Stenogramă plen

Declar deschise lucrãrile ºedinþei plenului Senatului. ªedinþa va fi condusã de subsemnatul, asistat de cei doi colegi secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ºi domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa un numãr de 96, dar un grup parlamentar încã nu ºi-a încheiat dezbaterile ºi sunt convins cã domnii senatori vor sosi imediat.

Vã rog, aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. Dacã sunt observaþii legate de ordinea de zi? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

## **Domnul Mircea Nedelcu** _(din salã):_

Sunt!

Vã rog.

Vã ascultãm, domnule senator.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

În memoria celor zece mineri decedaþi în tragicul accident de muncã înregistrat la mina Vulcan la data de 15 mai 2002, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare vã propun pãstrarea unui moment de reculegere.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dacã sunt observaþii legate de ordinea de zi? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

Programul de lucru îl cunoaºteþi, cel obiºnuit, pânã la ora 19,30.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

Timpii pentru declaraþii politice îi cunoaºteþi: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist Ñ treizeci ºi opt de minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ douãzeci ºi nouã de minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ zece minute, Grupul parlamentar al Partidului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România Ñ nouã minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ zece minute, independenþii Ñ ºase minute.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, domnului senator Alin Theodor Ciocârlie.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Partidul omenos român!

## **Domnul Alin Theodor Ciocârlie:**

Vã mulþumesc pentru apreciere, domnule preºedinte. Domnule preºedinte al Senatului,

Distinse doamne senator ºi stimaþi colegi senatori, Stimaþi reprezentanþi ai presei,

Voi folosi prima parte a acestei declaraþii politice pentru a vã reîmprospãta memoria cu privire la o instituþie parlamentarã europeanã care a intrat, din pãcate, într-un nemeritat fond de umbrã, cel puþin în ceea ce priveºte informarea în interiorul României, a opiniei publice româneºti cu privire la activitatea sa, un handicap pe care împreunã cu alþi colegi parlamentari am considerat cã este necesar sã îl depãºim. Este vorba de Adunarea Uniunii Europei Occidentale care, potrivit tratatului de la Bruxelles din 1954, are ca obiectiv monitorizarea domeniilor privind apãrarea, securitatea ºi stabilitatea continentului european.

Trebuie notat ºi faptul cã, în conformitate cu Tratatul de la Maastricht din 1992, organizaþia europeanã care se ocupa de acest domeniu, UEO (Uniunea Europei Occidentale), împreunã cu structura sa guvernamentalã, Consiliul Uniunii Europei Occidentale, ºi cu Adunarea Parlamentarã a Uniunii Europei Occidentale au devenit parte integrantã a dezvoltãrii Uniunii Europene, respectiv o mare parte a atribuþiilor acestei organizaþii au fost transferate Uniunii Europene, care îºi extinde astfel competenþele în zona construirii unei apãrãri europene comune.

Dar aceste transferuri se caracterizeazã printr-o misiune flagrantã, cea a dimensiunii parlamentare a securitãþii ºi apãrãrii europene, pentru cã securitatea ºi apãrarea sunt atribute esenþiale ale fiecãrui Guvern în parte, iar guvernele naþionale nu pot fi controlate decât de parlamentele naþionale.

Trebuie decis cine îºi va asuma de acum înainte sarcina unei instanþe parlamentare care sã fie abilitatã sã dezbatã ºi sã asigure monitorizarea cooperãrii între cei 15 în domeniul gestionãrii militare a crizelor, iar cei 15 vor deveni mai mulþi într-un viitor apropiat.

Tratatul Uniunii Europene, al cãrui text nu a fost amendat cu ocazia summit-ului de la Nisa, duce la un deficit parlamentar ºi democratic, la un adevãrat vid parlamentar, pentru cã în Tratatul Uniunii Europene nu sunt prevãzute atribuþii în domeniul politicii de securitate ºi apãrare.

## **Domnul Alin Theodor Ciocârlie:**

É”România de Mâine! Îmi cer scuze. Este vorba de Televiziunea ”România de MâineÒ. Încã nu aveþi televiziune.

. Deci, repet: Televiziunea ”România de MâineÒ, aparþinând fundaþiei cu acelaºi nume, în afarã de faptul cã reprezintã o investiþie de capital 100% românesc, cu o tehnicã digitalã integralã, consider cã aceastã televiziune va face o figurã aparte în peisajul televiziunilor comerciale, care, din pãcate, ne obiºnuiesc din ce în ce mai mult cu sordidul ºi violenþa atât în emisiunile de ºtiri, cât ºi în cele de divertisment ºi, din pãcate, ºi în filmele pe care le prezintã. Televiziunea ”România de MâineÒ va fi dedicatã învãþãmântului la distanþã ºi culturii româneºti. ªi, foarte inspirat, la festivitatea care a avut loc azi-dimineaþã, colegul nostru, academicianul Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor, s-a referit la faptul cã aceastã televiziune valorificã multe lucruri care au fost bune în România de ieri, le pune în practicã în România de astãzi, pentru a fi în folosul României de mâine.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/30.V.2002

Le urez succes în numele dumneavoastrã ºi al celorlalþi colegi care au participat la festivitate. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, fac un apel la dumneavoastrã sã închideþi telefoanele mobile. Am mai discutat acest subiect ºi se pare cã unii colegi nu au înþeles cã avem o hotãrâre în acest sens. Deci vã rog foarte mult sã închideþi telefoanele mobile.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul din partea Grupului parlamentar România Mare domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Doamnele ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea de astãzi se referã la moralitatea în politicã. Am mai vorbit pe tema aceasta. Se minte ºi se furã îngrozitor în politica româneascã. Acelora care încã nu ºtiu substratul scandalului declanºat recent cu privire la articolele 205, 206 ºi 239 din Codul penal le voi spune despre ce este vorba.

Consiliul Europei a fost minþit cã aceste articole au fost modificate sau abrogate Ñ insultã, calomnie, ofensã adusã autoritãþii Ñ tocmai ca sã pot fi eu condamnat! Despre mine era vorba acolo. Asta e realitatea, numai cã ”minciuna are picioare scurteÒ.

Persoane ºi partide care sunt vinovate de înfometarea poporului român au prins din zbor câteva cliºee primitive ºi ne tot acuzã pe noi, cei de la P.R.M., de un pretins extremism, care nu poate fi dovedit în nici un fel. Numai niºte imbecili pot vorbi la nesfârºit despre ceva ce nu existã.

Începe sã se observe o ”reportareÒ a mafiei de la o epocã la alta, peste capul tuturor alegerilor, de parcã acestea nici nu ar fi avut loc.

Am sã relatez acum cazul cel mai revoltãtor care îi atinge pe români direct la buzunar. Este vorba despre un cetãþean israelian, probabil cu dublã cetãþenie, care a fãcut bani grei ºi pentru regimul Constantinescu, ºi face acum ºi pentru regimul actual, dupã cum veþi vedea. Am sã reproduc o notã pe care, pe o manºetã neagrã, am publicat-o în numãrul din 21 aprilie 2000 al revistei mele ”România MareÒ, citez: ”Descoperire senzaþionalã a revistei ÇRomânia MareÈ! Numãrul contului colector în care Emil Constantinescu ºi-a depus mai multe sute de milioane de dolari este 1249254, existent la Merchant's Bank of New York din 434 Brodway, New York 10013. În acest cont secret s-au strâns, de cãtre fostul director al Bãncii Agricole Române, transfugul Istrate, sume colosale pentru familia Constantinescu ºi campania electoralã. În unele cercuri financiare americane se afirmã cã autorul real al acestui cont este cumnatul transfugului Istrate, pe nume Gyora Iahr, pe care îl cunoaºte ºi-l dirijeazã din umbrã Ionuþ Costea, secretar de stat în Ministerul de Finanþe, cumnat cu ambasadorul român în S.U.A., Mircea Geoanã. Avem de-a face cu o ÇinginerieÈ financiarã

Din partea grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Romeo Hanganu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi este legatã de situaþia judeþului care m-a trimis în Parlament, a judeþului

Prahova. Ea este fãcutã în totalã concordanþã cu datele statistice de la sfârºitul anului 2001 ºi de la sfârºitul trimestrului I 2002.

Se numeºte ”Judeþul Prahova, vitrina spartã a Guvernului NãstaseÒ.

Întotdeauna, indiferent de guvernare, Prahova s-a situat în fruntea judeþelor þãrii, indiferent cã era vorba de starea economicã, de dezvoltarea industrialã sau de prestaþia din administraþie. Nu de puþine ori, Prahova a dat semnalul relansãrii, aºa cum s-a întâmplat în 1999, când, deºi România nu-ºi revenise Ñ situaþia indicatorului producþie industrialã în acel moment era Ð8%, faþã de 1998 Ñ, judeþul Prahova reuºea o creºtere în oglindã cu 8 procente a acestui indicator faþã de anul precedent.

Din declaraþiile ºi aprecierile primului-ministru, fãcute cu ocazia unor vizite bine organizate în judeþul nostru, s-ar pãrea cã lucrurile se repetã ºi în aceastã perioadã.

Din pãcate, dupã 15 luni de guvernare P.S.D., în Prahova suntem martorii celei mai mari cãderi economice de dupã 1990, evidentã, în primul rând, prin scãderea producþiei cu 5,6% în 2001 faþã de 2000 ºi cu peste 25% în primele luni ale acestui an faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut.

Dupã 15 luni de guvernare P.S.D., scãderea în procente a volumului producþiei industriale este mai mare decât dupã 15 luni de guvernare Ciorbea ºi dacã atunci, în 1997, lucrurile se puteau explica fie prin greºelile guvernamentale cunoscute ºi concretizate în încercarea de lichidare a unor societãþi comerciale extrem de importante în peisajul economic al judeþului, ºi mã refer, în primul rând, la douã rafinãrii, dacã acest lucru se poate explica ºi prin dorinþa realã de privatizare, de accelerare a privatizãrii în 1997 ºi 1998, aº vrea sã vã spun cã în aceastã perioadã 80% din capitalul social al societãþilor comerciale aflate în portofoliul F.P.S. s-a privatizat, comparativ cu doar 9% în perioada 1992Ð1996, ceea ce s-a întâmplat în aceste 15 luni nu se explicã decât prin dezinteres al guvernanþilor. ªi asta cu atât mai mult cu cât preluarea guvernãrii în decembrie 2000 se fãcea pe un trend economic pozitiv: 8% în 1999, 4% în 2000, acest lucru pãrând a reprezenta o garanþie sigurã a continuãrii relansãrii economice. Dar nu a fost aºa.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Radu Feldman Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Distinºi colegi,

Vã rog sã interpretaþi intervenþia mea de astãzi ca rãspunsul obligatoriu pe care, sunt convins, orice membru al clasei politice care mai are o urmã de bun-simþ ºi de responsabilitate, indiferent de partidul al cãrui membru este, trebuie sã-l dea felului scandalos în care premierul Adrian Nãstase ºi, urmare intervenþiilor lui, Ministerul de Interne ºi Ministerul de Justiþie au compromis o ºansã semnificativã, aº spune, fãrã precedent, în lupta împotriva marii corupþii.

Faptele, în parte, vã sunt bine cunoscute: ºi întrevederea domnului Yoram Sheftel, ca mesager al Ioanei Maria Vlas, cu ambasadorul României la Tel Aviv, doamna Mariana Stoica, în dorinþa declaratã a unui contact oficial cu autoritãþile de la Bucureºti Ñ cerere care nu a primit nici un rãspuns; ºi prezenþa domnului Sheftel în capitala României, în speranþa unor întâlniri cu autoritãþile care ar fi interesate de revenirea în þarã a Ioanei Maria Vlas Ñ speranþã care a fost spulberatã de refuzul autoritãþilor române; ºi declaraþiile ilare ale ºefilor Poliþiei Române, pe care nu le reproduc din jenã ºi din cuvenita consideraþie pentru instituþie; ºi limbajul descalificant în care primul-ministru al þãrii, domnul Adrian Nãstase, ºi-a permis sã comenteze evenimentul: ”Nu înþeleg de ce acest avocat, un actor de cinematograf care s-a plimbat prin Bucureºti, dorea scrisori de garanþie sau invitaþii speciale. Poliþiºtii au fost la serviciu, prãvãlia a fost deschisã ºi cine avea ceva de vândut sau de cumpãrat se putea duce acolo... Noi trebuie sã încercãm cu toþii sã nu fim papagali când vine cineva ºi ia de fraierã o societate întreagãÒ. Am încheiat citatul din premierul Adrian Nãstase.

Asupra a douã chestiuni cred, însã, cã trebuie insistat. Prima þine de biografia profesionalã a domnului Sheftel. La sfârºitul anului 1985, pe baza dosarului primit din partea sovieticilor, Ministerul Justiþiei israelian a cerut Departamentului de Stat extrãdarea cetãþeanului american John Demianuk, muncitor la uzinele Ford din Cleveland, acuzat cã ar fi una ºi aceeaºi persoanã cu ”Ivan cel GroaznicÒ, torþionarul-ºef al lagãrului de exterminare de la Treblinka. Pe baza probelor administrate, lui Demianuk i s-a retras cetãþenia americanã, a fost extrãdat, procesul s-a judecat la Ierusalim: al doilea criminal de rãzboi, dupã Eichmann, adus ºi judecat în Israel. Zeci de martori, supravieþuitori ai lagãrului, l-au recunoscut cu certitudine pe monstrul din boxa acuzaþilor, Demianuk a fost gãsit vinovat ºi condamnat la moarte.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În calitatea noastrã de papagali, cum ne-a definit colegul Radu Alexandru Feldman...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman** _(din salã):_

N-aº îndrãzni sã fac nici un coleg în acest fel. Eu l-am citat pe domnul Adrian Nãstase...

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mã iertaþi cã m-aþi întrerupt. Vã rog, staþi jos ºi vedeþi-vã de treabã! Eu am spus cã ne-aþi fãcut papagali pentru cã aþi spus cã Adrian Nãstase este ocrotitor de papagali.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Eu am citat din ceea ce a declarat domnul Adrian Nãstase.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu, nu, nu. V-aþi oprit din citat. Aþi citat ºi dupã aceea aþi mers mai departe ºi aþi spus: ”marele ocrotitor de papagaliÒ.

Între noi doi, fireºte, dumneavoastrã sunteþi vulturul, iar noi suntem papagalii.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Doriþi apaluze?

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, doresc aplauze pe obrazul cui jigneºte fãrã jenã ºi fãrã mãsurã. Astea sunt aplauzele pe care le doresc în clipa de faþã.

S-a ajuns la situaþia ca orice ar face Guvernul României sã fie considerat greºit ºi atacat. Dacã accepta o întâlnire cu un avocat care vrea sã negocieze într-o situaþie de ºantaj era vinovat. Dacã premierul îºi declarã demnitatea ºi, în numele nostru, al tuturor, spune: ”Domnule, nu se poate negocia un asemenea faptÒ, e vinovat. Ba, mai mult, asistãm la un festival al înjurãturilor ordinare la adresa Guvernului, care trebuie sã-ºi facã, între timp, ºi treaba pentru noi toþi.

Nu sunt un lãudãtor al Guvernului, dar nu se poate ca pentru orice ºi în orice condiþii sã aducem ofense Guvernului în funcþiune.

Înþeleg sã formulãm critici oricât de aspre, dar eu nu cred cã aici este problema negocierii cu un avocat, ci e problema transformãrii avocatului respectiv într-o statuie vie, avocatul Sheftel.

Nu cred cã e cazul sã atacãm Poliþia în felul în care a fost atacatã aici pentru împrejurarea cã ºi-a þinut preþul, demnitatea.

Eu cred cã, într-adevãr, este un fapt abominabil, pe de altã parte, cã Sorin Ovidiu Vântu nu a sponsorizat un film al lui Radu Alexandru Feldman, la cererea acestuia.

Este inadmisibil! Este crimã împotriva umanitãþii! Mai departe de atât nu se poate merge. ªi mã alãtur tuturor celor care protesteazã violent împotriva acestui fapt. Cã nu ºi-a dat seama ce face!

Eu am venit sã critic niºte fapte, nu sã apãr ºi nu sã laud, dar pentru cã, între timp, lucrurile decurg aºa cum decurg... nici nu se mai ºtie ce e bine ºi ce e rãu.

Am venit sã vorbesc împotriva unor abuzuri, abuzuri care se petrec concomitent cu faptele mari pe care încearcã aceastã þarã sã le facã ºi sã ºi le asume spre a ieºi din mocirlã, spre a ieºi din locaþia la care a fost condamnatã geografic ºi prin tot felul de neputincioºi, ani de zile, politic.

Am venit, de exemplu, sã critic un fapt care mi se pare inadmisibil. În timp ce noi vorbim, autoritãþile din judeþul Maramureº au trimis forþele de ordine sã evacueze un post de televiziune numit ”CinemarÒ pentru un fapt,

într-adevãr, normal. Acest ”CinemarÒ a criticat autoritãþile locale. Sã nu se mai întâmple aºa ceva, sã fie evacuat ”CinemarÒ-ul, ºi autoritãþile, în afara contractului ºi împotriva contractului existent, sã facã exact ceea ce cred, iar noi sã stãm ºi sã facem teorii, ºi sã atacãm acolo unde faptele de presã, de fapt, sunt normale, se petrec aºa cum ar trebui sã se petreacã ºi cum oricare dintre noi, aflat în condiþia de maximã responsabilitate, le-ar face.

Dar eu cred ºi afirm de aici, de la tribuna Senatului, cã trebuie curmate aceste abuzuri, trebuie curmat abuzul cã autoritãþile de la Baia Mare, din judeþul Maramureº, autoritãþile judeþului ºi ale municipiului trimit jandarmi ºi poliþiºti sã evacueze niºte ziariºti care-ºi fac datoria, criticând. Au greºit? Existã legi pentru erori, nu evacuarea, nu ºantajul, nu teroare administrativã. ªi normalizarea trebuie sã se petreacã, aº cere eu, cât de curând. Sã se petreacã azi. Sã fie lãsaþi oamenii sã-ºi vadã de treabã. Ei au un contract cu consiliul judeþean ºi îi scoate forþa de ordine pentru cã aºa vrea autoritatea judeþului!

Un alt abuz pe care-l semnalez ºi de care am luat cunoºtinþã este acela cã în judeþul Mureº a fost numit un inspector ºcolar. ªi pânã aici totul este normal.

Acest om, însã, nu se saturã de faptul cã este inspector-ºef al judeþului, ci îºi numeºte ºi nevasta director de ºcoalã. Existã oameni tineri, între care doamna Maria Dorina Jurcovan, profesoarã titularã de pedagogie la Liceul Pedagogic ”Mihai EminescuÒ din Târgu-Mureº, care nu suportã abuzurile de acest fel. Aceastã tânãrã profesoarã a criticat situaþia ºi apoi a protestat. Din momentul protestului, n-a mai avut trai cu autoritãþile învãþãmântului din judeþul Mureº. A venit vineri, la întâlnirea noastrã de la Târgu-Mureº ºi mi-a spus: ”Eu ce fac? Ce vinã am eu cã am altã pãrere decât soþul doamnei directoare?Ò Cei din jurul domnului Someºan îi iau orele, o chinuiesc ºi vor s-o dea afarã. Îi fac inspecþii cum nu fac la întreg corpul profesoral ºi considerã cã asta e normal, cã inspecþiile fac parte din viaþa învãþãmântului. Aºa este, dar nu în felul în care se petrec lucrurile cu doamna Maria Dorina Jurcovan.

Bãileºti.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu, Nãstase. Dacã Medgyessy ajunge nume de oraº în România, numai aºa, cã vor fi niºte excesivi, eu aº propune Ñ în glumã, fireºte! Ñ, ca sã fie ca în trecut, când i s-a zis Clujului ºi Napoca, sã-i spunem Budapestei ”NãstaseÒ, sau ”BudapestaÐNãstaseÐRadu F. AlexandruÒ ºi lucrurile se împacã mãcar geografic.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman** _(din salã):_

Domnule preºedinte, exact cum procedaþi, de regulã, la dreptul la replicã, vã rog sã aveþi amabilitatea sã îmi acordaþi 30 de secunde.

