Aþi epuizat ∫i dep„∫it timpul alocat grupului dumneavoastr„ parlamentar.
Œn Ónchiderea dezbaterilor, permiteþi-mi, Ón numele Grupului parlamentar P.S.D., s„ iau cuv‚ntul.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule ministru,
Relaþiile de bun„ vecin„tate ∫i cooperare reprezint„ o cerinþ„ esenþial„ din punct de vedere politic pentru integrarea Rom‚niei Ón Alianþa Nord-Atlantic„, pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, pentru participarea ca partener credibil la procesele de cooperare politicomilitar„ ∫i economic„ Ón cadrul procesului de asigurare a stabilit„þii Ón diferite regiuni ale globului ∫i, Ón primul r‚nd, Ón cadrul Pactului de Stabilitate Ón Balcani.
Consecvent acestui comandament, Rom‚nia a creat cadrul legislativ necesar prin tratate internaþionale pentru punerea Ón practic„ a cerinþelor sus-menþionate. Un exemplu elocvent Ón sprijinul acestei afirmaþii Ól constituie ∫i Tratatul de Ónþelegere, cooperare ∫i bun„ vecin„tate Óncheiat cu Republica Ungar„, la Timi∫oara, la 16 septembrie 1996 ∫i intrat Ón vigoare la 10 octombrie 1996.
Acest tratat a deschis oportunitatea unei cooper„ri politice ∫i economice cu Ungaria, pe baza unor reguli normative clare ∫i a permis Óndep„rtarea suspiciunilor de orice fel, legate de diferende istorice.
Œn majoritatea ei, clasa politic„ rom‚neasc„, at‚t la data Óncheierii tratatului, c‚t ∫i Ón prezent, a exprimat f„r„ rezerve acordul ∫i sprijinul pentru aplicarea ∫i dezvoltarea conþinutului tratatului. Rom‚nia, prin instituþiile sale statale, a aplicat ∫i aplic„ Ón liter„ ∫i spirit, cu bun„-credinþ„, angajamentele asumate prin acordul Óncheiat.
Œn nici un moment Óns„ nu s-a considerat de autorit„þile statului rom‚n c„, dincolo de prevederile tratatului, exist„ posibilitatea deturn„rii sensului unor clauze ale acestuia, c„ regimul politic al minorit„þii maghiare ar reprezenta monopolul de reglementare ∫i protecþie juridic„ a statului maghiar.
Prin angajamente internaþionale, prin aderarea la documentele Consiliului Europei, prin Planul naþional de acþiune privind integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, Rom‚nia s-a angajat ferm ∫i sincer s„ aplice toate reglement„rile care constituie valorile ∫i totodat„ principiile constitutive ale instituþiilor comunitare: protecþia minorit„þilor de orice fel, lingvistice, etnice, politice, libera circulaþie a persoanelor, nediscriminarea Ón drepturi, nediscriminarea economic„, fiscal„ ∫i a∫a mai departe.
Pentru acest motiv, Ón mod practic ∫i constant legislaþia rom‚neasc„ a dat ∫i continu„ s„ dea expresie acestor valori, recept‚nd Óntr-un ritm crescut acquis-ul comunitar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002
Descentralizarea administrativ„, crearea unei pieþe economice funcþionale, a∫ezarea drepturilor cet„þeanului pe piedestalul standardelor europene, cultivarea limbilor comunit„þilor minoritare, asigurarea educaþiei Ón limba matern„ reprezint„ exemple sugestive ale preocup„rii statului rom‚n de a garanta participarea c‚t mai larg„ a cet„þenilor rom‚ni la viaþa politic„, economic„, social„, educaþional„ ∫i cultural„ a þ„rii.
Œn acest cadru de preocup„ri s-a Ónscris ∫i intervenþia hot„r‚t„ a Guvernului Adrian N„stase, personal a primului-ministru, Ón leg„tur„ cu Legea maghiarilor din þ„rile vecine Ungariei. Statul rom‚n, precum ∫i unele din autorit„þile sale fundamentale, Parlamentul ∫i Guvernul, au exprimat anumite rezerve legate de caracterul de extrateritorialitate a unor prevederi din cuprinsul legii ungare.
At‚t parlamentarii rom‚ni, Ón cadrul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, c‚t ∫i Guvernul rom‚n nu au asistat pasiv la aplicarea acestei legi, ci, dimpotriv„, au exprimat preocuparea lor constant„ Ón cadrul unor instituþii europene, supun‚nd atenþiei ∫i dezbaterii unor organisme recunoscute internaþional conþinutul legii maghiare.
Œn mod principial, s-a susþinut corect c„ protecþia minorit„þilor este Ón responsabilitatea ∫i puterea de decizie a statului al c„rui cet„þean este membrul comunit„þii minoritare. Urmare a acestui demers, dezbaterea legii maghiare a fost obiectul analizei Comisiei de la Veneþia, ale c„rei concluzii le voi prezenta pe scurt.
1. Potrivit raportului Óntocmit de aceast„ comisie, orice stat poate acorda drepturi unor cet„þeni str„ini sub condiþia ca valorificarea drepturilor s„ aib„ loc doar pe teritoriul statului Ón cauz„.
2. Dac„ drepturile acordate produc efecte ∫i pe teritoriul altui stat, Ón privinþa accesului la drept sau al valorific„rii lui, este necesar, Ón absenþa unui acord internaþional, consimþ„m‚ntul expres al statului al c„rui cet„þean este beneficiarul dreptului.
3. Actele de evidenþ„ necesare pentru solicitarea drepturilor ∫i valorificarea lor se acord„ de statul Ón cauz„ doar pe teritoriul s„u, dar ∫i de c„tre misiunile sale diplomatice din str„in„tate.
4. M„surile unilaterale privind acordarea unui regim preferenþial de c„tre un stat cet„þenilor altui stat pe considerente etnice nu pot fi acordate Ón domeniile Ón care exist„ deja asemenea facilit„þi prev„zute de un acord internaþional. Dac„ nu exist„ un asemenea acord internaþional, trebuie s„ existe acceptul expres al statului al c„rui cet„þean urmeaz„ s„ beneficieze de acele drepturi.
Œn fine, tratamentul preferenþial poate fi acordat pentru minoritari Ón domeniul educaþiei ∫i culturii ∫i, de regul„, numai Ón aceste domenii. Consecutiv acestei dezbateri, precum ∫i documentului elaborat de Comisia de la Veneþia a avut loc negocierea Memorandumului de Ónþelegere dintre Rom‚nia ∫i Ungaria Ón leg„tur„ cu modalit„þile de aplicare a Legii maghiarilor din statele vecine Ungariei ∫i chestiuni legate de cooperarea bilateral„.
Acest memorandum a avut Ón vedere concluziile susmenþionate, practica legislativ„ internaþional„ Ón domeniul
protecþiei minorit„þilor, standardele normative europene, precum ∫i valorile esenþiale ale Uniunii Europene.
Þin‚nd seama de toate aceste aspecte, documentul Óncheiat de Guvernele celor dou„ þ„ri a eliminat orice categorie de drepturi a c„ror valorificare reprezenta o extindere nepermis„ asupra suveranit„þii statului rom‚n. Œn plus, acordul Óncheiat, prin dispoziþiile sale, a eliminat discriminarea dintre cet„þenii rom‚ni pe considerente etnice privind angajarea Ón munc„. P„rþile semnatare au convenit Ón mod clar ∫i detaliat c„ îtoþi cet„þenii rom‚ni, indiferent de originea etnic„, se vor bucura de acelea∫i drepturi ∫i condiþii de angajare. De asemenea, toate drepturile de asigur„ri sociale se recunosc Ón mod nediscriminatoriu cet„þenilor rom‚ni care lucreaz„ Ón Ungaria“.
Œn acest context se precizeaz„ c„ dispoziþiile Acordului privind muncitorii sezonieri vor fi dezvoltate cu prevederile actualului memorandum. Amintesc c„ Acordul privind muncitorii sezonieri, Ón cele dou„ þ„ri, Rom‚nia ∫i Ungaria, a fost adoptat de Guvernul Rom‚niei ∫i aprobat printr-o hot„r‚re de Guvern Ón anul 2000.
Œn acest context se precizeaz„, de asemenea, din punct de vedere procedural, c„ p„rþile au convenit ca, pe de o parte, acordarea certificatului unguresc s„ se fac„ pe teritoriul Ungariei, cu prec„dere, sau la misiunile diplomatice maghiare, care oricum au un statut juridic de extrateritorialitate.
Este, a∫adar, evident c„, practic, memorandumul Óncheiat a eliminat orice echivoc Ón leg„tur„ cu caracterul de extrateritorialitate al efectelor legii maghiare, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, a eliminat discriminarea forþei de munc„ rom‚ne∫ti, fapt ce venea, de altfel, Ón forma iniþial„ a legii, Ón coliziune cu acordurile Óncheiate de cele dou„ state Ón acest domeniu.
Se poate afirma c„, urmare a memorandumului Óncheiat, legea maghiar„ produce exclusiv efecte pe teritoriul statului maghiar ∫i c„, de asemenea, respect„ principiul nediscrimin„rii Ón materia sensibil„ a circulaþiei forþei de munc„ ∫i a beneficiilor de asigur„ri sociale.
Totodat„, facilit„þile de ordin educaþional ∫i cultural acordate pe teritoriul Ungariei minoritarilor maghiari se Ónscriu Ón practica multor state europene, fapt confirmat ∫i de raportul Comisiei de la Veneþia, iar acordarea lor Ón limitele domeniilor ar„tate nu implic„ acceptul statului ai c„rui resortisanþi sunt beneficiarii drepturilor Ón chestiune. A∫a fiind, Ón prezent legea maghiar„ nu interfereaz„, prin efectele sale asupra drepturilor cet„þenilor rom‚ni, privind stabilirea conþinutului... ∫i obligaþiilor cet„þeanului rom‚n.
Œn alt„ ordine de idei, se pune problema Ón cadrul moþiunii a faptului c„ acest document nu a fost supus ratific„rii prin lege. Prin examinarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 4/1991 rezult„ foarte clar c„ memorandumul nu se Óncadreaz„ Ón categoria actelor juridice a c„ror intrare Ón vigoare este condiþionat„ de procedura ratific„rii prin lege ∫i acest lucru Óntruc‚t:
1. Nu este vorba de o Ónþelegere privind colaborarea politic„ ori militar„ Óntre cele dou„ state.
2. Nu afecteaz„ legi Ón vigoare Ón Rom‚nia.
3. Nu angajeaz„ financiar statul rom‚n ∫i nu aduce modific„ri Ón statutul cet„þeanului rom‚n pe teritoriul Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/16.III.2002
Œn plus, a∫a cum am subliniat, memorandumul a limitat efectele unei legi interne, legea maghiar„, elimin‚nd at‚t elementele de extrateritorialitate, c‚t ∫i Ónc„lcarea principiului nediscrimin„rii forþei de munc„ rom‚ne∫ti ∫i a circulaþiei libere a forþei de munc„.
Œn alþi termeni, prin memorandumul Óncheiat, legea maghiar„ s-a rea∫ezat Ón normativul standardelor europene, s-a pus de acord cu principiile recunoscute ale protej„rii minorit„þilor naþionale ∫i, cel mai important, s-a pus de acord cu prevederile Tratatului Óncheiat de Rom‚nia cu Ungaria Ón 1996.
Pentru a fi mai explicit, amintesc c„, potrivit acestui tratat Óncheiat Ón 1996, se recunoa∫te dreptul cet„þenilor aparþin‚nd minorit„þilor naþionale de a avea contacte cu cet„þenii altor state, de a participa la activit„þile organizaþiilor neguvernamentale, de a putea beneficia de diferite forme de sprijin Ón vederea preg„tirii profesionale, perfecþion„rii preg„tirii profesionale ∫i de a studia Ón limba matern„.
A∫a fiind, este evident c„ legea maghiar„ dezvolt„ Ón planul conþinutului ∫i al procedurilor dispoziþii existente Ón tratatul de prietenie, Ón spiritul ∫i litera acestuia, f„r„ a Ónfr‚nge suveranitatea naþional„ a Rom‚niei, ca atare memorandumul nu este un act juridic care s„ adauge la legislaþia rom‚neasc„, inclusiv Ón privinþa tratatului de prietenie. Unicul scop al s„u a fost, cum am subliniat, acela de a elimina efectele de extrateritorialitate ale legii maghiare, c‚t ∫i Ónc„lcarea evident„ a principiului nediscrimin„rii.
Se poate afirma, a∫adar, c„ ne afl„m Ón prezenþa unei legi interne a Ungariei, care nu afecteaz„ statutul cet„þeanului rom‚n, ci pune de acord practica internaþional„ cu legislaþia maghiar„.
A∫a fiind, nu se poate pune problema supunerii ratific„rii memorandumului, Óntruc‚t conþinutul s„u nu reprezint„ o reglementare Ón ordine juridic„, astfel Ónc‚t s„ modifice statutul cet„þeanului rom‚n, ci doar precizeaz„ condiþiile de aplicabilitate ale unei reglement„ri str„ine, cum este cazul Legii maghiarilor din afara graniþelor þ„rii.
Œntr-un cuv‚nt, referitor la punctul 2 din moþiune, legea maghiar„ nu produce efecte Ón Rom‚nia. Consecutiv acestui lucru, nu putem suspenda efecte care nu se produc, a∫a cum susþin iniþiatorii moþiunii. A suspenda nimicul este egal cu a nu face nimic.
Suntem convin∫i, a∫adar, c„ aceast„ dezbatere a fost util„. Drepturile cet„þeanului rom‚n, exercitarea ∫i garantarea lor sunt prima obligaþie ∫i eternul angajament al unui stat de drept. Orice dezbatere pe acest subiect, ∫i cu at‚t mai mult Ón Parlament, este necesar„ ∫i bine venit„. Dar, cum spunea cineva, îþara nu se ia pe t„lpile pantofilor“, sau, cum spunea altcineva, îinteresele Ónalte ale naþiunii ori monopolul unui partid nu sunt negociabile“, vom putea spune ∫i noi c„ îdrepturile cet„þeanului rom‚n sunt preocuparea ∫i responsabilitatea tuturor cet„þenilor rom‚ni ∫i, Ón primul r‚nd, a instituþiilor fundamentale ale statului“. Nu zgomotul politicianist al moþiunilor ap„r„ cet„þeanul rom‚n, ci calmul responsabilit„þii lucrului bine f„cut al autorit„þilor rom‚ne ∫i al fiec„rui cet„þean rom‚n Ón parte.
De aceea, am putea spune, f„r„ a fi o glum„, c„ aceast„ moþiune are ∫i lucruri bune, ∫i rele. Numai c„ lucrurile bune s-au f„cut deja prin memorandumul Óncheiat, iar lucrurile rele stau Ón lipsa ei de actualitate Ón ordine juridic„ ∫i legislativ„.
V„ mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.