Œntr-adev„r, este o dezbatere interesant„ ∫i care probabil c„ ar fi trebuit s„ suscite mai mult interes din partea noastr„. Œn orice caz, noi nu ne putem pl‚nge, cel pu˛in Coali˛ia aflat„ la guvernare, c„ nu manifest„m acest interes.
Guvernul condus de primul-ministru C„lin PopescuT„riceanu ∫i-a Ónceput mandatul Óntr-un moment deosebit de important pentru Rom‚nia. Œn Óncheierea negocierilor de aderare la Uniunea European„, Ón luna decembrie, era mai degrab„ un gest politic al Comisiei, pentru c„, Ón realitate, Rom‚nia era restant„ la cele mai importante ∫i mai dificile capitole de negociere pe care Guvernul P.S.D. nu a fost capabil s„ le Óncheie.
Œnc„ de la Ónceput Guvernul condus de premierul T„riceanu a definit integrarea european„ ca prioritate absolut„ ∫i ∫i-a asumat angajamentul de a recupera Ónt‚rzierile cauzate de politica fostei puteri, av‚nd de surmontat ∫i deficitul de imagine datorat generaliz„rii corup˛iei Ón ultimii ani, fenomen care a dus Rom‚nia Ón situa˛ia limit„ de a sta sub spectrul Óntreruperii negocierilor de aderare, fapt f„r„ precedent Ón istoria procesului comunitar.
Ata∫amentul Guvernului fa˛„ de reform„, fa˛„ de interesul public ∫i voin˛a de a duce la Óndeplinire obiectivele asumate prin programul de guvernare sunt cu at‚t mai limpezi cu c‚t Cabinetul T„riceanu nu a beneficiat nici un moment de perioada de gra˛ie ∫i acalmie de care se bucur„, Ón general, guvernele nouinstalate nici m„car din partea fo∫tilor parteneri din campania electoral„.
Cu toate aceste dificult„˛i care au fost ∫i a trebuit s„ fie dep„∫ite, progresele Ón materie de dezvoltare economic„ au fost remarcabile, dac„ ar fi s„ ne referim doar la politica fiscal„ pe care actualul cabinet a avut curajul s„ o adopte ∫i s„ ne putem da seama c„ la nivel guvernamental exist„ o nou„ viziune Ón ceea ce prive∫te abordarea problemelor economice ale Rom‚niei.
Guvernul Rom‚niei, Guvernul T„riceanu, nu s-a mul˛umit s„ realizeze doar o reform„ de suprafa˛„, cu costuri nedureroase ∫i cu c‚∫tiguri doar Ón plan de imagine, a mers Ón profunzimea lucrurilor, g‚ndind ∫i aplic‚nd m„suri menite s„ impulsioneze pe criterii de competitivitate sectorul privat din Rom‚nia.
S-a vorbit aici de faptul c„ nu s-au f„cut progrese Ón nici un domeniu. Sper s„ nu v„ plictisesc, mai ales pe colegii de la P.S.D., f„c‚nd un parcurs al eforturilor care s-au depus Ón plan legislativ ∫i al m„surilor pe care Cabinetul T„riceanu le-a luat. Astfel, ac˛iunile realizate de cabinet pentru sprijinirea mediului de afaceri s-au materializat Ón plan institu˛ional prin crearea unui cadru coerent, prin reunirea structurilor ∫i politicilor privind mediul de afaceri, I.M.M.-urile ∫i investi˛iile str„ine Ón coordonarea unui ministru de stat.
S-au preluat de la Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului activit„˛ile privind sprijinirea mediului de afaceri ∫i au fost incluse Ón aparatul de lucru al ministrului de stat.
A fost creat ∫i opera˛ionalizat grupul de lucru pentru elaborarea ∫i monitorizarea planului de ac˛iuni referitor la Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri.
A fost Ónfiin˛at punctul na˛ional de contact pentru aplicarea recomand„rilor O.C.D.E. din Ghidul pentru Óntreprinderi multina˛ionale, care are misiunea de a solu˛iona eventualele probleme ce ar putea ap„rea Ón rela˛ia dintre societ„˛ile comerciale multina˛ionale ∫i institu˛ii ale statului rom‚n.
De asemenea, a fost constituit Grupul de lucru pentru sprijinirea exportatorilor, care a propus Guvernului un set de m„suri aprobate printr-un memorandum. Aceste m„suri sunt: s-a realizat capitalizarea EXIMBANK, propun‚ndu-se Ón acest sens ca sursa s„ se constituie din fondurile ob˛inute din privatiz„ri; redistribuirea c„tre EXIMBANK a sumelor neutilizate din fondurile nebugetare constituite la ministere pentru sus˛inerea exporturilor; modificarea legisla˛iei falimentului, Ón sensul permiterii compens„rii bilaterale a obliga˛iilor, adic„ _netting_ -ul.
Strategia ini˛iat„ de Guvernul T„riceanu cu privire la politicile din domeniul economic este axat„ pe Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, privit„ ca motor al dezvolt„rii economice sustenabile.
Motivele pentru care sectorul I.M.M.-urilor este considerat unul prioritar din punct de vedere al strategiei guvernamentale sunt urm„toarele ∫i sunt lesne probabil de b„nuit: este cel mai flexibil segment economic, este cel mai competent, este singurul segment capabil de o cre∫tere durabil„, este capabil s„ absoarb„ for˛a de munc„ disponibilizat„, este segmentul capabil s„ creeze o mare coeziune social„, este cel mai bun pl„titor al taxelor ∫i impozitelor, este segmentul cu rata cea mai bun„ de rambursare a creditelor, bineÓn˛eles, Ón cazul Ón care are acces la acestea.
De asemenea, Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei la Uniunea European„, avantajele dezvolt„rii unui sector al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii sunt extrem de importante. Este segmentul economic cel mai u∫or adaptabil la schimb„ri legislative ∫i de integrare european„, este segmentul care ofer„ condi˛ii coerente, sus˛inute de un ritm previzibil de evolu˛ie, permite cre∫terea investi˛iilor directe Ón economia rom‚neasc„ prin cre∫terea Óncrederii at‚t a capitalului str„in, c‚t ∫i a celui autohton.
Toate aceste argumente, precum ∫i multe altele necuprinse Ón aceast„ prezentare ne Óndrept„˛esc s„ avem convingerea c„ pentru a putea dezvolta I.M.M.-urile Ón condi˛iile prev„zute Ón Cartea european„ a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, integrarea Rom‚niei Ón Comunitatea European„ la 1 ianuarie 2007 este o necesitate absolut„ pentru dezvoltarea normal„ a mediului de afaceri ∫i, implicit, a I.M.M.-urilor.
Experien˛a interna˛ional„ demonstreaz„ clar c„ sectorul I.M.M.-urilor poate s„ aib„ o contribu˛ie substan˛ial„ la realizarea produsului intern brut, s„ creeze noi locuri de munc„, s„ stimuleze cre∫terea exporturilor.
I.M.M.-urile au abilitatea de a r„spunde Ón mod flexibil pe pie˛e puternic competitive ∫i s„ se adapteze rapid la schimb„rile structurale ∫i ciclice ale economiei globale.
Un sector al I.M.M.-urilor bine dezvoltat poate ast„zi s„ sprijine stabilitatea ∫i cre∫terea macroeconomic„, crearea ∫i dezvoltarea clasei de mijloc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006
Extinderea Uniunii Europene va face posibil„ cre∫terea dimensiunilor pie˛ei interne, aceasta num„r‚nd aproape 500 de milioane de consumatori, pia˛„ Ón care persoanele, m„rfurile, serviciile ∫i capitalurile vor circula liber.
Priorit„˛ile de aderare spre care este orientat„ Rom‚nia prev„d integrarea complet„ Ón pia˛a intern„, la Ónceputul anului 2007, proces aflat Ón plin„ desf„∫urare. Aceasta presupune c„ Óntreprinderile rom‚ne∫ti, pe de-o parte, vor fi capabile s„ concureze f„r„ restric˛ii Óntr-o imens„ pia˛„ european„, iar pe de alt„ parte vor trebui s„ dob‚ndeasc„ acel avantaj competitiv pe propria pia˛„, unde politicile protec˛ioniste au fost, Óncet, Óncet, Ónl„turate.
Œn momentul de fa˛„ este evident faptul c„ o bun„ parte dintre Óntreprinderile rom‚ne∫ti sunt insuficient preg„tite pentru a r„spunde oportunit„˛ilor ∫i provoc„rilor generate de schimb„rile pie˛ei libere.
Competitivitatea Óntreprinderilor ∫i alinierea la exigen˛ele pie˛ei interne sunt dou„ condi˛ii _sine qua non_ pe care Rom‚nia trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei l„rgite.