Bun, aveþi un minut.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Îmi imaginez de aproape 6 ani de zile cã tribuna ºi microfonul Senatului este acel punct din Senatul României în care fiecare dintre noi avem dreptul sã ne

exprimãm punctele noastre de vedere, cu buna-credinþã ºi cu argumentele la care avem acces ºi cred cã, la fel, fiecare dintre noi, suntem datori sã ascultãm punctele de vedere cu care ne putem întâlni, în totalitate...

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Radu, fiecare dintre noi este dator sã asculte...

...suntem datori sã le ascultãm, chiar când ne întâlnim, în totalitate sau, din contrã, punctele de vedere care sunt total contradictorii a ceea ce credeam cã ºtim noi.

Nu recunosc sub nici o formã dreptul nici unui coleg sã denatureze, nu spun cu rea-credinþã, cu un exces de patimã ºi de convingere cã este posesorul adevãrului, nici ceea ce spun, nici ceea ce gândesc. Mã consider liber în Senatul României sã afirm lucruri pe care le consider datoare a fi rostite în faþa propriei mele conºtiinþe ºi a celor care m-au trimis în Senatul României.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mircea Nedelcu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Miercuri, 15 mai, anul acesta, ora 20,30, la Vulcan, judeþul Hunedoara, a avut loc o nouã tragedie, la 9 luni de zile dupã cea de anul trecut când, la 7 august 2001, în urma unei puternice explozii, în subteranul minei din Vulcan, aveau sã moarã 14 mineri.

Numai o secundã, stimate coleg! Am fãcut un apel la dumneavoastrã. Vreau sã închideþi telefoanele mobile. Am sã vã notez pe listã. Vã propun la sancþionare. E chiar aºa de greu? Vã rog sã poftiþi afarã dacã doriþi sã vorbiþi la telefon! E chiar aºa de greu? ªi fac apel ºi la colegii mei. Domnule Zanc, ori închideþi telefonul ori, dacã nu, duceþi-vã în hol ºi vorbiþi acolo. Vã rog foarte mult. Vã rog frumos sã înþelegeþi cã trebuie sã ne respectãm reciproc. Închideþi telefoanele, cã nu se întâmplã nimic 3Ð4 ore dacã nu vorbiþi la telefon.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Mulþumesc.

Accidentul de sãptãmâna trecutã a lãsat 10 vãduve ºi 18 copii orfani. Au murit 10 tineri mineri. În primele ore au fost scoºi trei mineri morþi ºi 4 rãniþi. Alþi 6 mineri aveau sã fie scoºi dupã zile de cãutãri ºi eforturi depuse de echipele de salvare, cãci galeria s-a prãbuºit în urma exploziilor repetate. Unul dintre mineri, ultimul, a fost scos în cursul zilei de astãzi. Vulcanul ºi întreaga Vale a Jiului se aflã în doliu. Oamenii suferã în tãcere, o suferinþã mocnitã, chinuitã. Din loc în loc, câte un miner lasã sã îi scape o lacrimã pe obrajii aspriþi de munca grea din subteran. Copiii privesc în tãcere coloanele funerare, care nu mai sunt de mult prin aceste locuri un fapt deosebit.

Anul trecut, dupã tragicul accident, o þarã întreagã era îngrozitã de drama minerilor din Valea Jiului. Cohorte ministeriale erau revãrsate pe aceste meleaguri, pentru a gãsi cauzele, vinovaþii, pentru a identifica soluþiile necesare evitãrii unor viitoare accidente de o asemenea amploare.

Ministerul de Interne a iniþiat o serie de anchete privitoare la firmele-cãpuºã care trãiesc, bine mersi, pe spatele minerilor. În vreme ce zecile de mii de mineri îºi riscã, zi de zi, viaþa pentru o pâine amarã, o mânã de escroci au devenit miliardari. Au devenit miliardari profitând de corupþia care le-a permis sã atenteze la securitatea muncii în subteran, la viaþa minerilor. O vreme lucrurile pãreau cã se vor clarifica, dar nu a durat mult. Poliþia judeþului Hunedoara afirma, nu demult, cã a soluþionat doar 6 din cele 14 dosare penale.

Pun în faþa dumneavoastrã urmãtoarea întrebare: cum ºi-a respectat Ministerul Industriei ºi Resurselor obligaþiile, potrivit art. 41 cap. 7 din Legea minelor, pentru a fi adoptate mãsurile necesare evitãrii dramelor cutremurãtoare de la mina Vulcan? Minerii abia dacã beneficiazã de minimul necesar desfãºurãrii activitãþii. Pânã ºi lãmpile, tradiþionalele lãmpi de mineri, au devenit acum un lux. Înregistrãm cazuri când doi, trei mineri lucreazã cu o singurã lampã. Complexele mecanizate sunt o amintire din regimul dinainte de 1989. Nu vã vine sã credeþi, dar ºi lopeþile lipsesc, uneori.

Cum sã ne mai gândim la sisteme de protecþie ºi securitate a muncii? Din nefericire, cei activi încã nu vã vor spune prea multe, de teama pierderii locului de muncã, pentru cã, zic ei, liderii lor de sindicat au bãtut palma cu puterea. Nu mai are cine sã îi reprezinte. Mai multe putem afla, în schimb, de la acei ortaci care fie sunt ºomeri, fie sunt pensionari.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi, Încheiem aici punctul 1, declaraþii politice.

Permiteþi-mi, la punctul 2, sã vã prezint nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea bibliotecilor;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor mãsuri fiscale; Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2002 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 3 alin. (2) lit. b) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de cãlãtori în transportul feroviar;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2002 privind valorificarea creanþei deþinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra Societãþii Comerciale ”ArtromÒ Ñ S.A. Slatina;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/2000 privind staþiunile balneare, climatice ºi balneoclimatice ºi asistenþa medicalã balnearã ºi de recuperare;

Trecem la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului anual de finanþare 2001 dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002.

Doamna ministru Puwak. Din partea Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã? Domnul senator Codreanu, vã rog sã luaþi loc.

Doamna ministru, aveþi cuvântul!

## _Ñ_ **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _ministrul integrãrii europene_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

La începutul fiecãrui an semnãm, împreunã cu Comisia Europeanã, acest acord anual, în cadrul acelui acord multianual, pentru perioada 2000Ð2006. La sfârºitul lunii ianuarie am semnat acordul pentru anul 2001 care disponibilizeazã 156.328.000 euro pentru România.

Procedura o cunoaºteþi la fel de bine ca ºi mine, aceste acorduri anuale trebuie ratificate de Parlamentul României, motiv pentru care am venit în faþa dumneavoastrã cu aceastã solicitare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Prezintã domnul senator Codreanu. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond, spre dezbatere ºi avizare, cu acest proiect de lege, prin adresa nr. L 205 din 2002.

Ceea ce a expus doamna ministru este prezentat ºi în raportul nostru. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã din Senat.

Membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 14 mai 2002, la lucrãri participând ºi un reprezentant al Ministerului Integrãrii Europene.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil pentru proiectul Legii pentru ratificarea Acordului anual de finanþare 2001 dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002.

Prin natura reglementãrilor proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare. Faþã de cele prezentate supunem plenului adoptarea prezentului raport. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt... Domnul senator Panã, vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Desigur cã suntem de acord cu ratificarea unui asemenea acord, este un lucru foarte important, însã la fel de important este sã ºtim dacã în cursul acestui an pot sã înceapã, cu adevãrat, finanþãrile pentru Programul SAPARD, pentru cã Ñ este bine ºtiut Ñ dacã pânã la finele acestui an nu se fac finanþãrile, în 2003É pentru cã ºtim cã Guvernul actual a obþinut o derogare ca, pânã la finalul lui 2002, sã poatã utiliza sumele care au fost, de fapt, alocate pentru anii anteriori. Asta pentru cã deja de la preluarea puterii a trecut un an ºi jumãtate, vechiul Guvern a fost acuzat cã din septembrie pânã la începerea campaniei electorale nu a fost în stare sã punã ºi sã autorizeze Agenþia SAPARD. Dacã cumva vacanþa parlamentarã, care este generalã Ñ deci ºi în ceea ce priveºte Comisia Uniunii Europene Ñ va impieta asupra termenelor de finanþare ale Programelor din SAPARD?

Vã mulþumesc.

Doamna ministru Puwak, vã rog.

În nici un caz, domnule senator, între vacanþa dumneavoastrã parlamentarã ºi finanþarea Programului SAPARD nu existã nici o legãturã.

Al doilea lucru pe care doresc sã îl spun este cã termenul de utilizare a banilor este 2003, nu finalul anului 2002, este finalul anului 2003, deci 31 decembrie 2003.

În al treilea rând, am sã-mi menþin pânã... nu ºtiu când aceastã acuzã cã vechiul Guvern a întârziat demararea Programului SAPARD în România cu peste un an ºi jumãtate ºi din acest motiv, acum, Comisia Europeanã încearcã sã facã toate procedurile într-un ritm accelerat, tocmai pentru a da României ºansa punerii în aplicare a politicii de dezvoltare ruralã, ºi o fac în cunoºtinþã de cauzã, la fel cum ºi dumneavoastrã ºtiþi care au fost cauzele care au dus la întârzierea demarãrii acestui program în România.

Creditarea va veni foarte curând, pot sã vã anunþ cã autoritãþile române ºi-au îndeplinit toate condiþiile, în acest moment nu existã absolut nici o condiþie pe care autoritãþile române sã nu o fi îndeplinit, totul este la latitudinea vitezei cu care Comisia Europeanã îºi finalizeazã procedurile de acreditare.

ªi al patrulea lucru pe care doresc sã vi-l aduc la cunoºtinþã ºi, în acelaºi timp, sã vã cer sprijinul, în calitate de senatori, ºi colegilor din Camera Deputaþilor, pentru cã sunteþi interesaþi în atragerea de fonduri în judeþele pe care le reprezentaþi, de la 7 mai, de când au început sã funcþioneze birourile regionale, au fost distribuite fizic, deci date în mânã Ñ nu vorbesc de site-uri, pentru cã nu putem avea o evidenþã a preluãrii ghidului de pe siteuri Ñ la mãsura 1-1: 1.354 de ghiduri, la mãsura 2-1: 1.300 de ghiduri ale solicitanþilor.

