Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Începem ºedinþa Senatului din 22 noiembrie, anunþându-vã prezenþa la lucrãrile Senatului. Din 140 de senatori, lipsesc motivat 11, ºi anume: domnii senatori Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Constantin Nicolescu, Alexandru Paleologu, Corin Penciuc, doamna senator Rodica Mihaela Stãnoiu, domnii senatori Doru Ioan Tãrãcilã, Emil Rãzvan Theodorescu, Nicolae Vãcãroiu, Vela Ion ºi Attila Verest—y.

La al doilea punct din ordinea de zi, vã voi prezenta proiectele de acte normative care s-au depus la Secretariatul general al Senatului pentru exercitarea dreptului de control al constituþionalitãþii lor de cãtre membrii Senatului, ºi anume: Legea bugetului de stat pe anul 2002, Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002. Din acest moment curge termenul de 5 zile prevãzut de lege pentru exercitarea dreptului de contestare a constituþionalitãþii proiectelor de lege.

La punctul 3 din ordinea de zi urmeazã a constitui, din partea Senatului, comisii de mediere la câteva legi adoptate în formule diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului.

Astfel, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind reglementarea situaþiei juridice ºi a administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Vã rog, sã se facã aceste nominalizãri.

Vã propunem pe domnii senatori: Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Vã mulþumesc.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator, vã rog!

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor fãcute.

Propunerile au fost aprobate cu 90 de voturi pentru, 4 abþineri.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Vã propunem pe domnii senatori: Rahãu Dan Nicolae, Crãciun Avram ºi Hârºu Ion.

## Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Viorel Dumitrescu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Ñ o propu-

nere.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Adoptat cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. Propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea pieþelor produselor agricole ºi alimentare în România.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Vã propunem pe domnul senator Mocanu Vasile, doamna senator Sporea Elena ºi domnul senator Matei Viorel.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ douã propuneri.

Mulþumesc.

O propunere din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

Domnul senator Fabini, sã se consemneze. ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Panã Aurel.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) s-au fãcut numai 3 propuneri, deºi aþi anunþat 4.

Nu, nu, nu, sunt 4 propuneri de la Grupul parlamentar al P.S.D.

ªi din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Ñ o propunere.

Propunem pe domnul senator Gheorghe Flutur.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

Propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ 4 propuneri.

Vã rog, doamna senator.

Noi avem 3 propuneri, domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ºi Bucur Dionisie.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Ionel Alexandru.

Îl propunem ºi pe domnul senator Pujinã Nelu.

Deci eu v-am spus 4 propuneri. Sã se facã precizarea, al 4-lea senator, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul Pujinã Nelu. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Adoptat cu 97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, punctul 4, ºi anume, moþiunea promovatã de cãtre Grupul parlamentar al P.R.M. privind ”Criza actualã a sistemului de învãþãmânt românesc preuniversitarÒ, iniþiatã de 36 de senatori P.R.M.

Rog pe unul din reprezentanþii Grupului parlamentar al P.R.M. sã prezinte moþiunea în plenul Senatului. Vã rog, domnul senator Dumitru Badea.

## **Domnul Dumitru Badea:**

Moþiune privind ”Criza actualã a sistemului de învãþãmânt românesc preuniversitarÒ.

Subsemnaþii senatori, aflaþi în exerciþiul unui mandat reprezentativ, solicitãm, în baza prevederilor art. 64 ºi 111 alin. (2) din Constituþia României ºi a art. 148Ñ152 din Regulamentul Senatului, exprimarea poziþiei plenului Senatului faþã de criza prelungitã a sistemului de învãþãmânt românesc, datoratã, printre altele, unei politici bugetare total neinspirate în acest domeniu, ca ºi unor frecvente încãlcãri ale Legii învãþãmântului ºi ale Statutului personalului didactic de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Este previzibil, în cazul aprobãrii în forma actualã a propunerilor cuprinse în proiectul Legii bugetului de stat, privind finanþarea învãþãmântului în anul 2002, ceea ce s-a ºi întâmplat, cã aceastã crizã va lua proporþii alarmante.

Faþã de situaþia menþionatã, apãrutã ºi ca urmare a unei gestionãri repetat incompetente a problemelor ºcolii româneºti de cãtre Guvernul actual, noi, iniþiatorii acestei moþiuni, ne vedem obligaþi sã atragem atenþia asupra principalelor anomalii din învãþãmântul românesc preuniversitar:

Ñ sistemul ineficient de protecþie socialã a elevilor ºi a personalului din ºcoli, ceea ce creeazã lipsa motivaþiei în desfãºurarea unui învãþãmânt de calitate ºi dese perturbãri ale continuitãþii procesului de învãþãmânt prin proteste, mitinguri, greve;

Ñ atitudinea sfidãtoare a guvernanþilor faþã de personalul din învãþãmânt, prin tergiversarea aplicãrii prevederilor legale privind acordarea tichetelor de masã;

Ñ condiþiile materiale complet nesatisfãcãtoare prezente în proporþie de masã (lipsa unor condiþii normale de igienã în ºcoli, frigul din sãlile de clasã ºi laboratoare, atmosfera dezolantã din internate ºi cantine, ºi altele) sunt factori determinanþi ai eºecului aºa-zisei reforme din învãþãmânt, continuatã de actuala putere;

Ñ lipsa de preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor asumate prin Programul de guvernare referitoare la construirea de noi ºcoli, internate ºi cantine, precum ºi a câte 100 de sãli de sport pe an; se constatã grave deficienþe în realizarea planurilor de dotare a unitãþilor ºcolare; exemplificãm ºi prin faptul cã unul din programele ambiþioase ale actualei guvernãri, respectiv ”Învãþãmântul asistat de calculatorÒ, care ar fi trebuit sã înceapã cu dotarea ºcolilor cu 500.000 de calculatoare, aºa cum s-a prevãzut, a rãmas în faza de proiect, nefinalizându-se nici Programul de finanþare, nici Caietul de sarcini; într-un an de zile nu a fost stabilitã nici componenþa comisiei pentru acest program;

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Aduc la cunoºtinþa colegilor senatori, o datã în plus, faptul cã, prin Hotãrârea Biroului permanent din 14 noiembrie 2001, s-au stabilit, prin înþelegerea ºi cu liderii de grupuri parlamentare, timpii alocaþi în vederea dezbaterii acestei moþiuni. Vi-i reamintesc: Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are la dispoziþie 32 de minute ºi 30 de secunde; Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ 18 minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ 6 minute ºi 30 de secunde; Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 4 minute ºi 30 de secunde; Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ 6 minute, iar pentru senatorii independenþi s-au alocat 2 minute ºi 30 de secunde.

În ceea ce priveºte exprimarea poziþiei Guvernului, prin doamna ministru Ecaterina Andronescu, s-au alocat 45 minute, din care 30 de minute Ñ rãspuns la moþiune ºi un sfert de orã la finalul dezbaterilor Ñ pentru problemele noi care s-au ivit în cursul acesteia, respectiv a dezbaterii.

Rog, aºadar, pe doamna ministru Ecaterina Andronescu sã prezinte punctul de vedere al Guvernului, vizavi de moþiune.

Doamna ministru, vã rog, aveþi cuvântul.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:** Ñ _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ _**:**_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Moþiunea este un instrument democratic constituþional, care oferã posibilitatea parlamentarilor sã îºi exprime poziþia într-o problemã de politicã internã sau externã ce intrã în sfera de responsabilitate a Guvernului.

Existenþa instituþiei moþiunii implicã, dupã opinia noastrã, automat, ºi dreptul de a o utiliza cu responsabilitate politicã, pentru interesul general. Cu speranþa cã moþiunea nu s-a dorit un instrument politicianist de manipulare a opiniei publice, apreciem momentul ca un prilej pe care l-aþi creat pentru a dezbate cu bunã-credinþã problemele ridicate.

Considerând cu tot respectul funcþia de control parlamentar, precum ºi raportul constituþional ParlamentGuvern în limitele prevãzute de Legea supremã, vã rog sã îmi permiteþi sã prezint, cu împuternicirea Guvernului, poziþia Executivului asupra problemelor la care moþiunea face referire.

Mulþumim, doamnã ministru.

Îl invitãm pe domnul senator Gheorghe Buzatu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., sã ia cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numãr, nu poate fi un secret pentru nimeni, printre membrii Grupului Partidului România Mare, care am colaborat la elaborarea textului moþiunii supuse astãzi dezbaterii. ªi, cu toate acestea, n-am sã solicit Domniilor voastre sã vã exprimaþi ori sã votaþi în favoarea acestui document.

Vã vorbesc în calitatea mea de cercetãtor ºtiinþific ºi de dascãl, care se aflã, ca sã zic astfel, la datorie de exact 40 de ani, mai precis de la 1 septembrie 1961. Spunând aceasta, vreau sã subliniez cã mi se pot reproºa multe, dar nu ºi necunoaºterea în problemele ºcolii. Trebuie sã fim cinstiþi cu noi înºine ºi sã recunoaºtem deschis un lucru: problemele ºcolii sunt, au fost dintotdeauna, atât de numeroase, de mari ºi de complexe, încât nu cred cã s-ar afla undeva pe Terra vreun guvern încântat cã ar fi rezolvat întreg dosarul ºcolar, nu numaidecât cel preuniversitar, ci al învãþãmântului de orice grad. Faptul este în raport cu însãºi evoluþia vieþii, ºi anume cã, practic, în orice moment, orice legislaþie de pe glob ºi orice cheltuieli fãcute pentru ºcoalã de cãtre un guvern sunt automat depãºite chiar în clipa atingerii câte unui prag nou de dezvoltare.

Iatã de ce trebuie sã-i înþelegem pe legislatori ori pe guvernantul veºnic nemulþumit de eficacitatea programului sãu. Problema fundamentalã este cã, o datã înþeles acest aspect, ºi legislatorul ºi guvernantul urmeazã, în chip obligatoriu, sã se situeze alãturi sau de partea ºcolii. Automulþumirea nu-ºi are rostul ori sensul în acest domeniu, tot astfel dupã cum ºi noi, profesorii, ieºind de la ore de atâtea decenii, pãstrãm mai totdeauna convingerea cã nu am procedat ideal cu elevii noºtri la lecþia cutare ori în împrejurarea cutare.

Dar, doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã mã înþelegeþi cã, din clipa în care constat cã mã nemulþumeºte salariul, nu-mi place manualul alternativ dupã care trebuie sã predau copiilor, nu aflu corespunzãtor sistemul de promovare ºi de examene, îmi displace localul ºcolii ori cunosc în detaliu viaþa de acasã a ºcolarilor ei, unii ajunºi la ºcoalã aproape dezbrãcaþi în miez de iarnã ºi lihniþi de foame, deci în clipa în care survin toate aceste aspecte ºi multe altele, vã declar cã ceva nu mai merge. Cu mine însumi, cu ºcoala ºi cu colegii mei, iar, în consecinþã, cu întreg sistemul ºcolar.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit pe domnul senator Petre Roman, din partea Grupului parlamentar al P.D.

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã ministru,

Stimate ºi stimaþi colegi,

Moþiunea prezentatã astãzi privind criza actualã a sistemului de învãþãmânt românesc preuniversitar cuprinde multe aprecieri corecte asupra realitãþilor grave ºi dureroase din sistemul de educaþie din þara noastrã. Dreptul la educaþie al multor copii ºi tineri români este profund afectat, iar înrãutãþirea continuã a situaþiei a fost, din pãcate, în pas cu cea generalã. Era normal sã fie aºa? Noi spunem cã nu.

Într-adevãr, ceea ce ne-a lipsit a fost recunoaºterea în fapt, în finanþarea învãþãmântului, a rolului primordial al acestuia. Ne-a lipsit recunoaºterea ºi aplicarea tezei esenþiale, potrivit cãreia educaþia ºi învãþãmântul permit gãsirea soluþiilor eficiente pentru rezolvarea pe termen mediu ºi lung a problemelor majore cu care se confruntã societatea româneascã. Deºi existã un consens general în aceastã privinþã, prioritatea absolutã pe care o reprezintã educaþia nu a fost ºi nu este asumatã în deciziile parlamentare ºi guvernamentale. La celãlalt pol, cel înþelept, se aflã aproape toate familiile româneºti conºtiente de importanþa acestui scop ºi care-ºi asumã sacrificii pentru binele copiilor lor.

O cercetare sociologicã recentã, realizatã de instituþii ale Uniunii Europene, comparã percepþiile publice în þãrile din sud-estul Europei. Din studiu rezultã cã pentru familiile româneºti educaþia este o prioritate într-o proporþie de patru ori mai mare decât în Bulgaria ºi sensibil mai mare faþã de Serbia. Cum spuneam, aici se aratã adevãrata înþelepciune. Educaþia face posibilã transformarea aptitudinilor umane în capital uman. Finanþarea educaþiei ºi învãþãmântului constituie cea mai importantã investiþie pe termen lung. Încã din 1968, Comisia pentru educaþie ºi învãþãmânt a UNESCO recomanda ferm sã se aloce anual pentru sistemul de învãþãmânt 6% din produsul intern brut, lucru care a devenit o realitate în toate þãrile dezvoltate, încã din 1980 Ñ 6% din produsul intern brut. Strategia de formare a capitalului educaþional trebuie sã înlãture subfinanþarea învãþãmântului, introducând obiective clare cu o dezvoltare continuã. Nu putem accepta la nesfârºit doar ca învãþãmântul sã supravieþuiascã. Vrem mult mai mult. Este vorba de realizarea condiþiei de bazã a modernizãrii armonioase a þãrii: bogãþia de profesioniºti bine pregãtiþi este unul din puþinele atuuri cu care România s-ar putea alinia în aspra competiþie a globalizãrii. Investiþia în educaþie reprezintã, în conformitate cu toate studiile realizate pe plan internaþional, investiþia cu cel mai mare randament. În orice comparaþie, o investiþie în educaþie, chiar dacã mai slab realizatã, rãmâne totuºi superioarã oricãrei investiþii economice cu o eficienþã redusã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, dau cuvântul domnului senator Otiman.

## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnã ministru, Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Indiferent care partid ar fi introdus o moþiune cu tema ”Criza actualã a învãþãmântuluiÒ, Partidul Naþional Liberal, ca formaþiune politicã responsabilã, cunoscãtoare a situaþiei dramatice ºi cronice, totodatã, a sistemului de învãþãmânt românesc, considerã cã este necesarã o reformã structuralã profundã, axatã pe conceptele pedagogiei începutului de mileniu III, pe cerinþele compatibilizãrii sistemului nostru de învãþãmânt cu cel european. Conceptul reformei educaþionale de restructurare a învãþãmântului, proiectul reformei educaþionale româneºti în contextul european, este apanajul ºi intrã în responsabilitatea reprezentanþilor poporului, iar obligativitatea punerii în operã revine Guvernului. Aceastã afirmaþie este puternic susþinutã, dacã avem în vedere cã 20% din populaþia þãrii o reprezintã elevii ºi studenþii, lor adãugându-li-se, desigur, aproape jumãtate de milion de persoane care lucreazã în sau pentru învãþãmânt.

Doamnelor ºi domnilor colegi, putem importa oricâtã tehnologie, oricâte produse, funcþie de cât dorim sau câþi bani avem, dar nu putem importa elevi, studenþi, profesori, manageri educaþionali, pãrinþi ºi politici educaþionale adecvate României. Acestea toate trebuie create aici, de noi, în România. Neinvestiþia sau subinvestiþia în educaþie creeazã un cerc vicios al sãrãciei, complãcându-ne în a aloca 3,6%Ð3,7% din PIB de ani de zile, la jumãtatea mediei europene, în timp ce analfabetismul funcþional se apropie de 20%, iar circa 5% din copiii între 7 ºi 14 ani nu mai merg la ºcoalã. Constatãm încã mult conservatorism în curricula ºcolarã ºi în metodica predãrii. Cunoaºterea transmisã în învãþãmântul nostru preuniversitar este prezentatã încã mai mult sub formã de produs. ªcoala oferã produse cognitive finite, prefabricate, stimulând forma facilã de învãþare, adicã exerciþiile ºi capa- citãþile reproductive ale elevilor. Numai circa 10% din exerciþiile cognitive propuse elevilor în toate manualele din învãþãmântul obligatoriu au tangenþã cu viaþa, în condiþiile în care ponderea elevilor cu capacitãþi de abstractizare se considerã de cãtre pedagogii noºtri, ºi nu numai, a fi sub 10%.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Stimaþi colegi, Doamnã ministru,

Îmi voi axa intervenþia privitoare la moþiunea privind învãþãmântul preuniversitar pe o problemã de voinþã politicã.

Aceastã moþiune nu este, de fapt, moþiunea P.R.M. Este o moþiune în numele familiilor ºi al elevilor, care nu are importanþã din ce partid fac parte.

Ceea ce vreau sã spun este cã ºcoala a fost o componentã esenþialã a vieþii româneºti moderne ºi cã, fãrã atenta îngrijire a ºcolii româneºti ºi a învãþãmântului, România nu ar fi avut stabilitate ºi nu ar fi fost un stat modern.

Amintesc aici cã figuri strãlucite s-au ocupat de ºcoalã, de reforma învãþãmântului ºi cã numai aceste preocupãri au adus România în situaþia pe care a avut-o în 1944.

Domnule preºedinte, dacã vreþi, sã cereþi sã se facã puþinã liniºte!

Da, chiar vã rogÉ Rog colegii sã pãstreze liniºtea!

Nu. E cazul sã stabilim anumite raporturi, sã respectãm regulamentul, iar domnii care discutã în acest timp pot fi invitaþi afarã din salã.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Ca sã nu mã ocup eu de unii din ei.

Problema este cã, într-adevãr, trebuie sã ne gândim la voinþa politicã, la perspectiva pe care trebuie s-o avem. ªi sã-mi permiteþi sã fac o recapitulare a faptului cã am avut o ºcoalã stabilã, am avut o componentã de învãþãmânt modernã, în care a funcþionat atenþia pentru necesitãþile interne, dar ºi pentru integrarea europeanã. Aceastã preocupare nu este nouã, au fost oameni, în secolul al XIX-lea ºi în secolul al XX-lea, care s-au ocupat de asta ºi au reuºit sã dea învãþãmântului românesc o carurã extraordinarã.

Chiar în regimul comunist, preocuparea pentru învãþãmânt a fost cu totul specialã. Existã o reformã în 1948, dar mai sunt încã douã revizuiri esenþiale ale învãþãmântului. Dupã 1989 a început însã deriva. O lege a învãþãmântului a apãrut abia în 1995.

De ce vorbesc despre voinþa politicã? Pentru cã fãrã o voinþã politicã, care sã aibã în vedere, într-adevãr, situaþia societãþii, a învãþãmântului ºcolar, a învãþãmântului universitar, România nu îºi va atinge obiectivele de integrare europeanã ºi de modernizare de care are nevoie.

Voinþa politicã înseamnã a lua lucrurile de la capãt, înseamnã a gândi situaþia ºcolii româneºti dincolo de aspectele strict administrative ºi dincolo de elementele mãrunte la care ne oprim de foarte multe ori.

Este importantã condiþia ºcolii, esteÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Asta este bãtaie de joc!

Domnule Athanasiu, spuneþi sã facã liniºte în salã! Suntem în Senat! Vorbesc la telefonÉ

Domnule, dar puteþi sã-i scoateþi din salã, sã ºtiþi!

Vã rog, continuaþi.

Nu!

Vã rog, pãstraþi liniºtea!

Eu renunþ la a-mi þineÉ

Nu! Domnule senator, sãÉ

Renunþaþi la cuvânt, domnule senator?

Pot sã-l reiau mai târziu, dar, dacã dumneavoastrã nu vã faceþi datoria de preºedinte, nu pot sã continuu.

Deci îi rog pe colegi sã pãstreze liniºte, dintr-un minimum de politeþe ºi dintr-un maxim interes pentru conþinutul moþiunii.

Deci vã rog, domnule senator, sã vã reluaþi cuvântul.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

A vorbi despre voinþã politicã în cazul Legii învãþãmântului este un lucru esenþial, pentru cã voinþa politicã a lipsit, dezinteresul pentru învãþãmântul ºcolar liceal ºi universitar s-a putut vedea în fiecare an. Tot ceea ce s-a fãcut pânã acum nu a fost decât o muncã de cârpealã, o muncã de reparaþii, care nu poate sã ducã societatea româneascã mai departe, deoarece numai printr-o revizuire fundamentalã a învãþãmântului românesc, numai prin luarea de la capãt a problemelor se poate face ceva.

Mi se pare cã acest lucru nu s-a vãzut niciodatã ºi cã promisiunile pe care le-a fãcut Guvernul Adrian Nãstase, Programul de lucru al Guvernului nu au avut în vedere lucrurile esenþiale. Ba au apãrut chiar afirmaþii ca acelea ale premierului Adrian Nãstase, care susþinea cã nu mai este nevoie sã investim în ºcolile mediului rural, pentru cã de acolo vin foarte puþin studenþi.

Prin tradiþie, ºtim cã acest mediu a dat þãrii o zestre intelectualã ºi de specialiºti extraordinarã. De aceea susþin cã a gândi astãzi, din nou, situaþia învãþãmântului pe planul necesitãþilor interne ºi pe planul integrãrii europene este o chestiune esenþialã, cã e nevoie de o reformã realã, care nu existã în învãþãmântul superior.

Rãspunsul pe care ni l-a dat doamna ministru se înscrie în sfera contabilitãþii, a gestiunii, a administraþiei, ºi nu a unei gândiri reformatoare a învãþãmântului, aºa cum am auzit pânã acum, aici, douã intervenþii.

Aici nu este de reparat ceva, ci este de luat totul de la capãt, e vorba de a regândi învãþãmântul românesc.

Fac o parantezã aici pentru cã, totuºi, ni s-au prezentat cifre, ni s-au dat garanþii cã ºcolile vor fi avute în vedere pentru a fi întreþinute ºi reparate, pentru a fi dotate ºi ni s-au dat garanþii cã lucrurile vor merge mai bine, deºi nu vãd cum, peste noapte, salariile celor care predau în învãþãmânt pot sã fie aduse la nivelul necesar.

Mai adaug faptul cã situaþia învãþãtorului, a profesorului este o situaþie de conduitã, de spectacol, de moralitate ºi cã a-l întreþine într-o stare aproape de înfometare este o mare greºealã. Deci ceea ce spun eu aici este cã regândirea ºi voinþa politicã sunt esenþiale, pentru cã nu putem face integrare europeanã fãrã un învãþãmânt bun, cã societatea româneascã nu poate sã ajungã acolo unde afirmãm mereu cã va ajunge, atâta timp cât învãþãmântul este în derivã ºi cât educaþia este într-o gravã crizã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Maria Antoaneta Dobrescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist).

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Accesul la educaþie constituie pentru Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii o prioritate, iar politica educaþionalã pe termen scurt, mediu ºi lung se bucurã de o atenþie specialã, prin conceperea ºi dezvoltarea unor acþiuni ce vizeazã consolidarea rolului ºcolii ca principalã instituþie de educaþie.

Instituþiile de învãþãmânt ºi educaþie sunt chiar instituþii strategice, prin care tinerii se instruiesc, îºi definesc competenþele de bazã pentru pregãtirea lor ulterioarã, în diferite specializãri, se formeazã ca oameni ai societãþii contemporane, îºi proiecteazã viitorul.

Faþã de aceste aspecte care vizeazã în primul rând, actuala guvernare, conºtientã ºi rãspunzãtoare de destinele unei generaþii de tineri, nu pot sã nu aprob grija

Partidului România Mare, ca partid de opoziþie, pentru educaþie, în general, pentru sistemul educaþional românesc la acest moment, în special.

Sunt de acord cu afirmaþia exprimatã prin conþinutul moþiunii de cãtre senatorii Partidului România Mare, care anunþã, citez, ”o crizã prelungitã a sistemului de învãþãmânt românescÒ datoratã, citez, ”unei politici bugetare neinspirate în acest domeniu, unor încãlcãri ale Legii învãþãmântului ºi Statutului personalului didacticÒ Ñ am încheiat citatul Ñ, afirmaþie care însã nu se poate referi la actuala conducere a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care îºi exercitã atribuþiile de mai puþin de un an de zile.

Stimaþi colegi senatori ai Partidului România Mare, vã întreb: Dumneavoastrã puteþi sã fiþi de acord cã, împreunã, am asistat, în perioada 1997Ð2000, la o adevãratã crizã în învãþãmântul preuniversitar, determinatã, nefiresc, de proasta gestionare a proiectului de reformã în învãþãmântul preuniversitar?

Dacã da, atunci de ce sã aruncaþi cu piatra acum, dupã mai puþin de un an de guvernare P.S.D., când, în mod vizibil, se încearcã o redresare a învãþãmântului românesc, ceea ce se contureazã de la o etapã la alta?

Permiteþi-mi o aducere aminte. În ianuarie 1996, conducerea Ministerului Învãþãmântului, ministrul Liviu Maior, a început un proiect de reformã bine conceput ºi argumentat. A licitat consultanþã externã de specialitate, care a fost câºtigatã de englezi, ºi s-a pornit la drum. Englezii, serioºi, au venit în România pentru a selecta un numãr cuprins între 7 ºi 11 inspectori generali din judeþele þãrii, directori de unitãþi ºcolare ºi reprezentanþi ai ministerului, pentru a forma board-ul echipei de consultanþã alãturi de specialiºti britanici, asigurând astfel implementarea reformei pe baza specificului românesc, a tradiþiilor, a performanþelor educaþiei în România. Nu ne-au oferit reþete sau paleative. Ne-au solicitat sã venim în parteneriat, sã apreciem, sã testãm, sã concepem, sã mãsurãm ºi apoi sã aplicãm parametrii reformei, pentru a evita cât mai mult erorile.

Din venituri extrabugetare!

Din venituri conform legii.

Vã rog foarte mult!

Permiteþi-mi sã vã corectez, domnule senator.

ªi fiþi convinºi, stimaþi colegi senatori, cã se vor respecta aceste majorãri cuprinse în Legea bugetului. Mai mult, proiectul Legii salarizãrii cuprinde o majorare salarialã ºi este nefinalizat, deci poate fi îmbunãtãþit. ªi aici vã dau dreptate: sã fim alãturi ºi sã gândim pozitiv pentru salarizarea personalului din învãþãmânt.

S-au luat mãsuri pentru a facilita cadrelor didactice pensionare sã petreacã un sezon de odihnã în taberele ºcolare, pentru contravaloarea sumelor acceptabile pentru bugetul lor. Oare aceste exemple nu înseamnã exemple de protecþie socialã?

Atunci sã vã reamintesc anul 1998, când, prin Legea nr. 154/1998 privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, cadrele didactice au ajuns sã-ºi revendice drepturile prin proteste, chiar prin grevã generalã, iar guvernanþii de atunci au soluþionat problema, oferindu-le profesorilor sumele devalorizate, dupã aproape un an ºi jumãtate.

Vorbim despre ineficienþa protecþiei sociale, în moþiune, sau despre deficienþe în acordarea rechizitelor gratuite pentru elevi. Vã sugerãm sã apreciaþi dumneavoastrã dacã pânã acum a mai existat un guvern care sã asigure elevilor rechizite ºcolare gratuite: peste 950.000 de elevi beneficiari, în sumã de circa 200.000 lei/elev, la clasele IÑIV, ºi 250.000 lei/elev, la clasele VÑVIII, cheltuindu-se pentru aceasta suma de 206 miliarde de lei. Iar acþiunea continuã.

De ce sã blamãm acolo unde ar trebui chiar sã lãudãm? ªi aþi ºi fãcut-o, la un moment dat, prin vocea doamnei senator Angela Mihaela Bãlan. De ce sã vã deziceþi în textul moþiunii?

De asemenea, s-au acordat de la buget circa 160 de milioane lei pentru burse. Ministerul a premiat, în prezenþa primului-ministru, toþi elevii olimpici din acest an ºcolar ºi, pentru prima datã, cadrele didactice ºi ºcolile implicate în formarea elevilor olimpici s-au bucurat de o binemeritatã recunoaºtere a muncii lor. Cei mai buni au fost ºi beneficiarii unei excursii gratuite în Franþa.

Un alt exemplu îl pot reprezenta cei circa 16.000 de copii care provin din familii sãrace, beneficiari de tabere la mare, cheltuindu-se pentru aceastã acþiune 27,5 miliarde lei.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator S—gor Csaba, din Grupul parlamentar U.D.M.R.

## **Domnul S—gor Csaba:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Stimaþi colegi,

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România a sprijinit întotdeauna procesul de reformã a învãþãmântului. Am sprijinit reforma din acest domeniu foarte important încã, în acei ani când mulþi dintre semnatarii acestei moþiuni de azi nu acceptau nici mãcar cuvântul reformã, indiferent despre ce era vorba.

Astãzi discutãm o problemã care meritã toatã atenþia. Este adevãrat, în sistemul de învãþãmânt românesc sunt multe ºi grave probleme. Nu aº vrea sã pierd timpul fãcând aici o enumerare. Aº aminti numai, foarte sumar, câteva probleme ale noastre, ale minoritãþii maghiare... istoria ºi geografia României... Copiii noºtri încã nu pot învãþa în limba maternã...

Vã rog, liniºte... Continuaþi, domnule senator!

## **Domnul S—gor Csaba:**

Da, mulþumesc.

Sunt copii care nu au dreptul sã înveþe limba maghiarã nici prin ore facultative... Sã nu mai vorbesc despre demiterea sau numirea directorilor ºi a inspectorilor de ºcoalã.

Vreau sã subliniez cã nici una dintre problemele învãþãmântului românesc nu se poate rezolva prin moþiuni.

Din pãcate, mulþi dintre semnatarii acestei moþiuni au dat dovadã cã nici nu urmãresc reforma sau reformele acestei þãri. Domnul senator Buzatu a dat de înþeles cã nici P.R.M.-ul nu prea susþine aceastã moþiune.

Grupul parlamentar U.D.M.R. este pentru reforma învãþãmântului românesc, dar acum, în acest caz, va vota împotriva moþiunii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Calitatea de cadru didactic mã obligã sã mã adresez dumneavoastrã pentru a vã readuce în atenþie grava situaþie în care se aflã învãþãmântul românesc.

Poate, mai mult ca niciodatã, acum, în pragul mileniului al III-lea, este momentul ca ceva sã se schimbe în ceea ce priveºte atitudinea Parlamentului României faþã de problema educaþiei preuniversitare. Tocmai pentru gravele greºeli în domeniul învãþãmântului, P.N.Þ.C.D.-ul a fost sancþionat sever de electorat ºi nu a mai intrat în actualul Parlament. ªtiu cã mulþi dintre dumneavoastrã cunoaºteþi realitatea din ºcolile României. Mulþi sunteþi sau aþi fost dascãli. Toþi aþi fost cândva pe bãncile ºcolii. Acum aveþi copii sau nepoþi care frecventeazã una dintre formele oficiale de educaþie ºcolarã.

Prin urmare, ceea ce vã voi spune acum nu vã este strãin. Învãþãmântul românesc suferã de cea mai grea boalã, sãrãcia de materie ºi de resurse umane bine formate, costuri mari pentru ºcolarizare Ñ de exemplu, pentru un copil de clasa I, un salariu mediu pe economie Ñ, neacordarea la timp a burselor pentru elevi Ñ cauza este determinatã de aplicarea Hotãrârii de Guvern nr. 528/2001 privind finanþarea învãþãmântului preuniversitar.

Datoritã politicii Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii privind asigurarea cu manuale ºcolare gratuite, pentru anul ºcolar 2001Ñ2002 elevii sunt obligaþi sã-ºi cumpere manuale, deoarece procentul de acordare a acestora a scãzut an de an.

Datoritã subfinanþãrii, la aceastã datã unitãþile ºcolare au datorii cãtre furnizorii de utilitãþi.

De asemenea, existã investiþii începute ºi nefinalizate. În problema construirii celor 100 sãli de sport, acest an aproape a trecut ºi nu s-a construit pânã acum nici o salã.

Solicitãm obligarea autoritãþilor locale sã plãteascã la timp facturile pentru utilitãþi, tocmai pentru asigurarea condiþiilor decente de desfãºurare a actului instructiv-educativ. Prãbuºirea învãþãmântului rural, caracterizat prin sãrãcie, paraginã, disperare, copii puþini, ºcoli degradate, suplinitori necalificaþi, abandon ºcolar, impune egalizarea ºanselor de acces la educaþie printr-o politicã flexibilã. Se vorbeºte mereu de reformatorul Spiru Haret, dar se uitã cã primul mare reformator a fost Gheorghe ªincai, acela care a înfiinþat circa 260 de ºcoli româneºti în Transilvania.

Vã mulþumesc, doamna senator.

În finalul dezbaterilor, dau cuvântul domnului senator George Pruteanu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îngãduiþi-mi sã încep cu o mãruntã corecturã. Din cauza emoþiei, colega noastrã, doamna Dobrescu, a rostit greºit o cifrã era vorba, desigur, de 184 din 250 clãdiri, nu 150, o simplã eroare de lecturã.

Doamnelor profesoare, Domnilor profesori, Doamnelor senatoare,

Domnilor senatori,

Eu, unul, nu am stofã de avocat, nu ºtiu sã apãr cauzele pierdute, nu ºtiu sã fac din þânþar armãsar ºi, cu atât mai puþin, ºtiu sã fac din plastilinã bici ºi sã mai ºi plesneascã. Ba chiar mi-e greaþã de acest tip de iscusinþã verbalã...

...Ba chiar, spuneam, mi-e greaþã de acest tip de iscusinþã verbalã, care nu e decât potlogãrie ºi îmbrobodealã.

Deci nu am sã înroºesc aceste douã microfoane din faþa mea, înãlþând ode la adresa Ministerului Învãþãmântului, care se cheamã Ministerul Educaþiei ºi al Cercetãrii.

Vreau sã rãmân prin ceea ce spun nu numai în limitele adevãrului Ð cãci ”ce-i adevãrul?Ò, se întreba Pilat, dupã ce se întrebase ºi Socrate: ”Paharul este pe jumãtate plin sau e pe jumãtate gol?Ò Ð ci vreau sã rãmân, mai ales, în limitele bunului-simþ...

Partidul România Mare constatã cã e durere mare în învãþãmântul românesc. Ei bine, aºa este!

Partidul România Mare constatã cã profesorimea e necãjitã din cale-afarã. Aºa este!

Partidul România Mare constatã cã e sãrãcie cruntã în ºcoala româneascã. Aºa este!

Dar vin imediat ºi întreb: E mai mare sãrãcia asta, de acum, decât cea pe care am gãsit-o în iarna lui 2000?

ªi vã rãspund tot eu, cu mâna pe inimã. Nu, e puþin mai micã. Cu prea puþin, dar e mai micã.

Din prima zi de când a preluat frâiele, vorba vine, a preluat frâiele, de fapt, le-a luat de undeva de pe jos, pentru cã cei care le avuseserã înainte le scãpaserã de mult, echipa care se ocupã de mersul învãþãmântului a ºtiut, a vãzut, a simþit cã becul roºul este aprins, cã e nenorocire, cã e jale.

ªi s-a pus pe rânit aceste ”grajduri ale lui AugiasÒ, care cam miroseau a margarinã fetidã.

Vã amintiþi, a fost amintit aici, reamintesc ºi eu, ce Circul Kluþki naþional era intrarea la liceu? Ce comedie cu Stan ºi Bran ºi Buster Keaton ºi Nicu Constantin? Cu un ochi la minister ºi cu altul la liceuÉ ºi fugãreliÉ ºi du-te la Ana ºi du-te la Caiafa ºi sudãlmi ºi bulucealã, care alerga mai iute de la o clãdire la alta, care avea muºchii mai þâfnoºi, ãla intra. N-am sã vã povestesc acum cã pe vremea celor trei roze situaþia e de-a binelea rozã, dar, faþã de ce era, în privinþa asta, în epoca margaretelor, e distanþa dintre un computer ºi un abac. ªi ce zic eu abac?! Dintre un computer ºi un analfabet!

Echipa asta de acum mãcar ºtie ce vrea. Vrea mai mult decât poate ºi face ce ºtie. În aceste 11 luni care au trecut, echipa de la învãþãmînt a trebuit sã dea cu târnul, sã dea cu furtunul, sã dea cu mãturoiul, sã dea cu clor, sã dea cu tot ce vreþi, sã înlãture în primul rând ceea ce se putea înlãtura fãrã bani. Stufoºenia programelor, bizareriile, ca sã le spun eufemistic, bizareriile structurii anului ºcolar, aberaþiile manualelor cãrora le zice ”alternativeÒ, foarte bine s-a rostit aici un cuvânt mai de doamne-ajutã, opþionale, chiar dacã în privinþa manualelor acestora soluþia gãsitã, limitarea, prin ucaz, prin decret, la numai trei nu e cea mai fericitã ºi ministrul însuºi, care este o femeie bãrbatãÉ

ÉÎn ceea ce priveºte treabaÉ Sã o vedeþi cum se suie în maºinãÉ in Porsche, în Leganza, în Mercedes, în BMW?! Nu! Într-o Dacia Supernova, fãrã ºofer, fãrã bodyguard, fãrã tam-tam, se duce ba la Vâlcea, ba la BistriþaÉ

Aveþi ceva de spus, domnule Vadim Tudor?! Va veni ºi rândul dumneavoastrã! Vã rog sã-mi lãsaþi posibilitateaÉ

Vã rog, vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Se duce, ca gospodinã, ca sã zic aºa, sã pipãie...

É ºi sã urleÉ Da, este, s-a fãcutÉ Chiar ministrul, în aceastã privinþã, a recunoscut cã este, vorbesc de manualele alternative, o soluþie provizorie, de urgenþã, modificabilã la anul, în sensul cã vom îndesi sita ºi, câte manuale conforme, la sânge, cu programa vor trece, atâtea sã rãmânã pe piaþã.

Domnule preºedinte, voi face ca domnul Ungheanu, dacã aripa de acolo continuã sã fie nepoliticoasã...

Da, continuaþi, domnule senator.

Continuu numai dupã ce este liniºte. Nu se poate, e Senatul României aici! Nu e bâlci, nu e oborulÉ

Domnul senator, vã rog sã continuaþi!

Este vorba despre învãþãmântul românesc.

Vã rog, domnule senator, continuaþi-vã cuvântul. S-a apreciat umorul dumneavoastrã în anumite împrejurãri ºi, probabil, de aici, o oarecare ilaritate.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc pentru întorsãtura în bine, o apreciezÉ

Continuaþi, vã rog.

Doamnelor profesoare, Domnilor profesori, Doamnelor senatoare, Domnilor senatori,

Moþiunea Partidului România Mare ne cere sã ne exprimãm poziþia faþã de criza în care se aflã învãþãmântul românesc. Nu mã sfiesc sã mi-o exprim, cum nu m-am sfiit nici zilele trecute în faþa manifestaþiei profesorilor. Învãþãmântul românesc este în suferinþã, ca ºi întreaga societate româneascã.

Ca în ”MetamorfozeleÒ lui Ovidiu, în care un monstru se preschimbã în altul, urlând de durere ºi scoþând aburi cu miasme grele, transformarea unei societãþi rele în alta ceva mai puþin rea, oricum, ”cea mai puþin rea din toate cele posibileÒ, vorba lui Churchill, este un calvar. Aceastã transformare este un calvar. ªi-l trãim. Fapt e cã nouã capitalismul încã nu ne-a ieºit. Nici când va fi gata nu va fi un paradis, darmite acum când este un hibrid diform ºi venal. Nici în economie nu e capitalism, nici în agriculturã, nici în culturã, nici în sport, nicãieri. Încã este doar goanã dupã jaf, încã e bestialitate, încã este o vraiºte amarnic de stresantã ºi un Balzac ar avea materie cât pentru douã ”Comedii umaneÒ ºi poate cã uneia i- ar spune ”Comedia inumanãÒ.

Învãþãmântul este ºi el în aceeaºi stare, mai ales dupã ce a trecut patru ani prin mâna þãrãniºtilor care au fãcut din el ceea ce au fãcut din ei înºiºi. Profesorii sunt plãtiþi foarte prost, mulþi copii sunt sãraci ºi nu au ce pune nici pe masã, nici pe pupitru, multe ºcoli sunt

dãrãpãnate ºi dotate ca vai de lume; la þarã situaþia este ºi mai tristã.

Colegii din legislatura trecutã ºtiu, poate, cã am fost promotorul articolului din Statutul personalului didactic care prevede cvasidublarea lefurilor pentru cei care predau la stat ºi s-a realizat, cel puþin pe hârtie, în Statutul personalului didactic aceastã clauzã. S-a ajuns la 90%, în loc de dublarea, pur ºi simplu. În unele ºcoli sunt probleme urâte, cu droguri, cu infractori care pãtrund ºi-ºi fac de cap, nu toate cancelariile au fost ocolite de antraxul corupþiei. Una peste alta, bine nu e. Totuºi, voi vota fãrã ezitare ºi vã recomand, cu modestie, ºi dumneavoastrã, Ð împotriva moþiunii iniþiate de Partidul România Mare.

N-are nici o legãturã cu ce discutãm aici!

N-are legãturã, daþi-mi voie!

Vã rog, domnule senator!

ªtiu cã presa e liberã, ºtiu cã revista nu e partidul, dar sã nu mi se spunã cã partidul este în dezacord cu revista, cã pe asta n-am sã o cred.

Mã uimesc cã un om cu o conduitã creºtinã atât de pronunþatã ºi de doctrinar întemeiatã, un om care sã ºtie sã arate gingãºia faþã de bãtrâni ºi faþã de animale, ca Vadim Tudor, admite ºi publicã umorul acela sinistru despre un om pe care nu-l scoate din ”moºneagÒ, din ”ramolitÒ, din ”cãzãturãÒ, i se enumerã cu o indelicateþe incredibilã ºi cu ceea ce nemþii numesc ”schaden freudeÒ adicã bucurie rãutãcioasã, i se enumerã eventualele boli, i se aminteºte mereu cã îl ”cautã moartea pe acasãÒ ºi alte asemenea drãgãlãºenii lugubre care, poate, pe unii îi fac sã râdã; pe mine nu, mai ales cã nici adevãrate nu sunt.

Nu mã aºtept ca Vadim Tudor...

Domnul senator...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Aduceþi-l, domnule, la subiect!

Nu mã aºtept ca Vadim Tudor sã publice ditirambiÉ

Domnule senator, încercaþi sã reveniþi la problema moþiunii!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Aºtept sã se facã liniºte, în primul rând!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

De asta ne-am adunat aici?!

Tocmai! Deci, domnule senator, reveniþi la obiectul moþiunii!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Pot sã ating subiectul chestiunii ºi prin tangenþã, e ca la biliard!

Vã rog, tangent, cotangent, dar în limitele moþiunii! Vã rog.

Daþi-mi voie sã-mi stabilesc singur limitele în aceastã luare de cuvânt, domnule preºedinte, ºi vã mulþumesc!

Vã rog foarte mult sã urmaþi ce rugãminte v-am fãcut!É

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Voi face tot ce îmi stã în putinþãÉ Spuneam cã nu mã aºtept ca Vadim Tudor sã publice ditirambi cu ”Te laud ºi te cânt nea NeluÒ, dar, fiind el ºeful P.R.M., un om foarte inteligent, ar trebui sã vadã cã Iliescu nu e deloc ”ºandramaÒ, ci e ”solidÒ, nu e ”ramolitÒ, ci de o sprintenealã ºi de o dezinvolturã pentru care mulþi îl pot invidia ºi cã gesturile sale politice denotã flexibilitateÉ

ÉelasticitateÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Iliescu apare, soarele rãsare!

Vã rog, domnule senator...

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Elasticitate sau joc de picioare, cum s-ar spune în box. Vezi, de pildã, poziþia faþã de rege, vezi poziþia faþã de ”Europa LiberãÒ, gesturile lui au spontaneitate ºi, uneori, chiar o glazurã de imprevizibil...

Mã lãsaþi sã vorbesc?

Vã rog, vã rog!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Asta e o soluþie?!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Iliescu, cel mai bun din P.C.R.!

Vã rog, domnule senator, este vorba de moþiunea de învãþãmânt, nu de poezie! Vã rog frumos, domnul senator va conchide în timpul care i-a mai rãmas la dispoziþie!

Vã rog sã vã referiþi, în concluzie, la conþinutul moþiunii!

Dupã ce îmi termin acel gând, nu mã pot lãsa tãiat la jumãtateÉ

Riscãm sã nu vã putem asculta din cauzaÉ

Mai am nevoie de douã minute, domnule preºedinte.

Le aveþi.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Mulþumesc.

Spuneam cã au, uneori, chiar o glazurã de imprevizibil ºi am sã amintesc doar exemplulÉ deunãzi, Vosganian îi ceruse o audienþã apropo de neplãcerile urâte de la Centrul Armenesc. Iliescu s-a suit în maºinã ºi s-a dus, el, acolo, la armeni, ca sã vadã beleaua ºi sã-i ajute.

Asta nu e ramolealãÉ

Vã rog foarte mult, suspendãm lucrãrile!

Am evocatÉ

Domnule senator, haideþi sã încercãm sã ne concentrãm pe conþinutul moþiunii, pentru cã sunt nevoit sã suspendãm lucrãrile pentru a le relua într-o altã stare de lucruri.

Am evocat aceste lucruri pentru cã ceva din stilul de atitudine, rãutãcios, veninos, brutal, e similar, o anume porþiune, cu poziþia din moþiune. Diferenþa e cã preºedintele stã bine învãþãmântul, într-adevãr, mai are pânã acolo.

Eu am încercat, în aceste câteva cuvinte, sã vã transmit convingerea mea sincerã ºi dezinteresatã Ñ sunt doar coleg, nu ºi prieten la cataramã cu echipa ministerialã, dacã ar face rãu, le-aº spune-o, cum am spus-o ºi altora, Ñ convingerea mea sincerã ºi dezinteresatã, cã se poate avea încredere în cei care tãmãduiesc acum ºcoala ºi se ”sforþeazãÒ sã o scoatã din marasm. Oprobriul l-ar merita, dacã ar sta cu mâinile în sân sau s-ar þine numai de simpozioane ºi voiajuri. Nu este aºa. Vãd ºi ei, cum a vãzut Partidul România Mare, cum vedem cu toþii, bubele multe care existã ºi ar fi incorect, profund incorect, sã-i blamãm, fiindcã nu sunt nici nepricepuþi, nici neglijenþi ºi fac cu tragere de inimã ce se poate face, ºi mai mult decât atât, în sãrãcia pãcãtoasã în care e ºi sãnãtatea ºi armata ºi poliþia ºi mai tot ce e bugetar.

Aºa cã, votând împotriva moþiunii, sã prizãm partea ei de bunã-credinþã, luând-o ca pe încã un semnal de alarmã, ºi sã nu ne culcãm pe o ureche, cã gata, am scos-o la capãt cu învãþãmântul, am scãpat. Nu am scãpat deloc. Greul e în faþa noastrã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule senator.

Întrucât Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai are douã minute din celeÉ

É douã minute, domnule senator, dupã ceas.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, noi spunem cã avem trei minute, pentru cã domnul senator Ungheanu a fost întrerupt.

Nu-mi propuneam sã vorbesc, dar ne-a provocat domnul George Pruteanu. Vã rog sã nu mã cronometraþi, este un scurt drept la replicã.

Nu sunteþi un orator bun, domnule Pruteanu, pentru cã deturnaþi atenþia oamenilor ºi faceþi rãu partidului care v-a bãgat în Parlament. Îi criticaþi pe þãrãniºti, dupã ce þãrãniºtii v-au dat afarã din partid.

Îl lãudaþi pe Iliescu, dupã ce, în 1996, aþi zis: ”E cazul sã iasã fundaºul Iliescu afarã ºi sã intre înaintaºul ConstantinescuÒÉ care ne-a dat la goluri! Ce bun era în meciul cu Slovenia acum! Vã daþi seama, amândoi erau buniÉ

Deci eu vã asigur cã am tot respectul pentru pãrul alb al domnului Iliescu ºi pentru funcþia pe care o are, pe care o deþine. Ce mai apare în revista mea nu e izolat, apare în toate publicaþiile, slavã Domnului!, apare ºi la posturile strãine de radio, ºi la ”Europa LiberãÒ pe care o decoreazã acum, ºi la ”Deutsche WelleÒ.

Dacã Domnia sa se considerã jignit de unele caricaturi sau epigrame sau rânduri veninoase, cum le numiþi dumneavoastrã, ca un adevãrat apicultor, cãci ºi veninul e bun, uneori, în medicinã, sã-mi dea un drept la replicã, sã dialogheze cu mine, dar Domnia sa refuzã dialogul ºi, atunci, cum poate fi garantul exercitãrii ºi separãrii puterilor în stat?!

Altceva voiam sã vã spun. A murit ieri o învãþãtoare, pentru cã tot vorbim de învãþãtori. Ea nu era oricare. Era mama marelui poet Nicolae Labiº, doamna Profira Labiº s-a stins din viaþã la 90 de ani. O singurã publicaþie a dat astãzi un anunþ despre prãpãdirea ei din viaþã ºi faptul cã va fi înmormântatã azi la Cimitirul ”BeluÒ, lângã genialul ei fecior, ºi mai mulþi senatori, alãturi de mine ºi de Ilie Ilaºcu, ne vom duce sã depunem o coroanã de flori cu panglicã tricolorã, pentru cã se duce la întâlnirea cu fiul care i-a dedicat ”Scrisoare mameiÒ ºi poeziile de Crãciun ºi atâtea bijuterii.

Numai ”Cronica RomânãÒ a publicat pe pagina întâi ºi, poate, nu întâmplãtor, întrucât ”Cronica RomânãÒ este condusã de un mare scriitor, de Fãnuº Neagu. Spun asta pentru cã noi asistãm la o barbarizare a societãþii româneºti. Ce spuneþi dumneavoastrã, doamna cu nume împãrãtesc, sper cã nu va avea ºi acelaºi sfârºit, doamna Maria Antoaneta, domnul George Pruteanu, distinsa doamnã Ecaterina Andronescu, sunt lucruri bune, pertinente, de bun-simþ, însã ce ne facem, cã aceastã gravã crizã a societãþii româneºti se adânceºte! ªi numai cu declaraþii de intenþie, cu programe, fie ele ºi minunate, nu se poate rezolva nimic.

Dumneavoastrã, stimatã doamnã, ºi doamna Bartoº, ºi alþii din partidul de guvernãmânt, sunteþi victimele unor colegi din echipa guvernamentalã, pe care nu mã sfiesc sã-i acuz de activitãþi de tip mafiot. Ei jefuiesc bugetul naþional. ªi, când va veni asumarea rãspunderii guvernamentale în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, eu vã asigur cã mã duc acolo ºi le pun niºte dosare pe masã, niºte probe incontestabile ºi, dacã nici atunci nu cade Guvernul datoritã acestor oameni imorali, înseamnã cã, vorba unui om de spirit: ”România e þara în care, orice ai face, nu te poþi compromite.Ò

Domnul senatorÉ

De ce sã plãtiþi dumneavoastrã oalele sparte?!

Domnul senator, sã amânãm cãderea GuvernuluiÉ

Imediat, aveþi dreptate!

ªi sã vedem soarta moþiunii!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru rãbdarea dumneavoastrã... Aveaþi o rãbdare infinitã ºi pe când eraþi în cealaltã echipã guvernamentalã ºi, la un moment dat, eraþi chiar prim-ministru interimar când domnul Radu Vasile a suferit acel atac de cord... Deci asta aratã ce bine vã orientaþi dumneavoastrã în politicã. Atunci când se schimbã ºi echipa asta ºi vom veni noi, aveþi deja un fotoliu asigurat, nu e nici o problemã, dumneavoastrã sã vã simþiþi bine, fericit pânã la adânci bãtrâneþi.

S-a înþeles greºit afirmaþia profesorului Gheorghe Buzatu. Fireºte cã a fost vorba de o metaforã, fireºte cã a fost vorba de o ironie. Cum sã vã invite cineva care iniþiazã moþiunea ºi care a lucrat efectiv la elaborarea textului, sã vã îndemne sã nu o votaþi?!

Votaþi-o, pentru cã nu votaþi pentru un partid sau altul. Aici nu e scor electoral: P.R.M.-P.N.L. ºi P.D. au învins coaliþia U.D.M.R. Ñ observaþi cã vã pun primii, pentru cã dumneavoastrã sunteþi vioara întâi în politica româneascã Ñ U.D.M.R.-P.S.D., aici cauza este comunã.

Vã asigur cã nimeni nu vã va exploata electoral. Iatã, prima moþiune simplã care a trecut...

Vã deranjeazã niºte adevãruri, domnule Solcanu?!

Nu, nu, timpul a expirat, e singura concluzie...

Vreau sã vã spun cã este jalnicã prestaþia celor nevoiþi sã-l laude, în pofida mitingului de afarã. Sunt mii ºi mii de oameni care nu strigã ”Jos P.R.M.Ò, strigã ”Jos GuvernulÒ, ”Jos P.S.D.-ul!Ò.

Pãi, n-am ce sã vã fac! V-aþi asumat rãspunderea asta. Domnul senator Pruteanu vorbea cã becul roºu era aprins. Acum nu mai e nici becul roºu, l-aþi spart. L-aþi spart ca sã nu se vadã. Sã nu se vadã avaria, sã nu se vadã alarma...

Sã treacã la subiect!

Domnule senator, încercaþi sã conchideþi.

Imediat!

Nu imediat, gata!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Aducãtorului de veºti proaste i se taie capul. Noi, acum, vã punem o oglindã în faþã. Nu merge aºa. Nu sunteþi la 11 zile, nu sunteþi la 11 sãptãmâni de la preluarea puterii, sunteþi la 11 luni ºi nimic din ce aþi promis în campania electoralã nu v-a ieºit. Sã punem un ”nuÓ înaintea tuturor promisiunilor ºi e perfect: ”nu vom asigura protecþie socialãÒ, ”nu vom asigura integritatea ºi suveranitatea statului românÒ.

ªi felicit iniþiativa P.N.L.-ului ºi P.D.-ului de a dezbate problema pierderii suveranitãþii statului român. Acolo e vorba ºi de învãþãmânt. Pãi, pãtrund mii ºi mii de manuale din Ungaria ºi dumneavoastrã sunteþi aliaþi la guvernare cu U.D.M.R.-ul? E bine?

Domnule senator, îmi pare rãu, dar trebuie sã închideþi.

O frazã în încheiere, da?

O frazã ºi nu mai mult.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Hai sã zicem cã nu ne credeþi pe noi, dar credeþi raportul de þarã întocmit de Comisia Europeanã? ªi care e atât de lãudat de echipa Iliescu-Nãstase, încât mã mir de ce suntem pe ultimul loc. De ce nu suntem pe primul loc?

Am sã închei cu un proverb vechi, care vi se potriveºte dumneavoastrã de minune în raporturile cu populaþia pe care aþi indus-o în eroare: ”Poþi sã duci un cal la apã, dar nu poþi sã-l faci sã bea.Ò

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumim, domnule senator.

O rog pe doamna ministru Ecaterina Andronescu sã ia cuvântul, pentru a rãspunde la cele arãtate în cursul dezbaterilor.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea sã încep prin a vã mulþumi pentru prilejul pe care l-aþi oferit sã avem o dezbatere pe problemele, nu simple, aºa cum spuneam, ºi nu puþine ale învãþãmântului ºi sã-mi exprim speranþa cã în urma acestor dezbateri nu este imposibil sã încercãm sã coagulãm în jurul ºcolii un pact, aºa cum domnul profesor Roman spunea aici ºi cum a ºi întreprins câteva acþiuni. Desigur, de la aceste microfoane s-a încercat promovarea unor imagini catastrofice la adresa învãþãmântului. Daþi-mi voie sã vã spun cã nu sunt de acord cu aceste afirmaþii. ªi o spun în calitatea mea de om care nu s-a desprins nici o zi de ºcoalã ºi de problemele ei, iar de la preluarea mandatului am parcurs cred cã peste 35.000 de kilometri în þarã, sã vãd cât mai multe din ºcolile unde sunt, fãrã îndoialã, multe probleme.

Nu sunt de acord cu aceastã imagine catastroficã pentru cã chiar nu este aºa. ªi nu sunt de acord sã acceptãm o asemenea imagine care ne-ar pune în imposibilitatea ca demersurile noastre sã vinã în soluþionarea problemelor pe care le are ºcoala. De aceea, eu cred cã trebuie sã avem înþelepciunea ºi nu în ultimul rând Ñ poate cu asta ar fi trebuit sã încep Ñ inteligenþa de a gãsi soluþii pentru fiecare din problemele cu care sistemul de învãþãmânt românesc se confruntã.

Nu lipseºte voinþa politicã, aºa cum, de aici, de la acest microfon, s-a spus. Cã este aºa, o reprezintã datele pe care le-am prezentat în raportul meu ºi care vã stau la dispoziþie pentru a le verifica ºi pentru a constata fiecare dintre dumneavoastrã cã nu este nici o exagerare în ceea ce am spus aici.

Dar, trebuie sã spun, în cei patru ani cât am fost deputat, am învãþat cã de la microfonul Parlamentului poþi sã faci orice interpretare. Poþi sã faci interpretãri care, evident, sã se afle în opoziþie. Pentru cã acesta este jocul democratic. ªi poate cã nu este rãu aºa. De aceea înþeleg într-o oarecare mãsurã criticile nedrepte care s-au exprimat de la aceastã tribunã. Dar nu pot sã înþeleg interpretãrile uneori rãuvoitoare. Desigur, sunt conºtientã cã unele dintre mãsurile pe care le-am luat nu au fost populare. Eram obligaþi sã le luãm. ªi, în acelaºi timp, ºtiu exact cã unii dintre vorbitorii de la acest microfon au fost afectaþi de ele. Nu pot decât sã regret, dar au fost luate cu bunã-credinþã ºi în folosul ordinii din ºcoalã.

Nu o fac...

DomnuÕ senator, vã rog foarte mult sã o lãsaþi pe doamna ministru sã-ºi prezinte punctul de vedere.

Stimate domnule senator, daþi-mi voie sã...

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Daþi-mi voie sã vã cer îngãduinþa sã termin, întrucât eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastrã.

Deci spun în cunoºtinþã de cauzã. Acest program îl derulãm noi, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, ºi asemenea lucruri nu se pot asocia lui.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Dan Nica nu are nici un amestec?

Lãsaþi-o, domnule, sã termine!

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Programul este al ministerului. Repet: fondurile se deruleazã prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Aº vrea sã închei, mulþumindu-vã încã o datã pentru aplecarea pe care aþi dovedit-o spre problemele ºcolii. Vã asigur cã ministerul rãmâne deschis colaborãrii cu oricare dintre dumneavoastrã ºi nu consider cã aceastã moþiune ne-a pus în situaþia sã ne duºmãnim. Dimpotrivã, cred cã trebuie sã lãsãm, în urma tuturor actelor noastre, loc de bunã ziua.

Vã mulþumesc!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumim, doamna ministru.

Amintesc colegilor senatori dispoziþiile articolului 152 alineatul 1 din Regulamentul Senatului, conform cãruia votul pentru moþiune se face cu votul majoritãþii senatorilor. Deci, cu o majoritate absolutã. Din acest punct de vedere, cunoscând prevederile regulamentare,

Listã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, sigur. Se va pune la dispoziþia grupurilor parlamentare lista.

Mulþumim doamnei ministru pentru participarea la ºedinþã.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism.

Rog iniþiatorii ºi comisia... E vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism.

Din partea Comisiei pentru privatizare, rog sã se ia loc în baza comisiei.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

O problemã de procedurã. DomnuÕ, nu expediaþi o moþiune atât de importantã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

S-a votat, domnuÕ senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

În salã nu au fost mai mult de 90 de senatori. De unde au ieºit 128, domnule?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Din însumarea voturilor pentru ºi a voturilor contra.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

S-a votat ºi la 3 cartele, domnule.

Aºa trataþi dumneavoastrã problemele?!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Am fost de acord, potrivit regulamentului, sã se dea lista.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

S-o vedem acum. Nu au fost în salã mai mult de 90 de senatori.

Au numãrat oamenii noºtri, domnule!

## **Domnule Alexandru Athanasiu:**

Nu aþi ridicat acest impediment de ordin procedural înainte de vot. Nu înþeleg de ce dupã vot ridicaþi aceastã chestiune.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Cã cerem lista nu e regulamentar?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Pentru cã vreþi dumneavoastrã sã fiþi la alt punct al ordinii de zi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pãi, nu, pentru cã ordinea fireascã a programului ne duce la un alt punct al ordinii de zi.

Deci trecem la discutarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001.

La articolul unic a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

DomnuÕ senator Solcanu...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Ungheanu, vino puþin! Nu putem discuta aºa.

E abuz!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu! DomnuÕ senator, domnul Ungheanu nu se poate retrage...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Îl rog sã vinã puþin sã....

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu. Nu. Domnule senator, potrivit regulamentului, puteþi cere... Nu! În condiþiile în care dumneavoastrã chemaþi un secretar stabilit de Biroul permanent sã asigure conducerea lucrãrilor... Deci singurul lucru pe care îl poate cere grupul dumneavoastrã parlamentar, dupã regulament, este o pauzã pentru consultare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Dumneavoastrã respectaþi regulamentul, domnule preºedinte?

Punct cu punct, domnule senator.

Deci singurul mod pentru a suspenda lucrãrile este consultare din partea grupului. Dacã cereþi acest lucru, da.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu lista, problema prezenþei. De ce o ridicaþi dupã vot ºi nu înainte de vot, domnule senator? Problemele de procedurã sunt întotdeauna prealabile problemelor de fond.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Problemele de moralitate, de a vota de 3 ori... E bine aºa?

Trebuie ºi dovedit ceea ce spuneþi dumneavoastrã. Domnule senator, s-a votat. Suntem la un alt punct al ordinii de zi. Mã mirã...

Deci, domnule preºedinte de ºedinþã, nu e bunã graba întotdeauna. Este chiar abuzivã, în asemenea cazuri.

Noi acuzãm un abuz grav al partidului de guvernãmânt, care a votat fraudulos. Este un vot fraudulos. În salã nu au fost mai mult de 90 de senatori. Au numãrat oamenii noºtri. Mãcar atâta lucru ºtiu sã facã. ªi vrem sã cerem o pauzã pentru consultãri. Pentru cã modul ãsta, expeditiv, de a telegrafia, de a repezi o chestiune atât de importantã aratã cum înþelegeþi sã conduceþi dumneavoastrã þara. ªi o conduceþi cãlcând în strãchini. ªi vã bateþi joc. Dacã vã bateþi joc de noi, un partid parlamentar trimis de un segment electoral al populaþiei în Parlament, atunci ce mã mai mirã cã se întâmplã ce se întâmplã în toatã þara ºi cã mii de oameni vã cer demisia?

Doriþi sã ne cãlcaþi în picioare!

Pe ce perioadã de timp...?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Vã interzic sã ne cãlcaþi în picioare. Nu se poate aºa ceva, domnuÕ Athanasiu!

DomnuÕ senator, pentru ce interval de timp solicitaþi consultarea?

Deci avem dreptul la o consultare?

Sigur cã da.

Atunci puteþi opri lucrãrile?

Sigur cã da. Asta v-am ºi sugerat.

Da? ”Se poate, da? Nu vã deranjãm din ”marºulÒ dumneavoastrã... Bun.

Pentru ce interval de timp, domnuÕ senator?

10 minute.

Da, bun.

Suspendãm lucrãrile plenului pentru 10 minute.

Ceea ce nu se înþelege aici este un lucru. Deci nu acel 74 conteazã. Chiar dacã ar fi fost fraudulos, faptul cã nu s-au întrunit 71 de voturi în favoarea moþiunii Ð asta este important.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi un cuvânt numai?

Suntem deja în perioada de pauzã.

Acest lucru puteaþi sã-l spuneþi ºi altor antevorbitori. Mi-am cerut respectuos voie sã iau cuvântul.

Vã rog!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Onoraþi colegi.

Chiar dacã aceastã situaþie, puþin comicã, dominã la ora aceasta eu v-aº ruga, domnule preºedinte, sã revenim la litera ºi spiritul regulamentului, care spune cã se ia cuvântul atunci când respectivul a cerut ºi i s-a acordat cuvântul. Iar pentru senatorii reticenþi, care, în pofida chemãrii la ordin, nu se conformeazã disciplinei, existã un paragraf în regulament, care prevede o anumitã mãsurã. Eu vã rog foarte frumos sã o aplicaþi, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Bine, Suspendãm lucrãrile... A, vã rog, domnuÕ senator! Vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu e pentru prima datã când asistãm la o încercare de a teroriza, a domnului senator.

Votul a fost dat conform Regulamentului Senatului. Cei care au înaintat moþiunea trebuiau sã realizeze 71 de voturi pentru a trece moþiunea. Atâþia aþi fost în salã, acestea vã sunt voturile. Iar dacã era dorinþa de procedurã, pentru a stabili înainte alte detalii de procedurã, trebuia sã apelaþi la aceste detalii de procedurã, conform regulamentului, ºi nimeni nu avea a vã contesta ceva. Aveþi un secretar în prezidiu, iar secretarul din prezidiu este cel care a vegheat asupra corectitudinii votului exprimat în plenul Senatului.

Vã mulþumesc.

De acord. Pauzã 10 minute. Reluãm la 11,40.

PAUZÃ

Domnilor colegi, reluãm lucrãrile plenului Senatului cu raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism.

Invit membrii comisiei de mediere, dacã sunt.

Citiþi-l dumneavoastrã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La punctul 1 din raport s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Vi-l supun spre vot.

Cred cã trebuie sã mai repetãm votul.

Deci vã rog!

Constatãm cã, deocamdatã, colegii nu au revenit dupã pauzã în numãrul corespunzãtor. Mai facem un apel la colegii noºtri, dar nu s-a terminat programul de lucru pentru astãzi.

Da, vã rog, domnuÕ senator!

Domnule preºedinte, sunt douã lucruri. Dacã nu... Sã se facã prezenþa, pentru cã în momentul ãsta nu suntem

în cvorum ºi sã suspendãm lucrãrile, pentru cã tot trebuie þinutã ºedinþa Biroului permanent care, din vina noastrã, nu a fost þinutã ieri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord. Ziceam sã mai aºteptãm, totuºi, câteva minute.

În aceste condiþii, va avea loc atunci ºedinþa Biroului permanent. O anunþ încã o datã, deºi este cunoscutã de colegi.

Suspendãm ºedinþa în plen pentru aceastã sãptãmânã.

Ne vedem la ºedinþã în 10 minute.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

> Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 175/30.XI.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei