Stenogramă plen

2. Propunerea de modificare a propunerii Comisiei COM(2011) 607/F2 de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.081/2006 al Consiliului – COM(2013) 145 final.

3. Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind transparența măsurilor care reglementează prețurile medicamentelor de uz uman și includerea acestora în sfera de cuprindere a sistemelor publice de asigurări de sănătate – COM (2013) 168 final.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, industrii

și servicii, domnul senator Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 23 aprilie 2013, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să adopte raportul de admitere, fără amendamente. Consiliul Legislativ și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

**Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

De aici nu se aude!

Și eu vreau să iau cuvântul cam în același spirit.

Programul a fost semnat în 28 iulie 2010 cu Uniunea Europeană. În anul 2012, martie, am semnat și noi, în sfârșit, ca în 2013, în iunie – e mai –, să adoptăm normele. Nu știu dacă sunt adoptate normele pentru această ordonanță, care, într-adevăr, în loc să simplifice, aduce și acest program la toată metodologia de la fonduri europene de la Comisia Europeană.

E vorba de 305 milioane de euro, împărțite pe 14 domenii, cu 32 de subdomenii.

Mă tem că prin modul acesta de lucru estimarea domnului senator Șerban Mihăilescu este optimistă. Rugămintea este cumva, cumva să încercați să simplificați metodologia de acces la fonduri.

## **Din sală:**

Se apropie termenul de adoptare tacită!

Nu se aude bine.

Dacă sunt intervenții, întrebam.

**Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Se pare că e implicată și Norvegia!

Pare, da, să fie implicată și Norvegia. Deci doriți.

Domnul senator Șerban Mihăilescu se va adresa de la microfonul 3.

## Mulțumesc.

Dar era nu știu cum să vorbești la alt punct despre Norvegia.

Iertați-mă! Dintre onorații reprezentanți nu știu dacă a fost cineva la comisia noastră când s-a discutat acest proiect. A fost o doamnă.

Eu am aici o singură chestiune, pe care trebuie să o spunem, măcar rămâne acolo scrisă. Unul dintre cele mai bune programe pe care le-a avut România până acum pe fonduri străine, să nu-i zic europene, ci din zona economică, a fost cel cu Norvegia.

Tot ce s-a derulat până acum a avut un grad de absorbție de aproximativ 95% și aș fi vrut ca să-mi confirme că asta a fost. S-a lucrat pe sistemul de prezentare de proiect direct la oamenii aceștia.

Acum, în aceleași condiții, avem de-a face cu o ordonanță de vreo 20 de pagini, care introduce un mecanism extraordinar: agenție de certificare, agenție de necertificare, operator de program, e... Iertați-mă! Vă anunț de acum că, pe aceeași sumă, nu vom depăși 20% la sfârșit de 2014 din acest program. Asta este realitatea. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt alte intervenții?

Domnul senator Cotescu. Vă rog, scuzați-mă. Microfonul 3.

Nu știu când are termenul de adoptare. Aștept punctul de vedere al Guvernului. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

**Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Mii de scuze, domnule președinte!

Domnul senator Șerban Mihăilescu revine.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vă mulțumesc.

Am întrebat: este cineva de la Ministerul Fondurilor Europene? Pentru că acolo văd un dezinteres total legat de subiect.

Popa Stan este de la AVAS, nu știu cine este domnul care râde, pe primul loc. Dacă nu e de la Fonduri Europene, îmi cer scuze, dar vreau să știu și eu ce se întâmplă. Avem reprezentant al Guvernului sau nu?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Trimite-o la comisie! Solicită amânarea!

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Nu, nu are rost, că ei și-au făcut treaba, dar măcar să ducă cineva și mesajele noastre. Nu, nu, nu solicit amânarea. Este o ordonanță, domnule senator, largă, elaborată, făcută de cineva, dar este făcută prost. Asta e.

Mulțumesc.

Cu tot respectul, domnule președinte, nu trebuie să discut cu sala, deși prietenia cu Puiu este de bun augur pentru oricine...

Discutați cu oamenii noștri, colegii noștri.

...este o chestiune istorică... Ideea este de mentalitate în această chestiune. Dar probabil că, atunci când ne vom întâlni și cu reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene, îi vom putea spune în direct.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Lămuriri de la Guvern? Da? Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică:**

Vă mulțumesc.

Într-adevăr, mecanismul nu este foarte accesibil, însă, având în vedere faptul că statele donatoare, în speță statul donator Norvegia, având un alt regim financiar, stabilesc și ne propun anumite reguli, în cadrul acestor modificări care au intervenit pentru accesarea fondurilor pe Mecanismul norvegian ultimul cuvânt și propunerile le au statele donatoare, în speță Norvegia.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Nu...

Mulțumesc. Domnul senator Șerban Mihăilescu.

În fine, a glăsuit ministerul. Vă mulțumesc, domnule președinte. Bănuiesc că sunteți de la minister. Da? Mulțumesc.

Noi nu am venit cu pluta, domnule președinte. Aceasta a fost prima întrebare adresată unui reprezentant al ministerului care a fost la ședință – era o doamnă, deci nu am cum să mă înșel din punctul de vedere al apartenenței –, care...