În acelaºi timp, din evaluãrile pe care birourile delegate M.L.P.T.L. le-au fãcut împreunã cu primarii din toate judeþele, la acest moment sunt inventariate proiecte de drumuri Ñ 2.120, proiecte de alimentãri cu apã Ñ 1.181, care pot intra în aceastã finanþare, ºi cred cã banii pentru 2000 ºi 2001 sunt mult prea puþini faþã de nevoile pe care România le are pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc. Nu mai este nici o luare de cuvânt.

Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente la raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Mulþumesc foarte mult, doamna ministru.

Trecem la proiectul Legii privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Letonia privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Riga la 27 noiembrie 2001.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, doamna senator Ciocan.

Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi cuvântul! ## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin semnarea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizãrii de investiþii de cãtre persoanele fizice ºi juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat, iar prin conþinutul sãu acest acord contribuie la promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor celor douã state.

Prin acest act normativ s-a reglementat garantarea transferului liber în valutã liber convertibilã a veniturilor obþinute din investiþii, a sumelor provenite din împrumuturi contractate sau alte obligaþii asumate pentru investiþii ºi a sumelor rezultate din vânzarea, înstrãinarea sau lichidarea unor investiþii.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare fãrã amendamente, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Doamna senator Ciocan, raportul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Comisia economicã, Comisia pentru politicã externã ºi Consiliul Legislativ. Legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

## Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare.

Deci suntem în aceeaºi formulã. Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin actul normativ respectiv s-a diminuat contribuþia pentru protecþia specialã a persoanelor cu handicap de la 3% la 2% ºi a fost eliminatã contribuþia de 2% pentru învãþãmântul de stat, începând cu anul 2002.

Cheltuielile pentru imaginea externã a României s-au prevãzut a se finanþa de la bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului, abrogându-se astfel prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2001.

Prevederile actului normativ au produs efectele juridice pentru care au fost aprobate de cãtre Guvern. Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 9 aprilie 2002, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului în forma aprobatã de cãtre Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci. Raportul este prezentat de doamna senator Ciocan. Vã ascultãm, doamna senator.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca urmare a dezbaterii acestui proiect de lege, comisia a hotãrât sã prezinte raport favorabil, fãrã amendamente, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, ºi îl propune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt luãri de cuvânt. Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente. Permiteþi-mi sã

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 53/2002É

Mulþumesc, doamna secretar de stat.

Éprivind amânarea plãþii în vamã a taxei pe valoarea adãugatã aferentã importului de bunuri efectuate de Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ Ñ S.A., precum ºi amânarea exigibilitãþii taxei pe valoarea adãugatã aferentã livrãrilor de bunuri ºi/sau prestãrii de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea proiectului de modernizare ºi reparaþie generalã a 100 vagoane de cãlãtori de cãtre firma ”ALSTOM Ñ De Dietrich FeroviaireÒ din Franþa, finanþat din credit de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare ºi Banca ”ParibasÒ Ñ Franþa, contractat cu garanþia statului.

Domnule secretar de stat Florescu, vã ascultãm.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Lucrãrile de modernizare ºi reparaþii generale ale celor 100 de vagoane de cãlãtori se vor executa în România de cãtre societãþile comerciale ”AstraÒ Vagoane Cãlãtori Arad ºi Atelierele C.F.R. Griviþa în calitate de subcontractori ai firmei ”Alstom Ñ De Dietrich FeroviaireÒ, cu echipamente ºi pãrþi componente importate din Franþa, Germania ºi din þarã, asigurându-se astfel ocuparea forþei de muncã ºi ridicarea nivelului tehnologic al uzinelor furnizoare. Taxele ºi comisioanele vamale aferente acestor importuri, precum ºi taxa pe valoarea adãugatã aferentã cad în sarcina Societãþii Naþionale de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ Ñ S.A., necesitând un efort financiar substanþial înainte de punerea în circulaþie a vagoanelor.

Acordarea acestor amânãri nu diminueazã veniturile bugetului de stat aprobat pe anul 2002 ce se realizeazã din taxa pe valoarea adãugatã, întrucât T.V.A. va fi plãtit de cãtre Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ Ñ S.A. la recepþia vagoanelor, ceea ce face ca colectarea T.V.A. aferentã sã se facã pânã la sfârºitul semestrului II, faþã de semestrul I 2002.

Vã mulþumesc.

Doamna secretar Maria Ciocan prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În urma dezbaterii proiectului de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil, pe care-l supune pentru dezbatere plenului Senatului, fãrã amendamente.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ. Legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Luãri de cuvânt dacã sunt? Nu sunt. Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2002 privind mãsuri pentru susþinerea ºi urgentarea acþiunilor de reducere a riscului seismic al clãdirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic ºi care prezintã pericol public.

Vã rog, Comisia pentru administraþie, da, mulþumesc. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere interesul naþional statuat prin lege, precum ºi pericolul public pe care-l prezintã clãdirile de locuit nominalizate în programele anuale de acþiuni privind reducerea riscului seismic, se impune adoptarea unor mãsuri de excepþie pentru urgentarea acþiunilor ce trebuie sã aibã ca scop final consolidarea clãdirilor.

Cazarea temporarã este necesarã pentru satisfacerea cerinþelor de locuit prin asigurarea locuinþelor sociale cu destinaþie temporarã de locuinþã de necesitate. Construcþiile cu destinaþie de locuit începute înainte de 1 ianuarie 1990, nefinalizate, aflate în proprietatea privatã a persoanelor fizice ºi/sau juridice, se constituie utilitate publicã pentru asigurarea fondului de locuinþe de necesitate. Vreau sã menþionez cã în calitate de iniþiatori suntem de acord cu amendamentul propus de comisia de specialitate. În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea actului normativ prezentat.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului va fi prezentat de domnul preºedinte Seres DŽnes. Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Consiliul Legislativ. Prin obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisia a adoptat un raport favorabil, cu un singur amendament care dorim sã fie luat în seamã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Rog reprezentantul Guvernului sã-mi spunã dacã e de acord cu amendamentul.

De acord, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale? Luãri de cuvânt?

Are cuvântul domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

unor creanþe în lei de 75 miliarde de lei. Dupã un an de zile de la epuizarea funcþionãrii acestei ordonanþe de urgenþã sumele preluate efectiv au fost mai mici decât plafoanele aprobate prin ordonanþã. Astfel, faþã de 75 de miliarde de lei s-au preluat 40,9 miliarde de lei, iar faþã de 40 milioane de dolari s-au preluat 13,1 milioane de dolari. Vã propun sã fiþi de acord cu înscrierea în proiectul de lege a sumelor mai mici, a sumelor preluate efectiv.

## Mulþumesc.

Domnul secretar Ion Predescu prezintã raportul comun al celor douã comisii: juridicã ºi buget, finanþe, bãnci.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Riscurile acestea seismice pândesc deopotrivã ºi puterea ºi opoziþia, pe toþi cetãþenii acestei þãri. Se fac ºi niºte prevederi puþin îngrijorãtoare cu privire la posibilitatea unor asemenea evenimente, încât consider cã mãsurile prevãzute în aceastã ordonanþã sunt bine venite ºi sigur cã o vom vota ºi o vom susþine.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu.

Stimaþi colegi, avem un amendament propus de comisie, acceptat de cãtre Guvern.

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ avem reexaminare. Comisia juridicã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Deci domnul secretar Predescu, doamna secretar Maria Ciocan.

Domnule secretar de stat, foarte pe scurt, suntem la reexaminare, deciÉ

## **Domnul Gheorghe Þiplica** _Ñ secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 123/1999 s-a aprobat preluarea de cãtre B.C.R. de la fosta BANCOREX a unor creanþe în valutã în valoare de 40 milioane de dolari ºi a

## Domnule preºedinte,

Cele douã comisii, luând în examinare cererea de reexaminare a preºedintelui României cu privire la stabilirea exactã a sumelor în lei ºi în valutã, adresându-se Bãncii Naþionale a României, Minsterului Finanþelor ºi Ministerului Integrãrii ºi Prognozei, au stabilit cu exactitate sumele care fuseserã reþinute, de altfel, ºi de Camera Deputaþilor.

Avem anexã la raport adresa Bãncii Naþionale care confirmã aceste sume, de asemenea, confirmate de Ministerul Finanþelor, motiv pentru care cele douã comisii au înaintat raport de admitere, fãrã amendamente, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor pentru acest proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Luãri de cuvânt? Întrebãri? Dezbateri generale? Înþeleg cã nu sunt. Este vorba despre o reexaminare. Deci, stimaþi colegi,

Mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte.

Domnul secretar de stat Predilã, din partea Guvernului. Domnul senator Codreanu, din partea Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã, silviculturã.

Foarte pe scurt, vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ :

## Domnule preºedinte,

Aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 a avut menirea sã modifice ordonanþa anterioarã care prevedea un cuantum ce se acordã producãtorului de lapte, sub formã de primã, lapte livrat la procesator, de numai 500 de lei/litru recepþionat ºi datoritã devalorizãrii ºi datoritã politicii actuale a Guvernului de stimulare a creºterii animalelor ºi a producþiei zootehnice, actualul Guvern a venit cu aceastã ordonanþã în care creºte cuantumul acestei prime pentru zona de munte de la 1.800 de lei/litru livrat la procesator în condiþiile de stazã, recepþionat, ºi 1.400 de lei/litrul în celelalte zone unde sunt crescãtori de animale. În acelaºi timp, stimuleazã ºi celelalte activitãþi din zootehnie ºi ea face parte din lanþul de acte normative care vin sã stimuleze producþia zootehnicã, în vederea creºterii cantitative ºi calitative a acesteia.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Codreanu prezintã raportul Comisiei pentru agriculturã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond, spre dezbatere ºi avizare, cu acest proiect de lege prin adresa nr. L 195/2002. Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 29/2002, aºa cum arãta domnul secretar de stat, se atribuiau producãtorilor de lapte 500 de lei ca primã. Aceastã primã s-a dovedit insuficientã pentru aceleaºi cheltuieli de producþie, cheltuielile de producþie fiind deosebit de mari. Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 18/2002, în vederea sprijinirii producãtorilor de lapte se acordã 1.400 de lei pentru fiecare litru de lapte predat procesatorilor în zona de câmpie ºi 1.800 lei în zona de munte. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Membrii comisiei, întruniþi în ºedinþã în data de 14.05.2002, au dezbãtut acest proiect de lege. La dezbateri au participat ºi reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, cu urmãtoarele amendamente: alin. 1 art. 1 pct. 1 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins Ñ ”În vederea sprijinirii producãtorilor de lapte se acordã stimulentul de 1.400 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat pentru prelucrare la agenþii economici specializaþi în procesare, cu o licenþã de fabricaþie al cãrei conþinut întruneºte condiþiile STAS 2.416/61, care se recalculeazã la 3,5 unitãþi de grãsime ºi la 1,027 unitãþi de densitateÒ. Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, supun plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc domnule senator. Reprezentantul Guvernului, de acord cu amendamentul?

De acord cu toate amendamentele.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Dezbateri generale sunt? Domnul senator Panã.

## **Domnul Aurel Panã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã ar trebui sã facem un remember pentru a restabili adevãrul istoric. Atunci când s-a propus Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 s-a spus cã aceasta este inoperantã ºi îmi amintesc foarte bine cã am dat chiar exemplu cu ceea ce înseamnã producþia de lapte. Cred cã în teritoriu fiecare dintre noi ºtim cã nu în tot anul 2001, deci pânã la data apariþiei Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108 producãtorii de lapte nu au mai beneficiat de cei 150 lei pe litru de lapte. ªtiu foarte bine cã Direcþiile generale pentru agriculturã nu dau încã avize pentru eliberarea unei prime de lapte, deºi s-a încercat, printru-un alt act normativ, sã fie formate asociaþiile de crescãtori de vaci pentru producþia de lapte.

Acum Guvernul recunoaºte ceea ce noi spuneam, cã peste 90% din producþia de lapte se realizeazã în gospodãria þãrãneascã. Acum vine ºi spune care este gradul de utilizare a producþiei interne de lapte din gospodãria þãrãneascã ºi, normnal, mai trebuia sã vinã, numai din punct de vedere tehnic, cu o propunere legislativã de modificare ºi completare a unui act normativ care reglementa aceeaºi chestiune, dar, în fapt, este o recunoaºtere cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108 nu poate fi aplicatã.

De altfel, nu peste mult timp, când va veni vorba despre sumele care vor fi alocate pentru producþia de grâu, vom fi martorii unui act normativ similar cu acesta. Nu este emis pentru cã suma de 500 lei în anul 2001 a devenit derizorie, ci pentru cã actul normativ elaborat sub formã de ordonanþã a Guvernului este inoperabil ºi, dacã þinem cont ºi de ceea ce reprezintã azi 100 lei, comparativ cu 100 lei în anul 2000, nu este decât un lucru îmbucurãtor.

Eu cred cã ceea ce, în rugãciunea unui copil cãtre îngeraºul sãu, se spune, ”Eu sunt mic/Tu fã-mã mareÒ, nu trebuie sã ni se adreseze nouã, ci trebuie sã se þinã cont de faptul cã ne-am spus întotdeauna pãrerea cã sunt o serie întreagã de acte normative în domeniul agriculturii care sunt absolut inaplicabile.

Suntem de acord, este o mãsurã care vine sã sprijine producãtorul de lapte din România ºi cred cã ar trebui sã mai vinã ºi cu alte mãsuri de îmbunãtãþire a sistemului de achiziþii, astfel încât ponderea sã creascã de la crica 25Ð30% din achiziþii la atât cât poate sã producã în gospodãria þãrãneascã, dincolo de autoconsum.

Cu aceasta trebuia sã începi, cã nu am înþeles nimic!

Înþeleg cã apreciaþi receptivitatea Guvernului. Are cuvântul domnul senator Flutur Gheorghe. Stimaþi colegi, vã rog liniºte!

Domnule preºedinte, din capul locului vreau sã vã spun cã ºi Grupul liberal va vota acest proiect de lege. Vreau sã spun cã forma care a venit de la Guvern a fost o formã care, dacã ar fi trecut în lege, doar 5% din producãtorii de lapte puteau beneficia de aceastã subvenþie. De aceea salutãm aceastã modificare care înseamnã cã, indiferent de forma de organizare, producãtorii de lapte vor primi aceastã subvenþie.

Profit de faptul cã sunt prezenþi reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice ºi al Ministerului Agriculturii aici pentru a aminti cã la subvenþia de anul trecut s-au înregistrat foarte mari întârzieri la cele 500 lei/litru, care s-au dat în februarieÐmartie acest an, sumã neactualizatã cu inflaþia, ºi poate cã în acest an la rectificarea bugetului se va þine seama de volumul mare care va trebui acordat pentru subvenþia la lapte, deoarece este o creºtere semnificativã ºi ar fi bine sã se dea în cursul acestui an ºi sã nu se reporteze pentru anul viitor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar. Mai sunt luãri de cuvânt? Nu.

Stimaþi colegi,

## Felicitãri!

Trecem la propunerea legislativã privind organizarea, funcþionarea ºi atribuþiile Creditului Agricol.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna senator Maria Ciocan. Domnul secretar de stat Predilã, vã rog, sintezã.

Vã ascultãm.

Guvernul actual a luat mãsura ca, împreunã cu grupul parlamentar al partidului de guvernãmânt, sã elaboreze un proiect de act normativ care se referã exact la Creditul Agricol, la o modalitate care este acceptatã ºi de alþi parteneri ai noºtri ºi, ca dovadã a acestui fapt, actul normativ este pe ordinea de zi a Senatului ºi Guvernului nu poate face altceva decât sã susþinã propunerea de respingere, deoarece el nu mai are acum rost, în condiþiile cândÉ

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Are cuvântul doamna senator Maria Ciocan.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avizeazã negativ iniþiativa legislativã, deoarece s-a transmis aviz favorabil, cu nr. 143/2002, Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã la proiectul Legii creditului agricol pentru producþie, adoptat de Camera Deputaþilor.

S-a primit, de asemenea, aviz negativ de la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Punctul de vedere al Guvernului, aºa cum s-a arãtat, este negativ.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea iniþiativei legislative privind organizarea, funcþionarea ºi atribuþiunile creditului agricol.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator. Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Vã ascultãm, domnule senator Constantinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. De fapt, am o singurã problemã pe care aº vrea sã o lãmurim. Când estimeazã Guvernul cã va depune iniþiativa sa legislativã în acest domeniu? Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

Este pe ordinea de zi a Senatului, pentru plen.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Este la comisie. În casete nu a apãrut!

Trebuie sã aparã.

## Domnule preºedinte,

Au fost în anii anteriori mai multe iniþiative privind promovarea unui act normativ care sã faciliteze un credit agricol pentru producãtorii noºtri, indiferent de forma de proprietate ºi de exploatare a pãmântului.

Având în vedere cã aceste legi, la vremea respectivã, nu ºi-au gãsit loc pe ordinea de zi a Parlamentului anterior, datoritã situaþiei pe care o traversãm azi în agriculturã

Da, vã rog. Mai sunt luãri de cuvânt?

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, stimaþi colegi,

Trecem la a doua propunere legislativã, Legea creditului agricol.

Pe aceleaºi argumente, înþeleg, respingere. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna senator Maria Ciocan. Vreþi sã o susþineþi? Vã rog.

## **Domnul Gheorghe Flutur**

**:**

Este a noastrã, a Grupului liberal.

Vã rog, susþineþi-o!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Iatã, într-o sãptãmânã, Grupul liberal a avut douã iniþiative în domeniul agriculturii, care au avut raport negativ, dacã ne amintim Legea sprijinului pentru exploataþiile familiale ºi acum Legea creditului agricol.

Vreau sã fac doar o referire la termen. Când noi am depus aceastã iniþiativã anul trecut în primãvarã se simþea nevoia unei Legi a creditului agricol în agricultura româneascã ºi s-a vãzut cã în anul 2001 ºi în acest început de an însã se simte aceastã nevoie de un credit, de o lege care sã rezolve aceastã problemã a finanþãrii agriculturii româneºti.

Din pãcate, ºi aceastã lege despre care se vorbeºte în varianta GuvernuluiÉ încã se treneazã, sunt câteva nelãmuriri. Profit de faptul cã este reprezentantul ministerului aici sã rog sã o grãbeascã, fiindcã mã tem cã nici în toamnã, când va începe ciclul de producþie a anului 2003, nu va putea fi operantã aceastã lege a creditului agricol ºi se va apela, pompieristic, la fel de fel de metode de subvenþionare secvenþionalã a agriculturii româneºti.

Grupul parlamentar liberal îºi susþine iniþiativa pe care a înaintat-o acum un an în Senat în ceea ce priveºte creditul agricol.

Vã mulþumesc foarte mult.

Sã ascultãm punctul de vedere al domnului Predilã, dacã are ceva de adãugat.

Domnule preºedinte, nu am nimic de adãugat. Punctul nostru de vedere este acelaºi faþã de acest act normativ, numai cã noi nu am spus niciodatã cã nu era necesarã o asemenea lege ºi, împreunã cu dânºii, am contribuit

toþi în comisie la forma care va veni în plenul Senatului, unanim acceptatã de toatã lumea.

Deci nu putem sã spunem cã nu am fost ajutaþi sau cã dânºii au avut o poziþie de respingere.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Doamna senator Maria Ciocan.

Comisia noastrã, în urma dezbaterii iniþiativei legislative, avizeazã negativ aceastã iniþiativã legislativã pe care o propunem plenului Senatului spre dezbatere ºi respingere.

S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru agriculturã, iar punctul de vedere al Guvernului, dupã cum se ºtie, nu este de a susþine aceatã iniþiativã legislativã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Din pãcate, multe prevederi din aceastã iniþiativã sunt inoperante, fiindcã încalcã principiile unei economii de piaþã.

Stimaþi colegi,

Stimaþi colegi, înainte de a trece la întrebãri, interpelãri, daþi-mi voie sã-i felicit pe toþi cei care au aniversarea mâine, de Sfântul Constantin ºi Elena, sã le spunem la mulþi ani ºi sãnãtate!

Menþionez aici dintre colegii senatori: Constantin Nicolescu, Bãlãlãu Constantin, Bîciu Constantin, Florescu Constantin Eugen, Constantin Gãucan, Constantin Dorel Onaca, Constantin Radu, Sporea Elena, Toma Constantin, secretarul general Sava Constantin, ºefa Departamentului legislativ, doamna Cãlinoiu Constanþa, ºi celorlalþi, inclusiv colegii din presã care sunt prezenþi, de asemenea le urãm sãnãtate, bucurii lor ºi familiilor lor ºi toate cele bune!

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi, întrebãri ºi interpelãri.

Stimaþi colegi,

Pentru cã mai avem 20 de minute pânã la ora 18,00, iar miniºtrii sunt anunþaþi pentru aceastã orã, pânã atunci putem pune întrebãri ºi putem face interpelãri.

Deci, vã rog, aveþi de pus întrebãri? Vã rog, vã ascultãm.

Întrebarea mea se adreseazã ministrului justiþiei ºi ministrului de interne.

Nu aº fi interpelat pe doamna ministru al justiþiei sau pe domnul ministru de interne dacã acum câteva ore nu s-ar fi sãvârºit un abuz inimaginabil în Baia Mare. Fãrã citarea pãrþilor, Tribunalul Judeþean Maramureº a hotãrât evacuarea televiziunii locale ”CinemarÒ din spaþiul deþinut de Consiliul Judeþean Maramureº, deºi existã un contract de închiriere în derulare.

Solicit explicaþii ministrului de interne ºi ministrului justiþiei, care sprijinã evacuarea dupã câteva ore de la promovarea ordonanþei.

Sã fie oare principalul motiv cã televiziunea maramureºeanã a cãzut în dizgraþia prefectului de Maramureº, Bechiº, sau este indicaþia partidului de guvernãmânt, pentru a pune mâna ºi pe undele din eter? Vã mulþumesc.

Deci domnul senator Mihordea Mircea a adresat prima întrebare.

Domnul senator Zlãvog Gheorghe, vã ascultãm.

Am o întrebare adresatã domnului ministru Miron Mitrea.

Numai o secundã! Dacã mai sunt întrebãri de pus? Da. Vã ascultãm, domnul senator Zlãvog.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Miron Mitrea.

Am solicitat, prin adresã oficialã, domnului director general al Administraþiei Naþionale a Drumurilor, unitate subordonatã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, sã-mi transmitã o invitaþie pentru a participa la recepþia lucrãrilor de reabilitare a Drumului Naþional 65, pe tronsonul PiteºtiÐBalº. Data recepþiei acestei lucrãri este 24 mai 2002, iar de la Administraþia Naþionalã a Drumurilor pânã acum nu am primit nici un rãspuns.

Existã vreun motiv pentru care eu, în calitate de senator de Olt, sã nu fiu invitat la recepþia unei lucrãri executate în judeþul Olt, pe banii contribuabililor? Solicit rãspuns scris.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Acatrinei Gheorghe. Vã ascultãm. Aveþi întrebare, da? Vã rog.

Întrebarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Majoritatea specialiºtilor în materie considerã cã ºansa a douã dintre cele mai importante regiuni ale þãrii, Apusenii ºi Bucovina, o reprezintã relansarea turismului ºi agroturismului.

Cu toate cã despre promovarea ºi dezvoltarea turisticã a acestora se vorbeºte destul de mult, pânã acum nu s-a fãcut nimic concret în acest sens. Ministrul Dan Matei Agathon este ocupat pânã peste cap cu ”Dracula ParkÒ, un proiect profund neromânesc, care înghite nu numai sume colosale, dar ºi energii demne de o cauzã mai nobilã.

Trebuie sã informez Senatul cã locuitorii din aceste zone au fãcut eforturi pentru dezvoltarea acestei activitãþi, însã neavând sprijinul statului, cei mai mulþi s-au împotmolit.

Þinând cont cã în aceastã zonã este o ratã a ºomajului deosebit de mare, atât în zona Apuseni, cât ºi a Bucovinei, este deosebit de important un sprijin mai intens al statului pentru dezvoltarea acestor activitãþi.

Pe de altã parte, turiºtii se aratã destul de interesaþi de obiectivele din cele douã zone, însã infrastructura sub orice criticã îi pune pe fugã. Vin o datã, dar a doua oarã nu mai vin pe la noi.

De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian Nãstase sã informeze Senatul ce se preconizeazã în aceste zone, deci a Bucovinei ºi a Munþilor Apuseni, ce fonduri se intenþioneazã sã se aloce, ce mãsuri concrete va întreprinde pentru relansarea turismului. Este deosebit de important acest lucru pentru economia româneascã.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, mai am o întrebare foarte scurtã.

Vã rog.

Aceastã întrebare este adresatã tot domnului prim-ministru, întrucât Corpul de control ºi anticorupþie este în subordinea sa. Gândesc cã este singura instituþie care poate sã rezolve niºte treburi drepte.

În 1997, organele de urmãrire penalã din judeþul Suceava au mers pe urmele unei afaceri ilegale cu alcool, în care punctul de plecare era Societatea Comercialã de profil SAB Rãdãuþi. Din reþea fãceau parte mai multe societãþi din judeþele Suceava, Botoºani ºi Iaºi, aceasta având ramificaþii ºi în Republica Moldova. Cazul a ajuns pe masa de lucru a justiþiei. Deci de la organele de anchetã a plecat bine ºi a ajuns pe masa de lucru a instanþei, însã, dupã o vreme, afacerea a fost muºamalizatã, iar dosarele, blocate undeva, pe la Ministerul Justiþiei. Mai mult, avem informaþii cã mersul firesc al procedurilor a fost intenþionat încetinit, cauza penalã urmând, probabil, a se prescrie în câteva luni.

De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian Nãstase ca, prin noul organ care a fost creat, sã se caute unde sunt dosarele respective ºi prin ce jocuri de interese au fost acestea tergiversate, mai ales cã la mijloc sunt ºi personalitãþi de marcã ale vieþii publice, iar pagubele aduse bugetului sunt de sute de miliarde, bani care ar trebui sã-i aibã la dispoziþie Guvernul pentru a finanþa obiectivele foarte importante ale þãrii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Flutur Gheorghe.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

## Domnule ministru,

La sfârºitul anului 2001 am solicitat o serie de date tehnico-economice referitoare la activitatea Regiei Naþionale a Pãdurilor, din subordinea ministerului pe care îl conduceþi, date care mi-au fost furnizate doar parþial pânã la aceastã datã.

Solicit, domnule ministru, sã-mi comunicaþi, pe direcþii silvice, urmãtoarele date pentru anul 2001 ºi separat pentru trimestrul I.2002:

Ð preþul mediu obþinut la licitaþia pentru masa lemnoasã pe picior atribuitã agenþilor economici;

Ð preþul mediu al lemnului de foc pe picior valorificat;

- Ð rata profitului net;

- Ð rata rentabilitãþii în exploatare;

- Ð productivitatea muncii;

- Ð perioada de recuperare a creanþelor;

- Ð perioada de rambursare a datoriilor;

- Ð rotaþia stocurilor;

- Ð rata lichiditãþii globale;

- Ð rata lichiditãþii parþiale;

- Ð ponderea manoperei în total cheltuieli de exploatare; Ð valoarea stocurilor;

- Ð profitul net;

Întrebãm: cum se va rezolva problema ªcolii nr. 115, cu un local impropriu, în care învaþã un numãr mare de copii din propria circumscripþie ºcolarã? Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman are o întrebare.

Domnule preºedinte,

Am douã întrebãri adresate domnului Ioan Rus, ministrul de interne. Mi se comunicã faptul cã abia în jurul orei 18,00 va veni domnul secretar de stat AbrahamÉ

Vom face o pauzã de 5 minuteÉ

Am cerut ºi rãspuns în scris. Cum apreciaþi: ori îl aºtept pe domnul general Abraham, sã pun întrebarea în prezenþa Domniei sale, ori aºtept rãspuns în scris. Cum consideraþi.

Ce vã propun eu? Deci, vine domnul general ºi vã dã ºi rãspunsul. Aveþi ºi de primit un rãspuns, ºi de formulat întrebarea.

- Ð volumul creanþelor;

- Ð volumul arieratelor;

Ð suprafaþa pe judeþe a terenurilor degradate, împãdurite în primãvara anului 2002, conform Legii nr. 107/1999.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Are cuvântul doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

În programul de guvernare al actualei puteri un loc important îl ocupã construirea unor spaþii ºcolare. Iatã însã cã sunt situaþii în care unui astfel de spaþiu, propus iniþial a fi construit cu o destinaþie precisã, pe parcursul derulãrii construcþiei i se schimbã destinaþia.

Este cazul ªcolii Generale nr. 115 din Bucureºti, construitã în anul 1912 ºi aflatã pe lista clãdirilor ce nu rezistã seismic. În zona acestei ºcoli vechi a început, cu ani în urmã, construcþia unui nou spaþiu ºcolar.

Iatã însã cã, prin adresa nr. 6955 din 15 iunie 2001, emisã de Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti, noua clãdire urmeazã a fi atribuitã Liceului ”Horia HulubeiÒ de pe Platforma Mãgurele, deºi în zonã mai sunt cel puþin cinci licee.

Dacã are rãspunsul ºi poate sã mi-l dea, este foarte bine. Eu am cerut rãspuns ºi în scris.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles.

Deci nu mai sunt întrebãri, interpelãriÉ StimaþiÉ

**Din salã**

**:**

Avem interpelãri!

## Aveþi interpelãri, da?

Domnul senator Pãcurariu, vã rog frumos. Vã rog sã mã scuzaþi.

Deci, interpelare?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În data de 15 aprilie, Emil Luca, primarul comunei Feleacu, din judeþul Cluj, aflat la braconaj pe teritoriul comunei, a împuºcat mortal un copil. Aceastã faptã survine dupã ce în cursul anului trecut Emil Luca a tras cu arma de vânãtoare în intravilanul comunei.

Serviciul poliþiei judiciare din cadrul I.J.P. Cluj i-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor. Dosarul a fost înaintat Parchetului, cu propunerea de scoatere de sub urmãrire penalã, întrucât fapta nu prezintã pericolul social al unei infracþiuni. Aºa a crezut anchetatorul.

Emil Luca a rãmas însã în posesia autorizaþiei de a cumpãra arme de vânãtoare, deºi acesta sãvârºise destule ilegalitãþi care sã punã sub semnul întrebãrii dreptul de a avea o asemenea autorizaþie: conducerea autovehiculului sub influenþa bãuturilor alcoolice, conducerea autovehiculului fãrã permis.

Faptul cã organele din cadrul I.J.P. Cluj au propus scoaterea lui Emil Luca de sub urmãrire penalã ºi faptul cã nu i s-a ridicata autorizaþia de a cumpãra arme de vânãtoare i-a permis acestuia sã recidiveze, dupã cum s-a constatat ulterior.

Dacã organele de poliþie ar fi aplicat riguros legea, astfel încât Emil Luca sã nu poatã deþine armã de vânãtoare, tragedia nu s-ar fi întâmplat.

Având în vedere cele prezentate, vã solicit, domnule ministru, sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri.

Care sunt temeiurile de fapt ºi de drept care au determinat propunerea I.J.P. Cluj de scoatere de sub urmãrire penalã a lui Emil Luca?

De ce nu s-a luat mãsura retragerii autorizaþiei de a cumpãra arme de vânãtoare faþã de aceastã persoanã?

Dacã Ministerul de Interne îºi asumã tragedia petrecutã în comuna Feleacu?

Practic, suntem în faþa unei situaþii în care influenþa politicului duce la blocarea aplicãrii legii, în situaþia în care ministrul de interne este membru al Partidului Social Democrat, iar primarul aparþine aceluiaºi partid.

Mulþumesc.

Domnul senator Iustian Mircea Teodor. Aveþi interpelare, da? Vã rog.

Interpelare adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

”Numirea în funcþii nu poate fi catalogatã în alt mod decât corupþie instituþionalizatãÒ, conchide autorul unui articol din cotidianul ”AdevãrulÒ din 7 mai a.c., referitor la numirea prefectului de Constanþa, Gheorghe Martin. Afirmaþie durã, tranºantã, severã ºi fãrã drept la replicã, pentru cã, la 14 zile de la apariþia gravelor acuze în cunoscutul cotidian, nu apare nici un drept la replicã, dar sunt publicate interviuri la care lipseºte ”PÒ-ul din colþul careului, în alte ziare centrale ºi locale, în care se încearcã a se repara ceea ce a stricat articolul din cotidianul amintit.

Atunci când, în sfârºit, dupã 3 luni de vacanþã, este numit un prefect în fruntea acestei importante instituþii a judeþului Constanþa, care are ca atribuþie principalã verificarea legalitãþii actelor emise de administraþia publicã localã, presa nu lasã puterea sã lucreze ºi pune serios la îndoialã posibilitatea ca cel numit sã merite girul moral al Guvernului ºi partidului pentru importanta funcþie.

În fapt, se considerã cã existã un motiv serios de incompatibilitate a domnului Gheorghe Martin cu funcþia de prefect, atât timp cât, la data instalãrii în funcþie, el

era cercetat penal pentru fapte deosebit de grave, dosarul aflându-se în plinã instrumentare.

La numai 11 zile de la numirea domnului Gheorghe Martin în funcþia de prefect, Serviciul poliþie economicofinanciarã încheie referatul cu propunerea de neîncepere a urmãririi penale. Pornind de la prezumþia de nevinovãþie, rãmân totuºi câteva semne de întrebare: dacã P.S.D. a considerat cã numirea unui prefect poate întârzia 3 luni într-un judeþ ºi, în acelaºi timp, apreciazã cã domnul Gheorghe Martin este cel mai potrivit P.S.D.-ist în fruntea judeþului Constanþa, atunci de ce nu a întârziat câteva zile, pânã la finalizarea cercetãrii penale?

Dacã P.S.D.-ul nu a mai avut rãbdare nu înseamnã oare cã prin numire s-a dorit grãbirea ºi rezolvarea într-un anumit sens a cercetãrii penale? Dacã nu cumva toþi ceilalþi propuºi de cãtre P.S.D. pentru aceastã funcþie au probleme mult mai grave decât cel numit?

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Belaºcu Aron. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã A.P.A.P.S ºi Ministerului Administraþiei Publice, respectiv domnului ministru Ovidiu Tiberiu Muºetescu ºi domnului ministru Octav Cozmâncã.

Obiectul interpelãrii.

Domnilor miniºtri, localitãþile Arpaºu de Jos ºi de Sus ºi Cârþiºoara din judeþul Sibiu sunt alimentate cu apã potabilã din conducta de alimentare a Combinatului S.C. ”VirometÒ Ñ S.A., judeþul Braºov, apã preluatã din amenajãrile hidrotehnice realizate pe râurile Arpãºel, Arpaºul Mare ºi Bâlea, aflate pe teritoriul respectivelor comune.

Datoritã acestui fapt, în urmã cu circa 20 de ani, a fost semnat un protocol între Combinatul Chimic ”VictoriaÒ, respectiv, S.C. ”VirometÒ Ñ S.A., actualmente, ºi Consiliul Popular Judeþean Sibiu, prin care combinatul se angaja sã asigure permanent apa potabilã pentru respectivele localitãþi. Întrucât S.C. ”VirometÒ Ñ S.A. Victoria urmeazã sã fie vândutã, locuitorii comunelor pe al cãrui teritoriu se aflã toate amenajãrile hidrografice, staþiile de filtrare ºi tratare a apei solicitã ca aceste obiective sã fie scoase din patrimoniul respectivei societãþi, pentru a nu fi vândute o datã cu societatea, deoarece aceste amenajãri au fost realizate cu bani publici, investiþia respectivã nefãcând parte din proiectul de realizare a combinatului, ci dintr-o altã investiþie, necesarã pentru amenajarea zonei ºi asigurarea utilitãþilor respective.

Ca atare, vã rog, domnilor miniºtri, sã aveþi în vedere prevederile art. 135, coroborat cu art. 51 ºi 150 din Constituþie, ºi, în consecinþã, sã dispuneþi mãsurile legale ce se impun pentru ca amenajãrile hidrografice, staþiile de captare, pompare, tratareÐfiltrare ºi transportul apei sã fie scoase din patrimoniul S.C. ”VirometÒ Ñ S.A.

În caz contrar, existã riscul ca sã fie vândute noului proprietar, Aceºti oameni ori rãmân fãrã apã, ori vor trebui sã plãteascã apa unui strãin. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã ministrului educaþiei ºi cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ºi ministrului sãnãtãþii ºi familiei, doamnei ministru Daniela Bartoº.

Pentru alinierea României la exigenþele Uniunii Europene Ñ spun Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei Ñ începând cu anul ºcolar 2002Ð2003, cele 62 ºcoli sanitare postliceale de stat ºi cele 100 ºcoli sanitare particulare se vor desfiinþa.

Aceastã decizie încalcã reglementãrile interne, dar ºi externe.

Cele interne sunt cuprinse în Legea privind exercitarea profesiunii de asistent medical, adoptatã de Parlamentul României în iulie 2001, care stipuleazã clar cã formarea asistentului medical se realizeazã în ºcoli postliceale sanitare.

Reglementãrile externe sunt cuprinse în Acordul european asupra instruirii ºi formãrii asistenþilor medicali, semnat ºi de România în august 2001.

Conform acestui acord, asistent medical înseamnã asistentul medical pentru îngrijiri generale, adicã rãspunde nevoilor fizice, afective, spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc, familial, la ºcoalã, la locul de muncã, comunicã observaþiile echipei sanitare, dirijeazã personalul auxiliar. Or, ºcolile sanitare postliceale din România, prin condiþiile de admitere, prin planurile de învãþãmânt, nu numai cã respectã, dar chiar exced prevederile acordului european legate de pregãtirea asistenþilor medicali.

Dacã pregãtirea asistenþilor medicali pentru urgenþe, radiologie, balneofizioterapie, tehnicã dentarã sau de laborator este normal ºi în România sã se facã colegii universitare de ce trebuie desfiinþate ºcolile postliceale sanitare care pot pregãti asistenþi medicali generaliºti, moaºe, asistenþi medicali de igienã ºi sãnãtate publicã ºi

de farmacie, asistenþi medicali atât de necesari în mediul rural unde sunt, de fapt, pe cale de dispariþie?

Noi întrebãm ce se va întâmpla ºi cu personalul didactic ºi auxiliar din aceste ºcoli sau cu asistenþii medicali absolvenþi deja ai acestor ºcoli.

Vor trebui sã susþinã alte examene în cadrul colegiilor universitare pentru a deveni a doua oarã asistent medical? Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc. Domnul senator Acatrinei Gheorghe.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a demarat curãþenia în sistem, începând cu directorii unitãþilor de învãþãmânt ºi terminând cu inspectorii ºcolari.

Mãsura, dupã pãrerea noastrã, este salutarã, întrucât în funcþiile amintite au ajuns persoane care nu au nimic de-a face cu actul educaþional. Acestea sunt contestate de înºiºi colegii lor, profesori, învãþãtori sau educatori.

Atrag atenþia cã existã însã ºi oameni valoroºi, competenþi, care nu trebuie daþi la o parte pe criterii pur politice. Avem dovada clarã a amestecului politicului în ºcoli, în nefericita turnurã pe care au luat-o evenimentele de la Liceul mixt din Târgu-Mureº.

De asemenea, þin sã aduc la cunoºtinþã un caz grav, de amestec al politicului în treburile ºcolii, caz petrecut la Fãlticeni, în judeþul Suceava. În sãrãcia lor cronicã, profesorii au închiriat un spaþiu al Casei Corpului Didactic cãtre Filiala municipalã a Partidului Naþional Liberal.

Dupã ce au prins rãdãcini, liberalii s-au fãcut stãpâni pe aproape tot imobilul, evacuând pânã ºi biblioteca, ale cãrei volume, printre care ºi exemplarele valoroase, au fost transferate în mod neglijent într-o ºcoalã din municipiu.

Abuzurile nu se opresc aici. Preºedintele Organizaþiei municipale P.N.L. fiind ºi preºedintele Casei de Ajutor Reciproc, existã informaþii cã uneori condiþioneazã acordarea împrumuturilor de înscrierea solicitanþilor din rândul profesorilor în rândul membrilor de partid, deci ai Partidului Liberal.

Astfel, Casa Corpului Didactic a devenit un stat major al Partidului Naþional Liberal, iar C.A.R.-ul un mijloc de ºantaj, dupã pãrerea mea, a cadrelor didactice.

Potrivit Constituþiei ºi Legii învãþãmântului, politica nu are ce cãuta în ºcoli.

De aceea, cerem ministrului educaþiei ºi cercetãrii, doamnei Ecaterina Andronescu, sã intervinã pentru restabilirea drepturilor personalului din învãþãmântul fãlticenean, astfel încât intelectualii sã aibã unde sã-ºi desfãºoare activitatea profesionalã.

Vã mulþumesc.

O altã interpelare, domnul senator Alexandru Ionel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Ioan Rus, Ministerul de Interne.

Domnule ministru,

În lunile februarie ºi martie a.c. v-am adresat mai multe interpelãri dumneavoastrã, doamnei ministru Rodica Stãnoiu, cât ºi domnului ministru Mircea Geoanã cu privire la demersurile fãcute pentru extrãdarea Ioanei Maria Vlas.

Mi s-a rãspuns cã nu se ºtie exact locul unde se aflã aceasta pentru a putea fi readusã în þarã.

Recent, domnul general Florin Sandu, ºeful I.G.P.-ului, a declarat, citez: ”ªtim zona ºi þara unde se ascunde aceastaÒ.

În aceastã situaþie, vã rog sã-mi precizaþi ce mãsuri aþi stabilit pentru aducerea în þarã a acestei infractoare.

Nu este posibil ca aceastã infractoare sã-ºi trimitã avocatul în excursie la Bucureºti cu diferite mesaje, iar Ministerul de Interne sã asiste pasiv la spectacolul de circ oferit românilor, încã o datã, dupã acela din anul 2000, când a cãzut Fondul Naþional de Investiþii. Aºtept rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, ºi eu vã mulþumesc. Dar înþeleg cã aþi mai pus o datã întrebarea asta.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Revin pânã când îmi dã rãspunsul exactÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sã ºtiþi cã exact nu este decât ceasul, ºi acela dacã funcþioneazã cumva. Înþeleg cã nu mai existã o altã interpelare.

Sã trecem ºi la rãspunsuri.

S-l invitãm pe domnul ministru Abraham. Domnule ministru, vã rog sã luaþi locÉ

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Aveam aceeaºi întrebareÉ tocmai asta vreau sã-i spun domnului ministruÉ nu ºtiam de cea a domnului senatorÉ aveam aceeaºi întrebare ºi cu ocazia asta domnul ministru poate sã ne rãspundã la amândoiÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, domnule ministruÉ legat de aceastã întrebareÉ în ce þarã se aflãÉ Da?É

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Dacã se ºtieÉ

DaÉ Dacã se ºtieÉ ªi demersurile pãrþii româneÉ

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La interpelarea domnului senator Radu F. Alexandru, Ministerul de Interne are urmãtorul punct de vedere:

Stimate domnule senator, în legãturã cu întrebarea dumneavoastrã transmisã Ministerului de Interne de cãtre Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul, am onoarea sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele. La 31 mai 2000, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a emis în lipsã împotriva preºedintelui S.C. ”SOV InvestÒ Ñ S.A. Ioana Maria Vlas mandatul de arestare preventivã nr. 53, pentru o perioadã de 30 de zile, pentru comiterea infracþiunilor de înºelãciune ºi fals intelectual.

În sarcina acesteia s-a reþinut cã în calitatea ce o avea a indus în eroare investitorii Fondului Naþional de Investiþii, prin aprobarea prospectului în care s-a garantat, contrar adevãrului, returnarea sumelor subscrise, cauzând un prejudiciu de 1.057 miliarde lei.

Totodatã, aceasta a transmis C.N.V.M. situaþii financiare ce nu se regãseau în bilanþul contabil. Verificãrile efectuate au stabilit cã cea în cauzã a pãrãsit þara ºi a intrat în Bulgaria, la 22 mai 2000, dupã care, la 23 mai 2000, cu zborul LZ 551, a pãrãsit aceastã zonã cu destinaþia Israel, pe ruta Nicosia.

Interpolul Ierusalim a confirmat intrarea acesteia în scop turistic, la data de 24 mai 2000, pe teritoriul Israelului, dar cã nu se deþin date despre locul unde se aflã.

Imediat dupã emiterea mandatului de arestare, 31 mai 2000, s-a solicitat urmãrirea internaþionalã a Mariei Vlas, prin Biroul naþional Interpol, în vederea arestãrii ºi extrãdãrii sale.

La 28.07.2000 OIPIC Interpol a difuzat ºi ”notiþa roºieÒ cu nr. A711/7 din 2000, în care se precizeazã cã Vlas Ioana Maria se poate afla pe teritoriul Israelului ori al Statelor Unite ale Americii, document care, potrivit legislaþiei în vigoare, are valoare de mandat de arestare.

Demersurile autoritãþilor române pe lângã autoritãþile judiciare competente din Israel, întreprinse inclusiv cu ocazia întâlnirilor directe pe care conducerea Ministerului de Interne le-a avut în acest stat, nu au avut pânã la aceastã datã un rezultat concludent.

Cu alte cuvinte, încã nu cunoaºtem locul la ora actualã, asta înþeleg. Se fac demersuri în continuare. Sunteþi mulþumit de rãspuns?

Pot sã primesc rãspunsul?

Da, sigur.

Predau Departamentului legislativ rãspunsul în scris al domnului senator.

Domnul Ionel Alexandru, mai doriþi o completare?

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Vreau doar sã-l întrebÉ

Numai o secundã! Vã rog.

Domnule ministru,

În condiþiile acestea, trebuie sã înþeleg cã declaraþia domnului general Sandu nu este adevãratã. Ori presa a dezinformat, ori dumnealui a declarat ceva care, la fel, nu concordã cu realitatea.

Dumnealui a spus cã ºtim þara ºi zona în care se aflã. Acum aflu cã nu este aºa. Dar altã problemã vreau sã ridic: ce mãsuri aþi stabilit în Ministerul de Interne pentru extrãdarea sau capturarea sub orice formã a Ioanei Maria Vlas?

Asta a fost întrebarea mea, de fapt, la ”InterpelãriÒ. Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã-i rãspund domnului senator.

## Domnule senator,

Pentru extrãdarea doamnei Ioana Maria Vlas existã acest mandat de 30 de zile, care în procedurile stabilite, potrivit statutului OIPIC Interpol, care este Organizaþia internaþionalã ºi baza de date centralã pentru întreaga lume, noi am fãcut bileþelul pe care l-am arãtat aici, de culoare roºie, care echivaleazã cu mandatul necesar pentru a fi reþinutã ºi ulterior sã intre în contact cu noi orice poliþie din lume care o identificã.

Sigur cã noi am luat mãsuri multiple, în þarã s-au fãcut investigaþii în diferite locuri în care am apreciat, am luat mãsuri specifice nouã pentru a putea gãsi soluþii de a o identifica în mod cert unde este ºi în acel context sã intervenim potrivit uzanþelor internaþionale.

Deci în acest moment în aceastã situaþie ne gãsim.

Am înþeles. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc.

Cam atât, altceva nu mai avem.

Domnul ministru Alin Burcea, în legãturã cu rãspunsul la întrebarea domnului Gheorghe Acatrinei privind situaþia turismului în Munþii Apuseni.

**Domnul Alin Burcea** Ñ _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

ªi Bucovina.

ªi Bucovina.

În principal în Bucovina. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Turismul este o activitate care, de fapt, aduce consumatorului, clientului, în final, un produs sub forma sintezei a tot ce are interesant ºi atrãgãtor locul respectiv, ambalat în creativitatea celor care se ocupã de turism.

Bucovina este o zonã cu un potenþial turistic asupra cãruia nu mai insist ºi în nici un caz nu este ignoratã sau uitatã de noi.

Ministerul Turismului face, printre altele, promovarea generalã a destinaþiei ”România pe plan internaþionalÒ, un segment semnificativ al acestei oferte se referã la Bucovina.

Nu întâmplãtor, la sfârºitul anului 2001, în Bucovina s-a constituit prima Asociaþie de promovare turisticã regionalã din România, aceasta a constituit practic un proiect pilot.

Împreunã cu Societatea pentru cooperare tehnicã, organism în subordinea Ministerului Economiei din Germania, Ministerul Turismului a ales aceastã zonã pentru a derula acest proiect de dezvoltare regionalã, întrucât are toate premisele reuºitei ºi, în acelaºi timp, este o zonã de interes deosebit.

”Asociaþia pentru Turism Ñ BucovinaÒ are urmãtoarele obiective: în primul rând, prezentarea produsului turistic Bucovina în complexitatea sa, garantarea calitãþii serviciilor prestatorilor din zonã ºi promovarea ºi marketingul zonei pentru relansarea durabilã a turismului.

Cu sprijinul Ministerului Turismului, asociaþia a participat, la numai o lunã de la înfiinþare, la Târgul de turism din octombrie 2001 la Bucureºti ºi ulterior la Bursa de Turism de la Berlin din martie 2002, având o prezenþã remarcatã de public ºi specialiºti, stabilind contacte foarte utile obiectivelor sale, la acest târg, cheltuielile de participare fiind suportate de cãtre Ministerul Turismului.

Activitatea asociaþiei este în continuare sprijinitã de experþi germani ºi de cãtre Ministerul Turismului, în sensul finanþãrii, întrucât la sfârºitul anului trecut a fost alocatã o sumã de 290 de milioane lei din bugetul de promovare pentru cofinanþarea unei broºuri tematice pe care cred cã o ºi cunoaºteþi. Prima este versiunea în limba germanã ºi urmeazã cea în limba englezã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. De acord cu rãspunsul?

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Sunt de acord, domnule preºedinte.

Este aici ºi domnul ministru Ionel Fleºariu Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice, dar înþeleg cã nu mai aveþi cui rãspunde.

Cu regret constatÉ

ªi domnul ministru Dumitru Pâslaru Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Aceeaºi problemã.

Eu am rugãmintea ºi fac un apel la dumneavoastrã sã le trimiteþi în scris, foarte pe scurt. Domnii senatori nefiind prezenþi, considerãm cã aþi rãspuns.

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu asta încheiem ºedinþa noastrã de astãzi.

Vã mulþumim foarte mult, vã dorim numai bine, sãnãtate ºi încã o datã ”La mulþi ani!Ò pentru sãrbãtoriþii Constantin ºi Elena de mâine.

Vã mulþumesc, domnilor colegi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/30.V.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei