Aduc la cunoºtinþa colegilor senatori, o datã în plus, faptul cã, prin Hotãrârea Biroului permanent din 14 noiembrie 2001, s-au stabilit, prin înþelegerea ºi cu liderii de grupuri parlamentare, timpii alocaþi în vederea dezbaterii acestei moþiuni. Vi-i reamintesc: Grupul
parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are la dispoziþie 32 de minute ºi 30 de secunde; Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ 18 minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ 6 minute ºi 30 de secunde; Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 4 minute ºi 30 de secunde; Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ 6 minute, iar pentru senatorii independenþi s-au alocat 2 minute ºi 30 de secunde.
În ceea ce priveºte exprimarea poziþiei Guvernului, prin doamna ministru Ecaterina Andronescu, s-au alocat 45 minute, din care 30 de minute Ñ rãspuns la moþiune ºi un sfert de orã la finalul dezbaterilor Ñ pentru problemele noi care s-au ivit în cursul acesteia, respectiv a dezbaterii.
Rog, aºadar, pe doamna ministru Ecaterina Andronescu sã prezinte punctul de vedere al Guvernului, vizavi de moþiune.
Moþiunea este un instrument democratic constituþional, care oferã posibilitatea parlamentarilor sã îºi exprime poziþia într-o problemã de politicã internã sau externã ce intrã în sfera de responsabilitate a Guvernului.
Existenþa instituþiei moþiunii implicã, dupã opinia noastrã, automat, ºi dreptul de a o utiliza cu responsabilitate politicã, pentru interesul general. Cu speranþa cã moþiunea nu s-a dorit un instrument politicianist de manipulare a opiniei publice, apreciem momentul ca un prilej pe care l-aþi creat pentru a dezbate cu bunã-credinþã problemele ridicate.
Considerând cu tot respectul funcþia de control parlamentar, precum ºi raportul constituþional ParlamentGuvern în limitele prevãzute de Legea supremã, vã rog sã îmi permiteþi sã prezint, cu împuternicirea Guvernului, poziþia Executivului asupra problemelor la care moþiunea face referire.
Sistemul naþional de învãþãmânt reprezintã, pentru orice societate, un domeniu de mare interes pentru prezent, dar mai ales pentru viitor. Cum în învãþãmânt, în România, este cuprinsã un sfert din populaþia þãrii, este normal interesul oricãrui grup social sau politic ºi la fel de normal ºi firesc ni s-ar pãrea sã existe consens pentru rezolvarea problemelor acestui domeniu, pentru cã ºcoala, mai mult decât alte instituþii, are nevoie, în faþa numeroaselor provocãri ale vremurilor prezente sau viitoare, de solidaritate.
De pe aceste poziþii, formulãm rãspunsurile la moþiunea prezentatã de grupul senatorilor Partidului România Mare, dupã cum, cu toatã buna-credinþã, am slujit învãþãmântul de la catedrã, din Parlament sau din Guvern.
Toþi cei care sunt sau au fost legaþi de ºcoalã ºtiu cã toate þãrile Europei, ºi nu numai, sunt preocupate de îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei ºi instrucþiei, cu atât mai mult cu cât viitorologii lumii par sã fie de acord cã socie-
tatea viitorului este o societate a cunoaºterii, pentru care informaþia devine capitalã.
La Conferinþa miniºtrilor educaþiei din þãrile europene de la Praga din anul 2001 era evidentã preocuparea tuturor în a-ºi perfecþiona sistemul, pentru a-i ridica performanþele. ªi România face acest lucru cu echilibru, cu înþelepciune ºi inteligenþã, fructificând tradiþiile învãþãmântului românesc ºi înnobilându-le cu elemente de modernitate, capabile sã îi sporeascã performanþele.
Credem în ºansa ºcolii de a deveni mai bunã, dacã îi vom gestiona cu înþelepciune problemele, dacã nu vom obosi sã îi construim ºi sã îi reconstruim reperele ºi sã îi fim solidari.
Cu aceste principii ºi cu luciditate, echipa Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii a pornit la drum fãrã formalism ºi accent pe imaginea personalã, cunoscând bine realitãþile sistemului ºi oferta societãþii, ºi având credinþa cã, profesioniºti ai domeniului fiind, putem sã îl transformãm în mai bine.
Prima încercare a începutului de an 2001, la preluarea mandatului, a fost proiectul de buget. ªi pentru cã, în multe din þãrile lumii, descentralizarea finanþãrii învãþãmântului este o procedurã cu stagii vechi, capabile sã aºeze ºcoala mai aproape de comunitatea localã ºi sã responsabilizeze direct autoritãþile locale faþã de aceasta, prin bugetul anului în curs s-a realizat descentralizarea învãþãmântului preuniversitar. Desigur, nu a fost uºor ºi nu s-au aºezat lucrurile de la sine, dar mecanismele s-au construit, astfel încât fondurile ºcolii sã nu poatã fi deturnate cãtre alte capitole de cheltuieli.
Descentralizarea financiarã a fost însoþitã de reglementãri corespunzãtoare, de explicarea, de clarificarea ºi instruirea celor care o aplicã. Fãrã sã îl considerãm perfect, sistemul descentralizãrii financiare a învãþãmântului preuniversitar nu a produs convulsii, iar în pregãtirea deschiderii anului ºcolar, autoritãþile locale, mai aproape de ºcoalã decât în alþi ani, au investit peste 1.000 de miliarde lei. A fost un început care are toate premisele sã continue cu succes.
Încã în primele douã luni ale anului 2001 s-au abordat problemele reformei de conþinut. A fost evaluat, împreunã cu profesioniºtii de la Institutul pentru ªtiinþele Educaþiei, impactul mãsurilor anterioare asupra sistemului, astfel încât, diagnosticând, sã putem aplica un tratament corespunzãtor. S-au efectuat corecturi în planurile de învãþãmânt, repunând în drepturi discipline defavorizate, precum istoria, limba românã, fizica, chimia ºi altele, modificãri în vederea descongestionãrii programelor, precum ºi mãsuri pentru a lega pe orizontalã disciplinele înrudite. Actualmente, continuãm în aceste direcþii de profunzime pregãtirea anului ºcolar urmãtor. Echipele de specialiºti lucreazã la reproiectarea planurilor de învãþãmânt, la revizuirea programelor analitice, astfel încât conþinuturile lor sã serveascã finalitãþilor fiecãrui ciclu ºcolar. Simultan, problema manualelor opþionale se clarificã în ceea ce priveºte calitatea acestor manuale ºi mai ales mecanismul exigent ºi transparent al evaluãrii.
Nu am fi dorit sã reamintim nesfârºitele discuþii ºi contestaþii ale examenelor de capacitate ºi bacalaureat din anii precedenþi. Examenele anului 2001 s-au desfãºurat,
aºa cum era firesc, în liniºte, deºi procentul celor promovaþi nu a fost 100%. Liniºtea nu a venit de la sine, fãrã pregãtirea ºi implicarea profesioniºtilor ºi, fãrã îndoialã, fãrã dãruirea dascãlilor. Examenele anului 2002 leam gândit astfel încât sã corectãm imperfecþiunile ºi sã aºezãm valorile la locul ce li se cuvine.
Repartizarea computerizatã a celor aproximativ 200.000 de absolvenþi de gimnaziu a fost o adevãratã reformã, nu numai pentru învãþâmânt, dar ºi în plan social. Poate vã mai reamintiþi înscrierea în clasa a IX-a, care în anul 2000 bulversase capitala ºi marile oraºe din þarã. Am considerat cã în România anului 2001 se poate ºi altfel. ªcolile, pãrinþii ºi elevii au învãþat sã îºi asume responsabilitãþi noi ºi, deºi nu a fost uºor, considerãm cã a meritat, chiar ºi numai pentru faptul cã s-a nãscut respectul pentru valoarea elevului, singura mãsurã la care calculatorul a fost sensibil. Acum, acest program are recunoaºtere internaþionalã, a fost singurul selecþionat din þãrile Europei Centrale ºi de Rãsãrit ºi pe data de 30 noiembrie, la Bruxelles, va primi un important premiu european.
Nu dorim, pentru cã este ineficient ºi chiar pãgubos, sã întreprindem mãsuri de reformã fãrã implicarea dascãlilor. De aceea, pe parcursul anului 2001, peste 30.000 de cadre didactice au urmat cursuri de perfecþionare, susþinute cu aproximativ 40.000.000.000 de lei din bugetul educaþiei ºi cercetãrii. Este un început pe care dorim sã îl multiplicãm, convinºi fiind cã formarea continuã ºi evaluarea periodicã a profesorilor reprezintã elemente esenþiale pentru calitatea procesului didactic.
Chiar dacã profesiunea de dascãl este una de vocaþie, nu putem sã nu recunoaºtem acumularea în timp a aspectelor sociale care solicitã, de asemenea, soluþii. Primul-ministru Adrian Nãstase spunea, rãspunzând dascãlilor, cã au dreptate. Din pãcate, sistemul salarizãrii bugetarilor a fost dezechilibrat ºi cei care au rãmas cu salariile cele mai mici sunt dascãlii. Nu este uºor sã repari nedreptatea acumulatã în ani fãrã sã creezi alte dezechilibre, dar ameliorarea acestor nedreptãþi poate fi realizatã Ñ în parte, cel puþin Ñ prin noua Lege a salarizãrii bugetarilor, care sperãm sã fie mai dreaptã pentru dascãli.
În acelaºi timp, o regândire a reþelei ºcolare trebuie sã aducã sistemului cât mai puþini necalificaþi ºi venituri mai mari celor care desfãºoarã o activitate de calitate. Acest deziderat încearcã sã fie atins ºi prin recenta decizie a Guvernului de a acorda anual, suplimentar, 1.000 de burse studenþilor din mediul rural care se pregãtesc sã devinã profesori calificaþi la limba ºi literatura românã, istorie, geografie, limba englezã sau limba francezã. Suntem deciºi sã cãutãm, împreunã cu autoritãþile locale, cu partenerii noºtri sociali, cu dumneavoastrã, ºi alte soluþii favorabile refacerii statutului social al dascãlului.
În vederea respectãrii angajamentelor asumate prin Programul de guvernare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii considerã asigurarea accesului tuturor elevilor la educaþia de bazã ca o prioritate. În acest sens, ministerul organizeazã programe de prevenire a abandonului ºcolar, programe pentru acordarea celei de a doua ºanse pentru tinerii ºi adulþii cu instruire incompletã, de susþinere a lim-
bilor ºi culturilor minoritare, de dezvoltare a zonelor defavorizate în plan educaþional, de reinserþie pentru persoanele marginalizate sau excluse social, de educaþie compensatorie.
Meritã o menþiune specialã Programul ”Accesul la educaþie al grupurilor defavorizateÒ, care beneficiazã începând cu anul acesta de o finanþare din fonduri PHARE de 7.000.000 euro.
Pentru anul 2001, Guvernul a alocat elevilor proveniþi din familiile cu probleme sociale rechizite gratuite. Suma de 206.000.000.000 de lei a adus celor peste 920.000 de elevi 4.000 de tone de rechizite. Pentru manualele ºcolare, de asemenea, ministerul a alocat 325.000.000.000 de lei. Acestei susþineri i se adaugã suma de 157.000.000.000 de lei destinate burselor, tabere gratuite pentru peste 16.000 de elevi ºi pentru copiii cadrelor didactice, precum ºi subvenþionarea taberelor pentru alte sute de mii de elevi.
Pentru copiii aflaþi în dificultate, cuprinºi în învãþãmântul special, ministerul a întreprins mãsuri de integrare în învãþãmântul de masã. Astfel, jumãtate din elevii învãþãmântului special au fost integraþi, menþinându-se subvenþionarea în vederea asigurãrii unei dezvoltãri ºi socializãri armonioase pentru fiecare.
Elevii performanþi s-au bucurat, de asemenea, de o mai atentã susþinere. Menþionãm doar creºterea sumelor alocate pentru premii, de la 280.000.000 lei, cât a fost în anul 2001 aceastã sumã, la 4,5 miliarde lei în 2001.
Pentru prima datã, au fost premiaþi în mod egal ºi profesorii, ºi ºcoala în care aceºti elevi s-au format. Tot pentru susþinerea lor, s-a înfiinþat Centrul Naþional de Excelenþã, pentru elevii ºi tinerii capabili de performanþã, ºi 9 centre zonale. În aceste centre elevii performanþi vor urma programe speciale de pregãtire ºi se vor bucura ºi de o susþinere financiarã corespunzãtoare.
Faptul cã învãþãmântul este de peste 25 de ani subfinanþat nu este un secret pentru nimeni. În timp, s-au acumulat foarte multe probleme în ceea ce priveºte starea clãdirilor, mobilierul ºi dotarea cu mijloace de învãþãmânt. Din programele iniþiate în 1996 sub ministeriatul domnului senator Liviu Maior, au fost, în anul 2001, reabilitate 184 de ºcoli din cele 850 prevãzute în prima etapã, cãrora li se vor adãuga aproximativ 350 în etapa urmãtoare. Desigur, nevoile sunt mult mai mari, dar nu putem sã nu vorbim ºi de reuºite, reuºite, de altfel, apreciate ºi de conducerea Bãncii Mondiale care, de curând, a vizitat aceste ºcoli reabilitate în judeþul Dâmboviþa. Pentru comparaþie, în anul 2000, din acelaºi program au fost finalizate 20 de ºcoli. În prezent, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii deruleazã un grant care precede un proiect susþinut, de asemenea, de Banca Mondialã pentru reabilitarea învãþãmântului rural. Suntem în etapa în care restructurãm viitorul program atât de necesar aducerii învãþãmântului din mediul rural la standardele normale de calitate. De altfel, trebuie sã menþionãm cã am anticipat programul ºi deja anul acesta peste 400 de ºcoli din mediul rural au fost restructurate, asigurându-se cu cadre didactice calificate, iar elevilor, mijloace de transport de la ºcoalã la domiciliu. Au fost achiziþionate 193 de microbuze de 16 ºi 22 de locuri, care au necesitat 80 de miliarde de lei. Este de
menþionat faptul cã unele consilii judeþene au propria lor contribuþie în suplimentarea cu mijloace de transport. Proiectul va continua, iar în anul 2002 bugetul ministerului cuprinde o sumã dublã pentru realizarea acestui proiect. Anul 2002 aduce o nouã posibilitate de reabilitare ºi de dotare a ºcolilor vocaþionale din fonduri PHARE, prin lansarea unei noi componente a programului PHAREÐVET, iniþiat în 1994. Condiþia impusã de Uniunea Europeanã este aceea de a implica autoritãþile locale, ceea ce va permite o dezvoltare a descentralizãrii deciziilor în beneficiul comunitãþii ºi, evident, o creºtere a responsabilitãþii lor faþã de ºcoalã. O componentã importantã a strategiei de dezvoltare a învãþãmântului preuniversitar este, fãrã îndoialã, informatizarea. Angajamentul din programul de guvernare devine realitate. Guvernul a aprobat un credit de 200 de milioane de dolari pentru informatizarea ºcolilor, care se va derula începând cu anul 2002. Anul acesta deja au fost achiziþionate din buget peste 4.000 de calculatoare care se aflã în ºcoli, altele 8.000 urmând a ajunge în ºcoli pânã la sfârºitul anului. Acestea însumeazã 300 de miliarde de lei.
În ceea ce priveºte proiectul care se va derula începând cu anul 2002, caietul de sarcini la care face referire moþiunea a fost elaborat. În prezent, comisia de specialiºti negociazã achiziþia cu furnizorii. Proiectul de informatizare reprezintã nu numai dotarea cu calculatoare a ºcolilor, ci ºi schimbarea radicalã a procesului de învãþare-predare. Proiectul cuprinde obiective clare, atât în ceea ce priveºte însuºirea cunoºtinþelor de bazã, cât ºi dezvoltarea gândirii tactice ºi strategice în procesul educaþional. Utilizarea noilor tehnologii în procesul didactic presupune pregãtirea corespunzãtoare a profesorilor, pe care am derulat-o începând cu luna martie, inclusiv prin restructurarea procesului de formare iniþialã. Proiectul este parte integrantã a iniþiativei Uniunii Europene, parte integrantã a strategiei elaborate de cãtre Comisia europeanã.
În anul 2002, pe baza strategiilor economice, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va putea dimensiona mai aproape de nevoile sociale cifrele de ºcolarizare, pe tipuri de specializãri, pe forme de învãþãmânt adaptate în mai mare mãsurã realitãþilor la nivelul fiecãrei comunitãþi locale. Cadrul legislativ, structurat pe învãþãmântul superior ºi, respectiv, pe învãþãmântul preuniversitar este în curs de elaborare, este conturat în faza de proiect ºi este gândit astfel încât sã asigure coerenþa politicilor educaþionale ºi un învãþãmânt de calitate. Desigur, þara are peste 25.000 de ºcoli ºi în fiecare existã cel puþin o problemã care trebuie rezolvatã. Considerându-le ºi pe cele acumulate în timp, este greu de presupus cã în 11 luni s-ar fi putut rezolva toate. Profesorul meu, regretatul academician Costin Neniþescu, spunea: ”Ca sã transmiþi ºtiinþã, trebuie sã fii tu creator de ºtiinþã sau cel puþin sã te strãduieºti.Ò Dacã argumentele de mai sus nu v-au convins cã am fost creatori, cel puþin sperãm cã se vede strãdania noastrã. Oricum, vã asigurãm cã suntem responsabili, cã nu avem alte interese decât acelea de a face ºcoala mai bunã, în beneficiul societãþii, ºi cã cele 11 luni au fost formate mai ales din zile foarte lungi puse în slujba soluþionãrii problemelor învãþãmântului, care nu sunt nici puþine ºi nici simple.
De aceea, moþiunea este nedreaptã, dacã o luãm ca un reproº, dar poate prin discuþii sã impunã necesitatea solidarizãrii în jurul ºcolii aflate în faþa atâtor provocãri. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
În susþinerea Guvernului, v-am prezentat pe scurt câteva elemente de politicã educaþionalã care ne-au preocupat în cele 11 luni. Suntem convinºi cã veþi judeca cu dreptate ºi veþi decide ca moþiunea prezentatã de Grupul parlamentar al Partidului România Mare sã primeascã votul dumneavoastrã negativ.
Rugându-vã sã-l exprimaþi astfel, vã mulþumesc pentru atenþie ºi vã asigurãm de toatã consideraþia noastrã. Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Alexandru Athanasiu · 30 noiembrie 2001 · monitorul.ai