Vã mulþumesc pentru apreciere, domnule preºedinte. Domnule preºedinte al Senatului,
Distinse doamne senator ºi stimaþi colegi senatori, Stimaþi reprezentanþi ai presei,
Voi folosi prima parte a acestei declaraþii politice pentru a vã reîmprospãta memoria cu privire la o instituþie parlamentarã europeanã care a intrat, din pãcate, într-un nemeritat fond de umbrã, cel puþin în ceea ce priveºte informarea în interiorul României, a opiniei publice româneºti cu privire la activitatea sa, un handicap pe care împreunã cu alþi colegi parlamentari am considerat cã este necesar sã îl depãºim. Este vorba de Adunarea Uniunii Europei Occidentale care, potrivit tratatului de la Bruxelles din 1954, are ca obiectiv monitorizarea domeniilor privind apãrarea, securitatea ºi stabilitatea continentului european.
Trebuie notat ºi faptul cã, în conformitate cu Tratatul de la Maastricht din 1992, organizaþia europeanã care se ocupa de acest domeniu, UEO (Uniunea Europei Occidentale), împreunã cu structura sa guvernamentalã, Consiliul Uniunii Europei Occidentale, ºi cu Adunarea Parlamentarã a Uniunii Europei Occidentale au devenit parte integrantã a dezvoltãrii Uniunii Europene, respectiv o mare parte a atribuþiilor acestei organizaþii au fost
transferate Uniunii Europene, care îºi extinde astfel competenþele în zona construirii unei apãrãri europene comune.
Dar aceste transferuri se caracterizeazã printr-o misiune flagrantã, cea a dimensiunii parlamentare a securitãþii ºi apãrãrii europene, pentru cã securitatea ºi apãrarea sunt atribute esenþiale ale fiecãrui Guvern în parte, iar guvernele naþionale nu pot fi controlate decât de parlamentele naþionale.
Trebuie decis cine îºi va asuma de acum înainte sarcina unei instanþe parlamentare care sã fie abilitatã sã dezbatã ºi sã asigure monitorizarea cooperãrii între cei 15 în domeniul gestionãrii militare a crizelor, iar cei 15 vor deveni mai mulþi într-un viitor apropiat.
Tratatul Uniunii Europene, al cãrui text nu a fost amendat cu ocazia summit-ului de la Nisa, duce la un deficit parlamentar ºi democratic, la un adevãrat vid parlamentar, pentru cã în Tratatul Uniunii Europene nu sunt prevãzute atribuþii în domeniul politicii de securitate ºi apãrare.
De aceea, constatând cã un alt numãr de organe de securitate europene funcþioneazã deja cu titlu interimar, Adunarea Uniunii Europei Occidentale a decis din iunie 2000, cu o majoritate zdrobitoare a voturilor, sã-ºi adauge subtitlul de Adunare Europeanã Interimarã pentru Securitate ºi Apãrare ºi sã creeze o comisie de pilotaj însãrcinatã cu studierea modalitãþilor de realizare a unei Adunãri Europene pentru Securitate ºi Apãrare.
În conformitate cu principiile democraþiei parlamentare, organizaþiile europene cu responsabilitãþi politice trebuie sã aibã un organism parlamentar reprezentativ care sã echilibreze reprezentarea guvernamentalã.
Analizând evoluþiile în curs, acest organism parlamentar ar putea fi în continuare Adunarea Uniunii Europei Occidentale, dar trebuie þinut seamã de faptul cã se avanseazã ºi alte propuneri, inclusiv, cum ar fi transformarea sa în o a doua Camerã a Parlamentului European.
Având în vedere sensibilitatea domeniilor legate de apãrare ºi securitate, nu este favorizatã ideea alegerii membrilor adunãrii prin sufragiu universal direct, aºa cum se întâmplã cu Parlamentul European, multe þãri preferând sã constituie acest for parlamentar din membri ai parlamentelor naþionale.
O altã diferenþã faþã de parlamentele europene se referã la gradul ridicat de participare a parlamentelor þãrilor membri asociaþi ºi parteneri asociaþi, þãri candidate la Uniunea Europeanã ºi NATO, lucru care dã posibilitatea participãrii acestora atât la dezbaterile în cadrul sesiunii plenare ale adunãrii, cât ºi la discuþiile din comisii.
Vreau sã precizez cã þãrile semnatare ale tratatului de la Bruxelles din 1954 ai cãror parlamentari compun Adunarea Uniunii Europei Occidentale sunt: Belgia, Franþa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania ºi Marea Britanie, iar Islanda, Norvegia, Cehia, Polonia, Ungaria ºi Turcia sunt membri asociaþi, în calitatea lor de þãri membre ale NATO.