Strategia guvernamental„ pentru sus˛inerea dezvolt„rii I.M.M.-urilor pe perioada 2005—2008 cuprinde, totodat„, ∫i programele Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Integr„rii Europene ∫i Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, programe care sunt parte component„ a politicii Ón domeniul cercet„rii-dezvolt„rii politicii industriale, politicii dezvolt„rii regionale ∫i a politicii de ocupare a for˛ei de munc„ ∫i sunt complementare implement„rii angajamentelor asumate la Capitolul 16 — îŒntreprinderi mici ∫i mijlocii“.
Aceste programe vizeaz„ cre∫terea competitivit„˛ii sectorului I.M.M.-urilor ∫i sunt finan˛ate tot din resurse bugetare.
Raportul World Bank Group din 13 septembrie 2005 privind realizarea afacerilor Ón 2006, Capitolul îCrearea de locuri de munc„“, eviden˛iaz„ urm„toarele: îRom‚nia se situeaz„ Óntre performerii de v‚rf Ón ceea ce prive∫te Ómbun„t„˛irea mediului s„u de afaceri. Din cele 155 de ˛„ri analizate, Rom‚nia ocup„ locul 78, situ‚ndu-se, spre exemplu, Ónaintea Greciei ∫i Croa˛iei. Pe baza celor 10 criterii pentru reformele ini˛iate recent, Rom‚nia se Ónscrie Ón r‚ndul primilor 12 performeri“.
Sunt rezultate notabile ∫i nu ∫tiu c‚˛i dintre dumneavoastr„ ∫tiu c„ anul trecut, de∫i au disp„rut 90 de mii de locuri de munc„ ca urmare, bineÓn˛eles, a evolu˛iilor economice, Rom‚nia a terminat anul cu un plus de 100 de mii de locuri de munc„.
Sigur, poate nu sunt succesele la nivelul celor pe care le-a Ónregistrat P.S.D.-ul, Ón ghilimele, bineÓn˛eles.
Œn planul sprijinirii consolid„rii mediului de afaceri specific I.M.M.-urilor, putem spune c„ s-au realizat urm„toarele: s-a extins ∫i s-a Ómbun„t„˛it consultarea cu sectorul I.M.M.-urilor prin diversificarea ac˛iunilor Comitetului consultativ pentru dezvoltarea sectorului; s-a promovat planul na˛ional de dezvoltare 2007—2013 ∫i s-au lansat dezbateri pentru Ómbun„t„˛irea m„surilor ∫i priorit„˛ilor Ón cadrul obiectivului cre∫terea competitivit„˛ii
economice ∫i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa∫tere; s-a lansat proiectul de strategie privind dezvoltarea incubatoarelor de afaceri; a devenit opera˛ional Grupul pentru evaluarea impactului actelor normative asupra I.M.M.-urilor; de asemenea, a fost lansat„ campania îSurse de finan˛are pentru I.M.M.-uri ∫i conceptul de sistem na˛ional de fonduri de colectare locale Ón parteneriat cu Fondul na˛ional de garantare a creditelor pentru I.M.M.-uri; a fost sprijinit„ dezvoltarea capacit„˛ii de informare ∫i consiliere a I.M.M.-urilor, prin dezvoltarea comunic„rii _on line_ a Agen˛iei na˛ionale a I.M.M.-urilor, acordarea consultan˛ei necesare reform„rii sistemului cooperatist; lansarea unei campanii de informare ∫i con∫tientizare privind impactul ader„rii asupra I.M.M.-urilor. A fost sprijinit„ dezvoltarea capacit„˛ii de programare Ón domeniul I.M.M.-urilor, prin definitivarea strategiei privind cre∫terea competitivit„˛ii; crearea sistemului de monitorizare a indicatorilor programelor na˛ionale ∫i dezvoltarea programului de instruire a salaria˛ilor.
Au continuat, de asemenea, ac˛iunile privind crearea unui sistem na˛ional al pie˛elor de gros ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a crescut accesul I.M.M.-urilor la finan˛are.
Aici, bineÓn˛eles, un merit l-a avut dinamizarea sectorului bancar, cre∫terea concuren˛ei din cadrul sectorului bancar ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, sper s„ aib„ un efect deosebit recenta privatizare a B.C.R., pentru c„ B.C.R.-ul, dup„ cum ∫tim, este cel mai mare actor de pe aceast„ pia˛„ bancar„.
Œntreprinderile mici ∫i mijlocii din Rom‚nia au un caracter total aparte fa˛„ de ceilal˛i competitori din Uniunea European„. De altfel, acest aspect a generat o serie Óntreag„ de dezbateri cu privire la rolul ∫i caracterul I.M.M.-urilor Ón Rom‚nia, dezbateri productive care s-au concretizat Óntr-o nou„ abordare guvernamental„ asupra politicilor de stimulare a I.M.M.-urilor.
Cea mai recent„ m„sur„ adoptat„ de Guvernul T„riceanu Ón materie de aliniere a legisla˛iei rom‚ne∫ti la Uniunea European„ este Ordonan˛a nr. 27 din 26 ianuarie 2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Potrivit acestei ordonan˛e privind Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, condi˛ia privind nivelul cifrei de afaceri pentru Óncadrarea Ón categoria I.M.M. era realizarea unei cifre de afaceri anuale echivalente cu p‚n„ la 8 milioane de euro sau un rezultat anual al bilan˛ului contabil care nu dep„∫e∫te echivalentul Ón lei a 5 milioane de euro.
Recomandarea Comisiei Europene stabile∫te cifra de afaceri anual„ net„ a unei I.M.M. la maximum 50 de milioane de euro sau ca valoarea activelor de˛inute de aceasta s„ fie mai mic„ de 43 de milioane de euro.
Prin ordonan˛a Guvernului se asigur„ preluarea integral„ a recomand„rii Comisiei Europene, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ de la data de 1 septembrie 2005 Comisia European„ monitorizeaz„ modul Ón care aceast„ recomandare este implementat„ la nivelul statelor membre ∫i al ˛„rilor candidate.
De asemenea, ordonan˛a Guvernului asigur„ ∫i o simplificare a probei Óncadr„rii Ón categoria I.M.M. prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006
utilizarea declara˛iilor pe propria r„spundere a reprezentan˛elor legale ale Óntreprinderii ∫i pentru criteriul referitor la ponderea de˛inut„ Ón cifra de afaceri anual„ ∫i activele totale.
Actul normativ asigur„ ∫i cadrul Óncadr„rii Fondului na˛ional de garantare a creditelor pentru I.M.M.-uri Ón categoria institu˛iilor financiare de risc, ˛in‚nd cont c„ acesta dezvolt„ produse de garantare la nivel local, prin filialele sale, de risc mai mare, adres‚ndu-se microÓntreprinderilor ∫i Óntreprinderilor mici cu ratele succesului mai mici dec‚t ale Óntreprinderilor consolidate.
Aceste modific„ri legislative vor avea efecte pozitive asupra dezvolt„rii ∫i consolid„rii domeniului I.M.M.-urilor, defini˛ia I.M.M.-urilor cuprins„ Ón recomandarea Comisiei Europene fiind ∫i un instrument pentru dimensionarea ∫i acordarea ajutorului de stat pentru I.M.M.-uri at‚t Ón faza ini˛ial„ de debut a afacerii, c‚t ∫i Ón procesul de inovare ∫i transformare a acestora Ón Óntreprinderi consolidate, cu Óncadrare Óntr-o categorie superioar„.
De asemenea, un alt subiect intens dezb„tut a fost acela al impactului pe care-l au asupra I.M.M.-urilor noile politici de fiscalitate promovate de c„tre Guvernul T„riceanu.
Referitor la strategia fiscal„ viz‚nd I.M.M.-urile ∫i Ón particular microÓntreprinderile pentru perioada 2007—2010, a∫ dori s„ fac urm„toarele preciz„ri.
Conform prevederilor Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei nr. 24 din 28 decembrie 2004 pentru acordarea Óncrederii Guvernului pentru microÓntreprinderi va fi men˛inut actualul sistem de impozitare p‚n„ la momentul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Œn acest context preciz„m faptul c„ Ministerul Finan˛elor Publice, Ón colaborare cu Agen˛ia Na˛ional„ a I.M.M.-urilor ∫i responsabilul principal Ón ceea ce prive∫te restabilirea m„surilor pentru Óncurajarea I.M.M.-urilor, a elaborat planul de ac˛iuni pentru dezvoltarea ∫i consolidarea mediului de afaceri din Rom‚nia pe perioada 2005—2006.
Œn cadrul ac˛iunii privind evaluarea impactului reglement„rilor asupra climatului afacerilor, obiectivele principale sunt evaluarea impactului ader„rii la Uniunea European„ asupra regimului fiscal existent pentru microÓntreprinderi ∫i identificarea alternativelor de Óncurajare fiscal„ a microÓntreprinderilor ∫i a I.M.M.-urilor prin analiza facilit„˛ilor fiscale acordate acestora Ón statele comunitare ∫i formularea unor propuneri de preluare Ón legisla˛ia rom‚neasc„, ac˛iuni care sunt Ón desf„∫urare, urm‚nd s„ fie finalizate Ón cursul acestui an.
Totodat„, ca ini˛iativ„ particular„ este important sectorul persoanelor fizice care desf„∫oar„ activit„˛i independente ca atare, asocia˛ii familiale sau asocieri cu persoane juridice. Astfel, impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice este reglementat„ de Capitolul îVenituri din activit„˛i fiscale“, iar persoanele fizice pot desf„∫ura activit„˛i independente, pe cont propriu, sau se pot asocia Óntre ele, constituind asocieri f„r„ personalitate juridic„, sau se pot asocia cu persoane juridice rom‚ne, microÓntreprinderi care nu genereaz„ o persoan„ juridic„.
Pentru impunerea veniturilor ob˛inute de persoanele fizice urmare a exercit„rii unei activit„˛i independente pe
cont propriu se stabile∫te venitul net anual determinat pe baza contabilit„˛ii Ón partid„ simpl„ sau pe baza normelor de venit.
S-a dezb„tut, de asemenea, impactul pe care modific„rile asupra impozit„rii veniturilor microÓntreprinderilor l-ar fi avut asupra performan˛elor acestora.
Nimic din ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón cursul anului trecut nu confirm„ criticile care sunt aduse, ∫i anume: dac„ cu un an Ónainte impozitul pe venitul microÓntreprinderilor, Óncasat Ón cursul anului 2004, Ón care cota de impozit a fost 1,5%, a fost de 439,2 milioane RON ∫i de 78 de milioane RON din impozitul pe profit, ca urmare a op˛iunii microÓntreprinderilor de a pl„ti impozit pe profit, Ón anul urm„tor situa˛ia s-a eviden˛iat la un nivel de Óncas„ri de 1.004,4 milioane RON (erau ace∫tia previziona˛i), dintre care 773,6 s-au Óncasat, 523,7 reprezent‚nd Óncas„ri realizate din impozitul pl„tit de microÓntreprinderile pl„titoare de impozit pe venitul realizat, iar 249,9 reprezent‚nd impozitul pe profit pl„tit de microÓntreprinderi care au optat pentru plata impozitului pe profit specificat la art. 104 din Legea nr. 571.
Aceste date nu confirm„, sub nici o form„, criticile aduse acestui sistem de impozitare, datele care sunt eviden˛iate Ón bilan˛ sunt edificatoare.
A∫adar, analiz‚nd cu aten˛ie aceste cifre ∫i lu‚nd Ón considerare rezultatele ob˛inute nu credem c„ se poate vorbi, Ón nici un caz, despre o politic„ fiscal„ deficitar„ Ón ceea ce prive∫te I.M.M.-urile. Dimpotriv„, politica guvernamental„ se dovede∫te a fi una care Óncurajeaz„ dezvoltarea I.M.M.-urilor prin m„suri curajoase, alternative viabile la solu˛iile propuse Ónainte de decembrie 2004.
Din p„cate, Ón cazul I.M.M.-urilor constat„m Ónc„ probleme care ˛in de o anumit„ caren˛„ Ón ceea ce prive∫te educa˛ia antreprenorial„. Œn prezent nu putem s„ nu observ„m informa˛ia deficitar„ Ón ceea ce prive∫te legisla˛ia european„, know-how-ul occidental, fondurile ce pot fi accesate de c„tre I.M.M.-uri.
De asemenea, se poate observa o lips„ de ini˛iativ„ Ón a populariza ideea de afacere privat„ Ón cadrul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i m„ refer aici, Ón special, la universit„˛ile care au acest profil axat pe domenii economice.
Deocamdat„, I.M.M.-urile rom‚ne∫ti, mai ales cele mijlocii, sunt ∫i cantitativ, ∫i calitativ inferioare celor din Uniunea European„, Óns„ avem toat„ Óncrederea c„ aceast„ situa˛ie este doar una temporar„. Prin politici economice curajoase, menite s„ Óncurajeze libera ini˛iativ„ ∫i concuren˛a, vom putea s„ intr„m f„r„ probleme pe pia˛a liber„ a Uniunii Europene. ™i dac„ vom avea mereu Ón minte experien˛a celorlalte ˛„ri proasp„t primite Ón comunitatea european„, sunt convins c„ Rom‚nia va reprezenta o poveste de succes a dezvolt„rii I.M.M.-urilor.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.