lege, constatam c„ acei func˛ionari nu exist„. S-a dat dreptul func˛ionarilor s„ fac„ parte din partidele politice, dar statutul con˛inea toate restric˛iile posibile ∫i imposibile ca nu cumva s„ fac„ politic„. Iar acum, ve˛i vedea c„ func˛ionarul Ó∫i poate, din ini˛iativa lui, suspenda func˛ia ca s„ participe Ón campanii electorale. E un am„nunt de care era nevoie Ón aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul de la tribun„, domnule senator.

Da, vede˛i c„ nu cronometra˛i bine. C‚te ore am, domnule pre∫edinte?

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am s„ Óncep cu o foarte amuzant„ maxim„ a lui Ronald Reagan, care spunea a∫a: îConstitu˛ia are rolul de a ap„ra poporul de Guvern.“ Asta ar trebui s„ fac„ Constitu˛ia Rom‚niei, pentru c„ Guvernul agreseaz„ poporul la ora actual„.

S„ mai dau un citat pentru acel om de cultur„ ∫i odihn„ Antonie Iorgovan, care este aici ∫i care e un colos al dreptului. ™i pentru c„ el m-a invocat, am s„-l invoc ∫i eu. E vorba de un revolu˛ionar francez, Mirabeau, care spunea despre prezen˛a lor Ón Parlamentul postrevolu˛ionar, dup„ 1789, îSuntem aici prin voin˛a poporului ∫i nu vom pleca dec‚t Óntre baionete“. Noi suntem ale∫i de popor, Guvernul nu e, Guvernul e o emana˛ie a Parlamentului. Asta ar trebui s„...

™i-a uitat cineva ochelarii aici. Domnul Iorgovan. Pot s„-i duc la muzeul meu de obiecte celebre?

Domnul T„r„cil„ vorbea de disciplina de vot exemplar„ a partidului. Este at‚t de exemplar„ Ónc‚t atunci c‚nd nu ave˛i num„rul suficient sau nici m„car cvorum, ∫ti˛i bine c„ au fost fraudate voturile. Cum a fost cu impunerea candidatului dumneavoastr„ la func˛ia de pre∫edinte, director general al Radiodifuziunii Rom‚ne, domnul Drago∫ ™euleanu, ∫i care, de bine ce a fost impus ∫i e uzurpator al acelei func˛ii, a Ónceput o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 v‚n„toare Ómpotriva Partidului Rom‚nia Mare, periclit‚nd echidistan˛a recunoscut„ a postului public de radio.

A˛i vorbit de mo˛iunile Guvernului Ciorbea, stimate coleg. P„i de r„u ce a f„cut Guvernul Ciorbea, P.N.fi.C.D.-ul, exponen˛ial pentru acel Guvern, n-a mai intrat Ón Parlament. Nu da˛i exemple dup„ care v„ pute˛i duce ∫i dumneavoastr„. Sunt exemple care ar putea fi urmate, Ón bine sau Ón r„u.

Dar s„ m„ ocup de ce spunea domnul Gaspar, ce vorbea de independen˛a Televiziunii.

Domnule pre∫edinte Athanasiu, sunte˛i chiar un om pe care eu efectiv Ól pre˛uiesc, sunte˛i un om cultivat, sunte˛i un om onest. Nu vi se pare c„ de c‚nd conduce P.S.D.-ul aceast„ ˛ar„ au disp„rut reflect„rile la postul public de televiziune ale lucr„rilor Parlamentului? Nu mai exist„ Parlament, nici Ón bine, nici Ón r„u. Nu sunt absurd ∫i nu cer posturilor private s„ reflecteze ele activitatea Parlamentului. Au hangarale, au probleme, au taxe de pl„tit ∫i nu le pl„tesc. Asta este situa˛ia. Dar postul public de televiziune?! Œn orice ˛ar„ civilizat„ ∫i democratic„ — Fran˛a, Italia, Spania, Germania, America, buton„m ∫i noi telecomanda, ne uit„m pe tot felul de programe — sunt foarte multe transmisii Ón direct. Poate c„ nu pe Canalul 1, pe 2, 3, sunt at‚tea altele. Chiar nu intereseaz„ ˛ara asta deloc ce se vorbe∫te aici?

Dac„ noi spunem c„ e r„u Ón ˛ara asta ∫i c„ Guvernul N„stase bate muncitorii ∫i t‚r„∫te femeile pe caldar‚m, pentru c„ am v„zut ∫i noi ce s-a Ónt‚mplat cu muncitorii de la Republica ∫i ce s-a Ónt‚mplat azi la Ploie∫ti, circa 4.000 oameni au fost str‚n∫i ca Óntr-o etuv„, acolo, ∫i, pur ∫i simplu, molesta˛i, unii foarte grav, de c„tre tot felul de masca˛i. P„i asta e dictatura, stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i onora˛i colegi.