Această afirmație nu are nicio legătură cu statul donator. Regulile au fost respectate de România, acest stat a fost extrem de binevoitor cu România și un răspuns din acesta strict funcționăresc, care ne aruncă iarăși într-o procedură imposibilă cu 23 de operatori de programe, cu o agenție de certificare, care este un alt minister, o agenție de dat aprobări, care este un al treilea minister – al dânșilor! –, este absolut ridicol. Se poate citi, dacă o vrea cineva să o vadă.

Eu i-aș ruga pe dânșii, ca să nu ducem discuția mai departe, pentru că nu suntem noi Cameră decizională, să se uite cu atenție, că acestea nu sunt răspunsuri după șase ani de Uniune Europeană.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Nu mai sunt...

Nu am înregistrat alte propuneri.

Ca atare,

Imediat...

Cu 16 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Dau cuvântul domnului senator Vochițoiu pentru explicarea votului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Hristos a înviat!” – pentru toți colegii.

„Adevărat a înviat!” – răspund eu pentru toți colegii.

Ne-am abținut de la a vota acest act normativ esențial, de altfel, pentru a intra în România 352 de milioane de euro, dar, așa cum spuneau o parte din colegii membri ai alianței USL care gestionează și Guvernul, și Parlamentul – pentru cât timp, nu știu! –, într-adevăr, din aceste trei sute cincizeci și ceva de milioane de euro, vreo câteva milioane le tocăm cu administrarea lor. Pentru prima dată, după mulți ani, stricăm și ce a mers bun în România. Dacă șase ani a mers foarte bine un lucru, în al șaptelea trebuie să-l stricăm și pe acesta și, într-adevăr, milioane de euro se vor duce acum, vor fi cheltuite nu de românii care vor să deschidă o afacere sau să capteze card bonus sau alte lucruri. Și nu sunt 23 de domenii, ci sunt 32 de domenii; 32 de colective care vor ronțăi euro. Deci, din cele 352 de milioane, foarte multe milioane vor fi ronțăite de actualul Guvern, dar mai contează la câte au ronțăit până acum?!

Îmi pare rău că acele milioane nu ajung la românii care ar vrea să dezvolte o afacere.

De asta ne-am abținut. Era nevoie de acest act normativ, dar nu așa cum a fost elaborat astăzi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Dau cuvântul domnului președinte Adrian Volintiru. Microfonul 8. ## **Domnul Adrian Constantin Volintiru** _– președintele_

_Autorității pentru Administrarea Activelor Statului_ **:**

## Bună ziua!

În mare, proiectul de lege prevede, în esență, următoarele modificări și completări:

– Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului devine Autoritatea pentru Administrarea Veniturilor Statului.

– Se modifică numărul de vicepreședinți de la patru la trei. – Precizez faptul că o parte din încasările instituției vor merge la plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect creanțe deținute împotriva Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, și aici ne referim la: păgubiții FNI, păgubiții FNI preluați de la CNVM, precum și alte hotărâri judecătorești pronunțate împotriva statului român.

– Coordonarea activității autorității se va face de către ministrul economiei, sprijinit de un consiliu de supraveghere și îndrumare a activității autorității, format din cinci membri, reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Finanțelor Publice.

– Redefinirea unor atribuții care revin președintelui AAAS și, la solicitarea Ministerului Finanțelor, un text pentru reglementarea situației în care creanțe similare au fost încasate de două ori, deci o regularizare, practic, o modalitate de regularizare, respectiv de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 23 aprilie 2013, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 6 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Iulian Matache. Domnul Gheorghe Hogea. Scuze, așa aveam aici! Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, în sensul instituirii posibilității angajării administratorilor persoane fizice prin încheierea unui contract civil, ca alternativă la contractul individual de muncă, prevăzut actualmente ca unică modalitate de angajare.

Dar încheierea unui contract civil de prestări de servicii cu o persoană fizică poate avea loc numai în cazul activităților accidentale, ocazionale, fără a fi repetitive și fără a avea caracterul unei activități dependente permanente, potrivit art. 7 alin. (1) punctul 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 23 aprilie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Teodor Atanasiu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu aș vrea să-l felicit pe inițiatorul acestei legi. Se vede că a umblat în teren și că nu a stat în birouri și a văzut ce înseamnă o asociație de locatari nu numai în București, în blocurile cu zece etaje, ci a văzut ce înseamnă și într-un orășel de provincie într-un bloc cu două etaje unde sunt patru, cinci familii care se constituie într-o asociație de proprietari. Aceia au nevoie și ei de administrator.

Este o activitate ocazională, domnule reprezentant al Guvernului. Exact ocazională, ăla nu are ce face toată ziua. Un contract de muncă se încheie pe o durată clară, de o oră pe zi, de două, de șapte, de o jumătate, dar ăla nu are de lucru în fiecare zi. Nu are de lucru în fiecare săptămână. Are, da, în fiecare lună câte ceva de lucru, dar nu în fiecare zi, nu în fiecare săptămână, deci este o activitate care se pretează perfect la un astfel de contract.

Eu aș propune să votăm pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc. Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Eu mă întreb și vă întreb dacă este un blestem al acestui Parlament acest traseu, devenit de-a dreptul clasic, al unor acte normative, al unor inițiative legislative. Deci un coleg parlamentar din opoziție face un proiect foarte simplu, foarte ușor de înțeles, de bun-simț, care, efectiv, este de natură să ajute asociațiile de locatari, să-i ajute pe oameni să trăiască mai bine în această țară. Acest proiect de act normativ, care este explicat, este limpede, e clar, ajunge la Guvern și Guvernul îl respinge, pentru că este al opoziției – nici măcar nu știe să-l motiveze, nu știe să motiveze această respingere, și asta după ce Consiliul Legislativ zice că este OK, că este în concordanță cu legile –, și, apoi, automat intră în malaxorul celor două comisii, unde majoritari suntem noi, USL-ul, și este respins și aruncat la coșul de gunoi al Parlamentului României.

Nu cred că este normal și eu susțin acest proiect de act normativ, pentru că știu că este bun și este în favoarea unor cetățeni.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Verestóy Attila.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Inițiativa, într-adevăr, nu este din partea puterii, în momentul de față, și probabil că nu va fi susținută cu atât entuziasm în acest moment, dar reglementează un domeniu care trebuie reglementat, unde suntem conștienți cu toții că este un vid legislativ și, dacă nu acceptăm să reglementăm printr-un act normativ, atunci aceste activități vor fi în continuare efectuate fără a fi în bună regulă, fără a fi în conformitate cu legea.

În momentul de față, dacă vedem care este realitatea, dacă analizăm ce se întâmplă în mod concret pe teren, așa cum a spus colegul, atunci putem constata că se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple, anumite activități sunt

prestate, sunt și remunerate, probabil, fără a fi înregistrate, fără a fi în bună regulă, fără a fi impozitate, ca să vorbim și pe limba parlamentarului.

Eu cred că trebuie să acordăm puțină reflecție acestei propuneri legislative, nu să o aruncăm, așa, de la un moment la altul, într-un val al eliminării proiectelor provenite din partea inițiativelor celor de la opoziție, să mai acordăm o șansă și comisiilor să reflecteze asupra necesității oportunității unui act normativ care reglementează aceste servicii și acest domeniu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Anghel.

Eu, de data aceasta, voi lua apărarea, într-un fel, Guvernului, pentru că, în ultima frază, se spune: „Așadar, nimic nu se opune ca, pentru prestarea unor activități întâmplătoare sau ocazionale care excedează raporturilor de muncă, să fie încheiate contracte civile, asociația de proprietari având posibilitatea să aprecieze, în funcție de natura activității, încheierea unui contract individual de muncă sau a unui contract civil.”

Am senzația că cei din Guvern spun că articolul acesta de lege ar fi redundant. Propunerea mea, dacă domnii nu se supără, pentru că este și după sărbători, poate că ne lămurim mai bine dacă îl amânăm. Îl trimitem la comisie încă o dată și vedem despre ce este vorba. Poate totuși cel care l-a propus are dreptate, poate Guvernul s-a înșelat, și să nu facem un lucru rău cetățenilor. N-ar fi rău dacă s-ar întoarce la comisie.

Mulțumesc. Domnul senator Cotescu.

Mie îmi pare rău că un lucru foarte clar necesită atâtea discuții și, mai ales, emoționale. Codul muncii prevede acum că poate să facă orice fel de contract. Și inițiatorul a fost la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și l-am lămurit că e în regulă, poate să facă un asemenea contract. Ideea este că e preferabil un contract permanent, mai ales la asociațiile mari – nu știu câte asociații sunt cu șase participanți –, în ideea de a responsabiliza, de a depune o garanție. Acest om lucrează, în unele asociații, cu sute de milioane de lei, pe care îi rulează, și nu-și pot permite asociațiile să nu aibă contract permanent de muncă. Dar, încă o dată, așa cum a spus și doamna senator, există posibilitatea, dacă o asociație vrea să-și asume riscul și poate convinge și consiliul respectiv, consiliul orășenesc, municipal și ce-o mai fi el acolo, că își asumă responsabilitatea pentru un asemenea contract, foarte bine.

Prin urmare, nu văd de ce am mai discuta încă o dată la comisie ceva cu care a fost lămurit și inițiatorul legii. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Voi supune votului raportul comisiei.

Reamintesc, ca să avem lucrurile clare, că raportul este de respingere.

Deci cine dorește să susțină proiectul de lege trebuie să voteze contra raportului.

Deci ceea ce supun eu la vot acum, votul pentru este votul pentru raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Dau cuvântul domnului Radu Puchiu, secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Radu Ionel Puchiu** _– secretar de stat_

## _în cadrul Cancelariei Primului-Ministru_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la proiectul de lege menționat, susținem, în integralitatea lor, amendamentele admise prin raportul suplimentar al Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, amendamente cuprinse în anexa la raportul respectiv, inclusiv pe cel de la punctul 1, referitor la modificarea titlului actului normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 aprilie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Să mai numărăm o dată voturile pentru. Numărăm.

Vă rog, încă o dată, ca să numărăm anume cine este pentru.

72 de voturi pentru. Nu a întrunit 88 de voturi.

Cât de corect decurg lucrurile și numărătorile noastre! Așa încât nu avem...

