Alexandru Pereș

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Lucrările pe DN67C – Transalpina”. Domnule ministru,

DN67C (Bengești – Rânca – Sebeș) sau Transalpina, cum mai este cunoscut, face legătura între Oltenia și Transilvania și este una dintre cele mai spectaculoase șosele din Europa.

Deși termenul de finalizare a acestei șosele era 31 octombrie 2012, la Transalpina mai sunt încă lucrări de făcut. Mai mult, odată cu arestarea lui Nelu Iordache, patronul Romstrade – SRL, compania care se ocupa de construirea DN67C, lucrările la Transalpina au fost abandonate, fiind lăsate în urmă subtraversările pentru colectarea de torente, parapete neexecutate, podețe, ziduri de sprijin și altele. Sunt zone, spre exemplu, aproape de Obârșia Lotrului, unde au fost făcute săpăturile pentru parapet, însă nu au mai fost turnate plăcile de beton, iar alte zone unde trunchiurile de copaci sau resturile de la defrișări sunt peste tot pe șosea, constituind un adevărat pericol pentru șoferi.

Fiindcă Transalpina este un drum de interes local, dar și național, doresc să vă întreb, domnule ministru:

1. Dacă există finanțare pentru finalizarea investiției și în ce stadiu se află această investiție?

2. Ce acțiuni va demara Ministerul Transporturilor pentru

a susține finalizarea DN67C?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, doamnei ministru Rovana Plumb.

Obiectul interpelării: „Strategia României pentru gestionarea deșeurilor”.

## Doamna ministru,

În luna martie, țara noastră a ajuns din nou în paginile ziarului francez „Le Monde”, care descria astfel strategia României pentru gestionarea deșeurilor: „Gropi de gunoi improvizate la marginea unor sate, câmpuri întregi acoperite cu deșeuri menajere – acesta era, nu cu mult în urmă, peisajul obișnuit al lumii rurale în care trăiesc jumătate din cei 20 de milioane de români. Tranziția haotică pe care a cunoscut-o România în anii 1990, după căderea dictaturii comuniste, a împiedicat țara să pună pe picioare o strategie pentru gestionarea deșeurilor”, am închis citatul.

Deși, într-o înțelegere cu Comisia Europeană, România a promis că, până în 16 iulie 2009, se vor închide 78 de gropi de gunoi aflate în apropierea unor orașe importante și 7.068 de gropi mici de gunoi improvizate în sate, nu ne-am ținut de cuvânt.

De asemenea, o altă statistică îngrijorătoare, publicată de către autoritățile europene în luna martie, arată că, în 2011, România a reciclat doar 1% din totalul deșeurilor menajere, restul ajungând în gropi de gunoi.