Nu c„uta˛i dictatura Ón alt„ parte pentru c„ dumneavoastr„ p„stra˛i bine aparen˛ele, dar Ón clipa Ón care ies ni∫te nemul˛umi˛i afar„ s„ cear„ dreptul la munc„, ne acuza˛i pe noi de populism ∫i bate˛i la ei ca la fasole. Asta-i dictatur„, v-o spun eu. Oameni lumina˛i din Partidul Democra˛iei Sociale, pe care-i ∫tim cu to˛ii ∫i Ói pre˛uim, de ce nu se duce unul la microfon s„ spun„: îDomnilor, nu mai bate˛i la oamenii „∫tia c„ nu cer dec‚t s„ munceasc„ ∫i s„ dea m‚ncare copiilor.“ Lua˛i-ne nou„ obiectul muncii, ∫i atunci nu vom mai spune noi ∫i nu vom mai fi populi∫ti ∫i nu vom mai fi extremi∫ti. Spune˛i dumneavoastr„ care scrie˛i articole, scrie˛i cantate, face˛i emisiuni, face˛i programe, face˛i filme. Face˛i ∫i ce trebuie pentru via˛a real„.

Nu ∫tiu ce s„ zic. Eu sunt profund dat peste cap de ce am v„zut la televizor chiar Ón dup„-amiaza asta, sunt ni∫te scene care m„ fac s„ m„ Óntreb dac„ mai are rost s„ mai st„m Ón politic„ s„ ne juc„m de-a democra˛ia.

Œn timpul acesta ce face domnul Adrian N„stase?, idolul dumneavoastr„ pe care-l urma˛i pretutindeni, ∫i bine face˛i. E locomotiva care v„ va duce la un onorabil 7-8%, la anu’, pe vremea asta, v„ dau Ón scris. Domnul Adrian N„stase se duce la turneul de tenis de la Rolland Garros. Era o prioritate na˛ional„, Óntr-adev„r.

Milioanele de oameni care au votat P.D.S.R.-ul, cum se numea pe atunci, abia a∫teapt„ ca, an de an, domnul N„stase s„ se duc„ ∫i la turneul feminin, ∫i la turneul

masculin, Ómpreun„ cu domnul Mircea Geoan„. Ce c‚∫tig„ ˛ara din prezen˛a domnului N„stase acolo?

Repet, nu sunt absurd, s„ se duc„, poate e o supap„ nervoas„. Dar ∫i anul trecut a fost, ∫i acum 2 ani. Se duce peste tot domnul N„stase. De ce nu se duce la Plopeni? De ce nu se duce la îRepublica“? De ce nu se duce Ón spitale? Mi se va spune c„ s-a dus ∫i pe acolo. S-a dus la Gala˛i acum c‚teva zile ∫i n-a putut coborÓ din ma∫in„ c„ a fost huiduit de muncitori. Era un fief al dumneavoastr„ acel municipiu Gala˛i. L-a˛i pierdut ∫i pe „la.

Domnule Gaspar, vreau s„ apreciez presta˛ia dumneavoastr„ bun„, pozitiv„. Bine c„ n-a fost trimis aici, de c„tre Guvern, falsificatorul na˛ional de sondaje, domnul Vasile D‚ncu, care dezvolt„ energii negative ce sunt capabile s„ ne Ónfurie din ce Ón ce mai mult ∫i suntem nervo∫i, cum e toat„ ˛ara, _cu capsa pus„_ . Apreciem m„car faptul c„ sunte˛i un jurist de marc„ ∫i un om foarte civilizat.

Dumneavoastr„ Ómpinge˛i mereu mo˛iunile noastre, simple sau de cenzur„, dup„ ora 17,00 ∫i acuza˛i guvernele anterioare cu care am polemizat ∫i noi, ∫i introduceam mo˛iuni ∫i atunci, dar se discutau Ón termeni rezonabili. √∫tia sunt timpi mor˛i pentru mass-media, pentru popula˛ie. E opt f„r„ dou„zeci∫icinci. Nu mai intereseaz„ aproape pe nimeni mo˛iunea noastr„. Asta vroia˛i? S„ ne Ómpinge˛i Ón derizoriu?

De aceea le traducem Ón limbi de circula˛ie interna˛ional„ ∫i le d„m acolo unde se pl‚nge colegul Antonie Iorgovan c„, Óntr-o pauz„ de cafea, este Óntrebat cum e cu dictatura. Uite, asta e dictatura!

Hai s„ mai program„m o dat„ dezbaterea mo˛iunii la 9 diminea˛„ ∫i s„ aducem aici ∫i ni∫te pensionari, ∫i ni∫te muncitori ciom„gi˛i de jandarmi ∫i s„ vede˛i ce efect va avea mo˛iunea noastr„.

Domnul Gaspar s-a aflat Ón situa˛ia ingrat„ de a ap„ra acest Guvern. E greu s„ aperi un guvern Ómpotriva eviden˛elor.

Guvernul conduce prost ˛ara ∫i asta se simte Ón degradarea alarmant„ a nivelului de trai. Am, aici, o not„ a pre∫edintelui Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ din Senat, colegul nostru Nicolae P„tru. Aici, Domnia sa ne spune c„, la ora actual„, Ón rezervele de stat nu mai sunt dec‚t 1.500 de tone de gr‚u, care ajung aproximativ pentru o lun„. Scoaterea cantit„˛ii...