Domnule Vochițoiu, stați, să tragem o concluzie asupra votului. Va fi reluat într-o ședință viitoare, că nu avem variantă...

Da. Imediat. Supunem și varianta de respingere, ca să fim complet acoperiți.

Cine este deci pentru proiectul de lege de respingere? Să încercați și dumneavoastră sentimentul insuficienței.

18 voturi pentru. Împotrivă?

79 de voturi împotrivă.

Nu avem deci pentru nicio variantă majoritatea necesară și, atunci, votul asupra proiectului de lege va fi reluat într-o ședință viitoare.

Domnule Vochițoiu, dacă dorința vă este încă aprinsă, vă ofer cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că suntem datori, nu pentru cei care ne tot pun acest proiect de act normativ în față, că ei sunt sigur că știu, dar pentru români, suntem datori cu o explicație.

Această Cancelarie a Primului-Ministru – bate-o-ar norocul! – am desființat-o de vreo șapte ori până acum. Deci m-am săturat ca, de fiecare dată când prim-ministrul vrea să-și mai subordoneze câte o chestiune din statul român..., vine și desființează Cancelaria Primului-Ministru și, așa, într-o doară, stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Deci, de fapt, prin această desființare a Cancelariei, să citim ce ni se propune. La art. II, poziția 3, zice: alineatul va avea următorul cuprins: „Art. 2. – (1) Prim-ministrul, printr-un consilier de stat, coordonează activitatea următoarelor entități”, și urmează: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Română pentru Investiții Străine, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor... și așa mai departe, vreo trei pagini de instituții.

Deci hai să nu ne mai mințim unii pe alții și să-i mințim pe români! Atunci când veniți cu acest proiect de desființare a Cancelariei, de fapt, se mai adună niște instituții ale statului român.

Deci eu nu mai suport să fiu luat de fraier și de asta am vrut să vă consum trei minute din prețiosul dumneavoastră timp.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 112 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18/10.01.2011 (propunere legislativă).

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Király.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma inițială, din următoarele considerente:

Emiterea avizului conform de către inspectoratele școlare de schimbare a destinației bazei materiale a instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar de stat ar afecta procesul decizional, fără a constitui o garanție de împiedicare a schimbării nejustificate a destinației spațiilor de învățământ.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Menționez că sunt doar membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, nu fac parte din birou, dar, conform atribuțiilor pe care le am, în calitate de vicepreședinte al Senatului, coordonez activitatea acestei comisii. Pe cale de consecință, cine poate mult poate și puțin, deci îmi permiteți să prezint eu raportul.

Fără niciun fel de ezitare.

Mulțumesc.

Proiectul de lege, astfel cum a fost el prezentat comisiei, a suferit îmbunătățiri. În ce sens? Este o propunere legislativă care se referă la un aspect legat de facilitarea obținerii unor avize, ușurarea obținerii unor avize, în sensul ca anumite avize, care se solicită de către inițiatori, să nu mai fie

acordate de către minister, ci să fie acordate de către inspectorul școlar șef.

Comisia a considerat însă că a realiza o astfel de modificare ar avea implicații deosebite în ceea ce privește activitatea de avizare realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, Legea educației naționale, și a propus un amendament care se referă la o scurtare a acestui termen la 30 de zile pentru obținerea avizului și, mai ales, lucru foarte important, dacă în această perioadă de timp avizul nu este acordat, după 30 de zile, dacă nu se răspunde de către minister, avizul se consideră a fi realizat.

Deci nu se transmite avizarea către inspectorul general județean, rămâne în atribuțiile ministrului, dar cu mențiunea că, dacă nu se răspunde în 30 de zile, deci într-un termen rezonabil, acest aviz este însușit ca fiind acordat de către minister.

Pe cale de consecință, ceea ce vă propune comisia este un raport de admitere, cu amendamente, a proiectului de lege.

Menționez că este vorba de o lege organică și Senatul este Cameră decizională.

Fac apel la colegii noștri să voteze acest proiect de lege, care reprezintă o îmbunătățire a activității, în sensul creșterii facilităților și simplificării procedurilor în domeniul educației. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Mărinică Dincă, microfonul 2, după aceea, doamna senator Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, am din nou greaua misiune să susțin Guvernul USL, Guvernul Ponta.

Sunt de acord cu colegul de la Ministerul Educației Naționale. Astăzi, aici, decidem soarta patrimoniului învățământului preuniversitar. Este evident – dacă mai neagă cineva, este într-o stare de ipocrizie – că inspectorii generali școlari sunt puși sau sunt schimbați, mai corect spus, odată cu schimbarea majorității în Parlament și a Guvernului, bineînțeles.

Este momentul în care patrimoniul unităților de învățământ rămâne la mâna celor din administrația publică locală în ceea ce privește schimbarea destinației și în ceea ce privește actul de dispoziție asupra patrimoniului.

Până acum, aveau obligația de a administra și de a întreține aceste spații. Acum, vor dispune de ele.

Veți vedea că multe dintre spațiile de învățământ vor avea cu totul alte destinații într-un timp foarte scurt.