Austria, Danemarca, Finlanda, Irlanda ºi Suedia au statut de observator permanent, iar þãrile cu statut de partener asociat sunt România, Slovacia, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia ºi Slovenia.
Având în vedere cadrul deosebit de larg în care se desfãºoarã dezbaterile în cadrul Comisiilor Adunãrii Uniunii Europei Occidentale, am profitat de o reuniune a Comisiei pentru probleme tehnice ºi aerospaþiale al cãrui membru sunt, care s-a þinut în luna aprilie la Paris, ºi am lansat un apel cãtre parlamentarii din þãri membri ale NATO Ñ care sunt în acelaºi timp ºi membri ai Uniunii Europei Occidentale, ºi am precizat aceste þãri Ñ în vederea sprijinirii integrãrii României în NATO, la summit-ul care va avea loc la Praga în luna noiembrie.
Am avut marea satisfacþie sã constat un sprijin unanim din partea parlamentarilor din þãri membre ale NATO, care sunt colegii mei în Comisia pentru probleme tehnice ºi aerospaþiale.
Acest lucru a fost subliniat de preºedintele comisiei însuºi, de cãtre parlamentarul britanic Ronald Atkinson, care în numele tuturor colegilor sãi ne-a dat asigurarea fermã cã toþi membrii Comisiei tehnologice ºi de probleme aerospaþiale care sunt în acelaºi timp ºi parlamentari în þãri membre ale NATO vor sprijini România pe calea integrãrii sale în aceastã organizaþie.
Simplul fapt cã acum aceastã hotãrâre a parlamentarilor din aceastã comisie circulã deja în procesul-verbal al ºedinþei de comisie care a fost distribuit sãptãmâna trecutã la o nouã întâlnire care a avut loc la Madrid consider cã va contribui în mare mãsurã la sensibilizarea tuturor parlamentarilor din þãrile membre ale Uniunii Europei Occidentale ºi þãrile NATO care compun aceastã importantã instituþie a securitãþii ºi apãrãrii europene.
Acest lucru mi-a fost confirmat ºi sãptãmâna trecutã la Madrid de cãtre lordul Russel Johnston, un ilustru parlamentar britanic cu o vechime de 35 de ani în acest strãvechi for al democraþiei insulare cu care am reamintit poziþia sa, oarecum ciudatã, pe care a avut-o anul trecut, când era încã preºedintele Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi, dupã o vizitã în Republica Moldova, s-a referit în cadrul unei conferinþe de presã la aºa-zisele pretenþii teritoriale ale României asupra Moldovei.
Distinsul ºi venerabilul lord ne-a exprimat regretul pentru aceastã declaraþie ºi a þinut sã-mi precizeze faptul cã, în ceea ce priveºte Republica Moldova, poziþia sa cea mai corectã ºi la care þine cel mai mult este aceea de preºedinte al Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei în momentul în care Moldova a devenit membrã a Consiliului Europei ºi în care i-a invitat pe parlamentarii membri ai delegaþiei moldovene sã facã în centrul Chiºinãului o statuie a pãrinþilor fondatori ai þãrii, care în opinia distinsului lord britanic sunt Ribbentrop ºi Molotov.
Am vrut sã vã informez, dragi colegi, despre acest rezultat al ceea ce se numeºte îndeobºte ”diplomaþie parlamentarãÒ. Cãutãm prin toate mijloacele sã susþinem eforturile deosebite ale Guvernului României, ale preºedinþiei þãrii, ale tuturor instituþiilor României în atingerea acestui obiectiv de o importanþã deosebitã pentru România în acest an, care este integrarea în NATO.
Din pãcate, ”diplomaþia parlamentarãÒ este un lucru deseori luat în derizoriu de cãtre vectorii de informare în masã ºi, din pãcate, chiar ºi de la aceastã tribunã s-au
fãcut referiri, dupã pãrerea mea, la fel, de minimã importanþã, cu privire la rezultatul unor delegaþii parlamentare, chiar efectuate cu mic ºi mare.
De aceea, cred cã trebuie sã informãm mai des asupra rezultatelor pe care le obþin parlamentarii români în cadrul dezbaterilor în organismele internaþionale parlamentare ºi cred cã alãturi de colegii din Parlament care reprezentãm România la Uniunea Europei Occidentale, mã refer la colegul senator Szab— K‡roly-Ferenc de la U.D.M.R., care este ºi preºedintele delegaþiei române la Adunarea Parlamentarã a Uniunii Europei Occidentale, de deputaþii din Partidul Social Democrat ºi Umanist Ñ Ion Timiº ºi din Partidul România Mare Ñ Nicuºor Vasilescu, care cu toþii vreau sã vã informez cã se comportã ca foarte buni cetãþeni români în toate dezbaterile din comisii ºi din plenul Adunãrii Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale, sã informãm mai mult ºi mai bine opinia publicã cu privire la aceste lucruri.
Doresc, de asemenea, sã vã informez, stimaþi colegi senatori care sâmbãtã aþi fost prinºi, blocaþi de activitãþile în cadrul circumscripþiilor electorale, despre faptul cã la Bucureºti, la Palatul Parlamentului, s-a desfãºurat un Forum Român de Investiþii, în cadrul manifestãrilor prilejuite de Reuniunea Anualã a Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare care, dupã cum bine ºtiþi, a început ieri ºi se va încheia astãzi, la Bucureºti.
A fost un moment deosebit de important, foarte bine organizat de Guvernul României ºi de Camera de Comerþ ºi Industrie a României, cu o participare deosebitã, au fost aproape 600 de oficialitãþi, miniºtri, guvernatorii Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, dar marea pondere au constituit-o oamenii de afaceri români ºi strãini la acest forum care s-a bucurat de prezenþa la deschiderea sa a premierului român Adrian Nãstase, a preºedintelui Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, Jean Lemierre, ºi a domnului Pedro Solbes, comisar european pentru economie ºi finanþe.
Am reþinut cu acel prilej discursul deosebit de sintetic ºi convingãtor al premierului Adrian Nãstase despre rezultatele economice înregistrate dupã un an ºi jumãtate de guvernare, despre perspectivele economice pe care le întrevede Guvernul României, discurs apreciat ca extrem de convingãtor pentru investitori de cãtre preºedintele Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, domnul Jean Lemierre.
La rândul sãu, acesta a fãcut un apel deosebit de cãlduros cãtre cercurile de afaceri declarând textual cã ”Acum este momentul sã investiþi în RomâniaÒ ºi luându-ºi angajamentul în numele reputatei instituþii financiare pe care o conduce ca anul 2002 sã constituie momentul unei majorãri semnificative a investiþiilor Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare în România, mult mai mari decât în 2001, iar la rândul lor investiþiile din 2001 au fost mai mari decât cele din anul 2000.
Cred cã este de prisos sã reamintesc faptul cã Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare este cel mai mare investitor strãin în România, cu un volum de investiþii care depãºeºte douã miliarde de euro.
Comisarul european Pedro Solbes s-a referit atât la rezultatele înregistrate de România, dar ºi la o serie de neajunsuri care trebuie depãºite în activitatea preponderent economicã ºi legislativã. Am reþinut din discursul Domniei sale aprecierea faptului cã ”în România se unificã în sfârºit, în mod necesar, cadrul de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã ºi cadrul de reglementare a impozitului pe profit, în deplinã concordanþã cu acquis-ul comunitar din aceste domeniiÒ.
Am avut plãcerea ºi onoarea sã fiu moderatorul unuia din cele trei seminarii care s-au desfãºurat în paralel în cadrul forumului de investiþii. A fost unul referitor la oportunitãþi în investiþii ºi privatizare, unul de infrastructurã Ñ la care am fost moderator Ñ ºi un seminar destinat cadrului legislativ ºi financiar din România, în concordanþã cu acquis-ul comunitar. La seminarul dedicat problemelor din infrastructurã s-a înregistrat o participare deosebit de bunã atât din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Au fost în permanenþã în salã între 80 ºi 100 de oameni de afaceri care au ascultat cu mare interes discursurile, expunerile prezentate de miniºtri, cum au fost cel al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, domnul Miron Mitrea, de cãtre ministrul apelor ºi protecþiei mediului, domnul Petru Lificiu, de cãtre un director general al Departamentului de dezvoltare în infrastructurã al BERD, domnul Kevin Anderson, dar ºi de cãtre oameni de afaceri, investitori români ºi strãini, care au ridicat probleme de foarte mare interes. Am avut plãcerea ca pe parcursul a douã ore ºi jumãtate de dezbateri prezenþa în salã ºi nivelul de interes al participanþilor sã rãmânã la un nivel deosebit de ridicat.
Doresc sã închei acum anunþându-vã doar asupra unui eveniment academic ºi cultural deosebit care a avut loc în aceastã dimineaþã. A fost inauguratã în mod oficial Televiziunea ”România MareÒ, aparþinând fundaþiei cu acelaºi numeÉ
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_
Mulþumim!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.