150.000 tone, nu v„d. Mi-a pus reflectoarele de gestapo, domnul Predescu, nea Jean. 150.000 tone de gr‚u. Scoaterea cantit„˛ii de peste 300.000 tone de gr‚u de la rezervele de stat s-a f„cut pe baza unui raport al ministrului agriculturii, domnul Ilie S‚rbu, aprobat de premierul Adrian N„stase. Nu era bine...

™i?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu î∫i“! Domnule, cu î∫i“ nu pute˛i ajunge la nici un rezultat ∫i v„ ve˛i confrunta nu cu noi, care suntem politico∫i, v„ ve˛i confrunta cu strada. Cum î∫i“?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 ™i dac„ nu, se vor importa, probabil, e un necesar de vreo dou„ milioane de tone de gr‚u ∫i, Ón condi˛iile unei recolte care nu se anun˛„ prea str„lucit„, Ón ciuda raport„rilor triumfaliste, va fi greu. Ne Óndrept„m c„tre o foamete — nu vreau s„ sperii pe nimeni — c„tre o foamete pe care p„rin˛ii no∫tri au apucat-o Ón ’46 — ’47.

Dac„ era democra˛ie cu adev„rat, nu era bine ca domnul Adrian N„stase s„ se consulte cu Comisiile pentru agricultur„ din cele dou„ Camere, cu noi, Ón general, cu Parlamentul?. îM„i, fra˛ilor, uite, sunt urm„toarele probleme...“ Dar nu erau probleme presante, era rezolvarea clientelei politice pentru c„ aceste 300.000 tone de gr‚u s-au dat la peste 200 de societ„˛i comerciale cu activit„˛i de mor„rit ∫i panifica˛ie.

Ve˛i spune c„ nu intr„ Ón sfera de preocup„ri a acestei mo˛iuni. Ba intr„, pentru c„ nivelul de trai este un reflex al modului cum conduce˛i dumneavoastr„ ˛ara. O conduce˛i discre˛ionar.

Vreau s„ m„ mai refer la ce spunea domnul Gaspar: mo˛iunea se orienteaz„ spre probleme nerealiste.

Domnule Gaspar, v„ ∫tiu un om inteligent ∫i a˛i m‚ncat ∫i dumneavoastr„ p‚inea amar„ a opozi˛iei. Astea sunt probleme foarte realiste, v„ spun eu. Am mai spus-o ∫i o repet, modul de a conduce al unui guvern nu trebuie s„ se vad„ la televizor, ci la un alt aparat casnic, la frigider. Dumneavoastr„ conduce˛i aventurist ˛ara ∫i, Ón nici un caz, nu ave˛i nici o tangen˛„ cu socialdemocra˛ia.

Acum v„ c„uta˛i str„mo∫ii. Dar de ce v„ opri˛i numai la partidul lui Constantin Titel Petrescu? De ce v„ opri˛i la Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Rom‚nia din 1893? Dar merge˛i p‚n„ la Burebista, domnilor, ∫i ve˛i fi cel mai vechi partid din Europa.

Zice domnul Gaspar c„ prin taxa asta, radio-TV se va asigura o independen˛„ real„. Nu se asigur„, domnule, noi nu exist„m la Televiziunea Rom‚n„. De fiecare dat„ c‚nd ni se face hat‚rul s„ se dea conferin˛a noastr„ de pres„ tradi˛ional„, de vineri, nu mai mult de 15—20 de secunde, automat, un reprezentant al Guvernului sau al P.S.D.-ului e c„utat cu telefoane, ba pe la Cluj, ba prin alt jude˛, ba prin str„in„tate s„ ne Ónve˛e el minte. ™i intr„ ∫i el, ∫i vorbe∫te, cum vorbea acel Gu∫„, care a avut insolen˛a s„ spun„ c„ ∫i eu, ∫i Tökes ar trebui s„ fim elimina˛i de pe scen„. Œntr-adev„r, eu n-am ce c„uta pe scen„, un dirijor nu st„ Ón scen„, s„ ∫ti˛i. Eu stau Ón fa˛a orchestrei.

Dar un om care Ól combate pe Tökes din iulie 1990, nr. 7 al Revistei îRom‚nia Mare“, c‚nd am spus c„ e un pericol public pentru integritatea statului na˛ional unitar rom‚n... Iat„ c„ secretarul general al P.S.D.-ului m„ pune Ón aceea∫i oal„. Este foarte riscant s„ l„sa˛i problema na˛ional„ at‚t de delicat„ pe m‚na unor analfabe˛i istorici ∫i politici — nu zic altfel — ca Hrebenciuc ∫i ca Gu∫„.

Voi Óncheia pentru c„ v„d c„ v„ preocup„ mai mult timpul dec‚t ceea ce voiam s„ v„ spun.

A˛i spus c„ P.S.D.-ul lupt„ Ómpotriva corup˛iei. Am v„zut cum lupt„, d„ cartona∫e ro∫ii. Imediat, cum a Óndr„znit ∫eful Corpului de control al Guvernului, Ovidiu Grecea, la Ónceputul anului 2001, s„ arate care este Mafia din Moldova, despre care scrie toat„ presa acum,

i s-a ar„tat Ónt‚i cartona∫ul galben ∫i, f„r„ s„ mai ia alt cartona∫ galben, domnul Adrian N„stase, ca arbitrul Lobelo — v„ da˛i seama c„ e un mare arbitru — i-a ar„tat cartona∫ul ro∫u. A stat ∫omer 6 luni, dup„ care, ca s„ i se Ónchid„ gura, l-au trimis consul general al Rom‚niei la Rio de Janeiro. Dumneavoastr„ nu lupta˛i Ómpotriva corup˛iei, lupta˛i Ómpotriva anticorup˛iei.

î™tiu tot ce se Ónt‚mpl„ la dumneavoastr„ Ón ˛ar„ ∫i este o ru∫ine“, citez din memorie ce a zis ambasadorul Michael Guest. Nu ne crede˛i pe noi, crede˛i-i m„car pe diploma˛ii str„ini.

Am s„ formulez o concluzie, stimate domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i acordat c‚teva secunde Ón plus, timp Ón care am fost Óntrerupt cu at‚ta delicate˛e de colegii no∫tri din P.S.D.

Doamna Puwak este aici. Poate ne va spune ∫i Domnia sa cu cine se consult„ c‚nd se duc ei, tot timpul, acolo. Vasile Pu∫ca∫, Hildegard Puwak se duc tot timpul, bat c„r„rile Occidentului ∫i vorbesc ∫i negociaz„, ∫i deschid capitole ∫i Ónchid capitole, ∫i ni se scot ochii cu foaia de parcurs. P„i, foaie de parcurs îroad map“, dac„ Ómi aduc eu aminte din englez„, au ∫i palestinienii, da? Au ∫i palestinienii ∫i la ce le folose∫te dac„ nu ∫tiu s„ o utilizeze?

Nu v„ spun cu o nuan˛„ critic„, pentru c„ eu v„ apreciez pentru seriozitatea dumneavoastr„, dar e o chestiune care intereseaz„ pe toat„ lumea. ™i a∫ dori s„ nu ni se mai spun„ c„ nu dorim s„ ne integr„m ∫i noi, nu semn„m, pentru c„ atunci c‚nd ne-a invitat pre∫edintele Iliescu ∫i ne-a invitat premierul Adrian N„stase, am l„sat totul de-o parte. Mi-a dat Octavian ™tireanu un vraf de documente ∫i a zis: astea crede c„ sunt bune, astea, nu. ™i am rescris ∫i eu ∫i am reformulat, ∫i al˛ii de la P.N.L. ∫i de la P.S.D., ∫i de la dumneavoastr„, ∫i a ie∫it un document bun. Acuma, v„d c„ domnul Teodor Stolojan, care e un om echilibrat, a fost adus Ón situa˛ia s„ amenin˛e el c„ va denun˛a, unilateral, P.N.L.-ul, acest pact. Deci nu o facem noi, ci o face un om care ∫tie ce Ónseamn„ actul de guvernare, c„ a fost prim-ministru, ∫i eu zic c„ a fost un prim-ministru onorabil.

Consulta˛i-v„ ∫i cu noi, spune˛i-ne ce vi se cere acolo, ∫i ce ar trebui s„ facem, ca s„ nu se mai ajung„ Ón momentul de impas s„ se spun„ c„ nu a˛i fost sprijini˛i de societatea rom‚neasc„. V„ sprijin„ toat„ lumea, dar nu poate exista o politic„ bun„ interna˛ional„ dac„ nu e Ón acord cu politica intern„, care este proast„, o politic„ de Ónfometare.

Acestea fiind spuse, vreau s„ v„ mul˛umesc. Aveam mai multe de spus, dar sunte˛i invidios pe oratoria mea, domnule pre∫edinte. Vreau s„ v„ aduc aminte un citat al unui profesor de drept, pe care distinsul coleg Antonie Iorgovan nu m„ Óndoiesc c„ l-a Ónv„˛at la facultate. E vorba de celebrul Constantin Disescu. Disescu, da?

Chiar constitu˛ionalist.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

™i Disescu spune ceva. Foarte pu˛in„ lume folose∫te acest citat, pentru c„ eu l-am g„sit Ón Amintirile lui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 Cincinat Pavelescu despre dasc„lul s„u: îCa s„ parvii Ón ˛ara noastr„, e mai bine s„ faci pe prostu’“, zice Disescu. Uite c„ noi nu vrem s„ facem pe pro∫tii. ™i, ca s„ Ónchei Óntr-o not„ mai vesel„, pentru c„ n-am depus mo˛iunea cu inten˛ia de a v„ consuma timpul sau de a ne pierde cu to˛ii aici, la 40—50 de grade, c‚nd alt„ lume e Ón Ci∫migiu sau Ón alte zone verzi ∫i bea o bere, dar ve˛i recupera timpul pierdut, stimate colege ∫i stima˛i colegi, am s„ Ónchei cu un distih: îŒn ˛ara lui Ciocu Mic, s-a pus bir ∫i pe nimic“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Are cuv‚ntul, Ón Óncheiere, domnul senator Constantin Toma, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Constantin Toma:**

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Onorat„ asisten˛„,

M„rturisim c„ ne este foarte greu s„ Ón˛elegem demersul colegilor senatori care au ini˛iat ∫i semnat mo˛iunea simpl„ pe care o dezbatem azi.

Ne referim la punctul de vedere sus˛inut Ón mo˛iune privind aplicarea, Óncep‚nd cu 8 aprilie 2002, a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare. Aceast„ ordonan˛„ a ap„rut ca o necesitate Ón economia noastr„, dup„ dezastrul creat Ón perioada 1997—2000, c‚nd din cauza managementului politic defectuos, produsul intern brut al Rom‚niei a c„zut cu aproape 11%, ceea ce a Ónsemnat o pierdere de 3,5 miliarde de dolari ∫i blocarea financiar„ a majorit„˛ii firmelor rom‚ne∫ti.

Binen˛eles c„ ∫i fosta putere a Óncercat metoda recuper„rii arieratelor bugetare, dar acest fapt s-a Ónt‚mplat exact a∫a cum suntem acuza˛i, respectiv...

Domnul senator, t„ria argumentelor nu trebuie dublat„ de t„ria exprim„rii lor. E pu˛in... Da, V-a∫ ruga s„ v„ p„stra˛i calmul des„v‚r∫it cu care a˛i onorat lucr„rile sesiunii plenare a Senatului. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Constantin Toma:**

O iau mai Óncet. BineÓn˛eles c„ ∫i fosta putere...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu, domnul senator. Deci to˛i colegii senatori ai P.R.M., ca de altfel ∫i to˛i ceilal˛i colegi, au fost asculta˛i chiar cu aten˛ie ∫i nu a∫ dori s„ se interpreteze gre∫it acest mod.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dorim o list„ cu cei care n-au ascultat cu aten˛ie.

Nu, cel pu˛in v-au auzit, pentru c„ n-au vorbit. Dac„ v-au ascultat, asta va decide viitorul.

Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator.

## **Domnul Constantin Toma:**

BineÓn˛eles c„ ∫i fosta putere a Óncercat metoda recuper„rii arieratelor bugetare, dar acest fapt s-a Ónt‚mplat exact a∫a cum suntem acuza˛i, respectiv, Óntr-o total„ lips„ de transparen˛„, fiind celebre cozile la doamna fost„ secretar de stat Josefina Moro∫anu, care nu d„dea aprob„ri dec‚t Ón condi˛ii speciale.

Procedura instituit„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 nu este o inven˛ie a Guvernului P.S.D., ci a fost experimentat„ de cel pu˛in trei ori Ón economia Europei Vestice, p‚n„ Ón anii ’70 Ón Elve˛ia ∫i Austria, cu rezultate remarcabile. Faptul c„ datorit„ ∫i adopt„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002 avem, Ón ultimii doi ani, o cre∫tere economic„ de 10,9%, ceea ce Ónseamn„ un plus de 4 miliarde de dolari, demonstreaz„ cu siguran˛„ c„ economia Rom‚niei se redreseaz„ ∫i Guvernul nostru asigur„ un bun management. Suntem acuza˛i c„ Ónlesnirile la plat„ ar fi arbitrare ∫i subiective, ∫i c„ ar fi adus pagube de 5 miliarde de dolari, sum„ aberant„, f„r„ nici o justificare ∫i baz„ real„.

Trebuie precizat, din capul locului, c„ senatorii partidelor semnatare ale mo˛iunii au avut posibilitatea amend„rii textului ordonan˛ei, tocmai Ón sensul elimin„rii arbitrariului ∫i a oric„rei modalit„˛i prin care ei consider„ c„ statul ar putea fi prejudiciat. Ordonan˛a a trecut prin patru comisii de specialitate ale Senatului, trei pentru avizare ∫i una pentru raport de fond. Nici una dintre comisiile avizatoare nu a transmis vreun amendament, ceea ce Ónseamn„ c„ ∫i-au Ónsu∫it ordonan˛a a∫a cum a fost transmis„ de Guvern. Singurele amendamente au fost cele de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i au avut ca scop asigurarea unei mai bune transparen˛e Ón aplicarea actului normativ. De asemenea, s-a avut Ón vedere ca tot mai mul˛i contribuabili s„ fie beneficiari ai acestor Ónlesniri. Toate acestea s-au f„cut pentru diminuarea arieratelor ∫i pentru crearea unui climat favorabil, care s„ permit„ contribuabililor cu poten˛ial economic s„ dep„∫easc„ dificult„˛ile care au generat incapacitatea de plat„.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., singurul senator care a depus amendamente a fost domnul senator Ionel Alexandru, acestea fiind respinse pe motiv c„ nu aduceau nici o Ómbun„t„˛ire actului normativ, fiind, practic, inutile. Iar num„rul mare de voturi prin care ordonan˛a a trecut prin Senat, 104 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri, demonstreaz„ c„ textul a fost aprobat, inclusiv de senatorii din cele dou„ partide semnatare azi ale mo˛iunii.

Œn consecin˛„, rezult„ c„ numai ni∫te nespeciali∫ti, ca s„ nu-i numim diletan˛i, Ón domeniul financiar-fiscal ar fi putut s„ ajung„ la ideile eronate din cuprinsul mo˛iunii.

Œn m„sura Ón care mai sunt persoane, apar˛in‚nd celor dou„ grupuri semnatare ale mo˛iunii, care au Óndoieli asupra transparen˛ei actului normativ, dorim s„ le aducem la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 cuno∫tin˛„ c„ Ónlesnirile la plat„ se acord„ oric„rui debitor care solicit„, indiferent de forma de proprietate ∫i de modul de organizare.

Transparen˛a ∫i obiectivitatea Ón acordarea Ónlesnirilor la plat„ sunt asigurate prin utilizarea unui program informatic, care elimin„ influen˛a factorului uman Ón luarea deciziilor ∫i, implicit, a subiectivismului. Tipul de Ónlesnire ce se acord„ se stabile∫te pe baza punctajului ob˛inut Ón urma analizei criteriilor de performan˛„ economico-financiar„ ∫i de disciplin„ fiscal„, criterii cuprinse Ón anexa la ordonan˛„, care au fost publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, astfel Ónc‚t to˛i debitorii au cuno∫tin˛„ de acestea. Plata Ón rate a obliga˛iilor restante la bugetul de stat de c„tre agen˛ii economici creeaz„ posibilitatea acestora s„ Ó∫i desf„∫oare Ón continuare activit„˛ile productive, cu implica˛ii favorabile ∫i asupra realiz„rii veniturilor bugetare, care se recupereaz„ Óntr-o perioad„ bine determinat„ ∫i Ón baza unui contract dur Óntre Ministerul Finan˛elor Publice ∫i contribuabil. De altfel, pentru suma pe care o are de recuperat, Ministerul Finan˛elor Publice instituie ipoteci asupra activelor contribuabililor, de aceea∫i valoare, iar Ón situa˛ia de neplat„ acestea sunt executate.

Nu este justificat„ nici afirma˛ia din mo˛iune c„ ordonan˛a s-ar adresa unui cerc restr‚ns de contribuabili. P‚n„ la aceast„ dat„, s-au Óncheiat conven˛ii de Ónlesniri la plat„ pentru un num„r de 6.535 de contribuabili. Acestea au fost acordate de Ministerul Finan˛elor Publice pentru contribuabilii mari, 268, ∫i de organele fiscale teritoriale pentru restul contribuabililor, 6.267 de firme.

Nenorocirea este, Óns„, alta. Exist„, din p„cate, zeci de mii de firme care nu se mai pot califica conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002, deoarece sunt aproape de faliment, tocmai din cauza situa˛iei din perioada ’97-2000, c‚nd au intrat Ón moarte clinic„.

Totodat„, men˛ion„m c„, Ón conformitate cu legisla˛ia anterioar„ referitoare la acordarea Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor restante la bugetul de stat, Ón cursul anului 2001 ∫i p‚n„ la promovarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002, mai sus men˛ionat„, Ministerul Finan˛elor Publice a acordat foarte pu˛ine Ónlesniri la plat„. Acestea au vizat doar societ„˛i Ón domeniul energetic: petrol, gaze ∫i minier, societ„˛i cu impact economic ∫i social major.

Œn acest context, Partidul Rom‚nia Mare, prin vocea domnului senator Nicolae P„tru, a solicitat, Ónc„ de la Ónceputul anului 2002, urgentarea adopt„rii unei noi proceduri de acordare a Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor c„tre bugetul de stat, care, Ón concep˛ia Domniei sale, ar fi rezolvat at‚t problemele derul„rii activit„˛ii economice, c‚t ∫i problemele sociale ale salaria˛ilor, ceea ce Guvernul N„stase a ∫i f„cut, prin emiterea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2002.

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Referitor la lista contribuabililor mari care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul de stat, publicat„ pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice, din nou, ni se aduc de c„tre semnatarii mo˛iunii acuza˛ii nefondate.

Œn conformitate cu prevederile Titlului I: Transparen˛a informa˛iilor referitoare la obliga˛iile bugetare restante din Cartea 1: Reglement„ri generale pentru prevenirea ∫i

combaterea corup˛iei din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, Ministerul Finan˛elor Publice a f„cut public„ lista contribuabililor mari care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul de stat, totalul obliga˛iilor bugetare datorate Ón anul fiscal precedent ∫i Ón care s-au Ónregistrat obliga˛iile restante, cuantumul obliga˛iilor restante, precum ∫i modalitatea de colectare a acestora aplicat„ de organele fiscale teritoriale, inclusv sumele pentru care au fost acordate Ónlesniri la plat„.

Publicarea listei pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice s-a realizat Ón strict„ concordan˛„ cu prevederile actului normativ ∫i instruc˛iunile de aplicare a acestuia, instruc˛iuni aprobate prin Ordinul ministrului finan˛elor publice nr. 551/2003.

Acuza˛ia c„ Ón list„ nu sunt cuprinse ∫i societ„˛ile aflate Ón lichidare ∫i cele pentru care se deruleaz„ procesul de contestare demonstreaz„ necunoa∫terea prevederilor actului normativ, mai precis a art. 4 din Legea nr. 161/2003, care specific„, Ón mod expres, c„ nu se vor face publice informa˛ii referitoare la persoanele juridice Ón privin˛a c„rora a fost declan∫at„ procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului ∫i nici obliga˛iile bugetare stabilite Ón titlul de crean˛e, Ómpotriva c„rora contribuabilii au exercitat c„ile de atac prev„zute de lege, nesolu˛ionate p‚n„ la data public„rii pe site.

Œn fine, Ón leg„tur„ cu taxa pentru serviciul public de radio ∫i televiziune...

Œncerca˛i s„ conchide˛i, domnul senator.

Dorim s„ devenim o ˛ar„ european„ ∫i trebuie s„ accept„m c„ Uniunea European„ nu Ónseamn„ numai concuren˛„ ∫i pia˛„ intern„, ci ∫i valori democratice, culturale ∫i sociale comune ∫i, mai ales, o nou„ mentalitate.

De altfel, datorit„ Óncrederii c‚∫tigate din partea Uniunii Europene, p‚n„ Ón anul 2007, Rom‚nia va beneficia de o investi˛ie de 3 miliarde de euro, care Ónseamn„ cea mai mare finan˛are ob˛inut„ vreodat„ de un stat candidat din partea Uniunii Europene ∫i, Ón acela∫i timp, fiind cel mai mare buget de finan˛are alocat vreodat„ Ón istoria Uniunii Europene.

Deci titlul mo˛iunii simple, îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii“, nu are nici o justificare, fiind politicianist„ ∫i f„r„ o fundamentare real„. Drept pentru care solicit„m respingerea mo˛iunii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul˛umesc, domnul senator. _(Aplauze.) (Discu˛ii Ón sal„.)_

V„ rog. Œn Óncheierea dezbaterii mo˛iunii, o invit pe doamna ministru Hildegard-Carola Puwak s„ dea replica Guvernului la cele afirmate.

Doamna ministru, v„ rug„m, la tribuna Senatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003 ## _—_ **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _ministrul integr„rii europene_ **:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este mult spus s„ dau o replic„ sau replica Guvernului, pentru c„ acest lucru l-au Óncercat colegii mei, at‚t din Executiv, c‚t ∫i din Senat.

Da˛i-mi voie s„ m„ refer la patru lucruri punctuale. Am sperat sincer ca aceast„ discu˛ie s„ ne duc„ mai departe. Chiar titlul acesta, care clama democra˛ie, demers democratic, m-a f„cut s„ m„ Ón∫el, pentru c„, dac„ se vorbe∫te de o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei, a∫ vrea s„ Ói Óntreb pe distin∫ii semnatari ai acestei mo˛iuni: unde, cine, care oficial al vreunei institu˛ii euroatlantice a amenin˛at Rom‚nia c„ nu va deveni, potrivit calendarului N.A.T.O. sau calendarului cu Uniunea European„, la momentul la care Ó∫i va Óndeplini criteriile, un membru al acestei comunit„˛i? Cred c„ este un titlu fals, un titlu care nu are absolut nici o leg„tur„ cu realitatea.

Ceea ce pot s„ spun este faptul c„ Guvernul nostru, Guvernul condus de domnul Adrian N„stase, Ó∫i exercit„ mandatul pe care dumneavoastr„, distin∫i senatori, ∫i colegii din Camera Deputa˛ilor l-a˛i dat la Ónvestitura din decembrie 2000 ∫i, ulterior, de fiecare dat„, c‚nd am venit Ón fa˛a dumneavoastr„, r„spunz‚nd unei mo˛iuni de cenzur„ sau asum‚ndu-ne r„spunderea.

De aceea, sunt uimit„ s„ aud aici, ast„zi, de o schimbare de atitudine. Da, Guvernul ∫i-a schimbat atitudinea, vizavi de promovarea de ordonan˛e de urgen˛„, Ón baza Raportului Comisiei Europene din anul 2002. Acest lucru l-am f„cut cu mult Ónainte ca mo˛iunea dumneavoastr„ s„ ne aduc„, ast„zi, Óntr-o asemenea dezbatere. De aceea avem, anul acesta, numai 40 de ordonan˛e de urgen˛„. Nu facem compara˛ie cu sutele din anii trecu˛i, dar este un adev„r, sunt 40 de ordonan˛e de urgen˛„ ∫i ne str„duim s„ reducem, c‚t se poate de mult, num„rul acestora.

De ce oare, din Raportul pe anul 2002 s-a re˛inut doar fraza cu instabilitatea legislativ„? Nimeni nu spune:

Guvernul, Óntr-adev„r, a fost amendat de Comisia European„, Ón Raportul pe anul 2002, pentru frecven˛a sau pentru num„rul ordonan˛elor.

Dar, Ón acela∫i timp, de ce, merg‚nd la capitolul de a fi comunitar, de capacitate de asumare a obliga˛iilor de stat membru al Uniunii Europene, c‚nd era nevoie de un num„r de ordonan˛e de urgen˛„, pentru corectarea legisla˛iei promovate p‚n„ Ón 2000, nearmonizat„ cu acquis-ul comunitar, sau din alte considerente care erau legate de programul Guvernului de intensificare a procesului de preg„tire ∫i de accelerare a negocierilor, acela∫i raport, scris de aceea∫i oameni, v-a f„cut pe dumneavoastr„, stima˛i domni senatori ∫i semnatari ai acestei mo˛iuni, s„ nu citi˛i dec‚t ceea ce v„ convine?!

De ce oare nu a˛i citit c„ Ón ultimul an — e vorba de 2002 — Rom‚nia a accelerat procesul de transpunere legislativ„ ∫i a continuat eforturile — inclusiv cu contribu˛ia dumneavoastr„, a celor dou„ Camere — Ón

domeniul pie˛ei interne, Ón legisla˛ia-cadru privind noua abordare ∫i abordarea global„, a permis o aliniere accelerat„ la acquis-ul sectorial specific liberei circula˛ii a m„rfurilor, ast„zi capitol Ónchis; a continuat liberalizarea Ón domeniul liberei circula˛ii a capitalului, ast„zi capitol Ónchis; Rom‚nia s-a aliniat la acquis-ul privind dreptul societ„˛ilor comerciale, ast„zi un capitol de negociere Ónchis; p‚n„ ∫i la agricultur„ s-a accelerat alinierea la acquis-ul privind politica agricol„; merg mai departe, Rom‚nia a f„cut progrese ferme Ón ceea ce prive∫te alinierea cu acquis-ul Ón domeniul impozit„rii, ast„zi capitol Ónchis; Rom‚nia a transpus un volum semnificativ al acquis-ului Ón domeniul politicii sociale ∫i ocup„rii for˛ei de munc„, capitol Ónchis, a continuat alinierea la acquis-ul privind protec˛ia consumatorului, ast„zi este un capitol Ónchis. Raportul pe 2001 ∫i 2000 nu avea absolut nici o specifica˛ie, s-au f„cut progrese ferme Ón alinierea la acquis-ul privind telecomunica˛iile ∫i s-au Ónregistrat progrese Ón preg„tirea liberaliz„rii pie˛elor de comunica˛ii, ast„zi capitol Ónchis. De∫i a fost transpus un volum considerabil din legisla˛ia protec˛iei mediului, iat„! ™i a∫ putea continua cu toate celelalte capitole.

De aceea a fost nevoie de un num„r mai mare de ordonan˛e de urgen˛„.

Ast„zi, av‚nd toate capitolele depuse, exist„ ∫ansele Óncheierii negocierilor c‚t mai devreme, Ón anul 2004, am renun˛at la aceast„ practic„ care este legat„ de legisla˛ia comunitar„, pentru c„ Ón cea mai mare parte aceasta a fost transpus„.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, domnule senator, eu cred c„ este nevoie de curaj politic atunci c‚nd vorbi˛i de Legea investi˛iilor str„ine pe care acest Guvern ar fi modificat-o, nu, Guvernul dumneavoastr„ a modificat de patru ori acea Lege a investi˛iilor str„ine Ón numai trei luni ∫i a fost pe parcursul Óntregii dumneavoastr„ guvern„ri un punct negru pe care Ól g„si˛i Ón toate rapoartele, inclusiv Ón cele ale Comisiei de politic„ economic„ din Camera Deputa˛ilor, pe care nu am condus-o noi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul˛umesc doamn„ ministru ∫i deputat.

Este ora 20,00, dup„ aproximativ trei ore Óncheiem dezbaterile.

Potrivit art. 121 alin. (5) din regulament v„

Deschis cu bile.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deschis cu bil„, adic„ cu cap.

Dac„ exist„ ∫i alte propuneri Ón ceea ce prive∫te modalitatea de vot? Dac„ nu, v„

Ce vot„m?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/19.VI.2003

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Ceea ce s-a propus, de obicei.

Cu 88 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a aprobat, cu cvorum majoritar, votul deschis prin exprimare electronic„.

™i acum, distin∫i colegi, urmeaz„ s„ ne exprim„m prin vot asupra mo˛iunii simple. Cine este Ón favoarea mo˛iunii va vota da, cine este Ómpotriva mo˛iunii va vota nu, cine se ab˛ine, sigur, se va ab˛ine. Deschidem, a∫adar, votul asupra mo˛iunii.

Mo˛iunea a fost respins„, Óntrunind 39 de voturi pentru, 75 de voturi Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri.

Declar„m Ónchis„ sesiunea plenar„ a Senatului.

Domnule pre∫edinte, list„!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La cererea grupurilor se va da list„ fiec„rui grup parlamentar.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 76/19.VI.2003 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 49.440 lei