Cred că astăzi hotărâm o mare parte din soarta învățământului preuniversitar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Cristiana Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Trebuie să spun că în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport singurul vot împotrivă a fost al meu pentru această lege.

Și trebuie să vă mai spun un lucru, stimați colegi. Nu este de glumă! Ar putea să treacă un articol de lege extraordinar de grav. Deși am criticat Legea nr. 1/2011, cel puțin în privința aceasta, spunea foarte clar că această schimbare nu se poate face decât cu acordul ministrului, și era corect, pentru că trebuia o bază de date. Este singurul domeniu în care nu s-a vândut otova totul. Este singurul domeniu care nu a fost devalizat.

În momentul în care acceptăm inclusiv acea variantă cu cele 30 de zile... Păi cine îmi garantează mie că cineva din minister nu-și face datoria, se vinde nu știu ce chestie importantă la o școală sau se schimbă destinația și, după aceea, răspunde cine? Acarul Păun?

Nu, domnilor, nu votați așa ceva! Patrimoniul învățământului trebuie să rămână al învățământului. Patrimoniul școlii, așa, ciuntit, amărât cum este, trebuie să rămână al școlii.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Da, domnule senator Cotescu, vă rog.

Mă scuzați că intervin de atâtea ori, dar se pare că nu suntem în „Săptămâna luminată”. Noi vrem să votăm ce este votat.

Până acum, ministerul... Și acum ministerul aprobă aceste chestiuni.

A venit o chestiune legislativă în 2011 prin care se spune că nu ministerul, ci consiliul local. Ajunge la Camera Deputaților, care spune, printr-un amendament, că nu consiliul local, ci inspectoratul județean. Și vine la noi, care mai facem un amendament, și spunem că nu inspectoratul județean, ministerul, care și acum aprobă.

Termenul de 30 de zile este obligatoriu pentru orice solicitare. Nu știu de ce încercăm să mai legiferăm o dată ce este legiferat.

Mă scuzați, dar eu cred că este o lege care nu are nimic. A plecat de undeva și a ajuns exact de unde a plecat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Vegh, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Cred că suntem puțin într-o eroare. Zi de zi vorbim de autonomie locală, tindem să ducem deciziile cât mai aproape de cetățeni și parcă ne e frică de... În orice moment, vrem să facem o modificare a legislației, numai nu reușim să scoatem din mâna ministrului anumite chestiuni.

Credeți că ministrul știe mai bine ce se întâmplă în localitatea cutare decât primarul sau inspectorul școlar general? Atunci, haideți să nu mai punem nici inspectorul școlar general, nu mai alegem nici primari. Decide totul ministrul.

Cred că totuși inițiativa legislativă aduce o îmbunătățire și ar îmbunătăți foarte mult relația cetățeni–instituții.

Și așa, zi de zi, auzim că autoritățile au nevoie de..., în general, cei care vor să efectueze o investiție au nevoie de o grămadă de avize și tot felul de aprobări. Cred că inițiativa merită votată și eu o să votez pentru acest proiect de lege. Și cred că și Grupul parlamentar al UDMR o să voteze pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba, în fapt, de punerea în aplicare a unui principiu european, el se numește guvernanță în administrație, care apropie de decident, de cel influențat, posibilitatea de a lua o decizie în ceea ce-l privește.

Eu cred că inițiativa este bună și, din acest punct de vedere, eu cred că ar trebui sprijinită. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Atanasiu.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

La legea trecută ni s-a spus că – la desființarea Cancelariei – vrea prim-ministrul să-și ia nu știu ce atribuții. Păi este treaba prim-ministrului să stabilească care este organizarea statului român și a Guvernului pe care-l are în subordine.

La legea aceasta ni se spune cui trebuie să dea competențele ministrul educației pentru astfel de hotărâri, că trebuie să i le dea inspectorului general. Păi lăsați ministrul educației să dea competențele, că nu trebuie nicio lege! O să dea el un ordin. Competențele de tipul acesta se duc la inspectorul general și cu asta basta! Nu trebuie să dăm noi o lege ca să-i spunem ce competențe trebuie să delege ministrul educației. Și le poate delega singur, da?

Eu zic să lăsăm... Eu sunt convins că ministrul educației, care este coleg de cabinet cu domnul Dragnea, care vorbește de descentralizare, de apropierea deciziei de cetățeni, de regionalizare, îl va îndruma să descentralizeze actul de decizie și va da competențele inspectorului general școlar. Dar este treaba lui să-și facă această treabă, nu s-o facem noi prin lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul senator Sârbu.

Eu aș face o propunere pe procedură, domnule președinte.

Să amânăm legile organice și să le votăm așa cum am votat întotdeauna: luni, de la ora 17.00, legile organice și, în ideea în care marți nu știm dacă mai avem plen sau nu mai avem, vom vedea care va fi situația, dar să le votăm luni, la ora 17.00, ca să putem avea cvorum, pentru că, așa, niciodată nu o să întrunim cvorumul necesar pentru vot la legile organice. Și propun să încheiem ședința.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Atunci, având în vedere că suntem în această situație la punctul 8 și la punctul 9, unde este o reluare de vot final,

Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!

