Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 17 iunie 2009, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Cornel Popa și Gheorghe David, în calitate de secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, și-au înregistrat prezența 73 de senatori.

Îi rog pe ceilalți colegi senatori să vină să semneze foaia de prezență pentru a putea să continuăm lucrările noastre în cvorumul de ședință.

Oricum, cvorumul de ședință, de 69 de senatori, este înregistrat în acest moment pe foile de prezență. Stimați colegi,

Pentru ziua de astăzi, Biroul permanent al Senatului, împreună cu liderii de grup, ne propune lucrări în plenul Senatului până la epuizarea ordinii de zi.

Vă reamintesc că avem 17 puncte, dintre care 15 puncte sunt proiecte de lege. Vom lucra până vom epuiza ordinea de zi.

V-aș ruga să fiți de acord și să votăm această propunere. Vă rog să luați loc și să introduceți cartelele de vot. Vă rog frumos.

Domnule senator Staicu, vă rog frumos... Este ora 10.00, am întârziat destul. Să putem să și lucrăm astăzi.

Deci, repet, astăzi lucrăm în plenul Senatului până la epuizarea ordinii de zi. Ordinea de zi este cea care v-a fost înaintată.

La punctul 1 din ordinea de zi avem probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 22–30 iunie 2009.

În urma scurtei ședinței de astăzi, Biroul permanent, împreună cu liderii de grup, vă propune ca, în săptămâna 22–30 iunie 2009, să ne desfășurăm activitatea după cum urmează:

– luni, 22 iunie 2009, de la ora 14.00, lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 16.00, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind Codul civil, urmată de dezbaterea unor materiale înscrise în ordinea de zi.

De la ora 16.45, a doua ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind Codul penal, urmată de dezbaterea unor materiale înscrise în ordinea de zi.

De la ora 17.30, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, vot final pe inițiativele legislative.

De la ora 18.30, dezbaterea moțiunii cu tema „Guvernarea PD-L–PSD – reinstaurarea administrației autoritare a FSN”, semnată de 37 de senatori.

De la ora 20.30, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 23 iunie 2009, de la ora 9.00, lucrări în comisiile permanente.

De la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; – miercuri, 24 iunie 2009, între orele 9.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, probleme organizatorice și dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

De la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

– joi, 25 iunie, de la ora 9.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

De asemenea, vă propunem să aprobați în prealabil pentru ziua de luni, 29 iunie 2009, programul standard al Senatului: de la ora 14.00, lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 15.00 până la ora 19.30, lucrări în plenul Senatului, care vor cuprinde: declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, vot final, întrebări,

interpelări și răspunsuri. Această parte a ședinței noastre este transmisă la radio.

Vă cer scuze și primesc această observație.

Avem înscrise în ordinea de zi de astăzi 23 de puncte, dintre care 22 sunt proiecte de lege. Fac această rectificare și vă cer scuze pentru informarea greșită pe care v-am făcut-o inițial.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Vă rog, domnule senator Teodor Meleșcanu. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc.

Susțin aprobarea procedurii de urgență pentru această propunere legislativă. Potrivit estimărilor Guvernului, este vorba de aproximativ 4.000 de oameni care mai sunt în această situație, toți peste vârsta de 60-70 de ani.

Cred că este justificată procedura de urgență prin faptul că, dacă se poate și dacă va fi adoptată, oamenii să se poată bucura, câte zile mai au, de drepturile de care noi considerăm că ar trebui să beneficieze.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Aveți perfectă dreptate, există o urgență în dezbaterea acestei propuneri legislative.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Suntem în procedură de reexaminare. Pentru raport, domnul președinte Daea Petre, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, la microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marian Hoinaru.

Microfonul 9.

Domnule președinte Petre Daea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este un raport de respingere a cererii de reexaminare.

După cum bine cunoașteți, într-una din ședințele trecute ale Senatului, plenul a hotărât retrimiterea la comisie pentru acumularea de noi informații. În comisie nu s-au adus elemente care să schimbe poziția inițială a acesteia, motiv pentru care, prin vot, s-a hotărât respingerea cererii de reexaminare, deci raportul se menține, este același raport de data trecută și vă supun atenției această decizie a comisiei, care a fost tranșată prin vot.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveți ceva de adăugat, vă rog.

Microfonul 9.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

În numele Grupului parlamentar al PNL, propun să votăm dacă vom fi de acord să reluăm votul. Este o propunere conform Regulamentului Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Da, sigur, e conform cutumelor... Dacă îmi spuneți și articolul din regulament...

În sfârșit, bine.

Supun la vot această solicitare a liderului Grupului parlamentar al PNL de reluare a votului pe raportul de respingere a cererii de reexaminare.

Ba da, domnule Hașotti, avem nevoie, la orice vot, de cel puțin jumătate din cvorumul de lucru.

Această solicitare a Președintelui va fi transmisă Camerei Deputaților, Camera decizională, și acolo se va exprima votul final pe această propunere de reexaminare.

Domnule senator Fekete, vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Marian Hoinaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

Nu. Față de cele prezentate în ședința trecută nu mai avem nimic de adăugat.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Sunt intervenții pe raportul suplimentar?

Nu sunt.

## Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de respingere a cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

##

Avem nevoie de 35 de voturi pentru a adopta raportul de respingere. Pe cale de consecință, raportul a fost respins.

Propunerea de reexaminare va fi transmisă Camerei Deputaților, care este Cameră decizională.

##

Vă rog, domnule senator Hașotti, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Vă rog să constatați că nu suntem în cvorum. Solicit să se citească lista de prezență. Suntem numai 67 de senatori în sală.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Uitați-vă în spate. Mai intră un domn senator, suntem 68. Imediat o să fim 70.

Domnule senator, înainte să dăm citire catalogului, eu îi rog pe domnii secretari, dintre care unul este de la opoziție, celălalt din Grupul parlamentar al PD-L, de la putere, să verifice cvorumul din sală.

##

Domnule senator Fekete, vă comunic că la numărătoarea secretarilor a reieșit că suntem 70 în sală.

Continuăm lucrările.

Vă mulțumesc, oricum, pentru această observație.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

S-a solicitat procedură de urgență.

Suntem în continuarea dezbaterilor, suntem și în fața unui raport suplimentar, întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă rog, domnule președinte Daea, microfonul 7.

Este prezent și inițiatorul, dar, dacă dumneavoastră socotiți așa...

Vă cer scuze, probabil eu am lipsit de la ședința în care s-a dezbătut raportul. Am avut impresia că inițiatorul a luat cuvântul atunci.

Dau cuvântul domnului deputat Corneliu Olar, unul dintre inițiatori, pentru a susține această propunere legislativă.

## **Domnul Corneliu Olar** – _deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Acest text, adoptat de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală la care am participat și eu, avea titlul de Propunere legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Noi am inițiat această propunere legislativă, având în vedere că, în 2008, legiuitorii din acea vreme au dat o lege fără să țină cont de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni, care exista din 1996, și au dat o lege care interzicea persoanelor fizice să exploateze în regie proprie lemnul care le revine de drept. Ce înseamnă aceasta?

În Codul silvic, prin Romsilva spun eu, s-a forțat oarecum nota, astfel încât persoana fizică, beneficiară fiind prin Legea nr. 33/1966 de 10 până la 15 metri cubi material lemnos pe an, pe familie, trebuie să angajeze o firmă cu atestat pentru exploatarea pădurilor. Cum credeți dumneavoastră că o firmă care... De regulă, acele produse sunt produse secundare și nu sunt produse principale de care beneficiază zona respectivă, persoanele fizice respective... Cum vedeți dumneavoastră ca, sporadic, să se poată face o exploatare, cu TAF-uri, cu tractoare, și nu cu ajutorul calului?

De aceea, am rugămintea să înțelegeți această completare a legii, să mă înțelegeți pe mine și zona care beneficiază de acest drept, de a avea, anual, nu mai mult de 15 metri cubi material lemnos pe picior, cu exploatare în regie proprie.

Ați văzut dumneavoastră că ținem caii, mârțoage, prin Romsilva, în loc să-i ducem acolo... Bine, nu vorbim de caii de rasă... Știm faptul că moțul, și nu numai moțul, oamenii din zona de munte, întotdeauna s-au folosit de cal. Pentru ei, calul a fost pâinea lor. De multe ori, și-au dat pâinea de la gura copiilor calului, și acum ținem calul închis în țarcuri, fiind oprit prin acea lege să nu mai intre în pădure.

Vă mulțumesc mult și

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vom vota și cu mâna.

Vă rog, domnule președinte Petre Daea, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Senatul, în înțelepciunea lui, în ședința trecută a dat prin vot un semnal de rediscutare a acestei propuneri legislative.

Vă informez că data trecută propunerea legislativă a avut un raport de respingere, iar Senatul a socotit că este nevoie de o analiză mai amănunțită și în această situație a solicitat

comisiei prezentarea în plenului Senatului a unui raport suplimentar.

Așa am făcut, am analizat cu atenție, am introdus unele amendamente pe care le-am inserat în lista de amendamente și prin vot am tranșat să prezentăm un raport de admitere în Senatul României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului, mai sunt ceva completări, domnule secretar de stat?

Microfonul 9.

Domnule președinte,

Față de prima dezbatere nu sunt completări la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Raportul suplimentar este un raport de admitere, cu amendamente.

Asupra amendamentelor sunt observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Având în vedere că suntem în fața unei legi cu caracter de lege organică, votul pe raportul suplimentar și votul final se vor da în ședința de plen de luni 22 iunie anul curent, în intervalul 17.30–18.30.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC – depozite pe livrete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Avem un raport de respingere.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ion Ariton, microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Este prezent și inițiatorul, în persoana domnului senator Emilian Frâncu.

Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă dorește să asigure despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC – depozite pe livrete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Noi am propus ca aceste despăgubiri să fie egale cu sumele depuse la CEC, indexate cu nivelul indicelui ratei de inflație și, de fapt, echivalentul bănesc al acestor sume să fie acordat prin titluri de stat, cu maturitate între 1 și 2 ani. Fac mențiunea că aceste carnete CEC, cu sumă fixă de 5.000 de lei, au fost până acum, în marea lor majoritate, folosite, dar este păcat, exact ca în cazul acelor depuneri pentru autoturisme, să existe, în momentul de față, o nedreptate care să nu fie într-un fel repusă în discuție. Se poate găsi o soluție pentru cei care, de bună-credință, au păstrat aceste carnete CEC deoarece le-ar fi adus posibilitatea să obțină un câștig clar în autoturisme și în obiecte, și care nu au mai fost apoi folosite în acest scop de statul român.

În încheiere, cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra rezolvării acestei nedreptăți. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere și raportul prezentat de domnul președinte Ion Ariton.

Microfonul 7.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, Guvernul nu susține adoptarea propunerii.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat avize negative.

Doar Comisia pentru egalitatea de șanse a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut, în ședința din 19 mai 2009, propunerea legislativă și a hotărât respingerea ei.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Cosmin Coman, microfonul 8.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, nu susține propunerea legislativă, considerentele fiind diverse: depunerile bănești ale populației la CEC au un caracter voluntar și se fac cu respectarea liberului consimțământ al depunătorului.

Prin urmare, păstrarea sumelor depuse pentru anumite perioade de timp, precum și alegerea instrumentelor de economisire sunt opțiunile liber consimțite ale depunătorului.

În plus, CEC și băncile, în general, nu actualizează și nu indexează depunerile bănești, ci acordă doar dobânzi la depuneri, așa cum știm, iar în ceea ce privește sumele la

care face referire domnul senator, accesul la aceste sume nu a fost niciodată îngrădit deponenților.

Prin urmare, dacă ar fi dorit, aceștia și-ar fi putut retrage banii.

Toate aceste motive fac ca Ministerul Finanțelor Publice, așa cum spuneam, în numele Guvernului, să nu susțină această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul 1.

Vă rog.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Evident, nu sunt deloc pregătit pentru acest subiect, dar, în timp ce-l ascultam pe reprezentantul Guvernului, am înțeles că, o dată în plus, statul român face un pas înapoi, o derobare de responsabilități absolut jenantă. Jenantă pentru că CEC, la vremea aceea, era chiar statul, deci nu te poți face că este o bancă. Azi este o bancă, atunci nu era bancă.

Deci relație normală între un cetățean și stat, care are protejate depunerile la CEC de către statul român vechi. Ar fi normal ca azi, statul român actual, care este moștenitorul statului vechi din toate punctele de vedere și, dacă înțelegeți ce vreau să spun, e foarte clar, ar trebui să-și ia în cârcă acest gen de responsabilități care, bănește vorbind, sunt absolut infime, dar moral sunt uriașe.

Vă dau un singur exemplu, care mi-a venit în clipa asta. Fetița mea, la vremea respectivă, 1989, avea 9 ani. O rudă de-a noastră, foarte în vârstă, care a strâns din amărâta ei de pensie de urmaș tot felul de mici mărunțișuri, a izbutit în 1989 să-i depună bani pe un carnet de acest tip, care însemnau amărâții de 5.000 de lei, cu clauză, ca să putem noi, părinții fetei noastre, să ridicăm acești bani. Apropo de accesul liber al cetățeanului la acești bani, nu am fi putut să-i retragem până când fetița nu împlinea 18 ani. Acel carnet de 5.000 de lei, făcut de acea bătrână din economiile sale, stă și zace și acum la dumneavoastră, la CEC, în statul român de azi, care privește cu atâta dispreț și distanță aceste amărâte de sume. Ar fi, nu știu cum să spun... Spun aceste lucruri pentru că, efectiv, mă tușează acest lucru, și nu acei amărâți de 5.000 de lei. Nici măcar nu știu unde este acest carnet CEC, cred că este undeva în arhiva familiei. Este tot ce a rămas după munca acestei bătrâne.

Ca și colegul nostru de mai devreme, la o altă propunere legislativă, spun și eu: votați, vă rog, cu sufletul.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Constantin, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Personal, rămân surprins că astăzi, când țara traversează o perioadă de criză extraordinar de mare, putem să facem asemenea inițiative legislative. Mă întreb și, în același timp, îi întreb pe stimații mei colegi, inițiatorii acestei propuneri legislative: De ce nu au făcut-o în legislatura trecută, că au fost și atunci parlamentari? Atunci beneficiam de sume foarte importante din privatizarea unor companii, chiar și bănci românești, cred că existau suficienți bani.

Dacă stăm acum sute de ani să ne tot gândim de ce nu am dat CEC-uri, de ce nu am dat mașini, de ce nu am dat dobânzi, păi, atunci, ar trebui să facem și o inițiativă legislativă și să punem înapoi populația României să-și cumpere apartamentele de la bloc la adevărata lor valoare! Probabil nimeni nu știe că, la un moment dat, un apartament a fost dat pe un televizor. Sigur sunt inerente, hai să le numesc, greșeli, dacă vreți, ale perioadei de tranziție, ale perioadei de trecere la democrație, dar dacă vom sta acum zeci de ani să ne tot gândim cine și ce a mai pierdut în perioada asta, ar însemna să ducem țara înapoi acolo unde a fost în 1989!

Personal, și în asentimentul meu sunt și colegii mei din Grupul parlamentar al PD-L, nu voi vota această propunere legislativă.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi nu să fac un scurt comentariu, ci doar să vă reamintesc că este dreptul fiecărui coleg senator de a iniția propuneri legislative.

Este un punct de vedere al dumneavoastră chiar pe niște subiecte pe care dânșii le cred de actualitate sau că trebuie corectate și vin ca greșeli din timp.

De fapt, să nu facem acuzații pe acest principiu și pe acest drept al fiecărui senator sau deputat.

Mai sunt și alte puncte de vedere? Nu mai sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Având în vedere că propunerea legislativă nu a avut amendamente, va fi transmisă Camerei Deputaților care este Camera decizională.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Suntem tot în procedura de urgență.

Pentru raport, comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ion Ariton, microfonul 7.

Din partea inițiatorilor, participă domnul secretar de stat Iuliu Cosmin Coman, Ministerul Finanțelor Publice. Aveți cuvântul la microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează următoarele aspecte: reducerea birocrației și simplificarea formalităților administrative aflate în sarcina autorității contractante, optimizarea fluxului de informații în cadrul Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), flexibilizarea metodologiei de realizare a analizei de risc pentru selecția procedurilor de atribuire ce vor face obiectul verificării procedurale, extinderea ariei de verificare către toate procedurile de atribuire organizate pe baza legislației naționale a achizițiilor publice și, nu în ultimul rând, concentrarea activității de verificare pe principalele faze ale procedurii de atribuire. Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, susține adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Ion Ariton, microfonul 7, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 26 mai anul curent și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize favorabile.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări adresate inițiatorului? Nu sunt.

Dezbateri generale.

Domnule senator Vasile Mustățea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, întrucât modificările și completările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 vor conduce la îmbunătățirea activității Ministerului Finanțelor Publice și cred că și la întărirea disciplinei în domeniul achizițiilor publice.

Totodată, vreau să remarc un lucru: cred că și colegii de la putere ar trebui să ia un exemplu ca atunci când o lege este bună și corectă, indiferent cine a inițiat-o, să o voteze, pentru că eu, cel puțin, nu am înțeles mai devreme ce vot s-a dat. S-a respins raportul de respingere, deci, pe cale de consecință, se dorea promovarea și adoptarea acestei legi, în schimb, când s-a votat propunerea legislativă a fost respinsă.

Este cu totul în contradictoriu, nu mai putem înțelege. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Eu sper să înțelegeți, domnule senator. Oricum eu vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, iar așa cum s-a mai spus, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Din sală** _**:**_

Procedură, vă rog, domnule președinte.

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, aveți cuvântul pe procedură.

Microfonul 1.

Vă rog.

Două probleme, domnule președinte de ședință.

În primul rând vă rog să constatați din nou că nu este cvorum de ședință și, tot așa, vă rog să procedați în consecință.

În al doilea rând, o întrebare de tehnică procedurală: de ce la precedentul proiect de lege, nefiind amendamente respinse, nu s-a procedat la fel cum este cutuma, adică se supun raportul și legea aceluiași vot, pentru că așa trebuia făcut. Votul fiind negativ, practic, legea a fost adoptată.

Acea chestiune legată de carnetele CEC – ați procedat separat, adică într-un mod pentru o speță și în alt mod pentru cealaltă, și aici voiam să vă întreb: de ce așa?

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc pentru întrebare.

Sigur, eu am făcut aceasta pentru economie de timp și, având în vedere că raportul este curat, fără amendamente, pot fi cuplate, dar, în general, ar trebui să le

V-aș ruga să fiți atenți.

|V-aș ruga să fiți atenți.|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|Guvern<br>absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Baniaș Mircea Marius|prezent| |Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>delegație<br>absentă| |Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile|prezent<br>prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu|absent<br>absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea|absent<br>prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram<br>Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>absent<br>absent<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță|prezent| Geoană Mircea Dan primire oficială Rasaliu Marian Iulian prezent Ghișe Ioan absent Rădulescu Cristian prezent Greblă Toni prezent Rădulescu Șerban prezent Grosu Corneliu prezent Robu Nicolae prezent Günthner Tiberiu prezent Rotaru Ion prezent Gyerkó László prezent Rușanu Dan Radu absent Hașotti Puiu prezent Rușeț Ion prezent Hărdău Mihail prezent Saghian Gheorghe prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Savu Daniel prezent Ichim Paul prezent Sârbu Ilie Guvern Igaș Traian Constantin prezent Sbîrciu Ioan prezent Ion Vasile absent Secășan Iosif prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Severin Georgică prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Silistru Doina prezentă Luca Raymond delegație Staicu Dumitru Florian prezent Mang Ioan prezent Stănișoară Mihai Guvern Marcu Gheorghe prezent Șova Dan Coman absent Mardare Radu Cătălin prezent Tămagă Constantin absent Marian Ovidiu prezent Toma Ion absent Marian Valer prezent Țopescu Cristian George prezent Markó Béla absent Țuțuianu Adrian absent Mazăre Alexandru prezent Udriștoiu Tudor absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Urban Iulian prezent Mărcuțianu Ovidius absent Valeca Șerban Constantin absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Mihăilescu Petru Șerban concediu Verestóy Attila prezent medical Voicu Cătălin absent Mitrea Elena prezentă Voiculescu Dan învoire Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Vosganian Varujan absent Mocanu Alexandru prezent **Domnul Alexandru Pereș:** Mocanu Toader prezent Mulțumesc, domnule secretar. Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Îl rog și pe domnul secretar Popa să vină la tribuna Mutu Gabriel prezent ședinței. Necula Marius Gerard prezent Până face domnul senator David totalul celor prezenți, vă Nedelcu Vasile prezent rog, domnule senator Daea. Nicoară Marius Petre absent Microfonul 4. Nicoară Romeo Florin prezent **Domnul Petre Daea:** Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin absent Domnule președinte de ședință, Nistor Vasile prezent Vă știu ca un om cu echilibru și extrem de atent la nuanțe Niță Mihai prezent când fondul problemei se pierde, motiv pentru care vă solicit Onofrei Orest absent dumneavoastră și colegilor din Senatul României să avem Oprea Dumitru prezent înțelegerea necesară vizavi de procedura pe care n-am Oprea Mario Ovidiu absent încheiat-o în momentul în care am pus în dezbatere proiectul Panțuru Tudor prezent de act normativ sau raportul de la punctul 3. Pașca Liviu Titus prezent În concluzie, pentru a nu menține timpul de lucru în zona Păran Dorin prezent procedurală, v-aș propune, domnule președinte, să reluăm – Pereș Alexandru prezent fie și la sfârșit – procedura de vot, pentru a încheia definitiv, Pintilie Vasile prezent din punct de vedere procedural, ceea ce ne-am propus Plăcintă Sorina Luminița absentă astăzi. Pop Gheorghe prezent Vă mulțumesc și vă rămân recunoscător și tot atât de Popa Cornel prezent atașat de conduita corectă și extrem de atentă pe care Popa Mihaela prezentă căutați să o imprimați în momentul în care regula este ocolită. Prodan Tiberiu Aurelian prezent Să sperăm că reușim și astăzi. Prunea Nicolae Dănuț prezent Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Am să răspund favorabil, și nu datorită lucrurilor pe care le-ați spus despre mine, ci faptului că, într-adevăr, am sărit o etapă din procesul de legiferare.

Am însă rugămintea, domnule senator Daea, să fiți de acord să repunem punctul 3 în discuție ori la epuizarea ordinii de zi, ori, dacă nu, având în vedere că nu avem termen de adoptare tacită, să discutăm acest lucru luni.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Luni avem ședință comună.

Domnule senator, avem și plen al Senatului. Vă anunț, cu onoare, că am discutat și am aprobat acest lucru.

Mulțumesc.

Domnule senator Daea, vă rog.

Cred că soluția cu ziua de luni este fiabilă și poate fi acceptată de toți colegii.

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru acest moment al înțelegerii noastre.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc și îmi cer scuze.

Atunci, dacă sunteți de acord, luni, 22 iunie 2009, reluăm procedura de reexaminare la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Domnule președinte Daea, cred că sunteți mulțumit.

## **Domnul Petre Daea** ( _din sală_ ) **:**

Da.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La apelul nominal au răspuns prezent 84 de colegi senatori.

Putem continua lucrările noastre în plen.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanțelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții.

Suntem în procedură de urgență.

Raportul a fost făcut de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Este prezent domnul președinte Ion Ariton.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect se instituie regula ca reprezentarea instituțiilor publice sau a României în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, cu sediul la Washington DC, să se realizeze de către instituția sau autoritatea publică care a gestionat problematica ce face obiectul diferendului privind protecția reciprocă a investițiilor.

În plus, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se subrogă în toate drepturile și obligațiile aferente a două litigii ce au ca obiect problematica din sfera sa de competență, pentru care reprezentarea se realizează actualmente de către Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru toate aceste motive, Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte al comisiei, vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 26 mai 2009, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

A transmis aviz favorabil Consiliul Legislativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis, de asemenea, aviz favorabil, cu un amendament la art. 2 alin. (1).

Domnul senator Vasile Mustățea a formulat, de asemenea, un amendament cu privire la titlul ordonanței de urgență.

Cele două amendamente au fost admise de comisie cu unanimitate de voturi și au fost însușite și de reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.

Deci Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări pentru inițiator? Nu sunt.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Mulțumesc. Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Sunt observații asupra amendamentelor admise? Nu sunt.

Atunci raportul și proiectul de lege, având în vedere că acesta face parte din categoria legilor organice, vor fi supuse votului luni, 22 iunie 2009.

Punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

Este o propunere legislativă.

Raportul a fost făcut de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital – domnul senator Ion Ariton, microfonul 7.

Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării participă domnul Răzvan Bobeanu, secretar de stat.

Scuzați-mă, din partea Ministerului Tineretului și Sportului. Din partea inițiatorilor este cineva?

antreprenorial în rândul tinerilor, considerăm că această măsură nu ar face decât să dubleze, ca atribuții, structurile instituționale deja existente.

Astfel, potrivit prevederilor Legii tinerilor nr. 350/2006, există centre naționale de informare și consiliere pentru tineri, unități cu personalitate juridică, care sunt în prezent în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, și centre locale de informare și consiliere pentru tineri, unități fără personalitate juridică, care funcționează în subordinea direcțiilor pentru tineret județene, care ar putea prelua atribuțiile centrelor de instruire antreprenorială județene.

4. De asemenea, considerăm inoportună înființarea unui fond de garantare a creditelor pentru tinerii antreprenori, categorie ce poate beneficia de garanțiile acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Nu este.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Răzvan Petrică Bobeanu** – _secretar de stat_

Vă mulțumesc. Dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Mustățea, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL va susține orice măsură de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, precum și orice măsură de acordare a unor facilități tinerilor.

Din păcate, nu poate susține acest proiect de lege, întrucât are prevederi contradictorii, și aici nu dau decât exemplul art. IV și V. Mai mult, se încalcă normele de tehnică legislativă stabilite prin Legea nr. 24/2000, în sensul că se propune modificarea unei hotărâri de guvern printr-o lege.

O hotărâre de guvern trebuie modificată tot printr-o hotărâre de guvern. De aceea, Grupul parlamentar al PNL nu va vota acest proiect de lege și apreciez mult efortul generos al inițiatorilor, dar le recomand ca altădată să se aplece cu mai multă atenție asupra inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a oferi cuvântul și altor colegi senatori, la dezbateri generale, îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să prezinte raportul comisiei.

Aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să informez colegii că inițiatorii au fost invitați – cu adresa nr. 652/21.05.2007 și cu adresa nr. 492/2009 – să participe la lucrările ședinței comisiei, dar nu au participat.

De asemenea, Guvernul, în 2007, nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative. În 2009, Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege. În ședința comisiei din data de 12 mai 2009, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator Bara, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu părere de rău, trebuie să spun că inițiatorii ne propun un alt sistem de formare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, altul decât cel existent, sistemul public de învățământ.

De altfel, propunerea pe care au făcut-o în ceea ce privește introducerea unei discipline, numită „Managementul Afacerilor”, revine Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. De aceea, considerăm că această propunere este inoportună, cu atât mai mult cu cât, așa cum se spunea, în planul de învățământ, pentru toate ciclurile și formele de învățământ, sunt prevăzute discipline care vizează formarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul elevilor și al tinerilor, de la ciclul primar până la ciclul liceal.

Pe de altă parte, atâta timp cât există structuri la nivel național, cât și structuri locale care vizează sprijinirea tinerilor pentru a întreprinde afaceri, nu ne rămâne decât să facem ceva pentru ca acestea să devină eficiente, și nu să înființăm alte departamente și structuri.

În ceea ce privește fondul de garantare – au fost date explicații aici –, acesta nu se justifică, nu este oportun atâta timp cât există deja Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Grupul parlamentar al PD-L nu va susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să susțină amendamentele respinse? Nu.

Vă mulțumesc.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 22 iunie 2009, având în vedere faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 65 al Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și

dezvoltarea tehnologică și pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, care a întocmit raportul, este prezent domnul președinte Mihail Hărdău.

Din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mihail Hărdău, din partea inițiatorilor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă care dă posibilitatea Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Educației, Cercetării și Inovării să realizeze o finanțare diferențiată, plecând de la un minimum de 30% până la un maximum de 90% în ceea ce privește avansul necesar unui proiect câștigat în competiție națională, pentru fiecare fază anuală.

Mai concret, legea actuală prevede ca acest avans să fie de maximum 30% și se acordă la începutul anului, lucru care, de fapt, nu se întâmplă în realitate. Din această cauză, majoritatea institutelor de cercetare, indiferent de natura activității lor – cercetarea din universități, în egală măsură –, era în situația de a efectua cercetare din fonduri proprii, pentru că trec, în general, de la 6 până la 12 luni, timpul până la care au loc decontările, iar lucrările de cercetare trebuie efectuate cu o susținere financiară internă.

Mai mult, propunerea mea dă posibilitatea eliminării a tot felul de acțiuni sau activități care sunt la limita legii: facturări pentru unele materiale necesare cercetării pe alte activități, achiziții de utilaje sau materiale care se fac din alte fonduri, care, ulterior, se stornează, deci activități care nu sunt în regulă.

Cercetarea trebuie să aibă o anumită acuratețe și din punct de vedere financiar.

Știu că, la nivelul Guvernului, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a susținut inițiativa legislativă, iar Ministerul Finanțelor Publice s-a opus. Poziția Guvernului este de a respinge această inițiativă legislativă.

Plecând de la această poziție, la nivelul comisiei – și vreau să mulțumesc colegilor din comisie – a fost amendată inițiativa legislativă, astfel încât destinația acestor fonduri sau modul de alocare nu are o latură imperativă: presupune o analiză, presupune o propunere din partea ministerului și o aprobare din partea Ministerului Finanțelor Publice.

Deci nu este nimic hazardat, nu este nimic imperativ și, de fapt, conduce la o competiție în cadrul fiecărui institut de cercetare, între colectivele de cercetare.

Astfel, se dă posibilitatea ca, pe zone cu prioritate în cercetare, să se facă o finanțare în avans, mai consistentă, iar colectivele de cercetare care nu au rezultate sau care nu conving suficient prin proiectul pe care l-au câștigat pot să primească o finanțare minimă. De fapt, se stimulează competiția și se stimulează performanța.

Mulțumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Cosmin Coman. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să completez spunând că procentul de 30% al plăților în avans din fondurile publice este stabilit prin lege organică, respectiv prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, iar în anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 264/2003, republicată, se regăsesc și programele, și proiectele de cercetare-dezvoltare pentru care se pot acorda avansuri.

Este drept, în limită de până la 30%, așa cum este legislația actuală. La momentul actual, aceste avansuri se pot acorda și pentru programele, și pentru proiectele de cercetare-dezvoltare în limita a 30%.

Stabilirea procentului de 30% a avut în vedere doar demararea lucrărilor, conform contractelor, dar și evitarea imobilizării fondurilor publice, a căror utilizare trebuie oricum justificată până la sfârșitul anului.

Avansurile se acordă pentru cheltuielile aferente organizării activității în vederea inițierii programului sau proiectului și elaborării documentelor de planificare și programare a acestuia.

Prin urmare, nu considerăm oportună propunerea de majorare a limitei de acordare a plăților în avans pentru derularea proiectelor de cercetare la maximum 90%, iar Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Hărdău, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 65 al Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, în unanimitate, raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

La dezbateri au participat, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, domnul secretar de stat Mihnea Costoiu și, din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, domnul președinte Gerard Jităreanu.

De asemenea, menționez că Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Avem aviz favorabil de la Comisia economică, industrii și servicii și de la Consiliul Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Robu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

După cum știm cu toții, cercetarea românească are parte anul acesta de un buget extrem de scăzut. Fondurile alocate ei nu numai că nu permit inițierea de noi proiecte de cercetare, dar creează dificultăți chiar pentru continuarea proiectelor multianuale demarate în anii anteriori.

În plus, faptul că sumele ce se acordă în avans proiectelor de cercetare finanțate de la bugetul de stat sunt limitate la 30% creează mari probleme activității de cercetare, în unele situații aceasta neputându-se, pur și simplu, desfășura.

Dacă suplimentarea fondurilor alocate cercetării se izbește, după cum am văzut, invariabil, de opacitatea Guvernului, cel puțin ridicarea plafonului pentru sumele alocate în avans cred că poate fi realizată. Tocmai acest lucru ar fi asigurat de inițiativa legislativă a domnului senator Mihail Hărdău.

Noi, senatorii Grupului parlamentar al PNL, susținători consecvenți ai cercetării românești – după cum am dovedit-o și în alte ocazii –, salutăm această inițiativă și o vom vota fără nicio reținere.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator György Frunda, vă rog, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Distins Senat,

Cred că Legislativul României este dator cercetării din țara noastră cu acceptarea acestei inițiative, pentru care doresc să-i felicit pe inițiatori.

Mi-e foarte greu să înțeleg reaua-credință a Guvernului, această opoziție permanentă atunci când este vorba despre stimularea cercetării din țara noastră.

Nu văd cum poate un ministru de finanțe să plafoneze cercetarea, care este obturată de 20 de ani de zile, la maximum 30% din suma necesară, cu decontare ulterioară, astfel încât cercetarea este un fel de Cenușăreasă care nu are șanse reale de afirmare.

Cred că este o politică greșită a Guvernului, pentru că, în vremuri de criză, un guvern inteligent, un minister de finanțe care vrea să ajute economia țării respective scade impozitele și deschide porțile pentru domenii de activitate.

Cred că este cel mai bun moment să acordăm încrederea noastră, să dăm posibilitatea ca cercetarea să se dezvolte, să aibă un câmp mai larg de manifestare.

Eu nu aș trece un maximum de 90%, aș trece un minimum de 30%, pentru ca ceea ce este important, baza pe care poate să se construiască această cercetare, în funcție de fiecare program de cercetare, aceasta să poată crește până la 100%. Având în vedere și aceste considerente, Grupul parlamentar al UDMR din Senat va vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Rotaru, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu și întreg Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC apreciem faptul că această inițiativă legislativă este bine-venită. Apreciez că niciun efort nu este prea mare pentru a susține cercetarea românească și, cu atât mai mult, faptul că încercăm să motivăm diferite proceduri și diferite cauze care țin de legislație, care nu pot împiedica în niciun caz o decizie a noastră.

Cred că este nevoie să susținem cercetarea cu toate forțele, în toate domeniile, și, cu atât mai mult, când este nevoie de bani, să găsim resursele și să încercăm toate posibilitățile care pot duce la rezolvarea acestei probleme.

Cred că este nevoie ca acele proceduri – așa cum se prevede aici, într-un amendament – pe care le are de urmat Guvernul atunci când stabilește criteriile, procedurile și limitele în funcție de care se va stabili nivelul cuantumului avansului să fie studiate și elaborate cu multă atenție, pentru a nu genera interpretări și abuzuri.

În concluzie, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC votează cu toată convingerea această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Se pare că este doar o problemă de legislație, altfel, propunerea este mai mult decât bine-venită, cadrul legislativ actual demonstrând că pentru cei care au gândit înainte de 2003 nu există știința „managementul proiectelor”, fiindcă există o componentă specială, costurile proiectelor, și acolo poți avea procent 100% la începere de proiect și demarezi proiectul.

Proiectele pe educație sunt de scurtă durată, cel mult la nivel de an, și sunt învingători cei care au proiecte la nivel de 3 ani. În acest caz, propunerea venită deja anterior, de cel puțin 30% și, după analize, cota-parte să se ducă până chiar la 100%, este o componentă din managementul proiectelor.

Să nu uităm că atunci când am votat Legea bugetului de stat pe anul 2009 am văzut câte din cheltuielile pe 2009 sunt din fondurile proprii ale universităților, iar acum universitățile, practic, și-au epuizat propriile venituri, pentru că lucrul acesta l-au făcut în anii anteriori: au demarat proiectele din surse proprii.

Așadar, cred că sunt necesare un pic de înțelepciune și o colaborare între componenta educațională și cea financiară,

pentru că intrăm în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, aceasta fiind organică, și cea discutată astăzi de un nivel inferior. Trebuie să fie o reglare între cele două domenii.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Da, domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt solicitări de a lua cuvântul. Nu.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Vă consult dacă sunt observații asupra amendamentelor. Nu sunt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul de CercetareDezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu în domeniul public al orașului Cisnădie și în administrarea Consiliului Local al Orașului Cisnădie, județul Sibiu.

Suntem în procedura de reexaminare solicitată de Președintele României.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, reprezentată de domnul senator Toni Greblă.

Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuia să fie domnul Marian Hoinaru, dar ne va prezenta punctul de vedere al Guvernului domnul Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă pentru a prezenta raportul comisiei privind solicitarea de reexaminare a acestui proiect de lege.

Vă rog, microfonul 7.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Președintele României ne solicită să reexaminăm proiectul de lege.

Prin proiect, în esență, se propune trecerea unei anume suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu în domeniul public al orașului Cisnădie și în administrarea Consiliului Local al Orașului Cisnădie, județul Sibiu.

Președintele României apreciază că în proiectul de lege și în expunerea de motive nu este prevăzută destinația acestor terenuri. Astfel, diminuarea domeniului public al statului, în aceste condiții, ar fi nejustificată.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră toate obiecțiile întemeiate, astfel încât vă supune spre dezbatere raportul de admitere a cererii de reexaminare.

Este un raport comun, întocmit împreună cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Raportul comun are în vedere aprobarea cererii de reexaminare, urmând ca după aceasta votul pe proiectul de lege să fie un vot negativ, dar care, probabil, ar urma să se dea într-o altă ședință, având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că este un raport comun cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, îl consult pe domnul președinte Hărdău Mihai dacă există observații.

Nu sunt observații.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului privind solicitarea de reexaminare.

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul își însușește punctul de vedere argumentat de Președintele României în cererea de reexaminare.

Cel mai important argument prezentat aici de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este că referitor la trecerea unei suprafețe de teren atât de mari, de aproape 85 de hectare agricole și neagricole, din domeniul public al statului în domeniul public al orașului Cisnădie nu se prevede în textul de lege destinația acestor terenuri.

Din acest motiv, Guvernul, ca și Președintele României, ca și colegii senatori, consideră că diminuarea domeniului public al statului, în acest caz, este nejustificată și inoportună.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Cseke Attila Zoltán.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În legătură cu acest proiect de lege, v-aș ruga să analizăm posibilitatea stabilirii unei chestiuni de principiu. Avem de-a face cu un proiect de lege care a fost deja adoptat de Parlament, în cele două Camere sau în Camera decizională.

Pentru mine, personal, vă spun sincer că acest proiect de lege – ce s-a întâmplat cu cererea de reexaminare – este un caz cât se poate de evident de cum poate un organ al administrației publice centrale, un minister, să torpileze sau să împiedice o inițiativă legislativă care a trecut deja prin Parlament.

Stimați colegi,

Avem de-a face cu o cerere de reexaminare din partea domnului președinte Băsescu, prin care dânsul ne atrage atenția asupra unei chestiuni de bun-simț, cu care eu sunt perfect de acord, și anume că în inițiativa legislativă, așa cum a fost ea adoptată, cum a plecat la promulgare, lipsește destinația acestor terenuri.

Este o chestiune absolut de bun-simț. Noi trebuia să reglementăm această problemă, pentru a transmite aceste terenuri în domeniul public al orașului Cisnădie cu o destinație specială. Este o chestiune foarte corectă. Noi asta trebuia să facem.

Este vorba de o lege votată, stimați colegi, de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în martie 2009, în acest mandat, în mandatul nostru.

Este vorba de colegi deputați de-ai noștri, care, majoritatea, au considerat că această inițiativă legislativă este bine-venită.

Și atunci ce s-a întâmplat? S-a întâmplat că un minister, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, deși a fost sesizat de mai multe ori să ne ofere detalii cu privire la destinația acestor terenuri, nu ne-a oferit în scris nimic. Ne-a trimis un reprezentant și puteți citi și dumneavoastră în raportul comun:

„La dezbateri a participat reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care nu a prezentat lămuririle solicitate de senatori cu privire la destinația acestor terenuri agricole și neagricole în suprafață de 84,4 hectare.”

Eu cred că aici trebuie să stabilim o chestiune de principiu.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Teodor Meleșcanu. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, orice inițiativă care vizează sprijinirea eforturilor de dezvoltare la nivel local, inclusiv prin folosirea de transferuri din proprietatea statului administrată de o instituție centrală în proprietatea statului pentru comunitățile locale, este un lucru bun care trebuie examinat cu foarte mare atenție.

Din păcate, în cazul respectiv nu am primit elementele necesare care să ne permită să ne facem o asemenea opinie.

În principiu, nu avem probleme cu această inițiativă. Avem însă această îndoială legată de faptul că ea nu a fost niciodată prezentată din punct de vedere al proiectelor care urmează să se desfășoare acolo.

Sigur, de la colegii noștri, care sunt deputați din zonă, știm că este vorba despre un teren viran destul de mare, care nu este folosit în niciun fel și, evident, transformarea lui în ceva care să producă, să conducă la plata unor impozite și taxe către buget este un lucru bun.

Mai avem însă și o problemă de ordin legislativ pe care voiam să o supun atenției Senatului, și anume: procedura legală pentru asemenea transferuri este aceea a adoptării unei hotărâri de guvern. Deci Guvernul hotărăște, la propunerea unuia dintre organele care administrează proprietatea respectivă a statului, trecerea în proprietatea publică și administrarea altei entități, cum este cazul în speță, și din punctul nostru de vedere nu înțelegem de ce s-a ales calea unei inițiative legislative atunci când modul normal, procedura normală și legală este aceea a unei hotărâri de guvern.

Înainte de a ne pronunța, am dori să primim o explicație în legătură cu modul sau cauzele care au condus la alegerea unei formule care, repet, nu respectă regulile de tehnică legislativă pe care le avem în vigoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări din partea colegilor? Nu.

Cobor la microfonul central pentru a spune ceva referitor la acest punct 10 din ordinea de zi.

## Onorat Senat,

Sigur, am coborât la microfonul central pentru a spune câteva lucruri din ceea ce îmi aduc eu aminte cu privire la

această inițiativă legislativă venită din partea unor colegi deputați din legislatura trecută.

Dacă bine îmi amintesc, și am rugămintea să nu o luați ca un răspuns cert, Senatul a votat atunci împotriva acestei inițiative legislative pentru că, în cuprinsul ei, exista și explicația pentru cine și spre cine pleacă această suprafață de peste 80 hectare de teren agricol. Era vorba de asociațiile de revoluționari din Sibiu.

Atunci a fost o dezbatere destul de îndelungată asupra acestei situații, pentru că deschideam, de fapt, Cutia Pandorei, în sensul de a da posibilitatea și altor organizații, și altor municipii, și altor zone din țară de a solicita posibilitatea, de altfel legală, de a li se transfera suprafețe mari de teren, în general în jurul municipiilor.

Sigur, ulterior, probabil la Camera Deputaților, printr-un amendament, s-a considerat că este bine a trimite această inițiativă legislativă într-o situație de ambiguitate, în sensul că da, aprobăm, dar nu știm spre ce zonă pleacă, de fapt, această suprafață de teren.

Acum, am încă o dată rugămintea de a nu lua neapărat punct cu punct așa cum s-a desfășurat atunci discuția. Este din memoria mea o problemă care a preocupat atunci și Senatul, și Camera Deputaților, cred, cu privire la această propunere legislativă.

Sigur, eu cred că Președintele României a cerut reexaminarea inițiativei legislative pe bună dreptate, având în vedere – probabil și știind – nu clarificările, ci lucrurile pe care mi-am permis să vi le prezint și dumneavoastră.

Acum suntem în fața unui proiect de lege care stă doar în fața semnăturii Președintelui României pentru a deveni, de fapt, lege. Ne solicită să dăm vot, așa cum au convenit comisiile, privind aprobarea și reexaminarea acestui proiect de lege.

Consider că raportul a fost întocmit cu bună știință și votul nostru va trebui să fie împotriva acestui proiect de lege pentru că, dacă nu... Încă o dată vă spun – nu vreau să avertizez pe nimeni –, am și eu asemenea solicitări, vin dintr-un oraș în care au fost evenimente în luna decembrie 1989, și există nemulțumiri mari. Există și asociații de revoluționari cărora, tot prin lege, le-am dat posibilitatea să acceadă și la aceste suprafețe de teren, atâtea câte mai sunt în jurul orașelor.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comun este de admitere a cererii de reexaminare trimise de Președintele României, deci de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă propun ca raportul și proiectul de lege să fie obiectul votului nostru luni, 22 iunie 2009.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2009 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnul președinte Filip, microfonul 7.

Inițiator: Ministerul Administrației și Internelor, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Microfonul 9, domnule secretar de stat. Aveți cuvântul.

voturi, adoptarea unui raport de admitere, ținând cont de toate argumentațiile pe care le-a prezentat aici și domnul secretar de stat. Este o realitate pe care am luat-o ca atare.

Proprietățile statului în care se află chiriași, în acest moment, au dreptul ca ceea ce folosesc în acest moment să aibă la bază un contract de închiriere legal. Or, ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2004, care stabilise deja cinci ani pentru prelungire la vremea respectivă, era nevoie de un act legislativ care să permită prelungirea cu încă cinci ani a acestor contracte.

Ca urmare, raportul de admitere al comisiei este votat în unanimitate. Există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Legea este o lege ordinară. Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Stancu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Conform prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2004, durata contractelor de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aflate în curs de executare, care expirau la data de 8 aprilie 2004, a fost prelungită de drept pentru o perioadă de cinci ani.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Petru Filip.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat în ședința din 10 iunie acest proiect de lege și a hotărât, cu unanimitate de

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Domnul senator Günthner.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Realitatea este că în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, împreună cu domnul președinte și cu ceilalți colegi, am încercat să depistăm, de fapt, despre ce locuințe este vorba.

Noi avem de-a face cu un material extrem de superficial. Nu are niciun fel de date despre ce locuințe vorbim: dacă este vorba despre locuințe sociale, de protocol, retrocedate. Absolut niciun fel de elemente nu conține proiectul de lege.

Este inadmisibil să se întocmească așa ceva privitor la închirierea locuințelor deținute de stat sau de autoritățile locale.

Noi credem că problema închirierii spațiilor locative merită o lege complexă, care să cuprindă toate datele și toate situațiile care se ivesc în această problemă. Considerăm că, în această situație, această lege nu poate fi adoptată.

Repet, nu face niciun fel de diferențiere – parcă ar avea chiar ceva de ascuns – între locuințele sociale, locuințe ANL, locuințe retrocedate sau de protocol. Și nu face niciun fel de trimitere la condițiile în care se închiriază, măcar la o altă lege sau altceva. Pur și simplu spune că se vor prelungi contractele cu cinci ani.

Cred că, în această formă, această lege sau ordonanță de urgență nu poate fi acceptată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări?

Domnul senator Gheorghe David.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să reamintesc faptul că este o procedură realizată și până acum. Același lucru s-a întâmplat și în urmă cu cinci ani, și în urmă cu 10 ani, dacă bine îmi amintesc, reglementarea fiind obligatorie pentru ca acești chiriași să poată sta, de drept, în aceste locuințe.

Eu am avut chiar o intervenție pe această temă, pentru că existau situațiile acestea, foarte multe, la nivel de țară, pe plan național. Era obligatoriu să fie rezolvată sub această formă, de urgență, acum.

Dacă dorim să îmbunătățim ceva pentru viitor, trebuie gândit bine un proiect nou și atunci se poate realiza. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte solicitări din partea colegilor senatori de a lua cuvântul?

Nu sunt.

Domnule secretar de stat,

Vă rog să răspundeți domnului senator Günthner. Microfonul 9.

Domnule președinte,

Vreau să spun că este vorba despre locuințele care fac parte din fondul locativ de stat. Nu este vorba despre locuințe din fondul social sau de protocol. Au calitatea de chiriași și despre aceștia este vorba.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Stimați colegi,

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă nu sunt observații din partea colegilor de la Grupul parlamentar al PNL,

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Observații nu, că este regulamentar.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Regulamentar, dar totuși...

Vă rog să vă exprimați prin vot atât asupra raportului de admitere, cât și asupra proiectului de lege.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești.

Suntem în fața unui raport de respingere, întocmit de către Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent?

Domnul deputat Mircia Giurgiu este prezent? Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu,

pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Microfonul 10.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Față de inițiativa domnului deputat PD-L Mircia Giurgiu, Guvernul are următorul punct de vedere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea cazărmilor și a unităților dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în subordinea consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, în vederea transformării lor în cămine studențești.

Propunerea legislativă reglementează, de asemenea, modul în care vor fi administrate noile cămine studențești și modul de finanțare a acestora.

Guvernul are un punct de vedere negativ, nu susține propunerea legislativă și aduce în favoarea acestui punct de vedere următoarele argumente:

În primul rând, potrivit prevederilor Legii privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale nr. 346/2006, acesta administrează bunurile din domeniul public sau privat al statului, aflate în patrimoniul său, putând să le concesioneze, să le închirieze ori să le valorifice, în funcție de regimul lor juridic, în condițiile legislației în vigoare.

Facem precizarea că trecerea unor imobile disponibile din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea organelor administrației publice locale se poate desfășura și în prezent, în baza prevederilor Legii nr. 213/1998. Practic însă situația este un pic diferită, în sensul că majoritatea cazărmilor disponibile se află în afara centrelor universitare, locațiile respective fiind situate în comune sau în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, sub formă de poligoane de tragere, tancodromuri, noduri radiotehnice.

Mai mult decât atât, trebuie să facem precizarea că propunerea legislativă are în vedere trecerea acestor cazărmi și utilități dezafectate și, conform punctului 2, ar fi normal să apreciem că soluția legislativă preconizată nu acoperă întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare al inițiativei parlamentare.

Aș mai face precizarea că legea are lacune și din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă. Semnalăm faptul că ar fi fost indicat ca propunerea legislativă să conțină dispoziții referitoare la inventarierea acestor unități în vederea identificării atât a bunurilor care pot face obiectul reglementării, cât și a potențialului de transformare a acestora în imobile cu destinația de cămine studențești.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Filip, microfonul 7, vă rog!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut în 10 iunie această propunere legislativă și, cu unanimitate de voturi, a hotărât să întocmească un raport de respingere.

Aș vrea să fac câteva comentarii.

În primul rând, la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, până acum, au mai venit propuneri legislative privind transformarea unor active aflate în proprietatea Ministerului Administrației și Internelor, a Ministerului Apărării Naționale sau a altor ministere în alte obiective cu caracter social: școli, grădinițe. Toate au avut rapoarte de respingere. Dar nu cred că acest lucru este cel mai important. Cel mai important este, până la urmă, că, în acest moment, există cadrul legal pentru a se realiza aceste transferuri. Acesta este un aspect. Cel de-al doilea aspect este legat de principiul autonomiei decizionale a autorităților administrației publice locale de a hotărî ce tip de activitate se poate realiza într-un astfel de activ, care ar putea trece, conform legislației actuale, din proprietatea statului și administrarea Ministerului Apărării Naționale, în cazul de față, și, în acest moment, noi, membrii comisiei, nu credem că un astfel de act legislativ trebuie să ia forma unei legi.

Ca urmare, comisia a dat un raport de respingere, în unanimitate, iar pentru faptul că și Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, Guvernul, de asemenea, nu susține. Este clar că această propunere poate fi luată în discuție, mă refer la acceptarea raportului de respingere al comisiei.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Domnul senator Teodor Meleșcanu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PNL a luat în dezbatere această propunere legislativă și, din punctul nostru de vedere, fără nici cea mai mică îndoială, repet ce am spus mai înainte: folosirea tuturor imobilelor, a proprietăților disponibile pentru dezvoltarea la nivel local a unor programe necesare comunităților este un lucru foarte bun.

Avem însă același punct de vedere – paradoxal! – ca și majoritatea actuală, și anume că la ora actuală există o reglementare în materie care permite, printr-o procedură care a fost agreată, cu acordul ministerului care are în administrare, respectiv Ministerul Apărării Naționale în cazul în speță, să se transfere asemenea proprietăți.

Din punctul nostru de vedere este un argument foarte puternic, deși înțelegem pe fond ideea domnului deputat Giurgiu și o sprijinim, de a nu adopta o nouă reglementare, mai ales că, într-adevăr, este și discutabil impactul practic, având în vedere că marea majoritate a terenurilor disponibile, a imobilelor disponibile sunt situate în afara localităților. Sigur, nu ar fi un impediment foarte mare.

În același timp, doresc să vă informez că în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, din care am onoarea să fac parte, la avizul pe care l-am dat pe această temă, am considerat că ar fi util – și voiam să informez toți colegii senatori care au în vedere să inițieze proiecte în domeniu – să solicităm Ministerului Apărării Naționale să ne transmită, cât mai rapid cu putință, o listă a tuturor obiectivelor – terenuri, cazărmi – care sunt disponibile, și există asemenea active imobiliare, astfel încât, atunci când se fac inițiative legislative, să fim în cunoștință de cauză și să ne putem exprima o opinie, nu numai generală, ci și direct aplicată la un caz sau altul.

Acestea sunt argumentele pentru care am hotărât să nu sprijinim adoptarea inițiativei legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Argumente, într-adevăr, reale și pertinente. Vă mulțumim.

Mai sunt solicitări din partea colegilor senatori? Nu.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea lit. q) a alin. (1) al art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Suntem în fața unui raport de respingere, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiatorii, domnii deputați Ion Dumitru, Ioan Munteanu, nu sunt în sală.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Cârlan, microfonul 8, pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

## **Domnul Dan Cârlan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezenta propunere legislativă se dorește modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, respectiv prin introducerea unei ecotaxe.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și motivăm prin următorul aspect.

În prezent, la Camera Deputaților, Cameră decizională, se află în dezbatere finală, pentru votul final în plen, Ordonanța Guvernului nr. 25/2008, care privește exact acest aspect al introducerii ecotaxei.

La nivelul Camerei Deputaților au avut loc, în ultimele trei luni, dezbateri publice deschise la care au participat autorități publice, ministerul, societatea civilă, producătorii, toți cei interesați în această chestiune a ecotaxei. S-a ajuns la o formulă unitară, convenită de către toți actorii implicați în acest domeniu, astfel încât forma care a fost adoptată în comisie și urmează a fi supusă plenului Camerei Deputaților este aceea care întrunește majoritatea opiniilor celor interesați într-o corectă reglementare la acest nivel.

Toate chestiunile care privesc ecotaxa sunt cuprinse în acel proiect de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 25/2008. Prin urmare, considerăm că nu se impune o dublă reglementare.

Dacă s-ar adopta astăzi această propunere legislativă, ea ar aduce o perturbare a procesului legislativ care deja se află în stadiul final la Camera Deputaților, repet, Cameră decizională pe această chestiune.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte Petru Filip. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, argumentele prezentate de domnul secretar de stat Dan Cârlan au stat, în principal, în atenția Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului atunci când a analizat această propunere legislativă și, într-adevăr, pentru a nu perturba sistemul legislativ pe un domeniu foarte sensibil, cel al mediului în general și al taxelor de mediu, am considerat că aceste propuneri care există în această inițiativă legislativă pot deveni amendamente în cadrul discuțiilor din comisia de specialitate a Camerei Deputaților, respectiv în plenul Camerei Deputaților.

Ca urmare, s-a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere, iar comisiile sesizate pentru aviz, respectiv Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, au transmis avize negative. Singurul aviz favorabil este transmis de Consiliul Legislativ.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrală a zonei costiere.

Suntem în procedura de reexaminare solicitată de Președintele României.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Dan Cârlan.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se cuvine a face o istorie a acestei propuneri legislative pentru a înțelege exact evoluția lucrurilor.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrală a zonei costiere, la inițiativa autorității centrale pentru protecția mediului, a Ministerului Mediului, s-a introdus o restricție totală cu privire la construirea oricărui drum pe segmentul de faleză a litoralului Mării Negre, din rațiuni legate exclusiv de protecția mediului natural în acea zonă.

Inițiatorii propunerii legislative pe care o avem astăzi în reexaminare au venit în 2007 cu propunerea de exceptare de la această interdicție a unui drum care să fie construit pe faleză, din rațiuni, în primul rând, de dezvoltare economică și turistică a acelei porțiuni.

În 2007, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, tot din rațiuni legate exclusiv de protecția mediului. Acel punct de vedere negativ arată explicit faptul că, dacă s-ar fi construit acel drum, ar fi trebuit să existe surse de finanțare extrem de consistente pentru a se asigura, în paralel, combaterea eroziunii falezei, ca urmare a acestei noi construcții, lucru care, la momentul respectiv, nu exista.

Parlamentul a adoptat propunerea legislativă. Președintele României, în susținerea punctului de vedere al Guvernului, respectiv punctul de vedere al Ministerului Mediului, exprimat în 2007, a înaintat către dumneavoastră această cerere de reexaminare.

Ministerul Mediului, respectiv Guvernul în prezent, a făcut o reevaluare a întregii situații a acestui obiectiv. Lucrul nou care a apărut îl reprezintă pachetul de finanțare de aproximativ 130 milioane euro, disponibil din Programul operațional sectorial de mediu, destinat tocmai lucrărilor de întreținere și combatere a eroziunii falezei. Acest pachet de finanțare, în acest moment, constituie un avantaj deosebit pentru autoritatea de protecție a mediului și, mai mult decât atât, pentru a putea implementa acest proiect de protecție și consolidare a falezei este nevoie de crearea unei căi de accesibilitate pentru utilaje, pentru mijloacele de transport care să contribuie la executarea acestor lucrări.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Sigur, să vedem ce spune și comisia, pentru că din explicația dumneavoastră nu prea am înțeles, cel puțin eu, cam ce ar trebui să fac.

Să ascultăm și comisia, după care vom începe dezbaterile generale.

Vă rog, domnule președinte Filip.

Ca să intru direct în subiect, comisia a dat, în unanimitate, un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Ținând cont de toate argumentele cu care s-a venit în această perioadă, nu de o săptămână, ci de câteva luni, începând cu luna ianuarie, în câteva întâlniri succesive ale Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, am încercat să discutăm, să venim noi și să cerem argumentele, atât ale inițiatorilor proiectului de lege, dar și ale Guvernului, ce anume se dorește mai departe cu dezvoltarea zonei costiere, ținând cont de importanța nu numai a zonei Constanța, ci și a zonei costiere de-a lungul Mării Negre, atât din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonei, cât și din punctul de vedere al turismului.

În ultima perioadă – suntem în luna iunie –, la sfârșitul lunii mai, Ministerul Mediului, respectiv Guvernul, și-a repoziționat, și-a reașezat, până la urmă, strategia și posibilitatea, și interesul de a se realiza o șosea costieră în zona de nord a municipiului Constanța.

Sigur că noi nu ne-am pus problema neapărat a finanțării pentru că nu era problema comisiei de a stabili fondurile sau proveniența fondurilor – că e vorba de fonduri europene sau de fonduri ale Guvernului, sau ale administrației publice locale –, ci am discutat din punctul de vedere al oportunității realizării unei astfel de investiții în perspectiva interesului local, regional și național.

Ca urmare, revin și închei cu acest lucru: raportul este de respingere a cererii de reexaminare și de susținere a

proiectului de lege privind realizarea șoselei în zona costieră din zona de nord a municipiului Constanța.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Începem dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, după care urmează domnul senator Alexandru Mazăre.

Vă mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Onorat Senat,

Țin să vă spun câteva chestiuni, nu doar pentru că sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative care, într-adevăr, a fost dezbătută și în legislatura trecută.

Domnul secretar de stat Dan Cârlan v-a arătat câteva lucruri. Țin și eu să fac câteva precizări pentru că Domnia Sa a evitat să sublinieze câteva chestiuni pe care Senatul este îndreptățit să le cunoască, dincolo de faptul că, în calitatea Domniei Sale de senator, în legislatura trecută nu a susținut acest lucru.

Pachetul de finanțare despre care vorbea domnul secretar de stat Cârlan exista și în momentul depunerii acestei propuneri legislative, cel puțin cel referitor la protecția mediului.

În ceea ce privește atitudinea domnului președinte, dumneavoastră nu aveți de unde să știți dacă și-a schimbat-o astăzi sau nu și-a schimbat-o, dar asta este altă chestiune.

Cum vă spuneam, propunerea a fost discutată și în legislatura trecută și a avut un traseu foarte interesant, amintit parțial și aici.

De asemenea, vreau să vă spun că propunerea a fost semnată de parlamentarii constănțeni ai legislaturii trecute, din partidele din județul Constanța, inclusiv de un fost deputat PD-L, domnul Mironescu.

Guvernul a avut un punct de vedere negativ la extraordinarele insistențe ale doamnei Sulfina Barbu – trebuie să spunem lucrurilor pe nume – care, la vremea aceea, era ministrul mediului. Doamna Sulfina Barbu, în calitate de ministru al mediului, s-a opus vehement în Guvern, de câte ori a avut ocazia, și la Constanța, și aiurea, acestei propuneri legislative.

De ce? Sigur, Domnia Sa nu spunea, dar s-a aflat: pentru simplul motiv că primarul Constanței avea altă opțiune politică.

Opțiunea mea politică față de primarul Constanței, Radu Mazăre, este încă una și mai diferită decât a doamnei Sulfina Barbu, care, acum, se află în coaliție cu domnul primar Radu Mazăre, dar aceasta este o propunere legislativă în folosul constănțenilor, al municipiului Constanța și, inclusiv, al dumneavoastră, care veniți vara la mare.

Cum vă spuneam, propunerea a avut un traseu foarte interesant. A fost votată în Senat de trei grupuri parlamentare, nu spun cel care a fost împotrivă, se subînțelege, a fost votată în Camera Deputaților și a fost retrimisă Parlamentului, în urma unei solicitări de reexaminare, de către Președintele României. Motivele acum îmi scapă.

## Vă mulțumesc.

Imediat vă dau cuvântul, domnule senator Mazăre. Asta ca să vă convingeți, stimați colegi mai noi în Senat, că și în legislatura trecută s-a lucrat.

Vă rog, domnule senator Alexandru Mazăre, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Eu îl contrazic pe colegul meu, domnul senator Puiu Hașotti. Senatul a respins la acea dată, ca primă Cameră sesizată, proiectul de lege, iar Camera Deputaților l-a adoptat. Cunosc foarte bine situația.

Eu vreau să lăsăm deoparte factorul politic, nu mă voi mai referi deloc la aspectele politice și vă dau foarte pe scurt patru argumente pentru care trebuie să susținem acest proiect de lege.

1. Zona este puternic afectată de fenomenul eroziunii și se impun cât se poate de repede lucrări de combatere a eroziunii și de consolidare. Și această șosea de coastă să știți că face parte integrantă din ansamblul de lucrări hidrotehnice împotriva eroziunii. Fără această șosea nu au cum ajunge utilajele acolo, ca să fie demarate lucrările.

2. Această șosea deschide zona din punct de vedere turistic. Nu există în lumea aceasta oraș la malul mării, oraș maritim, care să nu aibă o rivieră, o șosea în banda litorală. Peste tot, unde mergem, că este Italia, că e Spania, că e Franța, că este Grecia, că este Turcia, că este Egipt, orașele de la malul mării au o astfel de rivieră și de aici toată deschiderea turistică ca atare.

3. Al treilea argument: descongestionează traficul, pentru că, în sezonul estival, ca să ajungi din municipiul Constanța în stațiunea Mamaia, practic, este un calvar și o nouă cale de acces rezolvă această importantă problemă.

4. Domnul ministru secretar de stat vorbea despre pachetul de finanțare de 130 milioane euro, prin Programul

operațional sectorial. Da, sunt acești bani destinați lucrărilor de combatere a eroziunii.

Eu vreau să vă spun însă că șoseaua în sine se face pe bani europeni, există un proiect, este derulat prin zona metropolitană Constanța prin Programul operațional regional – Axa 1 și este primul proiect depus prin Planul integrat de dezvoltare. Este primul proiect depus și va fi construit și realizat exclusiv pe fonduri europene.

Pentru toate aceste motive, consider că, în momentul de față, măcar în ceasul al 12-lea se impune adoptarea acestei legi și să ne apucăm de treabă pentru a avea această șosea cât mai repede.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte puncte de vedere? Nu mai sunt.

Raportul comisiei este un raport de respingere a cererii de reexaminare transmisă de Președintele României. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată, fapt pentru care eu vă propun ca votul pe raportul de respingere a cererii de reexaminare și inclusiv asupra proiectului de lege să-l dăm luni, 22 iunie anul curent.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnul președinte Petru Filip este prezent, microfonul 7.

Din partea inițiatorului este prezent domnul secretar general al Guvernului și participă domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

Aveți cuvântul la microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2009 are ca obiect de reglementare stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, după ce a avut loc reorganizarea acestuia în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009.

După intrarea în vigoare a acestei ordonanțe care urmează să facă obiectul discuției imediat după acest punct înscris în ordinea de zi, acea ordonanță instituia desființarea Cancelariei Primului-Ministru, în aceste condiții, singurul ordonator de credite pentru întregul aparat de lucru al Guvernului devenind secretarul general al Guvernului, conducătorul Secretariatului General al Guvernului, care are rolul de a asigura derularea operațiunilor tehnice aferente actului de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice și tehnice ale activității Guvernului și primuluiministru.

Totodată, secretarul general al Guvernului, în calitate de ordonator principal de credite, asigură gestionarea unitară a acestei problematici, inclusiv raportările financiare către Ministerul Finanțelor Publice.

Prin prezenta ordonanță se prevede ca structura organizatorică, numărul maxim de posturi, statul de funcții și statul de personal al fiecărei structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului să fie aprobat prin ordin al secretarului general al Guvernului la propunerea conducătorilor acestor structuri, cu încadrarea în numărul maxim de posturi stabilit pentru aparatul de lucru al Guvernului.

Guvernul vă solicită sprijinul pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petru Filip, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de admitere discutat în ședința comisiei din 12 mai. Argumentele sunt cele prezentate de domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu. Sigur, în strategia actualului Guvern a stat, în principal, reorganizarea aparatului de lucru central al Guvernului, în care un rol important l-a avut și îl are desființarea Cancelariei.

Sigur, în acest context, era absolut necesar ca ordonatorul de credite să fie Secretariatul General al Guvernului și evident că întregul aparat de lucru al Guvernului să fie subordonat Secretariatului General.

Chestiunile legate de structura organizatorică, de modul de avizare, de stabilire a numărului posturilor de conducere, sigur, cad de data aceasta în răspunderea totală a Secretariatului General al Guvernului, fie că este vorba de structuri cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică aflate în structura Secretariatului General al Guvernului.

Sunt avize favorabile primite din partea Consiliului Legislativ și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Legea este o lege organică. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Mulțumesc.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă propun atunci ca votul pe raportul comisiei și pe proiectul de lege să fie dat luni, 22 iunie 2009, între ora 17.30 și 18.30 destinată voturilor finale pe legile organice.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru

și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Domnul președinte Petru Filip este prezent din partea comisiei.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Radu Stancu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2009 se reglementează, în principal, reconfigurarea întregului aparat de lucru al Guvernului, cele mai importante aspecte vizând: desființarea Cancelariei Primului-Ministru, menținerea personalității juridice numai pentru Secretariatul General al Guvernului, conducătorul acestuia urmând să exercite calitatea de ordonator principal de credite pentru întregul aparat de lucru al Guvernului.

Înființarea aparatului propriu de lucru al primului-ministru, ca structură fără personalitate juridică, având în componență Cabinetul Primului-Ministru, corpul secretarilor de stat și consilierii de stat ai primului-ministru și registratura primuluiministru.

Asigurarea de către Secretariatul General al Guvernului a activităților privind organizarea sistemului pentru structurile care funcționează în sediul Guvernului, a activităților referitoare la asigurarea legăturii Guvernului cu autoritățile administrației publice centrale, cu privire la situațiile de urgență și evenimentele deosebite care trebuie cunoscute la nivel guvernamental, a activităților referitoare la monitorizarea, evaluarea și derularea proiectelor și programelor cu finanțare internațională sau cu finanțare de la bugetul de stat, a activităților referitoare la relații internaționale, înalți reprezentanți și protocol, precum și...

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule secretar de stat, să încheiați.

Am rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, pe scurt, vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu cele trei amendamente admise și unul respins, elaborat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comentarii suplimentare nu sunt, pentru că, de fapt, acest proiect de lege ar fi trebuit să fi fost discutat înaintea celui pe care l-am discutat anterior, pentru că el stă la baza delegării competenței de ordonatori principali de credite Secretariatului General al Guvernului.

Ați văzut, până la urmă, funcția de secretar general se transformă în cea de ministru, mai sunt cele două compartimente legate de activitatea externă care, de asemenea...

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Domnul senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța care este în discuție se referă la desființarea Cancelariei Primului-Ministru și chiar zilele trecute auzeam pe posturile media, unde circulă o declarație a primuluiministru, cum că desființarea Cancelariei Primului-Ministru va fi primul pas spre desființarea agențiilor guvernamentale.

Aș dori să întreb reprezentanții Guvernului dacă, într-adevăr, s-au desființat, pentru că ordonanța este în vigoare deja de vreo patru luni. Cancelaria este desființată, bănuiesc, și dacă într-adevăr s-au desființat agenții guvernamentale sau urmează să se desființeze. Dacă nu, să-l rugăm pe domnul Dan Voiculescu sau pe cineva să scoată de pe genericul emisiunilor respective această declarație.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte solicitări sunt? Nu sunt. Mulțumesc.

A fost o întrebare.

Domnul Valentin Adrian Iliescu, aveți cuvântul la microfonul 10, vă rog.

Da, e foarte pertinentă întrebarea domnului senator.

Guvernul, într-adevăr, realizează o evaluare a agențiilor guvernamentale existente și dorește să inițieze un proiect de comasare a unora dintre agențiile guvernamentale, în niciun caz de desființare a lor la modul general, acest lucru vizând, ca și în cazul desființării Cancelariei Primului-Ministru, o structură mai eficientă, mai flexibilă și care să răspundă mai bine nevoilor unei administrații centrale eficiente și puse în slujba Programului de guvernare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Raportul este de admitere cu amendamente admise și un amendament respins, al domnului senator Cseke Attila Zoltán.

Dacă doriți să îl susțineți la microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul pe o problemă de procedură, domnule președinte.

Un moment, vă rog, să permitem o intervenție pe o problemă de procedură.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Îmi pare rău, e un amendament important, colegul nostru domnul senator Cseke Attila Zoltán trebuie să și-l susțină în prezența cvorumului. Constat cu surprindere și cu tristețe că nu avem cvorum. Știți bine, de cvorum este responsabilă, în primul și în primul rând, puterea.

Constatați, vă rog, că nu avem cvorum.

Constatăm și mai facem un apel nominal.

Domnule secretar Cornel Popa, vă rog să faceți apelul nominal. Domnul secretar a fost prima dată, acum dumneavoastră.

|**Domnul Cornel Popa:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>absent<br>Guvern| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel|absent<br>prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel|absent<br>Guvern<br>prezent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|delegație| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu|absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru|absent| Corlățean Titus delegație Niță Mihai prezent Crăciun Avram prezent Onofrei Orest absent Cseke Attila Zoltán prezent Oprea Dumitru prezent Daea Petre absent Oprea Mario Ovidiu absent David Cristian prezent Panțuru Tudor prezent David Gheorghe prezent Pașca Liviu Titus prezent Diaconescu Cristian Guvern Păran Dorin prezent Diaconu Mircea prezent Pereș Alexandru prezent Dobra Nicolae prezent Pintilie Vasile prezent Dumitru Constantin absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Fekete-Szabó András Levente prezent Pop Gheorghe prezent Feldman Radu Alexandru prezent Popa Cornel prezent Filip Petru prezent Popa Mihaela prezentă Fodoreanu Sorin prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Frunda György prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Găină Mihăiță prezent Rădulescu Cristian absent Geoană Mircea Dan absent Rădulescu Șerban absent Ghișe Ioan absent Robu Nicolae prezent Greblă Toni absent Rotaru Ion prezent Grosu Corneliu absent Rușanu Dan Radu absent Günthner Tiberiu prezent Rușeț Ion prezent Gyerkó László prezent Saghian Gheorghe prezent Hașotti Puiu prezent Savu Daniel absent Hărdău Mihail prezent Sârbu Ilie Guvern Humelnicu Augustin Daniel prezent Sbîrciu Ioan prezent Ichim Paul prezent Secășan Iosif absent Igaș Traian Constantin absent Severin Georgică prezent Ion Vasile absent Silistru Doina absentă Iordănescu Anghel prezent Staicu Dumitru Florian prezent Jurcan Dorel prezent Stănișoară Mihai Guvern Lazăr Sorin Constantin prezent Șova Dan Coman absent Luca Raymond delegație Tămagă Constantin absent Mang Ioan absent Toma Ion prezent Marcu Gheorghe prezent Țopescu Cristian George prezent Mardare Radu Cătălin delegație Țuțuianu Adrian absent Marian Ovidiu prezent Udriștoiu Tudor absent Marian Valer prezent Urban Iulian prezent Markó Béla absent Valeca Șerban Constantin absent Mazăre Alexandru prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Măgureanu Cezar Mircea absent Verestóy Attila absent Mărcuțianu Ovidius absent Voicu Cătălin absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Voiculescu Dan învoire Mihăilescu Petru Șerban concediu Vosganian Varujan absent medical Mitrea Elena absentă **Domnul Alexandru Pereș:** Mitrea Miron Tudor prezent Mulțumesc, domnule secretar Cornel Popa. Mîrza Gavril prezent Până îi numărați dumneavoastră pe cei prezenți, am Mocanu Alexandru absent rugămintea, stimați colegi, ca pentru ziua de luni, o zi mai Mocanu Toader prezent încărcată din punct de vedere al programului de lucru, să vă Moga Nicolae prezent mobilizați să nu avem prea mulți absenți. Mustățea Vasile prezent Vă mulțumesc, domnule secretar. Mutu Gabriel prezent 76 de colegi au răspuns prezent la acest apel nominal. Necula Marius Gerard absent Continuăm lucrările în plen. Nedelcu Vasile prezent Dau cuvântul domnului senator Cseke Attila, pentru a Nicoară Marius Petre absent prezenta amendamentul respins de comisie. Nicoară Romeo Florin prezent Vă rog să luați loc în bănci. Nicolaescu Sergiu Florin absent Vă rog să păstrați liniște în sală, domnilor senatori. Nicula Vasile Cosmin absent Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Nistor Vasile prezent Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un amendament pe care l-am făcut, un amendament de modificare, care a fost sugerat Guvernului și prin avizul Consiliului Legislativ și privește o chestiune de rigoare juridică și tehnică legislativă, și anume aceea că, în momentul în care înlocuim o denumire cu o altă denumire, nu poți lăsa la latitudinea aplicantului legii să aleagă dintre cele două instituții căreia i se aplică noua denumire. Aici avem de-a face cu aparatul de lucru al primului-ministru sau, după caz, cu denumirea Secretariatului General al Guvernului, așa cum ne propune Guvernul în forma înaintată. Or, având în vedere că Secretariatul General al Guvernului, așa cum a prezentat și domnul secretar de stat, este singura instituție cu personalitate juridică din aparatul de lucru și ordonatorul principal de credite pentru întregul aparat de lucru al Guvernului, eu propun ca sintagma „Cancelaria PrimuluiMinistru” în mod obligatoriu să se înlocuiască cu „Secretariatul General al Guvernului”. Este o chestiune de tehnică legislativă, rigoare juridică, dacă vreți. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2009 se vizează în principal reorganizarea aparatului central al Ministerului Administrației și Internelor, reconsiderarea structurilor de ordine și siguranță publică din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, reorganizarea Brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei, prin preluarea Grupului Special de Protecție și Intervenție „Acvila”. Având în vedere toate acestea, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor și amendamentul privind introducerea unui nou articol, art. 17[1] referitor la posibilitatea testării integrității profesionale de către Direcția Generală Anticorupție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc.

Să înțelegem că sunteți de acord cu amendamentul admis de către comisie?

Nu este cvorum.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnilor senatori, au răspuns prezent la apelul nominal făcut de domnul secretar 73 de colegi. Probabil că diferența până la 73 nu și-a exprimat votul.

Sunt observații la amendamentele admise de comisie? Nu sunt.

Având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, votul pe raportul de admitere cu amendamente, inclusiv pe proiectul de lege, se va da luni, 22 iunie 2009.

Punctul 17 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul a fost făcut de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Da.

Bine.

Vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Petru Filip pentru a prezenta raportul comisiei. Aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat acest proiect de lege în mai multe rânduri și a întocmit un raport de admitere, cu un amendament admis și patru amendamente respinse.

În esență, acest proiect de lege prevede reorganizarea, într-adevăr, a Ministerului Administrației și Internelor, în sensul în care Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și Centrul de Cooperare Polițienească Internațională să treacă din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Inspectoratului General al Poliției. Acesta este un subiect major, iar cel de-al doilea se referă la Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila”, care să treacă în subordinea directă a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Dezbaterile, așa cum am spus, s-au desfășurat pe parcursul a trei ședințe consecutive. Votul a fost dat cu majoritate. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Legea are caracter de lege organică. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dezbateri generale, vă rog.

Domnule senator Iulian Urban, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sigur, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil, însă eu vreau să mă refer la amendamentul care a fost admis de către comisia raportoare, pentru că acest amendament are o istorie interesantă.

Domnule senator, suntem la dezbateri generale.

Dacă nu sunt dezbateri generale, trecem la dezbaterea amendamentelor.

## **Domnul Iulian Urban:**

Nu, eu voiam să vă spun în ce context s-a dat avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și mă refeream la acest amendament, la faptul că amendamentul a fost propus Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi nu l-am acceptat și s-a mers cu el la comisia raportoare pe fond. Deci avizul pe care l-am dat noi nu a inclus și acest amendament. Acest lucru voiam să-l spun.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă rog, haideți că ne încurcăm!

Când ajungem la amendamente...

Domnule senator Prodan, dacă aveți vreo intervenție, vă rog să poftiți la microfon.

Dacă nu sunt solicitări la dezbateri generale, dau cuvântul...

Domnule senator Urban, reveniți la amendamente, vă rog. Domnule senator Voicu, ați ridicat mâna, doriți să interveniți?

Microfonul 1.

David Cristian. Mulțumesc.

Vă rog să mă scuzați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La dezbateri generale, vă rog să-mi permiteți să fac o observație cu privire la Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila”. Consider inoportună și neadecvată această decizie de transferare a acestui Grup în cadrul structurii Jandarmeriei Române și aș vrea să-mi permiteți să aduc un singur argument în favoarea afirmației mele, respectiv acela că Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila” este demilitarizat sau, cel puțin până în momentul în care va intra în vigoare și se va aplica ordonanța, este o structură de intervenție polițienească, demilitarizată.

Propunerea pe care o avem în față este de a militariza această structură, prin înglobarea ei în cadrul Jandarmeriei Române. Este un pas cel puțin curios și împotriva sensului în care s-a efectuat reforma și demilitarizarea întregului sistem de ordine și siguranță publică și, măcar și pentru acest motiv, ar trebui reflectat asupra poziționării acestui Grup în cadrul Jandarmeriei Române, considerând că este mult mai oportună plasarea Grupului Special de Protecție și Intervenție „Acvila” în cadrul Poliției Române, acolo unde, de altfel, activitatea luptătorilor acestei structurii ar avea și sens, și o logică operativă.

A doua chestiune de principiu ține de faptul că acest Grup Special de Protecție și Intervenție „Acvila” face parte dintr-o rețea de cooperare internațională, care va fi, practic, amputată prin transferul în cadrul Jandarmeriei Române a Grupului, pentru că Jandarmeria Română nu se va putea substitui, în prezențele și acțiunile coordonate internațional, cu fostul Grup Special de Protecție și Intervenție „Acvila”, la momentul când acesta va fi desființat.

Din punctul meu de vedere, cred că este suficient dacă Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila” va fi transferat în cadrul Poliției Române, acolo unde, de fapt, îi este locul, și nicidecum în cadrul Jandarmeriei Române, care este o structură militară.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Cristian David. Sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la amendamente.

Sunt patru amendamente respinse.

Doamna senator Mihaela Popa, vă rog. Vă referiți la amendamentul de la punctul 2?

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

De fapt, toate amendamentele pe care le-am depus depind de amendamentul de la punctul 2.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că este inoportună trecerea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane în subordinea Inspectoratului General al Poliției. Practic, ne întoarcem cu 20 de ani în urmă, când această problematică era monitorizată de miliție. Această agenție, care poate aduce și fonduri europene, care poate colabora cu Inspectoratul General al Poliției, nu poate trece în subordinea Inspectoratului General al Poliției.

De asemenea, argumentul pe care aș dori să-l aduc în susținerea amendamentului ar fi faptul că țările din Uniunea Europeană – absolut toate țările – nu au luat această măsură. Inspectoratul General al Poliției trebuie să colaboreze cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane. Inspectoratul General al Poliției este monitorizat de Uniunea Europeană. Am propus, prin amendament, ca Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane să rămână în coordonarea Ministerului Administrației și Internelor, să-și păstreze independența și, în cadrul ei, să nu funcționeze doar polițiști. Avem nevoie de doctori, de psihologi, de o politică care, la nivel european – și vă spun asta în calitate de fost europarlamentar –, reprezintă o problematică importantă a Uniunii Europene. Avem nevoie să nu ne întoarcem înapoi cu 20 de ani prin această propunere. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Frunda György, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Distins Senat,

Doresc să susțin ambele puncte de vedere, exprimate atât de domnul senator Cristian David, cât și de doamna senator Mihaela Popa, și aș vrea să vă împărtășesc o parte din experiența de la Consiliul Europei.

Pentru cei care nu ați fost în procesul legislativ, vreau să vă spun că actuala organizare a acestor agenții, care sunt autonome, și, de asemenea, a Grupului Special de Protecție și Intervenție „Acvila”, a fost rezultatul unor dezbateri de ani de zile și al decantării părerilor politice. S-a ajuns la ideea necesității autonomiei autorităților respective – de luptă antidrog și de luptă împotriva traficului de persoane – pentru că în absolut toate țările membre ale Uniunii Europene, dar și în țări nemembre ale Uniunii Europene, aceste agenții funcționează autonom, fiindcă, pe de o parte, nu se dorește politizarea lor și, pe de altă parte, este nevoie de o colaborare între oameni care sunt de specialitate – cum spunea doamna senator Popa –, este nevoie de medici, de psihologi, în cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și, la fel, în cadrul Agenției Naționale Antidrog. A le lipsi pe ele de autonomia de decizie, de posibilitatea de a avea legături internaționale directe cu agenții similare din țările membre ale Uniunii Europene, nu întărește puterea lor. Munca lor nu va deveni mai eficientă. Munca lor va fi obturată de ordinele care se pot da în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Fac un apel la dumneavoastră – punctul meu de vedere este absolut apolitic, este pur și simplu profesional – pentru a ajuta aceste agenții să aibă un rezultat.

Gândiți-vă la anii trecuți! Care au fost punctele slabe ale României? Gândiți-vă la situația din ziua de astăzi! Care este punctul nevralgic al României? Traficul de persoane! De

când a apărut această agenție, traficul de persoane cu cetățeni români sau conceput de cetățeni români a scăzut foarte mult, deci munca lor a fost eficientă. Consumul de drog a scăzut, iar singura frână a fost agenția. Aceste lucruri s-au realizat datorită Agenției Naționale de Luptă Împotriva Traficului de Persoane și datorită Agenției Naționale Antidrog, care au avut o colaborare foarte bună cu Poliția și cu Jandarmeria. Când a fost necesar, au avut legătură, tot așa cum au avut legătură și cu serviciile secrete, și cu agențiile internaționale, pentru că ambele infracțiuni – crime internaționale – au un nivel internațional. Dacă crima este internațională, este o crimă organizată, nu putem să luptăm împotriva ei decât prin colaborare internațională, prin acest cumul de agenții naționale care există. Și există și o concepție la nivelul Consiliului Europei, avem recomandări clare pentru ambele domenii: trafic de persoane și antidrog.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Este o propunere de retrimitere la comisie?

## **Domnul Frunda György**

**:**

Da.

Bine.

Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să fac și eu câteva comentarii pe care nu am vrut să le fac la prezentarea raportului, dar luarea de poziție a colegilor mă obligă să spun câteva cuvinte despre cum am văzut eu, împreună cu colegii mei, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, acest subiect:

În primul rând, în acest moment cele două agenții sunt în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Doi: cele două agenții nu se desființează.

Trei: agențiile vor colabora, vor fi subordonate nu direct ministrului sau conducerii de primă linie a ministerului, ci vor fi în colaborare directă cu Inspectoratul General al Poliției.

Nu în ultimul rând, eu nu cred că la nivelul structurilor Uniunii Europene, a JAI-ului (Justiție și Afaceri Interne) sau al altor structuri care coordonează ceea ce înseamnă traficul de persoane, consumul de drog la nivelul spațiului Uniunii Europene, îi interesează foarte mult dacă aceste agenții sunt în subordinea directă a ministrului sau a Inspectoratului General al Poliției. Îi interesează ca aceste agenții să existe și să funcționeze.

Punctul meu de vedere nu are, așa cum a spus și domnul senator Frunda, nicio legătură cu chestiuni de politică, ci, efectiv, de funcționare. Mai departe, sigur, se poate face o întreagă discuție dacă a funcționat mai bine în structura actuală – mă refer la colaborarea cu IGP-ul, care a pus în practică ceea ce ei au constatat în teren – sau este mai bine să rămână așa cum sunt la ora actuală. Aceasta este într-adevăr o discuție care poate sta în picioare în momentul în care, profesional, discutăm cum va fi mai bine.

Eu nu am nimic împotrivă ca acest raport să vină înapoi la comisie, absolut niciun motiv, dar, până la urmă, acești specialiști din interiorul Ministerului Administrației și Internelor ne-au explicat că această colaborare directă cu IGP, vizavi de ceea ce face agenția în subordinea directă a ministrului sau în interiorul IGP, va fi mai bună. Despre asta discută. Mai departe, comentariile că agențiile merg mai bine sau mai puțin bine în străinătate, cheltuiesc banii europeni, nu ne interesează. A fost o discuție colaterală pe care nu am pus niciun fel de bază, ne-am referit la colaborarea directă pentru scăderea criminalității în zona traficului de droguri și a traficului de persoane și la faptul de a exista o comandă unică. Acesta a fost singurul argument pentru care am susținut această modificare de structură. Nimic altceva.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Câte un minut, fiecare intervenție, pentru că ați mai luat cuvântul.

Doamna senator Mihaela Popa.

Doar o completare. În subordinea Inspectoratului General de Poliție pot fi angajați doar polițiști. Fondurile europene le-am reamintit, iar în actuala criză avem nevoie de programe de combatere a traficului de persoane și, dacă agenția își

păstrează independența, iar amendamentul meu spune: „în coordonarea Ministerului Administrației și Internelor”, consider că își recapătă și importanța de care avem nevoie, continui să spun, la nivel european și global.

Mulțumesc, doamna senator. Vă rog, domnule senator Frunda György. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Filip pentru deschidere și explicații.

Cu o parte din ele sunt de acord.

Trebuie să înțelegem un lucru: nu este totuna, când este o instituție autonomă, o agenție autonomă în cadrul ministerului și poate avea relații internaționale și poate accesa fonduri. Este o situație. A doua situație este atunci când este subordonată Inspectoratului General al Poliției, nu are autonomie, nu poate accesa și nu are drept de decizie decât cu supervizarea organului numit IGP. Este o subordonare militară.

O altă problemă este, cred eu, și este o sugestie pentru dumneavoastră, domnule președinte, că nu numai Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului trebuie să întocmească acest raport. Raportul trebuie să fie întocmit și de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru că vizează în mod direct activitatea lor. Eu cred – și domnul senator Filip poate va confirma – că datele cu privire la activitatea celor două agenții și la activitatea Grupului „Acvila” nu au fost expuse și studiate înainte de luarea deciziei. Pentru a lua decizia bună, vă propun să retrimitem proiectul de lege la comisie și să cerem aprobarea Biroului permanent de a face un raport comun al celor două comisii menționate și atunci vom avea o imagine mai cuprinzătoare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, voi supune votului plenului Senatului această propunere.

Mai sunt doi colegi care doresc să ia cuvântul. Domnul senator Cristian David.

Vă rog. Microfonul 1.

## Domnule președinte de ședință,

Sunt întru totul de acord cu propunerea domnului senator Frunda György. Cred că ar fi necesară o dezbatere mai aplicată în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Cu tot respectul și considerația față de argumentele domnului președinte Filip, totuși, trebuie să intrăm în natura operativă a acestor decizii, pentru că nu trebuie confundată subordonarea cu coordonarea, sunt două operațiuni care, din punct de vedere operativ polițienesc, fac mare diferență și nu este totuna ca o agenție, care are o anumită independență și este într-un raport de coordonare nu doar cu Poliția, ci și cu Poliția de Frontieră, să devină subordonată uneia dintre cele două structuri, pentru că, în ceea ce privește natura practică a traficului de persoane, nu este subordonată exclusiv activității polițienești din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, ci are incidență și cu Poliția de Frontieră. Plasarea într-una dintre cele două structuri este insuficientă.

A doua chestiune pe care aș vrea să o rețineți este aceea că nu trebuie confundat aspectul operativ de intervenție polițienească cu cel de prevenire. Agențiilor le revine și sarcina fundamentală de a asigura campaniile de prevenire, companii care au suport și conținut social. Nu sunt activități polițienești de intervenție operativă, de arestări sau dezmembrare a unor structuri de criminalitate organizată. Nu cred că le putem asocia și subordona doar de dragul de a susține o reducere a numărului de agenții sau o eventuală reformă. Nu le putem comasa de-a valma și să nu ținem cont de consecințele practice pe care le au astfel de decizii.

Ultima remarcă. Vă rog să constatați că Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila” se dizolvă _de facto._ Nu este o chestiune în care Grupul „Acvila” trece în subordinea Jandarmeriei Române și își păstrează identitatea instituțională. El se dizolvă _de facto_ , dispare.

Practic, suntem în situația în care nu putem să tragem o singură concluzie valabilă pentru toate structurile care fac obiectul acestei ordonanțe. Ar fi necesară o discuție mai aplicată, venită din partea celor care cunosc specificul operativ al fiecăreia dintre structuri, iar aceasta să aibă loc în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Sunt convins că decizia pe care noi o vom avansa în urma dezbaterilor din comisie va fi una în sensul de a sprijini o activitate atât de necesară și utilă din punct de vedere social.

Mulțumesc, domnule senator.

O ultimă intervenție.

Domnul senator Pop Gheorghe.

Urmează domnul Radu Stancu, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și afaceri europene.

Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă vorbește un om care a lucrat în sistemul Ministerului Administrației și Internelor, cunosc multe lucruri și ce se întâmplă acolo. Și eu cred că agențiile ar trebui să rămână subordonate direct ministerului.

Punctul de vedere al Comisiei pentru egalitatea de șanse este pentru susținerea amendamentelor doamnei senator Popa.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Radu Stancu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru domnii senatori care au formulat intervenții împotriva Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 și, de asemenea, pentru domnul ministru Cristian David care cunoaște foarte bine situația din cadrul Ministerului Administrației și Internelor sau, dacă nu o cunoaște, cel puțin nu a explicat-o așa cum este ea, aș vrea să remarc – deși domnul președinte Filip a făcut niște precizări pertinente vizavi de chestiunile ridicate de doamna senator Mihaela Popa, referitoare la Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – că din cei peste 100 de angajați ai acestei agenții, când avea statut de unitate independentă, în prezent au mai rămas 26 de posturi, care fac față foarte bine, în sensul că din cei 100 de angajați, 50% însemna personal contractual, medici psihologi care, prin redistribuire, au fost transferați la Ministerul Sănătății sau în cadrul organizației Crucea Roșie Română, iar ceilalți ofițeri care au rămas în cadrul Inspectoratului...

## **Domnul Frunda György**

**:**

Acesta este argumentul. Aici este problema.

## **Domnul Radu Stancu:**

De ce, nu era necesară prezența acestor medici acolo? Vreau să înțeleg.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Era vorba de Grupul „Acvila”.

Nu este vorba de Grupul „Acvila”. Aici este vorba de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și de Agenția Națională Antidrog.

Haideți să vă dau un exemplu: Agenția Națională Antidrog avea un stat de funcții cu 346 de persoane. Germania, Franța, Spania au în jur de 70-80 de persoane. Vă dați seama cât de stufoasă era această unitate, în condițiile în care făcea mai mult prevenție și publicitate pentru faptele pentru care urmau să fie cercetate și urmărite de organele din structurile Poliției Române _. (Discuții în sală.)_

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Oprim aici dezbaterile pentru că avem o propunere de retrimitere la comisie pentru raport suplimentar.

Încă o dată vă rog, domnule senator Urban, să sesizați că ne-am întors la dezbateri generale.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Urban:**

Am înțeles.

Ceea ce vreau să vă spun este un lucru foarte important și vă rog să mă ascultați pentru că privește funcționarea noastră, a Senatului, Camera superioară a Parlamentului. Mă refer la amendamentul admis din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2009. Aceasta a plecat de la Guvern într-o formă. Consiliul Legislativ și-a exprimat un punct de vedere asupra formei respective. În cadrul analizei care s-a făcut în comisii, Ministerul Administrației și Internelor a venit și a propus acest amendament. Acesta nu este amendamentul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, acesta este un amendament care a venit și la noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi nu am fost de acord cu el, însă a fost acceptat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Este foarte corect că au acceptat acest amendament, însă asta este o formă prin care se eludează deciziile care se iau la nivelul Guvernului, și vă voi explica de ce.

Acest amendament, pentru că nu a trecut pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, are o mare problemă. Ultima oară când Ministerul Administrației și Internelor a venit cu amendamente „din mers” ne-am trezit la Curtea Constituțională, care a declarat neconstituțională o întreagă lege. Să vă explic de ce: în ceea ce privește testarea integrității profesionale a angajaților Ministerului Administrației și Internelor – nu comentez faptul că se vor testa și femeile de serviciu și grădinarii – eu vreau să vă spun că la alin. (2) se spune că „testarea se va face prin crearea unor situații virtuale”, iar la alin. (3) se precizează: „Dacă Direcția Generală Anticorupție va constata că s-au comis fapte de natură penală cu ocazia testării pe baza acestor situații virtuale, se vor sesiza organele de urmărire penală”.

Nu se pot întocmi dosare penale în baza unor situații virtuale. Dacă vă duceți la o sală de jocuri, unde vă puteți juca pe simulatoare și faceți un accident de mașină, repet, într-o sală de jocuri, nu va întocmi nimeni dosar penal. Nu ai cum să sancționezi penal situații virtuale. Ca atare, tocmai acesta este motivul pentru care noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu am acceptat acest amendament, inclusiv alin. (2) și alin. (3) ale amendamentului care a fost admis, pentru că are o mare problemă. Din punct de vedere juridic, nu poți întocmi dosar penal cuiva care a încălcat în plan virtual, într-o situație virtuală, nu știm ce fel de lege. Eu vă spun: dacă acest amendament rămâne în forma actuală, la Curtea Constituțională, acest art. 17[1] – eu nu mă refer la celelalte amendamente și la restul proiectului de lege – va fi declarat neconstituțional. Este greșit.

Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala. Vă ascultăm pe dumneavoastră. Vă rog.

Solicitarea noastră, a celor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este în acest sens. Deci dacă vrem ca legile pe care noi le adoptăm să nu aibă probleme la Curtea Constituțională, să nu mai dăm prilej să se vină cu tot felul de cereri de reexaminare din partea Președintelui,

trebuie să le gândim astfel încât să fie cât mai aproape de forma lor perfectă, în primul rând din punct de vedere juridic.

Dacă noi acceptăm să treacă amendamente care, repet, vin pe parcurs..., eu nu sunt sigur că acest amendament reprezintă punctul de vedere al Guvernului, pentru că și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, când au venit cu el, au venit cu o foaie, nu avea ștampilă, nu avea nimic. În momentul în care noi vedem că apar asemenea inepții din punct de vedere juridic, nu putem să nu ne punem întrebarea la ce mai folosim Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, dacă, practic noi suntem ocoliți. Se trimit la comisii unde sunt oameni cu alte specializări, care sunt de bună-credință, însă ne vom trezi că vom întocmi dosare penale celor care sunt testați în situații virtuale. Nu știu ce înseamnă situații virtuale, dar, repet, nu aș vrea să am dosar penal pentru ucidere din culpă fiindcă am făcut un accident pe Internet, în timp ce jucam nu știu ce joc.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt argumente clare pentru o dezbatere mai amănunțită asupra acestui proiect de lege și

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind protecția infrastructurilor critice și înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Infrastructurilor Critice. Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Procedură.

- Un moment, vă rog. Din partea inițiatorilor domnul Mihai

- Tudose, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, procedură. Microfonul 2.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnule președinte,

Au fost foarte interesante toate dezbaterile la proiectul de lege dinainte. Comentariile puteau continua. Am cerut cuvântul pe procedură și mă abțin de la alte comentarii.

Îmi permit să vă semnalez că programul aprobat este până la ora 13.00, noi acum suntem în afara programului...

Domnule senator, îmi pare rău, probabil nu ați fost în sală.

...și vă rog să țineți cont.

Am votat să lucrăm până la epuizarea ordinii de zi. Nu știu ce aveți dumneavoastră acolo, uitați-vă bine, consultați-vă colegii. Am votat la ora 9.45 să lucrăm până la epuizarea ordinii de zi.

Tot pe procedură?

Domnul senator Titus Pașca.

Domnule președinte,

Vă rog frumos să constatați că nu este cvorum și, în numele Grupului parlamentar al PNL, vă cer să verificați cvorumul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul, pentru că

am făcut deja două apeluri nominale.

Având în vedere că sunt prezenți mai puțini senatori decât cvorumul necesar de lucru, adică 69 de senatori, declar închisă ședința noastră de astăzi.

Începând cu ora 15.00, vă rog să participați la ședințele în comisii.

Mâine, lucrări în comisiile permanente.

Ne vedem în ședință de plen luni, la ora 16.00, pentru ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Vă doresc un sfârșit de săptămână plăcut!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437418]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/26.VI.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei