Dumitru Oprea

Se pare că este doar o problemă de legislație, altfel, propunerea este mai mult decât bine-venită, cadrul legislativ actual demonstrând că pentru cei care au gândit înainte de 2003 nu există știința „managementul proiectelor”, fiindcă există o componentă specială, costurile proiectelor, și acolo poți avea procent 100% la începere de proiect și demarezi proiectul.

Proiectele pe educație sunt de scurtă durată, cel mult la nivel de an, și sunt învingători cei care au proiecte la nivel de 3 ani. În acest caz, propunerea venită deja anterior, de cel puțin 30% și, după analize, cota-parte să se ducă până chiar la 100%, este o componentă din managementul proiectelor.

Să nu uităm că atunci când am votat Legea bugetului de stat pe anul 2009 am văzut câte din cheltuielile pe 2009 sunt din fondurile proprii ale universităților, iar acum universitățile, practic, și-au epuizat propriile venituri, pentru că lucrul acesta l-au făcut în anii anteriori: au demarat proiectele din surse proprii.

Așadar, cred că sunt necesare un pic de înțelepciune și o colaborare între componenta educațională și cea financiară,

pentru că intrăm în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, aceasta fiind organică, și cea discutată astăzi de un nivel inferior. Trebuie să fie o reglare între cele două domenii.