Vă propun să începem mai repede partea a doua a ședinței de astăzi, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Trebuie să vă anunț că timpul alocat pentru întrebări, interpelări este următorul:

- Grupul parlamentar al PSD –11 minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 2 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 1 minut;

- Independenți – 1 minut.

O rog pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, doamna senator, întrebarea dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Locuințe ANL în județul Vaslui”. Domnule ministru,

În județul Vaslui sunt peste 500 de cereri ale persoanelor care solicită locuințe sociale, doresc să-și construiască

propria locuință sau optează pentru locuințe ANL, unele cereri fiind mai vechi de patru ani.

Ținând cont de faptul că fondul locativ al Primăriei Vaslui este aproape inexistent, singura alternativă o reprezintă locuințele construite prin ANL, însă multe persoane deja își pierd speranța, așteptând aprobarea solicitărilor încă din anul 2010.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru: când preconizați că vor putea fi date în folosință noile locuințe construite prin ANL și care este programul de realizare a celorlalte locuințe, până la acoperirea numărului solicitărilor?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Marius Petre Nicoară nu este? Dacă nu este, domnul senator Paul Ichim? Nu este.

Atunci, am să-l rog pe domnul senator Ovidiu Liviu Donțu, din partea Grupului parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

Întrebare pentru domnul Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Doresc să supun atenției o situație gravă cu care se confruntă familiile ai căror copii elevi așteaptă să le fie decontați banii de navetă de la domiciliu la școala unde învață.

Datoriile Ministerului Educației Naționale către cei peste 9.300 de elevi din județul Suceava cresc de la o lună la alta, în condițiile în care, în cursul acestui an, nu s-a primit niciun ban pentru plata transportului acestora. Mai mult decât atât, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2012 au fost făcute decontări doar într-un procent de 15, la această dată suma restantă fiind de aproximativ 6,2 milioane lei.

Pe raza județului Suceava sunt licee unde peste 35% din elevi sunt navetiști. Lipsa mijloacelor financiare îi pune în situația de a-și întrerupe studiile.

Întrebarea: când și cum se va soluționa problema financiară a decontării transportului pentru elevii care fac naveta la școlile unde frecventează cursurile de zi?

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Lucrările pe DN67C – Transalpina”. Domnule ministru,

DN67C (Bengești – Rânca – Sebeș) sau Transalpina, cum mai este cunoscut, face legătura între Oltenia și Transilvania și este una dintre cele mai spectaculoase șosele din Europa.

Deși termenul de finalizare a acestei șosele era 31 octombrie 2012, la Transalpina mai sunt încă lucrări de făcut. Mai mult, odată cu arestarea lui Nelu Iordache, patronul Romstrade – SRL, compania care se ocupa de construirea DN67C, lucrările la Transalpina au fost abandonate, fiind lăsate în urmă subtraversările pentru colectarea de torente, parapete neexecutate, podețe, ziduri de sprijin și altele. Sunt zone, spre exemplu, aproape de Obârșia Lotrului, unde au fost făcute săpăturile pentru parapet, însă nu au mai fost turnate plăcile de beton, iar alte zone unde trunchiurile de copaci sau resturile de la defrișări sunt peste tot pe șosea, constituind un adevărat pericol pentru șoferi.

Fiindcă Transalpina este un drum de interes local, dar și național, doresc să vă întreb, domnule ministru:

1. Dacă există finanțare pentru finalizarea investiției și în ce stadiu se află această investiție?

2. Ce acțiuni va demara Ministerul Transporturilor pentru

a susține finalizarea DN67C?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, doamnei ministru Rovana Plumb.

Obiectul interpelării: „Strategia României pentru gestionarea deșeurilor”.

## Doamna ministru,

În luna martie, țara noastră a ajuns din nou în paginile ziarului francez „Le Monde”, care descria astfel strategia României pentru gestionarea deșeurilor: „Gropi de gunoi improvizate la marginea unor sate, câmpuri întregi acoperite cu deșeuri menajere – acesta era, nu cu mult în urmă, peisajul obișnuit al lumii rurale în care trăiesc jumătate din cei 20 de milioane de români. Tranziția haotică pe care a cunoscut-o România în anii 1990, după căderea dictaturii comuniste, a împiedicat țara să pună pe picioare o strategie pentru gestionarea deșeurilor”, am închis citatul.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Federovici Doina Elena, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am și eu două întrebări pentru astăzi.

Prima este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „CFR Călători anulează trenurile care fac legătura dintre județul Botoșani și Timișoara”.

Stimate domnule ministru,

Pornind de la numeroasele sesizări pe care le-am primit la cabinetul meu parlamentar, probleme sesizate inclusiv în presa locală de cetățenii județului Botoșani, cu privire la măsurile dispuse de CFR Călători, măsuri ce nu au nicio legătură cu serviciul public de transport călători pe care această companie îl asigură în România și care destabilizează o întreagă rețea feroviară în regiunea de nord-est, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este raționamentul prin care această companie și-a permis să anuleze, începând cu data de 15, respectiv 17 aprilie 2013, trenurile 5584 și 5581 Botoșani–Verești și retur? Pentru că raționamentul economic nu poate fi luat în calcul, fiind două trenuri ce nu duceau lipsă de călători.

Practic, s-a anulat ramura de Botoșani–Timișoara, vagoanele directe, fiind întreruptă astfel legătura dintre Botoșani și Ardeal.

În timp ce pentru alte rute Compania CFR Călători acordă reduceri de până la 50% din prețul biletului, iată că pentru botoșăneni această companie a găsit o soluție drastică de această dată – să anuleze cele două trenuri.

Mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „7.000 de elevi botoșăneni așteaptă ca Ministerul Educației să le deconteze banii de navetă”.

Stimate domnule ministru,

Revin, de această dată, cu întrebarea următoare: care este raționamentul pentru care nu răspundeți interpelării pe care v-am adresat-o în data de 25 martie 2013, înregistrată cu numărul 295 și care avea ca obiect: „7.000 de elevi botoșăneni așteaptă ca Ministerul Educației să le deconteze banii de navetă”?

Oare acești copii și părinți disperați chiar nu merită un răspuns din partea Domniei Voastre? Având în vedere Regulamentul Senatului, răspunsurile scrise ar trebui să ajungă în posesia senatorilor în termen de 15 zile, conform art. 161 alin. (4).

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, și are ca obiect „Lipsa specialiștilor din spitalele mici”.

Domnul ministru,

Atât unitățile spitalicești cu paturi, cât și unitățile medicale din comunele sălăjene se confruntă cu un deficit foarte mare de medici și personal medical pe toate specialitățile.

Spre exemplu, în zona estică a județului există un singur medic pediatric în mediul rural, iar spitalele au nevoie acută de medici pe toate secțiile. S-au creat condiții moderne de desfășurare a activității, cu sprijinul autorităților locale, s-au achiziționat aparaturi, dar zac nefolosite.

Așadar, vă întreb, domnule ministru: care este strategia Ministerului Sănătății pentru atragerea specialiștilor în județele mici și, mai ales, în cadrul spitalelor orășenești și în mediul rural?

Aștept răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Cordoș, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Contrabanda cu țigări în România”.

Traficul ilegal cu țigări a luat o amploare deosebită la frontierele României în ultimii ani, informează Poliția de Frontieră, traficanții mizând pe profitul impresionant pe care-l pot obține din comercializarea la negru pe piețele de desfacere din țara noastră, precum și pe cele din Occident, unde prețul unui pachet de țigări este de patru ori mai mare decât în România.

Contrabandiștii apelează la transportatori, care fac regulat curse externe atât pe spațiul ex-sovietic (de proveniență a produselor), cât și în statele occidentale (piețele principale de desfacere a țigaretelor netimbrate), fiind preferate, în special, autocamioanele care intră în România încărcate cu diverse produse.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a preciza care sunt programele de acțiune desfășurate la nivelul ministerului care au ca obiectiv limitarea efectelor traficului ilegal de țigări.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Sunt obligat să întreb, pentru sesiunea de întrebări, dacă sunt prezenți:

Domnul senator Bodog Florian? Nu.

Domnul senator Bota Marius Sorin? Nu.

Domnul senator Mitu Augustin Constantin? Nu.

Domnul senator Toma Ion?

Domnul senator Florin Constantinescu? Domnul senator Nicoară Marius Petre? Domnul senator Ichim Paul? Domnul senator Oprea Dumitru? Domnul senator Agrigoroaei Ionel? Domnul senator Popa Constantin? Dacă nu, avem răspunsuri.

Din partea Guvernului, domnul Codrin Scutaru, secretar de stat.

Este prezent? Nu este.

Celelalte răspunsuri..., pentru domnul senator Cătălin Boboc se solicită amânare, pentru domnul senator Darius Bogdan Vâlcov se solicită amânare, pentru domnul senator Sorin Constantin Lazăr se solicită amânare.

Nu sunt prezenți nici domnii senatori. Atunci, trecem la partea a doua, interpelări.

Să vedem cine este prezent.

Domnule senator Pop Liviu Marian, vă rog să prezentați interpelarea. Se pregătește domnul... Nu este Pop.

Domnul senator Cordoș Alexandru, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog să prezentați interpelarea. Se pregătește domnul Pop Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul interpelării: „Dezvoltarea programelor de agroturism montan”.

România are vechi tradiții în activități economice specifice zonelor de munte, precum agricultura, zootehnia și turismul. În anii trecuți, slabele competențe ale guvernării, erorile de orientare și marginalizarea agroeconomiei montane au generat stagnare și regres.

Valorificarea produselor montane de calitate, creșterea productivității exploatațiilor agricole montane contribuie la aprovizionarea cu hrană de calitate, cu beneficii pentru consumatorii urbani, precum și la reducerea decalajelor față de alte țări.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce programe de creștere a competitivității economice, a turismului montan se desfășoară la nivel național și dacă cele două ministere au prevăzut strategii de atragere de fonduri europene necesare dezvoltării unor astfel de programe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și are ca obiect „Finanțarea proiectelor depuse pe Măsura 112”.

Domnule ministru,

Mai multe persoane din colegiul pe care îl reprezint mi-au semnalat faptul că au depus proiecte pe Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”, care au fost aprobate, dar care nu au primit finanțare din cauza numărului foarte mare de solicitări și a majorării plafonului primei de la 25.000 de euro la 40.000 de euro.

Persoanele în cauză au obținut, în medie, 50 de puncte pe fiecare proiect, iar un punctaj mai mare se poate obține doar în cazul în care își înființează fermele în localități din zone defavorizate, ceea ce creează o oarecare discriminare între solicitanții fondurilor. Din informațiile pe care le dețin reiese că, în acest moment, există peste 3.400 de proiecte în așteptare.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri se pot lua ca tinerii fermieri din toate localitățile să poată obține punctaje nediferențiate în funcție de zone și, implicit, finanțare pentru proiecte depuse și aprobate.

De ce s-a majorat aproape dublu plafonul primei și nu s-au luat măsuri ca mai multe proiecte să fie finanțate, ținându-se cont că numărul cererilor a crescut de la o sesiune la alta?

Solicit răspuns în scris.

Cu considerație, senator Gheorghe Pop. Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte interpelarea. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi, 7 mai 2013, este adresată domnului ministru Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul interpelării: „DN29 Botoșani–Suceava”. Domnule ministru,

Nu știu dacă sintagma „drumul morții” vă sună cunoscut sau dacă ați intrat vreodată în posesia bilanțului tragediilor de pe DN29 Botoșani–Suceava. Știu, în schimb, că acest tronson și-a pierdut finanțarea pentru reconstrucție, că este exclus de pe lista investițiilor în viitorul apropiat și nu există o estimare de timp cu privire la o posibilă alocare de fonduri. Iar din răspunsul pe care l-am primit la interpelarea adresată prim-ministrului am înțeles că, în ochii CNADNR-ului, sunt suficiente „reabilitările” puține și nefinalizate.

Dincolo de imensul semn de întrebare în legătură cu prioritățile în alocarea banilor pentru drumuri – nu știu ce

altceva contează mai mult decât viețile oamenilor care circulă pe DN29, având în vedere lista lungă a deceselor din această zonă –, descopăr și cinismul Companiei de Drumuri, care a considerat potrivit să instaleze camere pentru roviniete pe același DN29.

Având în vedere situația expusă, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Nu considerați că, din respect pentru participanții la trafic, ar fi trebuit modernizat drumul și abia apoi montate camere pentru verificarea rovinietelor?

2. Se are în vedere montarea camerelor de verificare și pe alte drumuri din județul Botoșani? Care anume? Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL, să prezinte interpelarea către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa este, interpelarea mea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane”.

Domnule ministru,

În data de 12 decembrie 2012, cu ocazia Conferinței Naționale a Forumului Montan din România, membrii acestei entități au optat, în unanimitate, pentru susținerea includerii în noul PNDR 2014–2020 a unui „Subprogram tematic pentru zona montană”, pentru refacerea Agenției Naționale a Zonei Montane și a Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați, sprijinirea cercetării montanologice și organizarea formării profesionale agromontane, actualizarea strategiei și a Legii muntelui, cu recunoașterea „dreptului la diferență”.

Astfel, având în vedere că prin adoptarea Legii nr. 26/2012 Agenția Națională a Zonei Montane, ca în Caragiale, are atribuții și sediu, dar lipsește cu desăvârșire, iată că am inițiat o propunere legislativă, înregistrată la Senat cu nr. Bp43/2013, astfel încât această agenție să poată funcționa.

Guvernul, prin „punctul de vedere” asupra acestei propuneri legislative, invocă Decizia Curții Constituționale a României nr. 16/2007, potrivit căreia: „În ceea ce privește înființarea altor organe de specialitate decât ministerele și autoritățile autonome, dar ca autorități guvernamentale, art. 117 alin. (2) din Constituție stabilește dreptul Guvernului de a le înființa, dar numai în cazul în care acest drept este recunoscut prin lege și cu avizul Curții de Conturi”.

Față de situația prezentată, la care mai adaug și mențiunea că și Comisia Europeană are prevederi financiare cu un plus de până la 20% pentru zonele de munte cu constrângeri naturale, vă întreb, domnule ministru:

1. Care este strategia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ceea ce privește dezvoltarea zonelor montane, care reprezintă circa 30% din suprafața țării, fiind locuite de un număr de aproximativ 4 milioane de români?

2. Aveți în vedere înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane și includerea în noul PNDR 2014–2020 a „Subprogramului tematic pentru zona montană”, astfel încât să fie respectat Programul de guvernare prevăzut prin Hotărârea Parlamentului nr. 45/2012?

## **Domnul Nicolae Moga:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator Ilieșiu, aveți cumva vreo interpelare sau vreo întrebare?

Mulțumesc pentru prezența în sală.

– din partea Grupului parlamentar al PSD – Liviu Marian Pop, Marius Sorin Ovidiu Bota, Augustin Constantin Mitu, Ion Toma, Trifon Belacurencu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL – Paul Ichim, Marin Adrănel Cotescu;

– din partea Grupului parlamentar al PDL – Găvrilă Ghilea;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD – Haralambie Vochițoiu, Dumitru Marcel Bujor, Iulian Cristache, Constantin Popa.

Dacă nu mai sunt colegi înscriși, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 7 mai 2013.

Vă mulțumesc.

La revedere!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647176]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/14.V.2013 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei