Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·5 mai 2006
MO 64/2006 · 2006-05-05
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat
Dezbateri politice, conform art. 180 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, cu tema îŒntreprinderile mici ∫i mijlocii Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„“
Primirea de r„spunsuri la Óntreb„rile adresate membrilor Guvernului
Prezentarea pe scurt (notificarea) a interpel„rilor ce urmeaz„ a fi adresate membrilor Guvernului
· Informare · informare
6 discursuri
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.
Pentru Ónceput, la punctul 1 al ordinii de zi, Ón conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente: ordinea de zi pentru zilele de mar˛i, 25, ∫i miercuri, 26 aprilie 2006; programul de lucru pentru perioada 25—29 aprilie 2006; informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care
urmeaz„ s„ fie avizate de c„tre comisiile permanente; lista rapoartelor depuse Ón perioada 18—25 aprilie 2006 de comisiile permanente sesizate Ón fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al Rom‚niei, Partea I.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Ónscrise dezbateri politice, organizate Ón conformitate cu art. 180 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ citesc din regulamentul nostru: îLa solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor se pot desf„∫ura, o dat„ pe lun„, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru via˛a politic„, economic„ ∫i social„.
Solicitarea se Ónainteaz„ Biroului permanent Ón scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 Biroul permanent Ól informeaz„ pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informeaz„ Biroul permanent ∫i stabile∫te data dezbaterii, care nu poate dep„∫i 6 zile de la Ónregistrarea solicit„rii.
Primul-ministru are obliga˛ia de a participa la dezbaterea solicitat„.
Acela∫i grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politic„ dec‚t o singur„ dat„ pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult dou„ dezbateri politice pe sesiune“.
Deci practic ast„zi, stima˛i colegi, asist„m la o premier„ Ón activitatea Parlamentului Rom‚niei, este vorba despre dezbateri politice, prima dezbatere politic„, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, tema acestei dezbateri politice fiind: îŒntreprinderi mici ∫i mijlocii Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„“.
Din c‚te am Ón˛eles, domnul prim-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, este prezent la Parlament, Ól a∫tept„m aici, Ón aul„.
Ca problem„ de procedur„, fiind ∫i o premier„ Ón activitatea noastr„, Biroul permanent, Ómpreun„ cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor urm„toarea procedur„: mai Ónt‚i, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, care a solicitat aceast„ dezbatere, va expune, Ón maximum 10 minute, principalele probleme ale temei supuse dezbaterii. Dup„ aceast„ expunere, domnul prim-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, va avea la dispozi˛ie, de asemenea, 10 minute, pentru a prezenta pozi˛ia Guvernului cu privire la problemele acestei teme. Œn continuare, vor avea loc dezbateri din partea grupurilor parlamentare, fiecare grup parlamentar av‚nd alocat un timp de 10 minute. Œn finalul acestei dezbateri, Ón alte 10 minute, domnul prim-ministru va da r„spunsuri la problemele ridicate Ón cadrul dezbaterilor.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ procedur„ pe care v-o propune Biroul permanent?
Sunt observa˛ii? Nu sunt.
Procedura este adoptat„.
Conform procedurii adoptate, d„m cuv‚ntul ini˛iatorilor, este vorba despre reprezentan˛ii Partidului Conservator. Œn acest timp, rog, din partea grupurilor parlamentare, s„-mi aduc„ lista Ónscri∫ilor la cuv‚nt.
Œncepem cu domnul deputat Bogdan Ciuc„, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.
V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor,
Ne apropiem de conectarea la lumea afacerilor europene. Peste numai 250 de zile, Óntreprinz„torii rom‚ni vor intra Ón concuren˛„ direct„, la noi acas„, cu un mediu economic performant ∫i cu reguli simple, clare ∫i eficiente.
Avem de construit enorm. Avem de renun˛at rapid la obiceiuri proaste ∫i avem de Ónv„˛at serios concuren˛a, competitivitatea, managementul profesionist. Sunt lucruri despre care vorbim de ani de zile, dar care vor Óncepe
Ón cur‚nd s„ devin„ obligatorii. ™i dac„ suntem nepreg„ti˛i, euforia ader„rii se va transforma Óntr-o mare deziluzie. De aceea, vrem s„ subliniem un lucru fundamental pentru viitorul nostru: Rom‚nia va performa Ón Uniunea European„ doar dac„ Óntreprinz„torii rom‚ni vor reu∫i s„ se adapteze.
Oamenii de afaceri produc valoare, oamenii de afaceri produc locuri de munc„, oamenii de afaceri creeaz„ bun„stare. De ei ∫i ini˛iativele lor depinde adev„rata integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Acesta este ∫i motivul pentru care am declan∫at aceast„ prim„ dezbatere public„ cu primul-ministru Ón Parlament. Este vorba despre o dezbatere, ∫i nu despre o interpelare. De∫i avem doi Ónal˛i responsabili conservatori pe acest domeniu, am considerat necesar ∫i util ca ∫eful Guvernului s„ dea un semnal de sprijin din Parlament pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii rom‚ne∫ti.
Mai avem foarte pu˛in timp p‚n„ c‚nd firmele noastre vor concura, chiar ∫i la ele acas„, dup„ acelea∫i reguli ca ∫i Ón Uniunea European„ ∫i Óntrebarea pe care ne-o punem cu to˛ii este: suntem sau nu suntem preg„ti˛i? Recentele probleme ale exportatorilor ne arat„ c„ Ónc„ ne cl„tin„m.
Capitalul autohton pierde masiv teren Ón favoarea capitalului str„in, care prefer„ adesea s„ lucreze tot cu str„inii, iar Rom‚nia arat„ tot mai mult a pia˛„ de desfacere, lucru care trebuie s„ ne pun„ pe to˛i pe g‚nduri. ™i, la fel, exodul celui mai important capital rom‚nesc, cel uman, exodul de inteligen˛„.
La toate acestea se adaug„ o imagine foarte proast„ a Óntreprinz„torului rom‚n. Noi credem c„ este vital pentru clasa de mijloc s„ schimbe acest cli∫eu. Se pune tot mai des semnul egal Óntre oameni de afaceri, ho˛i ∫i corup˛i. Este o mare nedreptate! Pentru mul˛i tineri, omul de afaceri este cel care d„ un tun, ∫i nu cel care pune o c„r„mid„!
Credem sincer c„ majoritatea oamenilor de afaceri sunt oameni cinsti˛i ∫i bine educa˛i. Mare parte dintre ei sunt tineri. De aceea, Partidul Conservator a insistat ∫i insist„ pentru o lege simpl„ ∫i clar„ de control al averilor ce nu pot fi justificate din veniturile legale, o lege care s„ pun„ Óntreb„ri urmate de r„spunsuri. O lege de control al averilor va schimba Ón bine imaginea omului de afaceri rom‚n.
C‚˛i ∫tiu c„ sunt mii ∫i mii de Óntreprinz„tori care nu reu∫esc s„ adoarm„ cu g‚ndul la un contract ce trebuie a doua zi onorat? C‚˛i ∫tiu c„ ace∫ti oameni pl„tesc salariile a mai bine de jum„tate dintre rom‚ni? C‚˛i ∫tiu c„ ace∫ti oameni sunt Ón majoritatea lor corec˛i ∫i buni contribuabili? Pu˛ini, foarte pu˛ini! Mul˛i, foarte mul˛i sunt cei care le invidiaz„ reu∫ita, v„z‚nd mereu ∫i superficial doar partea plin„ a paharului.
Realitatea este c„ Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ tras„ de Óntreprinz„tori, ∫i nu de cei care comenteaz„ ∫i chibi˛eaz„ pe margine. De aceea, cerem mini∫trilor no∫tri, domnului Copos, domnului Chirovici, domnului prim-ministru, m„suri concrete de sus˛inere. Oamenii de afaceri vor fapte, ∫i nu vorbe!
Dup„ toate aceste fapte vom fi judeca˛i, ∫i nu dup„ promisiuni. S„ sprijini clasa de mijloc Ónseamn„ s„ sprijini siguran˛a a zeci de mii de locuri de munc„, iar rom‚nii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 au nevoie de aceast„ siguran˛„ la fel cum au nevoie de siguran˛a mersului lini∫tit pe strad„, de siguran˛a unui acoperi∫ sau siguran˛a alimentar„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Mai sunt 21 de zile p‚n„ la raportul de ˛ar„ ∫i mai pu˛in de 8 luni p‚n„ la 1 ianuarie 2007, dat„ c‚nd vom deveni membri ai Uniunii Europene. Ca membri Ón Uniunea European„ ne vom bucura de o serie de privilegii, dar, Ón egal„ m„sur„, vom avea ∫i obliga˛ii de Óndeplinit.
Principalul scop al acestei dezbateri politice const„ Ón problema integr„rii Ón Uniunea European„, care Ónseamn„, din punctul de vedere al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, integrarea Ón cea mai mare pia˛„ unic„, Ón total av‚nd circa 500 de milioane de consumatori. Acest lucru, f„r„ doar ∫i poate, este un lucru pozitiv, dar s„ nu uit„m c„ pe o asemenea pia˛„ concuren˛a este acerb„.
Sunt oare preg„tite Óntreprinderile mici ∫i mijlocii rom‚ne∫ti s„ fac„ fa˛„ unei astfel de concuren˛e? Aceasta este principala Óntrebare pe care trebuie s„ ne-o punem cu to˛ii acum, Ón cadrul acestei dezbateri politice. Ne exprim„m speran˛a c„ aceast„ dezbatere va fi un model de abordare pragmatic„ a unei teme esen˛iale pentru economia rom‚neasc„, ∫i nu un motiv pentru declara˛ii politicianiste, demagogice ∫i sterile.
Partidul Conservator Ó∫i propune ca scop final al acestei dezbateri asumarea de c„tre clasa politic„ a importan˛ei strategice a sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i identificarea de solu˛ii care s„ sprijine dezvoltarea capitalului rom‚nesc Ón perspectiva integr„rii Ón cadrul pie˛ei europene.
Evolu˛ia Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din ultima perioad„ de timp poate motiva un optimism moderat. Din datele de la A.N.I.M.M.C. reiese c„ num„rul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii private active cre∫te semnificativ Ón anul 2005 fa˛„ de to˛i anii anteriori, cifr‚ndu-se la aproape 403 mii Óntreprinderi active, iar ponderea Óntreprinderilor active ajunge la 89%, Ónscriindu-se Ón tendin˛ele din Europa.
De∫i microÓntreprinderile continu„ s„ reprezinte Ón 2005 marea majoritate, respectiv 91,2%, acest procent scade fa˛„ de anul anterior cu 4 procente, Ón favoarea firmelor mici ∫i a celor mijlocii.
Conform statisticilor A.N.I.M.M.C., Óntreprinderile mijlocii au sporit numeric cu peste 11% comparativ cu anul 2001, Ón paralel cu un proces de diversificare a obiectului de activitate.
Dac„ vorbim despre ocuparea for˛ei de munc„, trebuie men˛ionat c„ pe perioada 2001—2005 se constat„ o accelerare a cre∫terii num„rului de personal angajat Ón
Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, ponderea salaria˛ilor ocupa˛i Ón cadrul lor ajung‚nd la aproape 54% din total.
Mai mult de trei sferturi dintre angaja˛ii microÓntreprinderilor sunt Ón sectorul de servicii, iar peste jum„tate din totalul personalului din Óntreprinderile mici ∫i mijlocii lucreaz„ Ón industrie. Apropierea num„rului mediu de salaria˛i al unui I.M.M. de nivelul ˛„rilor Uniunii Europene este un indicator ce ne face s„ credem c„ lucrurile sunt pe drumul cel bun.
Œn structura pe sectoare economice de activitate cea mai important„ pondere este de˛inut„ de Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din comer˛ ∫i servicii, cu 80%.
Reducerea birocra˛iei Ón ceea ce prive∫te Ónfiin˛area unei societ„˛i comerciale este un progres incontestabil. Acest lucru se poate vedea ∫i prin faptul c„ a crescut ponderea firmelor nou-Ónfiin˛ate, cu statutul de societ„˛i comerciale, concomitent cu reducerea celor cu statut de asocia˛ii familiale ∫i persoane fizice autorizate.
Astfel, s-au Ónregistrat dinamici deosebit de ridicate la Ónfiin˛area de firme noi Ón construc˛ii, cu un plus de 60% Ón 2003 fa˛„ de 2002, ∫i Ón ramura alte servicii, cu un plus 84,2%. Exemplu: Óntreprinderile mici ∫i mijlocii au realizat 35,4% din cifra total„ de afaceri a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, urmate de Óntreprinderile mici, cu 34,6%, iar microÓntreprinderile au contribuit cu 30% la cifra de afaceri pe Óntreg sectorul I.M.M.
Productivitatea medie determinat„ ca o cifr„ de afaceri, la un angajat, se ridic„ la valoarea 27.823 de euro, iar Óntreprinderile mici au ob˛inut cea mai bun„ productivitate, respectiv 30.984 de euro/angajat.
A∫adar, ca o concluzie la cele de mai sus, a∫ putea spune c„ s-au f„cut multe, dar, Ón acela∫i timp, pot spune la fel de bine c„ mai sunt Ónc„ multe de f„cut.
C‚t de repede crede˛i c„ vom reu∫i s„ marc„m cerin˛ele Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii? Aceasta este provocarea pe care capitalul autohton, micul Óntreprinz„tor rom‚n ne-o face nou„, clasei politice rom‚ne∫ti.
Partidul Conservator Ó∫i asum„ aceast„ provocare, rug‚ndu-v„, domnule prim-ministru, s„ fi˛i al„turi de noi Ón eforturile de a construi un sector al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii puternic Ón Rom‚nia, astfel Ónc‚t s„ fa˛„ concuren˛ei de pe pia˛a european„.
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze ale deputa˛ilor Partidului Conservator._ )
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.
Mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edint„. Doamn„ pre∫edint„,
Stimate domnule prim-ministru,
Stima˛i mini∫tri ∫i stima˛i colegi,
Œn primul r‚nd, da˛i-mi voie s„ v„ spun: Cristos a Ónviat!
Partidul Conservator a militat constant pentru sprijinirea mediului de afaceri rom‚nesc. Œn acest sens, din partea partidului, dar ∫i Ón calitatea pe care o am, de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 membru al Comisiei de buget, finan˛e, am participat la numeroase Ónt‚lniri cu reprezentan˛ii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii rom‚ne∫ti. Cu regret trebuie s„ v„ spun c„, invariabil, s-au pl‚ns de c‚te ceva.
Œn momentul Ón care am citit Cartea Alb„ a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din 2005 am constatat c„ toate nemul˛umirile lor se reg„seau ∫i Ón studiile efectuate de c„tre Consiliul Na˛ional al Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii. O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ enum„r c‚teva din cele mai acute probleme:
1. fiscalitatea: 68,24% dintre cei intervieva˛i sus˛in c„
fiscalitatea este mult prea ridicat„;
· other
1 discurs
<chair narration>
#152142. birocra˛ia: men˛ionat„ ca atare de 66,31% dintre cei
intervieva˛i;
· other · adoptat
47 de discursuri
## **Doamna Daniela Popa:**
V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.
Cu aceasta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, grup care a ∫i generat dezbaterea politic„ de ast„zi, ∫i-a finalizat lista Ónscrierilor la cuv‚nt.
Œn continuare, invit la cuv‚nt pe domnul prim-ministru, C„lin Popescu-T„riceanu, pentru a Ónf„˛i∫a pozi˛ia Guvernului Ón leg„tur„ cu problemele dezbaterilor politice de ast„zi.
Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
Doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Cred c„ numai domni mini∫tri...
Tema dezbaterii de azi din Camera Deputa˛ilor este Óntr-adev„r una foarte important„ ∫i doresc s„ subliniez c„ prezen˛a mea aici ast„zi, Ón pofida circumstan˛elor generate de inunda˛ii, este o atitudine care semnific„ considera˛ia ∫i aprecierea pe care le dau institu˛iei
Parlamentului, dar, Ón egal„ m„sur„, ∫i subiectului pe care l-a˛i propus pentru dezbatere.
A∫adar, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este doar o chestiune de c‚teva luni. Sunt convins c„ reformele pe care le-am pus Ón practic„ pentru a Óndeplini angajamentele europene vor duce la rezultatul scontat, iar rom‚nii vor deveni cet„˛eni europeni de la 1 ianuarie 2007.
Ca prim-ministru Ómi pun Óns„ mereu Óntrebarea: ce urmeaz„ dup„ aderare? Cine Ó∫i imagineaz„ c„ de la 1 ianuarie 2007 absolut toate problemele se vor rezolva de la sine evident c„ se Ón∫al„.
Vor r„m‚ne, de exemplu, decalajele care ne despart de celelalte state membre. De aici decurg ∫i problemele care ˛in de nivelul de trai al rom‚nilor ∫i de dezvoltarea societ„˛ii Ón ansamblu.
Ca prim-ministru consider c„ avem datoria s„ ne aplec„m asupra acestor chestiuni cu prioritate.
Œn acest context situez eu dezbaterea de ast„zi, legat„ de Óntreprinderile mici ∫i mijlocii Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Al„turi de absorb˛ia fondurilor europene prin proiecte ambi˛ioase de dezvoltare, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii sunt for˛a care va contribui Ón mod semnificativ la recuperarea acestor decalaje. Ele sunt cele care alimenteaz„ masiv cre∫terea economic„, genereaz„ locuri de munc„, sunt prima form„ pe care o Ómbrac„ libera ini˛iativ„ Ón plan economic.
Pentru toate aceste motive, Guvernul pe care Ól conduc acord„ o aten˛ie special„ dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Pentru a stimula acest sector, am creat o structur„ guvernamental„ integrat„ dedicat„ mediului de afaceri ∫i Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, am promovat o strategie de export, Ón cadrul c„reia a fost f„cut„ recapitalizarea EXIMBANK-ului, cu 173 de milioane de euro, pentru a finan˛a activit„˛ile de export sub diferite forme. Aloca˛iile de la bugetul de stat pentru Agen˛ia pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie s-au dublat Ón 2005 fa˛„ de 2004, iar Ón 2006 au crescut cu Ónc„ 50%. Aceasta include ∫i majorarea Fondului de garantare ∫i creditare pentru Óntreprinderi mici ∫i mijlocii cu 1.700 de miliarde de lei vechi. Œn 2005 absorb˛ia fondurilor de la buget de c„tre Óntreprinderi mici ∫i mijlocii a fost de peste 90%.
Œn plus, cea mai important„ m„sur„ economic„ luat„ de Guvern anul trecut, introducerea cotei unice, a permis o cre∫tere a capitalurilor proprii ale Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii cu 148% Ón 2005 fa˛„ de 2004, lucru care este extrem de important pentru c„, ∫tim cu to˛ii, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii au suferit Ón lunga perioad„ Ón care economia a fost afectat„ de infla˛ie, multe dintre ele s-au decapitalizat ∫i aceasta consider c„ este una dintre cele mai importante m„suri de stimulare a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, mai ales pentru cei care nu avut capacitatea s„ evite consecin˛ele infla˛iei.
M„surile active de combatere a corup˛iei au Óncurajat, de asemenea, libera ini˛iativ„ ∫i dezvoltarea economic„. Rezultatele au Ónceput s„ se vad„ deja.
Œn 2005, sectorul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii a avut o dinamic„ superioar„ fa˛„ de anii preceden˛i. A crescut
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 num„rul firmelor nou-Ónregistrate, cu 20% mai multe Ón 2005 fa˛„ de 2004, Ón paralel cu consolidarea firmelor active ∫i radierea celor fictive. Œn 2005 exporturile Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii au crescut cu 23%, num„rul de angaja˛i a crescut cu 8,2%.
Ponderea activit„˛ilor de servicii este Ón cre∫tere, lucru normal pentru o economie care se restructureaz„, care se modernizeaz„.
A crescut, de asemenea, interesul sistemului bancar fa˛„ de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii. Aceasta demonstreaz„ climatul macroeconomic stabil ∫i consolidarea pozi˛iilor financiare ale companiilor. Toate marile b„nci au departamente specializate pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii. Pot s„ v„ anun˛ c„ nivelul creditelor a crescut spectaculos fa˛„ de anii preceden˛i, cu 180%, este vorba despre creditele pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.
Doamnelor ∫i domnilor,
Chiar dac„ tendin˛ele sunt pozitive, ∫tiu bine c„ I.M.M.-urile s-au confruntat, Ón 2005, cu o serie de dificult„˛i. Printre acestea a∫ enumera: cre∫terea pre˛ului la utilit„˛ile publice, aprecierea cursului de schimb ∫i impunerea unor standarde europene severe, mai ales Ón domeniul industriei alimentare. Aceste probleme sunt conjuncturale ∫i decurg din reformele necesare integr„rii.
De aceea, op˛iunea ferm„ a Guvernului a fost de a continua reformele ∫i de a compensa dificult„˛ile printr-o politic„ Ón favoarea mediului de afaceri.
Ar fi o gre∫eal„ s„ generaliz„m ∫i s„ credem c„ dificult„˛i precum cele prezentate mai devreme prefa˛eaz„ o perioad„ sumbr„ pentru I.M.M.-uri imediat dup„ aderare.
Am ridicat adesea problema consecin˛elor pe care le suport„ I.M.M.-urile dup„ aderare, Ón cadrul Ónt‚lnirilor pe care le-am avut cu oficiali europeni sau cu reprezentan˛i ai unor ˛„ri care au aderat Ón 2004. Œn nici unul dintre cele zece state nu a avut loc un ∫oc al extinderii. V„ asigur c„ nici la noi nu va cazul. Evolu˛iile pozitive din ultimul an demonstreaz„ c„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din Rom‚nia se consolideaz„ ∫i se adapteaz„ la pia˛„.
C‚t prive∫te Guvernul, vom continua s„ sprijinim acest sector ∫i mediul de afaceri Ón general, deoarece sunt sursele principale de locuri de munc„ bine pl„tite.
Din punct de vedere fiscal, v„ asigur c„ cele dou„ taxe fundamentale, impozitul pe profit ∫i impozitul pe venit, nu vor fi modificate. Cota unic„ r„m‚ne la 16%, ceea ce va permite Ón continuare Ónt„rirea firmelor. T.V.A.-ul, de asemenea, va r„m‚ne stabil la 19%.
Œn plus, Guvernul pe care-l conduc Ó∫i Ónsu∫e∫te toate tendin˛ele existente la nivelul Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea ∫i sprijinirea I.M.M.-urilor.
Una dintre concluziile Consiliului European de la Bruxelles, Consiliul European din prim„var„, a fost c„ dezvoltarea economic„ Ón statele membre poate fi accelerat„ doar prin Óncurajarea I.M.M.-urilor ∫i prin cre∫terea investi˛iilor Ón cercetare ∫i dezvoltare.
Prelu„m Ón Rom‚nia tendin˛ele ∫i politicile europene, ceea ce permite I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti s„ aib„ parte de acela∫i cadru de dezvoltare ca ∫i cele din ˛„rile europene.
De exemplu, Consiliul European a cerut statelor membre ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007, timpul necesar pentru Ónregistrarea, pentru Ónfiin˛area unei Óntreprinderi mici sau mijlocii s„ fie redus la 7 zile.
Œn prima ∫edin˛„ de Guvern de dup„ Consiliu am dispus ministerelor de resort s„ transpun„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ aceast„ m„sur„, chiar Ónainte de termenul stabilit la Bruxelles. Legisla˛ia este acum Ón curs de modificare. Œn prezent, timpul efectiv necesar pentru Ónfiin˛area unei Óntreprinderi, Ón Rom‚nia, este de 11 zile, conform Raportului Doing Business in 2006 al B„ncii Mondiale. Un alt exemplu este Planul na˛ional de dezvoltare 2007—2013 care are, ca prim„ prioritate, cre∫terea competitivit„˛ii economice ∫i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa∫tere.
Iat„ c‚teva obiective legate de I.M.M.-uri, din acest plan: Ómbun„t„˛irea accesului la pia˛„ (∫i ∫ti˛i foarte bine c„ am promovat recent Legea privind achizi˛iile publice); Ómbun„t„˛irea finan˛„rii I.M.M.-urilor nou-Ónfiin˛ate ∫i a I.M.M.-urilor inovative; dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, adecvate pentru I.M.M.-uri.
Din 2007 va deveni opera˛ional Ón Uniunea European„ Programul Resurse europene comune pentru I.M.M.-uri. Prin acest program, statele membre vor folosi o parte a fondurilor structurale drept instrumente financiare pentru I.M.M.-uri. Guvernul caut„ modalit„˛ile pentru a opera˛ionaliza programul Ón Rom‚nia, de la data ader„rii.
Stima˛i colegi,
Nu a∫ putea s„-mi Ónchei interven˛ia f„r„ s„ m„ opresc asupra unui domeniu-cheie pentru dezvoltarea economic„ Ón general ∫i a I.M.M.-urilor Ón particular. Este vorba despre domeniul cercet„rii ∫i dezvolt„rii.
Guvernul are ca obiectiv alocarea unui buget de 3% pentru cercetare ∫i dezvoltare p‚n„ Ón anul 2010, Ón conformitate cu Strategia Lisabona.
A∫a cum ∫ti˛i, Ón 2006 bugetul alocat cercet„rii a fost aproape dublu. Œn plus, prin programele de dezvoltare din educa˛ie, pentru care aloc„m, Ón acest an, 1% din P.I.B., Óncuraj„m crearea unor platforme de cercetare Ón centrele universitare.
Educa˛ia trebuie s„ ocupe un loc central Ón Ómbun„t„˛irea competitivit„˛ii ∫i a coeziunii sociale. Investi˛iile Ón educa˛ie ∫i ∫colarizare vor fi promovate, cu prioritate, Ón toate programele de acordare de facilit„˛i pentru investitori. Noua Lege a investi˛iilor, care este Ón curs de elaborare, va confirma acest obiectiv.
C‚t prive∫te contribu˛ia Guvernului, reamintesc c„, la rectificarea bugetar„, am alocat peste 3.500 de miliarde de lei vechi pentru educa˛ie.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, sectorul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii este Ón expansiune ∫i are reale perspective de dezvoltare Ón contextul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. O spun cu satisfac˛ie, pentru c„ evolu˛ia I.M.M.-urilor este cel mai credibil semn c„ economia rom‚neasc„ devine tot mai performant„. Aceasta Ónseamn„ locuri de munc„ mai bune ∫i mai bine pl„tite, precum ∫i un nivel de trai Ón cre∫tere.
Sper ca dezbaterea de ast„zi s„ ne permit„ s„ g„sim Ómpreun„ solu˛ii pentru a accelera dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 Cred c„, Óntr-o chestiune at‚t de important„ pentru societatea rom‚neasc„, Guvernul ∫i Parlamentul au datoria s„ ac˛ioneze cu responsabilitate comun„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule prim-ministru. Urmeaz„ dezbaterea din partea grupurilor parlamentare.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ni˛„ Constantin.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,
Felicit pe cei care au avut aceast„ ini˛iativ„, mi se pare bine venit„. Poate c„, Ón perspectiv„, vom analiza ∫i alte sectoare de activitate care, Ón mod firesc, nu merg ∫i care ar trebui s„ mearg„ mult mai bine Ón Rom‚nia.
Dar, a∫a cum spunea domnul prim-ministru c„ lucrurile merg foarte bine, eu o s„ Óncerc s„ ar„t c„ merg foarte prost.
Œnc„ de la preluarea responsabilit„˛ilor de guvernare politicienii Alian˛ei ∫i-au manifestat deschis apeten˛a pentru capitalul investitorilor de mare greutate, a c„ror activitate, Ón Rom‚nia, intr„ sub inciden˛a unui principiu simplu ∫i s„n„tos: bani mul˛i ∫i s„ vin„ c‚t mai repede, dac„ se poate!
Marele perdant al acestei politici hr„p„re˛e este sectorul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. De∫i inclus oficial Ón preocup„rile active ale Executivului, el a fost abandonat aproape Ón totalitate, beneficiind sporadic de o aten˛ie fugitiv„, concretizat„ Ón proiecte de finan˛are de mic„ amploare ∫i care nu rezolv„ problema de fond a acestui sector economic, lipsa de know-how ∫i securitate resim˛ite pe fondul instabilit„˛ii f„r„ precedent a sistemului fiscal.
Vom prezenta succint principalele obiective asumate de c„tre Guvern Ón strategia de guvernare, precum ∫i m„sura Ón care ele au fost respectate p‚n„ Ón prezent.
™i, dac„ citim Ón aceast„ strategie, primul element este cel al elabor„rii unei legisla˛ii simple, clare ∫i stabile. A∫a spune acolo. Probabil acesta este cel mai simplu ∫i cel mai firesc dintre obiective, care, Ón situa˛ia Ón care ar fi respectat, ar avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, antreprenorii ar fi mult mai relaxa˛i ∫i mai motiva˛i s„-∫i concentreze aten˛ia asupra elabor„rii unei strategii de dezvoltare pe termen lung.
Œns„ Guvernul a Ónc„lcat flagrant aceast„ misiune asumat„, Ón primul r‚nd prin adoptarea unui sistem fiscal necorespunz„tor ∫i contestat at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i extern.
Œn al doilea r‚nd, nu exist„, nici m„car la ora actual„, un pachet minimal de m„suri coerente care s„ stimuleze Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Pu∫ca∫ Vasile.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Domnilor, doamnelor colegi,
Pentru c„ s-a vorbit foarte mult despre ceea ce se face, ce s-a f„cut Ón leg„tur„ cu Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, cred c„ to˛i, absolut to˛i recunoa∫tem importan˛a lor. Eu a∫ vrea Óns„ s„ spun altceva. Am s„ v„ dau c‚teva statistici recente din cele 25 de state membre.
Œn primul r‚nd, peste 70% din for˛a de munc„ este angajat„ de c„tre aceste Óntreprinderi mici ∫i mijlocii. Au o contribu˛ie foarte Ónsemnat„ la produsul intern brut ∫i, bineÓn˛eles, lucrul acesta ne oblig„ s„ facem nu declara˛ii de bune inten˛ii, ci s„ dezvolt„m acel cadru care Ónseamn„ dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Œn general, oamenii de afaceri din domeniul microÓntreprinderilor, al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii fac referire la mediul de afaceri ∫i calitatea pie˛ei autohtone, la deschiderea pie˛ei, la instrumentele financiare, la orientarea profilului I.M.M.-urilor ∫i la orientarea acestora spre export sau spre pia˛a local„. Cred c„ lucrurile acestea ne intereseaz„ foarte mult Ón devenirea spre Uniunea European„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 M-am uitat pu˛in spre cele zece state care au aderat Ón 2004 ∫i este c‚t se poate de clar c„ s-a sim˛it un efect al ader„rii, mai ales spre acele Óntreprinderi mici ∫i mijlocii care nu erau orientate spre export. Ca atare, cred c„ trebuie s„ acord„m o aten˛ie, Ón 2006, pentru ca acestea s„ reziste Ón primii ani dup„ aderare acelor Óntreprinderi care sunt orientate spre export. Chiar ast„zi, pre∫edintele Uniunii Oamenilor de Afaceri din Rom‚nia acuza exact acest lucru.
Apoi, au ∫anse s„ reziste prin flexibilitate ∫i prin pia˛„ acele Óntreprinderi mici ∫i mijlocii care sunt orientate spre nevoile pie˛ei locale. Acestea, Ón continuare, la noi, sunt, a∫a cum spunea un coleg aici, orientate predilect spre comer˛ ∫i servicii ∫i mai pu˛in spre produc˛ie.
Exist„, Óntr-adev„r, programe foarte importante dar cel mai important este ca, dup„ 2007, a∫a cum spunea domnul prim-ministru, orient‚ndu-ne c„tre fondurile structurale, s„ avem Ón vedere modul cum sunt prioritizate acele domenii Ón care Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i mai ales cele productive vor avea succes.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Cezar Florin Preda.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
## **Domnul Cezar Florin Preda:**
Doamn„ pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,
Este, sincer v„ spun, o ac˛iune de pionierat care, prin aplicarea Regulamentului Camerei, iat„, ne aduce Ón fa˛a unei mo˛iuni simple, depuse de putere contra mini∫trilor proprii.
Va trebui s„ gestion„m aceast„ chestiune ∫i s„ o transform„m Óntr-o real„ dezbatere pe o tem„ sau pe cele trei teme, astfel Ónc‚t s„ nu rat„m acest pionierat, fiindc„, o dat„ prins Ón Regulamentul Camerei, trebuie s„-l preg„tim ∫i s„-i d„m importan˛a cuvenit„ unei dezbateri.
Dup„ p„rerea mea ∫i dup„ p„rerea Partidului Democrat, cel pu˛in, colegii, cu tot respectul pentru colegii de la Partidul Conservator, par c„ nu reu∫esc s„-∫i gestioneze propriile responsabilit„˛i din Guvern. Au aici pe domnul vicepremier George Copos, care r„spunde ∫i ∫i-a asumat, din Programul de guvernare, responsabilit„˛ile clare pe sectorul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Ce putem noi spune Ón plus fa˛„ de prezentarea foarte precis„ pe care primul-ministru a f„cut-o aici viz‚nd aplicarea strict„ a Programului de guvernare? Mai trebuie specificat rolul acestui sector care d„ produsului intern brut valori mult mai mari dec‚t se a∫teptau predecesorii no∫tri? Este o stabilitate fiscal„ care s„ gireze dezvoltarea acestor Óntreprinderi mici ∫i mijlocii?
Spunea aici stimatul nostru coleg, domnul Pu∫ca∫, de ceea ce s-a f„cut Ón domeniul standardelor ∫i ce mai este de f„cut pentru ca aceste Óntreprinderi mici ∫i mijlocii s„ r„m‚n„ competitive dup„ 2007.
V„ asigur, domnilor, c„, a∫a cum este realizat Programul nostru de guvernare, ele vor r„m‚ne competitive ∫i dup„ 2007.
Œmi cer mii de scuze c„ n-am avut o dezvoltare bazat„ pe cifre, cred c„ nu era nici rostul.
Cred c„ ceea ce domnul prim-ministru a spus ∫i cred c„ ceea ce ceilal˛i mini∫tri vor spune nu face altceva dec‚t s„ fie un r„spuns la o ini˛iativ„ a unor colegi deputa˛i care, sincer v„ spun, nu ∫tiu unde s-o Óncadrez ∫i cum s-a g‚ndit a fi rezolvat„.
Œnchei spun‚ndu-v„ c„ eu cred c„ aceast„ dezbatere politic„ ∫i-a propus teme de discu˛ie, ∫i nu obiective, fiindc„, dac„-∫i propunea obiective, era deja asumat de Programul de guvernare.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Gerea Andrei Dominic.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006
## **Domnul Andrei Dominic Gerea:**
Doamn„ pre∫edint„,
Domnule prim-ministru,
Stima˛i colegi, at‚˛ia c‚˛i suntem,
Œntr-adev„r, este o dezbatere interesant„ ∫i care probabil c„ ar fi trebuit s„ suscite mai mult interes din partea noastr„. Œn orice caz, noi nu ne putem pl‚nge, cel pu˛in Coali˛ia aflat„ la guvernare, c„ nu manifest„m acest interes.
Guvernul condus de primul-ministru C„lin PopescuT„riceanu ∫i-a Ónceput mandatul Óntr-un moment deosebit de important pentru Rom‚nia. Œn Óncheierea negocierilor de aderare la Uniunea European„, Ón luna decembrie, era mai degrab„ un gest politic al Comisiei, pentru c„, Ón realitate, Rom‚nia era restant„ la cele mai importante ∫i mai dificile capitole de negociere pe care Guvernul P.S.D. nu a fost capabil s„ le Óncheie.
Œnc„ de la Ónceput Guvernul condus de premierul T„riceanu a definit integrarea european„ ca prioritate absolut„ ∫i ∫i-a asumat angajamentul de a recupera Ónt‚rzierile cauzate de politica fostei puteri, av‚nd de surmontat ∫i deficitul de imagine datorat generaliz„rii corup˛iei Ón ultimii ani, fenomen care a dus Rom‚nia Ón situa˛ia limit„ de a sta sub spectrul Óntreruperii negocierilor de aderare, fapt f„r„ precedent Ón istoria procesului comunitar.
Ata∫amentul Guvernului fa˛„ de reform„, fa˛„ de interesul public ∫i voin˛a de a duce la Óndeplinire obiectivele asumate prin programul de guvernare sunt cu at‚t mai limpezi cu c‚t Cabinetul T„riceanu nu a beneficiat nici un moment de perioada de gra˛ie ∫i acalmie de care se bucur„, Ón general, guvernele nouinstalate nici m„car din partea fo∫tilor parteneri din campania electoral„.
Cu toate aceste dificult„˛i care au fost ∫i a trebuit s„ fie dep„∫ite, progresele Ón materie de dezvoltare economic„ au fost remarcabile, dac„ ar fi s„ ne referim doar la politica fiscal„ pe care actualul cabinet a avut curajul s„ o adopte ∫i s„ ne putem da seama c„ la nivel guvernamental exist„ o nou„ viziune Ón ceea ce prive∫te abordarea problemelor economice ale Rom‚niei.
Guvernul Rom‚niei, Guvernul T„riceanu, nu s-a mul˛umit s„ realizeze doar o reform„ de suprafa˛„, cu costuri nedureroase ∫i cu c‚∫tiguri doar Ón plan de imagine, a mers Ón profunzimea lucrurilor, g‚ndind ∫i aplic‚nd m„suri menite s„ impulsioneze pe criterii de competitivitate sectorul privat din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Dumitriu Drago∫.
V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006
## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu:**
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,
Œn primul r‚nd, o chestiune de procedur„ sau, mai bine zis, o nuan˛„ de procedur„, pentru c„ ne raliem ∫i noi impresiei Grupului parlamentar al P.D. cum c„, de fapt, este un fel de mo˛iune simpl„ lansat„ de putere Ómpotriva puterii.
De altfel, cred c„ este ∫i de demnitatea noastr„, ca parlamentari, s„ lans„m o mo˛iune simpl„ vizavi de situa˛ia, deloc roz„, a I.M.M.-urilor, a Óntregului domeniu al I.M.M.-urilor.
™i fa˛„ de cele spuse de antevorbitorul meu am scos la repezeal„ c‚teva declara˛ii anterioare care subliniaz„ starea excep˛ional„ a I.M.M.-urilor ∫i munca extraordinar„ depus„ de actuala guvernare pentru ei.
Iat„, de exemplu, ziarul condus o perioad„ de domnul Chirovici, actualmente conduc„tor al I.M.M.-urilor, iat„ deci, îI.M.M.-urile pierd pariul cu integrarea“, ∫i este vorba de un interviu dat acum dou„ s„pt„m‚ni de domnul Leonard Orban, liberal de notorietate.
Œn al doilea r‚nd, am aici prestigiosul cotidian îZiua“, care Ól citeaz„ pe domnul Mugur ™te˛, la vremea aceea purt„tor de cuv‚nt al B„ncii Na˛ionale, este vorba despre o declara˛ie dat„ la sf‚r∫itul lunii martie, care spune c„ peste 60% dintre firmele mici ∫i mijlocii cu capital rom‚nesc vor fi desfiin˛ate dup„ 1 ianuarie 2007.
Œn fine, Uniunea Na˛ional„ a Patronatului Rom‚n spunea, la Ónceputul acestui an, c„ peste 80% dintre I.M.M.-uri risc„ s„ dispar„.
Œn fine, dac„ tot este vorba despre o dezbatere ∫i vrem s„ avem parte de a∫a ceva, nu Ón˛eleg de ce nu au fost invita˛i aici reprezentan˛ii I.M.M.-urilor, Ón spe˛„ un domn foarte citat ast„zi, dar absent din lips„ de invita˛ie, ∫i anume domnul profesor Ovidiu Nicolescu, pre∫edintele Consiliului Na˛ional al Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii, mai ales c„ acum o s„pt„m‚n„ domnul profesor Ovidiu Nicolescu declara c„, Ón prezent, I.M.M.-urile sunt preg„tite doar Ón propor˛ie de 30% pentru aderare.
Deci noi venim cu tot felul de teorii, cu tot felul de argumente politicianiste care s„ contrabalanseze o realitate. Este imposibil a∫a ceva! ™i acest fapt, aceast„ imposibilitate a dus, de altfel, ∫i la c„derea precedentului Guvern, ∫i anume a Guvernului N„stase. Guvernul N„stase a fost un guvern care f„r„ Óndoial„ a realizat lucruri deosebite, dar a neglijat acest departament, acest domeniu al I.M.M.-urilor, pentru c„ prin grija guvernelor de p‚n„ acum, m„ refer la guvernele din 1990 ∫i p‚n„ Ón 2004, viitorul Óntreprinderilor mari a fost negat cu certitudine ∫i atunci Óntreaga economie se bazeaz„ pe I.M.M.-uri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Lakatos Petru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat, v„ rog.
## **Domnul Lakatos Petru:**
Stimat„ doamn„ pre∫edint„, Stimate domnule prim-ministru,
Stima˛i colegi,
Este l„udabil„ ini˛iativa organiz„rii acestei dezbateri politice av‚nd drept tem„ îŒntreprinderile mici ∫i mijlocii Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„“.
Noi nu ne raliem nici unui grup parlamentar Ón sensul criticilor aduse, dar spunem c„ mai bine ar fi fost dac„ ini˛iatorii, care presupun c„ s-au aplecat asupra acestei
problematici Ón mod serios, ar fi prezentat, din timp, un material de analiz„ care s„ constituie o baz„ de pornire Ón discu˛ie.
Œn absen˛a unui astfel de material, permite˛i-mi c‚teva considera˛ii bazate pe exemple concrete, Ón ordinea obiectivelor dezbaterii propuse de ini˛iatori.
Œn ceea ce prive∫te impactul cre∫terii fiscalit„˛ii Ón cazul microÓntreprinderilor asupra performan˛elor acestora, mul˛i se g‚ndesc doar la cre∫terea impozitului pe venit de la 1,5% la 3%.
Aceast„ majorare ar fi suportabil„ dac„, Óntr-adev„r, mediul economic fiscal ar fi unul de Óncurajare a activit„˛ii I.M.M.-urilor.
C„ nu este a∫a o demonstreaz„ unele prevederi din legile ∫i ordonan˛ele de urgen˛„ care actualmente sunt Ón vigoare. De exemplu: conform Legii nr. 333/2004, se pl„te∫te lunar o tax„ pentru emisiile de poluan˛i Ón atmosfer„. Un simplu calcul arat„ c„, pentru un consum lunar de 130 litri de benzin„, cazul unei microÓntreprinderi, de exemplu, se datoreaz„ fondului de mediu 0,09 RON. Pentru virarea acestei sume cheltuielile bancare sunt de 2,3 RON, iar pentru expedierea declara˛iei, costul avizului de confirmare este de 3 RON. S„ recapitul„m: Ón total, o mic„ Óntreprindere cheltuie∫te 5,3 RON ca bugetul s„ Óncaseze 0,09 RON. Sau: lunar, sunt cozi interminabile pentru depunerea declara˛iilor pentru C.A.S.S. Contribu˛ia la Fondul unic de s„n„tate, de 0,75%, aplicat„ asupra fondului de salarii realizat, nu acoper„ valoarea concediilor medicale. La o firm„ mic„, de exemplu, cu 10 salaria˛i, aceast„ sum„ este de aproximativ 21 RON. Dac„ un angajat beneficiaz„ de 7 zile de concediu medical, angajatorul pl„te∫te 94 RON Ón cazul salariului minim pe economie.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Tot din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Antal István.
V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Domnilor mini∫tri,
Ca reprezentant al U.D.M.R. mi-a r„mas, totu∫i, o perioad„ acordat„ pentru programe guvernamentale, despre care a Óncercat s„ spicuiasc„ c‚te ceva colegul meu.
Eu Óncerc s„ fac o analiz„ a Programului de guvernare care v-a fost prezentat, Ón Capitolul al XIII-lea, îPolitica Ón domeniul I.M.M.-urilor ∫i al coopera˛iei“, av‚nd Ón vedere faptul c„ ∫i acest sector, pe undeva, se Óncadreaz„ la I.M.M.-uri ∫i despre care nu s-a prea vorbit, cel pu˛in Ón ziua de ast„zi.
Œn Programul de guvernare sunt cuprinse, printre altele, vizavi de I.M.M.-uri: accesul la achizi˛ii publice, dezvoltarea re˛elelor de consultan˛„, Óncurajarea activit„˛ii care contribuie la l„rgirea pie˛ei I.M.M.-urilor ∫i sus˛inerea acestor I.M.M.-uri la programe comunitare ∫i interna˛ionale. Prin aceast„ politic„ se preconizeaz„ un sprijin mai sus˛inut pentru I.M.M.-uri, inclusiv prin acordarea de garan˛ii pentru dezvoltarea sectorului, iar Ón privin˛a coopera˛iei se prevede implementarea Legii nr. 1 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, Ón scopul reorganiz„rii pe baz„ democratic„ a acestui segment care apar˛ine aceluia∫i sector.
Œn octombrie 2005 s-a elaborat documentarul cu titlul: îŒnspre o abordare na˛ional„ a liniilor Strategiei Lisabona“, ∫i a∫ atrage aten˛ia asupra acestei strategii, pentru c„ este de o importan˛„ major„ pentru acest sector.
Din acest material v„ supun aten˛iei punctul 1, intitulat îCrearea unui sistem de e-inovare destinat I.M.M.-urilor“, care este pe Ón˛elesul tuturor, de data aceasta, ∫i anume capitolul îRecomand„ri pentru Rom‚nia“. Œn cadrul Strategiei Lisabona, revizuit„, se ridic„ problema sus˛inerii directe a I.M.M.-urilor prin cre∫terea particip„rii acestora
la programul-cadru ∫i prin crearea unor fonduri de garantare specifice. Existen˛a unui sistem na˛ional complementar se Ónscrie Ón aceast„ direc˛ie ∫i ar cre∫te ∫ansele de acces ale I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti la programele comunitare.
Acest material urm„re∫te, Ón locul reproducerii documentelor europene, o abordare aprofundat„, din punct de vedere al specificului ∫i intereselor Rom‚niei, a liniilor Strategiei Lisabona. Astfel, au fost identificate ∫apte posibile puncte nodale ale dezvolt„rii viitoare a Rom‚niei. Nu vi le-a∫ cita pe toate cele ∫apte, dar a∫ insista asupra îCre„rii unui sistem de e-inovare destinat I.M.M.-urilor“.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Urmeaz„ domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
Cristos a Ónviat! Doamn„ pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,
Ca un adept al lui Adam Smith, a∫ spune c„ statul nu ar trebui s„ se implice dec‚t Ón trei chestiuni: Ón asigurarea infrastructurii na˛ionale, Ón debirocratizare ∫i Ón asigurarea unui cadru de competi˛ie egal pentru toat„ lumea.
Dac„ vorbim de infrastructur„, ∫tim cu to˛ii c„ nu de˛inem o infrastructur„ care s„ permit„ dezvoltarea economic„ — nici rutier„, nici o infrastructur„ feroviar„, nici o infrastructur„ aerian„, nici o infrastructur„ de comunica˛ii, chiar dac„ lucrurile aici s-au Ómbun„t„˛it foarte mult Ón ultimul timp — ∫i nicidecum o infrastructur„ informatic„.
Dac„ m„ refer la debirocratizare, cred c„ aici ar trebui f„cut un efort mare ∫i rapid. Pentru c„ ∫i timpul, ∫i costurile necesare leg„turii cu puterea central„ sau local„ sunt exagerat de mari.
Tratamentul egal a Ónceput s„ se manifeste ∫i este un lucru bun.
Nu tr„im Óns„ Óntr-o lume îsmithonian„“ ∫i de aceea ar trebui s„ mai spun ceva, ∫i anume c„ eu nu cred c„ este util s„ abord„m economia segmentat„ Ón Óntreprinderi mici, intermediare ∫i mari.
Eu cred c„ este bine s„ abord„m economia Ón sectoarele Ón care ne pricepem ∫i reu∫im, cu ceea ce ∫tim s„ facem, s„ cre„m valoare ad„ugat„.
Din p„cate, Rom‚nia a tr„it, Ón Óntreaga sa istorie, Óntr-o mitologie prelungit„. ™i, din p„cate, aceste mituri afecteaz„ ∫i felul Ón care g‚ndim ast„zi: mitul ˛„rii eminamente agricole, Ón care 90% din popula˛ia Rom‚niei tr„ia la ˛ar„ ∫i cu care ne m‚ndream, asigur‚nd hran„ ieftin„ unei Europe care se industrializa; mitul unei ˛„ri turistice, Ón care, Ón continuare, oamenii sunt mai slabi dec‚t mobila — ceea ce este o mare problem„ —, ∫i Ón care, Ón continuare, infrastructura de transport continu„ s„ lipseasc„.
Am ad„ugat ∫i mituri noi: mitul creierelor care p„r„sesc Rom‚nia este un mit ∫i continu„m s„ credem lucrul „sta.
Nu observ„m, Óns„, c„ sistemul nostru de Ónv„˛„m‚nt preg„te∫te din ce Ón ce mai pu˛ini oameni angajabili, ceea ce este o problem„ real„. Am s„ v„ spun ∫i de ce: noi resim˛im Ón IT&C lucrul acesta clar. Œn momentul de fa˛„, avem mai mult„ investi˛ie dec‚t o putem sprijini cu personal care s„ lucreze Ón zonele respective.
## **Doamna Daniela Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Œn finalul dezbaterilor, dac„ domnul prim-ministru dore∫te s„...
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Doamn„ pre∫edinte, v„ rog, Grupul parlamentar al P.R.M. mai are o rezerv„!
## **Doamna Daniela Popa:**
Nu are rezerv„. S-a consumat timpul P.R.M.-ului. Dac„ domnul prim-ministru dore∫te s„ intervin„ sau dac„ deleag„ pe cineva din partea Guvernului?
Domnul vicepremier George Copos.
V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Doar un minut, doamn„ pre∫edinte!
Domnule George Copos, eu conduc ∫edin˛a, eu acord cuv‚ntul. V„ rog frumos!
Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Gheorghe Copos —** _ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile mediului de afaceri ∫i Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii_ **:**
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i deputa˛i,
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ apreciez Ón mod deosebit ini˛iativa pe care a avut-o Grupul parlamentar al Partidului Conservator pentru aceast„ dezbatere. Repet, este o dezbatere politic„ care, iat„, eu cred c„ ea a fost ∫i este foarte interesant„ pentru to˛i, pentru toate partidele care sunt Ón aceast„ sal„.
Eu vreau s„ v„ spun doar c„ s-a reu∫it, Ón ultimii ani, s„ se Ónregistreze progrese substan˛iale Ón ceea ce prive∫te Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, pentru a asigura stabilitatea ∫i predictibilitatea mediului de afaceri din Rom‚nia.
Aici am Ón vedere faptul c„ mediul de afaceri este reprezentat, Ón propor˛ie cov‚r∫itoare, de Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i c„ una dintre principalele racile ale acestui sistem actual, cu impact negativ ∫i asupra sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, este Ónc„, a∫a cum bine a˛i spus foarte mul˛i dintre dumneavoastr„, birocra˛ia. Iar printre m„surile pe care le avem Ón vedere pentru reducerea acestei birocra˛ii, ne preg„tim, Ón perioada imediat urm„toare, s„ modific„m Legea nr. 486/2003 privind procedura aprob„rii tacite. Ast„zi avem peste 430 de autoriza˛ii pe care Óntreprinderile mici ∫i mijlocii sunt obligate s„ le ia ∫i, din p„cate, nici 10% nu putem s„ le trecem prin aprobare tacit„. Am discutat cu domnul prim-ministru ∫i v„ asigur„m c„, Ón timpul cel mai scurt posibil, vom veni ∫i vom duce p‚n„ la 25% aceste autoriza˛ii, prin aprobarea tacit„.
De asemenea, a∫ vrea s„ v„ spun c„ mediul de afaceri din Rom‚nia devine din ce Ón ce mai atractiv, pentru c„, iat„, Raportul B„ncii Mondiale din anul 2005 ne spune c„ Rom‚nia se Ónscrie Ón primii 12 performeri Ón ceea ce prive∫te Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri.
De asemenea, s„ nu uit„m c„ un raport al P.N.U.D.-ului spune c„ Rom‚nia a adunat investi˛ii str„ine directe Ón 2005, un an foarte greu din toate punctele de vedere, mai mult dec‚t toate celelalte ˛„ri la un loc.
Vorbi˛i Ón microfon, c„ nu se aude!
## **Domnul George Copos:**
Am alocat peste 2.456 de miliarde de lei pentru a preg„ti Óntreprinderile mici ∫i mijlocii pentru a face fa˛„ competitivit„˛ii de la 1 ianuarie 2005. Vrem s„ sprijinim inovarea ∫i accesul I.M.M.-urilor la noile tehnologii, vrem s„ sus˛inem I.M.M.-urile la introducerea standardelor de
calitate ∫i a sistemelor de management al calit„˛ii, vrem s„ Ómbun„t„˛im accesul I.M.M.-urilor la serviciile de consultan˛„ ∫i la informa˛ii de calitate, vrem s„ sus˛inem incubatoarele de afaceri Ón domeniul produc˛iei ∫i serviciilor de valoare ad„ugat„ ridicat„. Œn 2006 vom Ónfiin˛a 6 noi incubatoare de afaceri, unul dintre aceste incubatoare de afaceri va fi ∫i la Bra∫ov, domnule deputat.
Œn acela∫i timp, vom sus˛ine parcurile industriale, vom crea noi oficii teritoriale, am realizat, Ón 2005, 5 oficii teritoriale ale I.M.M.-urilor, iar Ón 2006 mai avem Ónc„ 3 oficii. Vom dezvolta cele 8 oficii pe cele 8 regiuni Ón Rom‚nia. Cre∫terea competitivit„˛ii, al„turi de inovare ∫i productivitate, este sus˛inut„ de recentul raport al pre∫edin˛iei Consiliului Europei, care a fost adoptat cu prilejul reuniunii din 23—24 martie 2006.
De aceea, eu vreau s„ v„ spun c„ apreciez discu˛iile care au avut loc ast„zi, toate propunerile care au venit din partea dumneavoastr„ ∫i c„ acestea sunt c‚teva dintre principalele obiective pe care le avem Ón vedere pentru perioada urm„toare. Prin toate aceste m„suri cred c„ sectorul I.M.M.-urilor Ó∫i va consolida pozi˛ia de motor al economiei rom‚ne∫ti prin contribu˛ia sa substan˛ial„ la realizarea produsului intern brut, la crearea de noi locuri de munc„, la stimularea cre∫terilor exporturilor, ca ∫i prin abilitatea lor de a se adapta rapid la schimbarea ∫i schimb„rile economiei globale.
Eu a∫ vrea s„ mul˛umesc Ón mod deosebit pentru propunerea f„cut„ cu acest prilej ∫i a∫ vrea s„ mul˛umesc Ón mod special Grupului parlamentar al Partidului Conservator pentru aceast„ ini˛iativ„ ∫i pentru aceast„ dezbatere politic„. A fost de real folos pentru noi, cei care dezvolt„m acest motor al economiei na˛ionale.
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Daniela Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Cu aceasta, s-a Óncheiat prima dezbatere politic„ din Camera Deputa˛ilor, dezbatere ini˛iat„ de Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Modul de derulare a acestor dezbateri politice probabil c„ va fi Ómbun„t„˛it ∫i statuat de c„tre Comisia de regulament a Camerei Deputa˛ilor, la propunerile liderilor grupurilor parlamentare.
Doresc s„ mai fac men˛iunea c„ aceste dezbateri politice n-au nici o leg„tur„ cu mo˛iunile simple, ci se vrea a fi pa∫i importan˛i Ón coagularea eforturilor comune Parlament—Guvern privind accelerarea dezvolt„rii unor sectoare importante ale activit„˛ii economice din ˛ara noastr„.
V„ mul˛umesc tuturor pentru participare.
La ora 18,30 Óncepe ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri ∫i notificarea interpel„rilor.
## PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 DUP√ PAUZ√
## Stima˛i colegi,
Continu„m ∫edin˛a de ast„zi cu partea consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri.
Domnule deputat Petru C„lian, ave˛i o interpelare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
R„spunde? V„ rog s„ v„ prezenta˛i la microfon. La Óntreb„ri, ierta˛i-m„!
## **Domnul Ovidiu Iuliu Marian** _— secretar de stat,_
_pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism_ **:**
## Bun„ ziua!
Sunt secretarul de stat care se ocup„ de Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism, Ovidiu Marian.
Domnule deputat, pentru c„ am Ón˛eles c„ Óntrebarea dumneavoastr„ se refer„ mai mult la partea de promovare, a∫ vrea s„ fiu succint ∫i s„ v„ spun c‚teva chestiuni.
Pentru prima dat„ Ón acest an de la revolu˛ie Óncoace s-au alocat 325 de milioane de euro pentru investi˛ii Ón infrastructura turistic„. Repet, este pentru prima dat„ de la revolu˛ie Óncoace. Cele 325 de milioane au Ón vedere realizarea a 5 proiecte de infrastructur„ Ón domeniul turismului, de la domeniul schiabil, la zona montan„ Ónalt„, sta˛iunile balneoclimaterice ∫i zona Delta Dun„rii — litoral. Promovare doar Ón sensul strict al cuv‚ntului, f„r„ o capacitate corespunz„toare Ón ˛ar„, nu poate s„ aib„ discu˛ie.
Legat de promovarea interna˛ional„, pot s„ v„ spun c„ avem 18 birouri Ón str„in„tate ∫i c„ tot pentru acest an Guvernul a decis, Ón urm„ cu o lun„ de zile, dublarea bugetului de promovare, respectiv de la 3.700.000 de euro, c‚t a fost alocat ini˛ial pentru anul 2006, la 7.400.000 de euro.
Pentru c„ tot vorbim de promovare, vreau s„ v„ spun c„ particip„m Ón acest an la 65 de t‚rguri interna˛ionale unde particip„ to˛i cei interesa˛i, operatori de turism din Rom‚nia, indiferent c„ sunt agen˛ii de turism hotelier, asocia˛ii profesionale sau asocia˛ii cu caracter de promovare la nivel de regiuni. Participarea acestora se face cu titlu gratuit. Toate costurile acestora, ale particip„rii Ón standuri este suportat Ón totalitate de c„tre bugetul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism.
Tot ca o component„ de promovare a∫ vrea s„ amintesc c„ Ón acest an am lansat 3 programe speciale de sprijinire a turismului Ón capetele de sezon. Unul va Óncepe la 12 mai p‚n„ Ón 15 iunie ∫i se refer„ la o s„pt„m‚n„ la munte, o s„pt„m‚n„ la mare sau o s„pt„m‚n„ la ˛ar„ ∫i e f„cut Ómpreun„ cu Federa˛ia Patronatelor din Turism ∫i cu asocia˛iile profesionale specifice: ANTREC, turism rural, turismul balnear sau turismul de pe litoral.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnule deputat, ave˛i dou„ minute la dispozi˛ie pentru preciz„ri.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am venit cu aceast„ Óntrebare legat„ de problema turismului ∫i, Ón special, de problema promov„rii turismului mai ales pentru turi∫tii din afara grani˛elor ˛„rii, deoarece pentru turi∫tii din ˛ar„ este suficient s„ fim Ón m„sur„, prin calitatea serviciilor, s„-i determin„m s„-∫i petreac„ concediile Ón ˛ar„. Avem un poten˛ial fantastic, astfel Ónc‚t promovarea accentuat„ pe plan extern poate s„ fie benefic„ ∫i prin aceast„ industrie, s„ spun a∫a, a turismului, s„ atragem sume Ónsemnate de bani Ón valut„, bineÓn˛eles, Ón ˛ar„.
Mai mult dec‚t at‚t, Óntrebarea se referea ∫i la modul Ón care se implic„ inclusiv Ministerul de Externe Ón vederea promov„rii turismului, Ón general, iar o alt„ component„ ar consta Ón promovarea agroturismului, pentru c„ Ónc„ mai avem probleme Ón zona rural„, chiar dac„ rezervele din punct de vedere turistic sunt fantastice, cred c„ suntem deficitari la capitolul promovare ∫i Ón special la promovarea extern„. R„spunsul m„ mul˛ume∫te, Ón general.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006
## V„ mul˛umesc.
Dac„ domnul secretar de stat nu mai are de ad„ugat, domnule deputat, v„ rog, pe scurt, Óntrebarea urm„toare, adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Pe scurt, Óntr-un minut.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea se refer„ la situa˛ia introducerii pa∫apoartelor biometrice ca o cerin˛„ Ón vederea integr„rii Ón structurile europene.
V„ rog, domnule secretar de stat?
## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule deputat, Ón leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ v„ comunice dac„ introducerea pa∫apoartelor cu date biometrice este o condi˛ie impus„ Rom‚niei de Statele Unite ale Americii, precum ∫i pentru ipoteza Ón care exist„ un document semnat de statul rom‚n cu Statele Unite, Ón care este stipulat„ aceast„ condi˛ie, s„ vi se transmit„ o copie a actului respectiv, v„ comunic„m urm„toarele: introducerea Ón circula˛ie a pa∫apoartelor electronice reprezint„ un angajament asumat de Rom‚nia Ón cadrul Planului de ac˛iune Schengen, revizuit, 2004, plan aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2356. Angajamentul are la baz„ prevederile existente Ón Regulamentul Consiliului nr. 2252/2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate ∫i datele biometrice cuprinse Ón pa∫apoartele ∫i documentele de c„l„torie eliberate de statele membre, document publicat Ón Jurnalul Oficial nr. 385 din 29.12.2004, Ón vigoare de la 18 ianuarie 2005.
Potrivit regulamentului Ón discu˛ie, producerea unor pa∫apoarte care s„ includ„ identificatori biometrici ∫i personalizarea centralizat„ a acestora sunt m„suri de natur„ s„ asigure armonizarea standardelor de securitate ∫i protejarea pa∫apoartelor Ómpotriva falsific„rii. Art. 6 din acest document stabile∫te pentru toate statele membre ale Uniunii Europene un termen de 18 luni de la data intr„rii Ón vigoare a regulamentului Ón care s„ realizeze includerea Ón pa∫apoarte a amprentei digitale.
Œn perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 apreciem c„ introducerea pa∫apoartelor electronice se constituie Óntr-un demers necesar pentru alinierea statului rom‚n ∫i din acest punct de vedere la sistemul ce urmeaz„ s„ func˛ioneze Ón Uniunea European„. Totodat„, eviden˛iem faptul c„ Ón pa∫apoartele electronice statele membre ale Uniunii Europene trebuie s„ includ„, cu respectarea termenului de 36 de luni de la data intr„rii Ón vigoare a regulamentului men˛ionat, ∫i imaginea facial„.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. V„ rog, domnule deputat, ave˛i dou„ minute.
## V„ mul˛umesc.
Œntr-adev„r, cunosc‚nd r„spunsul dat de domnul ministru, pentru c„ l-am v„zut ∫i Ón scris, am citit, am spus c„ este, practic, o necesitate Ón privin˛a alinierii statului nostru din acest punct de vedere la preten˛iile europene, ∫i nicidecum la preten˛iile unui alt stat sau chiar ale Statelor Unite ale Americii.
M-am l„murit cu acest r„spuns ∫i consider c„ indiferent de cine ar pretinde pa∫apoartele biometrice, ele sunt benefice, pentru c„ sunt moderne ∫i necesare Ón vederea siguran˛ei acestor documente.
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, v„ mul˛umesc.
™i dumneavoastr„ v„ mul˛umesc.
Doamna deputat Mirela Adomnic„i nu este prezent„. Va primi r„spunsul Ón scris.
Doamna Doina Mic∫unica Dre˛canu nu este prezent„, va primi r„spunsul Ón scris.
Din nou, domnul deputat Petru C„lian, c„tre Ministerul Integr„rii Europene.
Este prezent domnul secretar de stat? Da. V„ rog, domnule deputat, un minut pentru Óntrebare.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba despre o Óntrebare legat„ de suspendarea subven˛iilor la plata agentului termic. Este o consecin˛„ a integr„rii sau... Vreau mai multe l„muriri din acest punct de vedere din partea ministerului.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat, v„ rog s„ pofti˛i.
**Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Domnule deputat, aspectul pe care dumneavoastr„ l-a˛i ridicat este referitor la chestiunea legat„ de negocierile care se refer„ la Capitolul 14 — îEnergie“. Œn cadrul acestor negocieri, singurele condi˛ionalit„˛i impuse
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 au fost acelea ca costurile de produc˛ie s„ fie reduse ∫i s„ fie mai jos dec‚t pre˛ul cu care se vinde energia, Ón general, ∫i Ón cazul la care v„ referi˛i este vorba despre gaze.
Vreau s„ v„ spun c„ Ministerul Integr„rii Europene nu are atribu˛ii directe Ón aceast„ problem„, Ón clipa de fa˛„, Óns„ pot s„ adaug faptul c„ pe l‚ng„ faptul c„ exist„ ni∫te m„suri tranzitorii legate de perioadele de neintroducere Ón acciz„ la pre˛ul pentru p„cur„, ceea ce ar fi dus la o cre∫tere a pre˛ului Ón acest segment, pe l‚ng„ introducerea pe o anumit„ perioad„ a pre˛ului na˛ional de referin˛„, care nu reprezint„ o solu˛ie pentru o problem„ social„ ∫i aceast„ problem„ ar fi rezolvat„ dup„ ce se vor identifica exact grupurile ˛int„ pentru care va fi acordat ajutorul Ón ceea ce prive∫te energia termic„ ∫i alimentarea cu gaze, deci dup„ ce aceste probleme se vor fi rezolvat, atunci desigur ∫i presiunea asupra pre˛ului va fi mai sc„zut„. Repet, Óns„, Ministerul Integr„rii Europene nu are Ón clipa de fa˛„ atribute exacte s„ v„ r„spund„ la problematica pre˛urilor, ci Ministerul Industriilor, Economiei ∫i Comer˛ului.
Ca urmare, pot numai s„ men˛ionez faptul c„ Ón cadrul negocierilor nu au fost stabilite condi˛ionalit„˛i care privesc anumite condi˛ii, ci doar Ón principiu, ca ∫i costurile s„ egaleze...
V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule secretar de stat... Stima˛i colegi, v„ rog s„ nu tulbura˛i vorbitorul.
V„ mul˛umesc. V„ rog s„ continua˛i.
## V„ mul˛umesc.
Eu am Óncheiat expozeul pe care Ól aveam ∫i bineÓn˛eles v„ voi trimite, ∫i am ∫i f„cut asta, r„spunsul Ón scris. Œl am ∫i la mine, dac„ dori˛i, vi-l dau chiar acum.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul deputat? Observa˛ii?
Domnule pre∫edinte,
M-am adresat Ministerului Integr„rii Europene referitor la acest subiect deoarece am vrut s„ ∫tiu dac„ este o consecin˛„ a integr„rii Ón Uniunea European„. Sigur c„ dac„ este o consecin˛„, lucru pe care nu l-am prea Ón˛eles, ar fi necesar s„ avem Ón vedere alte m„suri compensatorii cu eliminarea subven˛iei la energia termic„ ∫i aici foarte bine se muleaz„ proiectul nostru de lege care vizeaz„ reducerea T.V.A.-ului la alimente. Dac„ o consider„m ca o m„sur„ compensatorie, cu siguran˛„ c„ proiectul trebuie s„ treac„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, dac„ mai dori˛i? Nu. V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Mircia Giurgiu are o Óntrebare adresat„ Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale. A primit r„spunsul scris.
V„ mul˛umesc.
De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu are un num„r de 6 Óntreb„ri adresate Ministerului S„n„t„˛ii.
Domnul secretar de stat ne-a comunicat c„ la toate domnul deputat a primit r„spuns scris. Dac„ este mul˛umit cu r„spunsurile…?
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Recunosc c„ nu am reu∫it s„ le citesc pe toate, dar Ón general sunt mul˛umit.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, domnule secretar de stat.
Domnul deputat Mircia Giurgiu are o Óntrebare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. S-a solicitat am‚narea pentru data de 8. Se admite.
Domnul deputat Petru C„lian, o Óntrebare adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, s-a solicitat am‚narea pentru data de 8. Se admite.
Domnul deputat Bonis Istvan, c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, am‚narea pentru 8 mai, se admite.
Domnul deputat Mircia Giurgiu, c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, am‚narea pentru 8 mai. Se admite.
Cu aceasta am epuizat ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri.
V„ cer scuze! Da, domnul deputat Vasile Filip Soporan. Este vina mea, v„ rog, domnule deputat, s„ primi˛i scuzele mele ∫i s„ v„ sus˛ine˛i Óntrebarea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O Óntrebare adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii. Obiectul Óntreb„rii este legat de criza medicamentelor. Practic, Óntrebarea are dou„ p„r˛i. Cum a˛i reu∫it prin reforma s„n„t„˛ii s„ crea˛i criza medicamentelor ∫i, a doua parte, cum ve˛i rezolva aceast„ problem„, pentru cet„˛enii Rom‚niei, Ón primul r‚nd?
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
V„ rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pentru eficientizarea ∫i Ómbun„t„˛irea accesului asigura˛ilor la medicamente s-a elaborat un ordin comun al ministrului s„n„t„˛ii ∫i al pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, nr. 56/45 din 2005 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 contractului-cadru privind condi˛iile acord„rii asisten˛ei medicale Ón cadrul sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru anul 2005. Acest act normativ a contribuit la eficientizarea activit„˛ii furnizorilor de servicii medicale, medicamente ∫i dispozitive medicale Ón cazul sistemului de asigur„ri de s„n„tate pentru anul 2006.
Modific„rile propuse pentru asisten˛„ cu medicamente Ón tratamentul ambulatoriu se refer„ la mai multe aspecte, dintre care a∫ enumera:
1. Din fondul aprobat la nivelul casei de asigur„ri pentru consumul de medicamente 60% se va repartiza Ón anul 2006, fa˛„ de 20% din anul trecut, pe zone sau localit„˛i, Ón func˛ie de num„rul de asigura˛i, ∫i pe farmaciile din zonele, respectiv, localit„˛ile, Ón func˛ie de consumul de medicamente, cu ∫i f„r„ contribu˛ie personal„, din anul precedent, iar 40%, fa˛„ de 80% din anul trecut, se repartizeaz„ de Casa de Asigur„ri pe farmacii, Ón func˛ie de punctajul ob˛inut de fiecare farmacie, potrivit nivelului profesional al angaja˛ilor;
2. Œn vederea asigur„rii tratamentului Ón ambulatoriu, pentru bolnavii cronici, pe l‚ng„ afec˛iunile cronice cu adaos comercial negociabil prev„zut Ón normele de anul trecut, au fost introduse Ón acest an ∫i alte boli cronice, cum sunt spondilita anchilozant„, ciroza hepatic„, demen˛e, bolnavi cu proceduri interven˛ionale percutane, numai dup„ implantarea unei proteze endovasculare stend, boala Gaucher, bolile oncologice, accident vascular cerebral ischemic ∫i altele;
3. Œn situa˛ii de urgen˛„, farmaciile pot dep„∫i valorile lunare contractate cu cel mult 5% din luna respectiv„;
· other
14 discursuri
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat, cu preciz„ri. V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Domnule secretar de stat,
Nu sunt mul˛umit de r„spunsul primit. R„spunsul este unul formal, nu are nici o leg„tur„ cu situa˛ia existent„.
Practic, la ora actual„, exist„ o criz„ grav„ a medicamentelor. Oamenii stau la cozi, sunt insulta˛i ∫i, p‚n„ la urm„, au ajuns b„taia de joc... eu cred c„ a sistemului, dac„ nu ne raport„m strict la o anumit„ persoan„.
M„ a∫teptam la un alt r„spuns, la un r„spuns Ón care s„ face˛i o evaluare a necesit„˛ilor, s„ spune˛i: problema medicamentelor poate s„ fie rezolvat„ cu urm„toarele m„suri organizatorice ∫i cu urm„toarele sume care vor fi disponibilizate sistemului.
P‚n„ la urm„, exist„ o nemul˛umire ∫i fa˛„ de r„spuns ∫i o nemul˛umire fa˛„ de situa˛ia existent„. Practic, cet„˛enii se a∫teptau la un alt tratament, pentru c„ acest tratament nu le aduce nimic Ón plus la nivelul dorin˛elor ∫i la nivelul a∫tept„rilor Óndrept„˛ite.
A∫tept un alt r„spuns, domnule secretar de stat, un alt r„spuns din partea domnului ministru al s„n„t„˛ii, un r„spuns care s„ se apropie de situa˛ia dramatic„, de criza dramatic„ prin care trece sistemul.
Vreau s„ v„ spun c„ unit„˛ile medicale func˛ioneaz„ dup„ bugetul istoric ∫i acest lucru mi se pare iar„∫i foarte grav pentru faptul c„ nu a˛i luat m„surile de care avea nevoie sistemul. Ne afl„m la jum„tatea, aproape la jum„tatea anului ∫i Ónc„ b‚jb‚im asupra m„surilor care trebuie luate.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i dou„ minute, conform regulamentului, s„ r„spunde˛i.
Domnule deputat, Ón˛elegem nemul˛umirea dumneavoastr„ ∫i a∫ vrea s„ v„ asigur c„ Ministerul S„n„t„˛ii nu este impasibil fa˛„ de situa˛ia dramatic„ Ón care au ajuns asigura˛ii din lipsa fondurilor pentru medicamente. Dumneavoastr„ ave˛i dreptate c‚nd spune˛i c„ sunt necesare m„suri organizatorice ∫i este necesar un fond mai mare pentru cump„rarea de medicamente.
M„surile organizatorice am Óncercat s„ vi le prezint Ón r„spuns. Œn ceea ce prive∫te fondurile, sper„m ca o dat„ cu intrarea Ón vigoare a pachetului legislativ privind reforma Ón s„n„tate, prin l„rgirea masei de contribuan˛i la Fondul na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate, prin diferite mijloace financiare, cum este taxa de viciu, bugetul casei de asigur„ri de s„n„tate va fi mai mare ∫i, evident, ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 posibilitatea Casei de a acoperi necesarul de medicamente se va l„rgi.
Dar asta este deocamdat„ un proiect. Noi Óncerc„m s„ rezolv„m situa˛ia la ora actual„ cu mijloacele pe care ministerul le are la dispozi˛ie.
V„ mul˛umesc.
Domnule deputat, cred c„ nemul˛umirea dumneavoastr„ la r„spunsul primit se poate transforma numai Óntr-o interpelare adresat„ ministrului de resort.
De data aceasta, Óntr-adev„r, am epuizat lista Óntreb„rilor.
Trecem la prezentarea interpel„rilor pe scurt.
Domnule deputat Adrian Moisoiu, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i interpelarea pe scurt.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei, ministrul justi˛iei.
Œn 8 octombrie 2002, cu nr. 670, am Ónregistrat la Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie un denun˛ penal care avea ca obiect v‚nzarea ilegal„ a pachetului de ac˛iuni la Societatea Balneoclimateric„ Sovata. Ca r„spuns la o interpelare f„cut„ Ón 5 mai 2004, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici m-a asigurat la 17 mai 2004 c„ se vor face verific„ri am„nun˛ite ∫i voi primi informa˛ii complete.
La o nou„ interpelare, Ón 25 aprilie 2005, de ast„ dat„ adresat„ unei noi guvern„ri, domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu mi-a adus la cuno∫tin˛„ la 24 mai 2005 c„ cele sesizate se afl„ Ón cercetarea Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Bucure∫ti Óntr-un dosar cu nr. 1542/P/2005 ∫i m-a asigurat c„ dac„ Ón vara anului 2005 va fi votat pachetul de legi privind reforma Ón justi˛ie se va asigura o eficien˛„ maxim„.
A mai trecut un an. Apreciez c„ am dat dovad„ de o deosebit„ r„bdare, 3 ani ∫i jum„tate deja. V„ rog s„-mi r„spunde˛i ce ∫anse am s„ primesc r„spunsuri odat„ ∫i c‚nd.
Rom‚nia chiar nu are nevoie de fonduri? Œ∫i poate permite s„ cedeze sta˛iunea Sovata pentru 40 de miliarde de ROL, adic„ pentru 1.827.000 de euro?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu are dou„ interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Lauren˛iu Mironescu, dou„ interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Filona∫ Chi∫, o interpelare depus„ Ón scris; doamna deputat Mirela Adomnic„i, dou„ interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Emil Radu Moldovan, nu este clar„ situa˛ia; domnul deputat Constantin Traian Iga∫, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Costache Mircea, trei interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Iulian Iancu, dou„ interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Viorel Pupez„, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Constantin
Amarie, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Cosmin Nicula, nu rezult„ dac„ au fost depuse scris; domnul deputat Daniel Buda, o interpelare depus„ Ón scris; doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare depus„ scris; domnul deputat Ioan Munteanu, o interpelare depus„ Ón scris; doamna deputat Gabriela Cre˛u, dou„ interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Gheorghe S‚rb, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Andrian Mihei, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Ioan Rus, nu rezult„; domnul deputat Cristian St„nescu, nu rezult„; domnul deputat Mihai Dumitriu, trei interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Petre Str„chinaru, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, cinci interpel„ri.
Domnule deputat, v„ rog s„ preciza˛i dac„ le-a˛i depus scris sau nu. V„ rog s„ pofti˛i. Rezuma˛i fiecare la o fraz„ ∫i v„ rog s„ mi le Ónm‚na˛i.
Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima interpelare este adresat„ doamnei Anca Boagiu, ministrul integr„rii europene. Obiectul interpel„rii este absorb˛ia fondurilor europene pe care le va primi ˛ara noastr„ dup„ integrare.
A doua interpelare este adresat„ domnului Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului. Obiectul interpel„rii Ól reprezint„ sprijinul unit„˛ilor economice autohtone rom‚ne∫ti, Ón condi˛iile Ón care se apropie integrarea ∫i vom fi Ón competi˛ie cu cei din Uniunea European„.
A treia interpelare este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale. Obiectul interpel„rii Ól reprezint„ situa˛ia Óns„m‚n˛„rilor din campania de prim„var„ din acest an.
A patra interpelare este adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului. Obiectul interpel„rii Ól reprezint„ lucr„rile autostr„zii îTransilvania“, Bor∫—Bra∫ov.
™i ultima interpelare este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei. Obiectul interpel„rii Ól reprezint„ aloca˛ia de stat pentru copii, care este foarte, foarte mic„. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. V„ rog s„ le depune˛i la secretariatul tehnic. Domnul deputat Florin Iordache. V„ rog, domnule deputat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Interpelarea mea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii. Subiectul Ól constituie criza medicamentelor gratuite ∫i compensate, ∫i rug„mintea adresat„ domnului ministru, datorit„ faptului c„ asist„m la Ónceputul fiec„rei luni calendaristice la o adev„rat„ lupt„ pentru supravie˛uire dus„ de c„tre cei afla˛i Ón suferin˛„, care se a∫az„ la cozi interminabile pentru a-∫i lua ra˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 de via˛„, medicamentele gratuite ∫i compensate care le sunt indispensabile.
S-a vorbit mult pe aceast„ tem„ ∫i un coleg de-al meu de la Cluj a avut o interpelare pe aceast„ tem„. Constat„m c„ una au fost promisiunile, Ón campania electoral„, ale colegilor din Alian˛a D.A. ∫i alta este reforma la care asist„m.
De aceea, v„ rog, domnule ministru, s„ prezenta˛i exact ce m„suri ve˛i aplica ∫i cum considera˛i c„ va fi dep„∫it„ aceast„ criz„ care pune Ón pericol via˛a at‚tor oameni.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Domnul deputat Damian Florea, o interpelare depus„ Ón scris; domnul deputat Aledin Amet, dou„ interpel„ri depuse Ón scris; domnul deputat Aurel Vl„doiu, dou„ interpel„ri depuse Ón scris.
Domnule deputat Petru C„lian, v„ rog s„ pofti˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trei interpel„ri depuse Ón scris. Prima este adresat„ domnului ministru Adrian Iorgulescu ∫i are ca obiect implicarea bisericii Ón ajutorarea sinistra˛ilor din sudul ˛„rii.
O a doua interpelare este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu ∫i are ca obiect recuperarea terenurilor din zonele inundate controlat. Adic„, mai concret, acolo s-au produs ni∫te pagube, chiar dac„ inunda˛iile au fost controlate, proprietarii acelor terenuri trebuie desp„gubi˛i.
™i ultima interpelare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, av‚nd ca obiect asigurarea unui mediu salubru pentru sinistra˛ii din jude˛ele inundate. Din p„cate, Ón urma inunda˛iilor, apar tot felul de boli care trebuie controlate ∫i tratate, iar interpelarea este concret„: care sunt m„surile luate de Ministerul S„n„t„˛ii Ón vederea rezolv„rii acestei probleme acute.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Cu aceasta, am epuizat listele de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi, 25 aprilie 2006.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#134955Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123731]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 64/5.V.2006 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul: 5,04 lei noi/50.400 lei vechi
Œn al treilea r‚nd, Codul fiscal este ˛inta permanent„ a ac˛iunilor de modificare ∫i redefinire, gener‚nd panic„ ∫i incertitudine mai ales Ón r‚ndul investitorilor mici ∫i mijlocii, care nu pot absorbi, la fel de u∫or precum o
firm„ cu experien˛„ ∫i mijloace financiare, ∫ocurile produse de haosul fiscal.
Un al doilea obiectiv: îAc˛iunile specifice ale Guvernului vor avea ca obiectiv crearea cadrului institu˛ional legislativ ∫i financiar favorabil dezvolt„rii I.M.M.-urilor ∫i ini˛iativei private.“ Am citat din strategia Guvernului. Din punct de vedere institu˛ional, sigur c„ domnul prim-ministru a ar„tat, ∫i aici s-a realizat un singur lucru, Ón ceea ce prive∫te modificarea titlului Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i, sigur, o asocia˛ia patronal„, Consiliul Na˛ional al Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii din Rom‚nia, care func˛ioneaz„ din 1992. Deci nu exist„ nici o contribu˛ie remarcabil„ Ón domeniul institu˛ional.
Œn ceea ce prive∫te cadrul legislativ, este util s„ amintim c„ acesta creeaz„ cele mai mari greut„˛i activit„˛ii antreprenoriale din Rom‚nia. Instabilitatea, lipsa de coeren˛„ ∫i func˛ionalitate sunt, f„r„ Óndoial„, cele mai de seam„ atribute ale sistemului legislativ construit de actuala guvernare.
Cadrul financiar este o alt„ problem„ cu care se confrunt„ antreprenorii. Desigur, exist„, teoretic, numeroase fonduri europene sau autohtone la dispozi˛ia investitorilor.
Exist„ doar dou„ probleme: costul extrem de ridicat al creditelor, care, asociat cu instabilitatea sistemului fiscal, genereaz„ teama investitorilor de a nu ajunge Ón situa˛ia imposibilit„˛ii achit„rii datoriilor financiare.
Œn al doilea r‚nd, antreprenorii resimt o acut„ nevoie de educa˛ie, de dob‚ndire a unui know-how, la care nu au acces Ón prezent.
Œn lipsa unei imagini globale, de perspectiv„ asupra a∫tept„rilor ∫i standardelor Uniunii Europene, patronii de I.M.M.-uri se g„sesc Óntr-o a∫teptare tensionat„ ∫i lipsit„ de optimism care inhib„, inevitabil, dorin˛a ∫i capacitatea de asumare a riscului investi˛ional.
Un al treilea obiectiv asumat de Guvern: reducerea costului creditelor pentru I.M.M.-uri prin Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ privind institu˛ii financiare private, adaptate nevoilor Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii: cooperative de credit, b„nci populare, institu˛ii specializate pentru finan˛area lucr„rilor agricole, fonduri de garantare a creditului.
P‚n„ Ón prezent, singura m„sur„ luat„ Ón acest domeniu este, de fapt, o promisiune lansat„ verbal de primul-ministru ∫i abandonat„ ulterior: îGuvernul inten˛ioneaz„ s„ Ónfiin˛eze o re˛ea de case de credit rural care s„ faciliteze accesul la credite pentru reziden˛ii din mediul rural.“ Acest proiect este destinat investitorilor din agricultur„, Ón special fermieri, cu proiecte Ón valoare de cel mult 10.000 de euro.
Al patrulea obiectiv asumat: Ómbun„t„˛irea rela˛iei dintre autorit„˛ile statului ∫i Óntreprinz„tori prin simplificarea procedurilor de control ∫i prin modificarea atitudinii fa˛„ de investitori. Atitudinea fa˛„ de investitori s-a modificat, Óntr-adev„r, Ón virtutea principiului: este bine s„ fii prieten cu cei mari ∫i puternici. Astfel, marii investitori, Ón special investitorii str„ini, au fost primi˛i cu ajutoare ∫i sprijin consistent din partea autorit„˛ilor. Mai mult, cuantumul investi˛iilor aduse de ace∫ti antreprenori a fost promovat ∫i l„udat cu emfaz„ de oficiali. Œn
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 paralel, Óns„, I.M.M.-urile au fost tratate cu dispre˛ ∫i lips„ de considera˛ie.
Œnt‚lnirea pe care a avut-o domnul vicepremier George Copos ∫i reprezentan˛i ai sectorului I.M.M.-urilor a demonstrat din plin acest lucru. Reprezentantul Guvernului s-a mul˛umit s„ constate sec lipsa de func˛ionalitate ∫i impasul Ón care se afl„ ace∫ti investitori, uit‚nd c„ misiunea lui este de a oferi solu˛ii ∫i de a conlucra cu ace∫tia Ón vederea Ómbun„t„˛irii situa˛iei lor, nicidecum de a constata decesul iminent.
Mai mult, Ón cadrul aceleia∫i Ónt‚lniri au fost avansate proiecte Ón care I.M.M.-urile sunt pasibile de faliment dup„ integrare, domnul Copos g„sind de cuviin˛„ s„ anun˛e apropiata implementare a unui proiect de lege care vizeaz„ acordare de facilit„˛i ∫i sprijin privind angajarea, training-ul, cercetarea, dezvoltarea ∫i chiar ajutoare de stat, dar nu pentru micii Óntreprinz„tori care chiar au nevoie, ci pentru marii investitori ce aduc capital de peste 50 de milioane de euro.
Programele asumate de Guvern, cu menirea de ajuta sectorul I.M.M.-urilor, par mai cur‚nd ni∫te firimituri aruncate Ón der‚dere. Astfel, oficialit„˛ile anun˛„ un program pentru I.M.M.-uri cu fonduri totale de 44,5 milioane de lei noi pentru investi˛ii, modernizare ∫i retehnologizare, derulat de Agen˛ia Na˛ional„ pentru I.M.M.-uri prin intermediul unei b„nci comerciale. Banca urmeaz„ s„ acorde beneficiarului eligibil un credit de finan˛are pe termen mediu sau lung care va acoperi minimum 25% din valoarea proiectului de investi˛ii, contribu˛ia proprie a beneficiarului fiind de minimum 15%. Fondurile pot fi utilizate pentru achizi˛ionare de terenuri, cl„diri, construc˛ii, ma∫ini, utilaje ∫i echipamente, mijloace de transport ∫i m„rfuri, brevete de inven˛ie, licen˛e, dar ∫i pentru construc˛ia, reconstruc˛ia, extinderea sau modernizarea de active corporale direct legate de realizarea proiectului de investi˛ii.
Œn acela∫i timp Óns„, afl„m dintr-un alt raport c„ doar 2,24% dintre Óntreprinderile mici ∫i mijlocii au accesat fonduri europene ∫i finan˛„ri nerambursabile de la stat. Este clar, a∫adar, c„ problema antreprenorilor nu este at‚t lipsa de fonduri, c‚t lipsa de educa˛ie Ón acest domeniu, corelat„ cu neÓncrederea Ón viabilitatea sistemului fiscal ∫i modul Ón care schimb„rile dese ∫i impredictibilitatea sistemului legislativ le poate afecta capacitatea de rambursare a unui credit contractat.
Un al cincilea obiectiv asumat de c„tre Guvern: introducerea de stimulente economice care s„ Óncurajeze I.M.M.-urile pentru ca acestea s„ devin„ furnizori de servicii pentru marile Óntreprinderi din economia na˛ional„. P‚n„ Ón prezent nu au existat astfel de programe. Dimpotriv„, a existat o Óncurajare permanent„ pentru marii investitori s„ preia aceste atribu˛ii.
Un al ∫aselea obiectiv: alocarea unui cuantum din P.I.B. pentru programe de preg„tire a resurselor umane, marketing, precum ∫i pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii produselor ∫i serviciilor Ón vederea facilit„rii accesului I.M.M.-urilor pe pia˛a unic„ european„.
A existat un singur proiect de acest tip, ∫i anume destinat unui singur sector economic, adic„ turismul. Œn acela∫i timp, dac„ lu„m Ón considerare datele furnizate de strategia guvernamental„ pentru sus˛inerea
Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, Ón perioada 2004—2008 constat„m c„ ponderea I.M.M.-urilor ce activeaz„ Ón turism este de 0,8%, un procent at‚t de mic Ónc‚t nu este dificil s„ b„nuim c„ fondurile puse la dispozi˛ie prin acest program, 325 de milioane de euro, vor fi accesate Ón cea mai mare parte tot de firmele mari ce controleaz„ ramura economic„ a turismului Ón Rom‚nia.
Un studiu Óntreprins recent de Consiliul Na˛ional al Œntreprinderilor Private Mici ∫i Mijlocii din Rom‚nia relev„ foarte clar situa˛ia dramatic„ Ón care se g„se∫te acest sector. Œn prezent, 50% dintre I.M.M.-uri nu au un program concret de m„suri care s„ asigure supravie˛uirea firmei Ón noul context concuren˛ial impus de integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Doar 14,15% au implementat programul cu succes. Domeniile care le ridic„ cele mai multe probleme Óntreprinz„torilor sunt: pentru 48,11 dintre ace∫tia, costurile cu for˛a de munc„; 40,57, certificarea produselor, reglement„rile tehnice ∫i standardele; pentru 33,02% regulile concuren˛ei; pentru 29,25% protec˛ia mediului; Ón sf‚r∫it, pentru 19,81% problema principal„ ar fi calitatea ∫i siguran˛a produselor.
Poate c„ nici Partidul Social Democrat, c‚t a fost la guvernare, n-a f„cut suficient pentru ca Óntreprinderile mici ∫i mijlocii s„ poat„ face fa˛„ intr„rii Ón Uniunea European„, dar, Ón mod evident, dumneavoastr„, domnule prim-ministru, ∫i Guvernul actual nu a˛i reu∫it s„ face˛i nimic din ceea ce v-a˛i asumat prin Programul de guvernare.
Mul˛umesc.
™ansa Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din Rom‚nia s„ aib„ succes postaderare este ca ele s„ beneficieze, Ónc„ de acum, de o implementare foarte clar„ a politicilor industriale, a politicilor Ón domeniul serviciilor, a politicilor agricole ∫.a.m.d. C‚nd ele vor vedea aceste politici implementate, va fi c‚t se poate de clar c„ fondurile structurale vor trebui s„ sprijine acele I.M.M.-uri care merg Ón aceast„ direc˛ie.
A∫ dori s„ mai spun Ónc„ o chestiune. Problema mare, spaima mare a I.M.M.-urilor este deschiderea pie˛ei, libera circula˛ie a produselor. Or, pentru libera circula˛ie a produselor, Ón afar„ de cadrul legislativ mai este nevoie s„ fie adoptate standardele. Toate I.M.M.-urile se pl‚ng, domnule prim-ministru, de adoptarea standardelor, care este o chestiune real„ ∫i cred c„ aici, Ón continuare, este nevoie de sprijinul pentru perioada p‚n„ la momentul 2007 ∫i, evident, Ón func˛ie de orientarea pe care o aminteam mai Ónainte, ∫i celelalte.
Apoi, este vorba de nou„ abordare. Pe vechea abordare a directivei cu standardele probabil s-au f„cut pa∫i importan˛i, dar pe noua abordare cred c„ exist„, Ónc„, nu numai din punctul de vedere legislativ, dar din punctul de vedere al implement„rii un spa˛iu Ón care au nevoie Óntreprinderile mici ∫i mijlocii s„ se dezvolte.
A∫ vrea s„ Ónchei cu urm„toarele. Œn ceea ce prive∫te programul de p‚n„ acum, la care a˛i f„cut referire, al dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, era orientat Ón trei direc˛ii mari: Ón direc˛ia bunelor practici, Ón direc˛ia observatorului ∫i Ón direc˛ia instrumentelor financiare.
Cred c„ este un loc foarte important de dezvoltare a reprezent„rii ∫i rela˛iilor la nivel de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, la nivel de grupuri specializate ale Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, Ón a∫a fel Ónc‚t ele s„ se Ónt‚lneasc„, Ón 2007, cu pia˛a Óntr-o manier„ care s„ fie eficient„ I.M.M.-urilor ∫i benefic„ Rom‚niei.
Œn ceea ce ne prive∫te, noi vom sprijini aceast„ orientare politic„ dac„ ea va fi aplicat„ Ón practic„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
S-a vorbit aici de faptul c„ nu s-au f„cut progrese Ón nici un domeniu. Sper s„ nu v„ plictisesc, mai ales pe colegii de la P.S.D., f„c‚nd un parcurs al eforturilor care s-au depus Ón plan legislativ ∫i al m„surilor pe care Cabinetul T„riceanu le-a luat. Astfel, ac˛iunile realizate de cabinet pentru sprijinirea mediului de afaceri s-au materializat Ón plan institu˛ional prin crearea unui cadru coerent, prin reunirea structurilor ∫i politicilor privind mediul de afaceri, I.M.M.-urile ∫i investi˛iile str„ine Ón coordonarea unui ministru de stat.
S-au preluat de la Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului activit„˛ile privind sprijinirea mediului de afaceri ∫i au fost incluse Ón aparatul de lucru al ministrului de stat.
A fost creat ∫i opera˛ionalizat grupul de lucru pentru elaborarea ∫i monitorizarea planului de ac˛iuni referitor la Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri.
A fost Ónfiin˛at punctul na˛ional de contact pentru aplicarea recomand„rilor O.C.D.E. din Ghidul pentru Óntreprinderi multina˛ionale, care are misiunea de a solu˛iona eventualele probleme ce ar putea ap„rea Ón rela˛ia dintre societ„˛ile comerciale multina˛ionale ∫i institu˛ii ale statului rom‚n.
De asemenea, a fost constituit Grupul de lucru pentru sprijinirea exportatorilor, care a propus Guvernului un set de m„suri aprobate printr-un memorandum. Aceste m„suri sunt: s-a realizat capitalizarea EXIMBANK, propun‚ndu-se Ón acest sens ca sursa s„ se constituie din fondurile ob˛inute din privatiz„ri; redistribuirea c„tre EXIMBANK a sumelor neutilizate din fondurile nebugetare constituite la ministere pentru sus˛inerea exporturilor; modificarea legisla˛iei falimentului, Ón sensul permiterii compens„rii bilaterale a obliga˛iilor, adic„ _netting_ -ul.
Strategia ini˛iat„ de Guvernul T„riceanu cu privire la politicile din domeniul economic este axat„ pe Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, privit„ ca motor al dezvolt„rii economice sustenabile.
Motivele pentru care sectorul I.M.M.-urilor este considerat unul prioritar din punct de vedere al strategiei guvernamentale sunt urm„toarele ∫i sunt lesne probabil de b„nuit: este cel mai flexibil segment economic, este cel mai competent, este singurul segment capabil de o cre∫tere durabil„, este capabil s„ absoarb„ for˛a de munc„ disponibilizat„, este segmentul capabil s„ creeze o mare coeziune social„, este cel mai bun pl„titor al taxelor ∫i impozitelor, este segmentul cu rata cea mai bun„ de rambursare a creditelor, bineÓn˛eles, Ón cazul Ón care are acces la acestea.
De asemenea, Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei la Uniunea European„, avantajele dezvolt„rii unui sector al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii sunt extrem de importante. Este segmentul economic cel mai u∫or adaptabil la schimb„ri legislative ∫i de integrare european„, este segmentul care ofer„ condi˛ii coerente, sus˛inute de un ritm previzibil de evolu˛ie, permite cre∫terea investi˛iilor directe Ón economia rom‚neasc„ prin cre∫terea Óncrederii at‚t a capitalului str„in, c‚t ∫i a celui autohton.
Toate aceste argumente, precum ∫i multe altele necuprinse Ón aceast„ prezentare ne Óndrept„˛esc s„ avem convingerea c„ pentru a putea dezvolta I.M.M.-urile Ón condi˛iile prev„zute Ón Cartea european„ a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, integrarea Rom‚niei Ón Comunitatea European„ la 1 ianuarie 2007 este o necesitate absolut„ pentru dezvoltarea normal„ a mediului de afaceri ∫i, implicit, a I.M.M.-urilor.
Experien˛a interna˛ional„ demonstreaz„ clar c„ sectorul I.M.M.-urilor poate s„ aib„ o contribu˛ie substan˛ial„ la realizarea produsului intern brut, s„ creeze noi locuri de munc„, s„ stimuleze cre∫terea exporturilor.
I.M.M.-urile au abilitatea de a r„spunde Ón mod flexibil pe pie˛e puternic competitive ∫i s„ se adapteze rapid la schimb„rile structurale ∫i ciclice ale economiei globale.
Un sector al I.M.M.-urilor bine dezvoltat poate ast„zi s„ sprijine stabilitatea ∫i cre∫terea macroeconomic„, crearea ∫i dezvoltarea clasei de mijloc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 Extinderea Uniunii Europene va face posibil„ cre∫terea dimensiunilor pie˛ei interne, aceasta num„r‚nd aproape 500 de milioane de consumatori, pia˛„ Ón care persoanele, m„rfurile, serviciile ∫i capitalurile vor circula liber.
Priorit„˛ile de aderare spre care este orientat„ Rom‚nia prev„d integrarea complet„ Ón pia˛a intern„, la Ónceputul anului 2007, proces aflat Ón plin„ desf„∫urare. Aceasta presupune c„ Óntreprinderile rom‚ne∫ti, pe de-o parte, vor fi capabile s„ concureze f„r„ restric˛ii Óntr-o imens„ pia˛„ european„, iar pe de alt„ parte vor trebui s„ dob‚ndeasc„ acel avantaj competitiv pe propria pia˛„, unde politicile protec˛ioniste au fost, Óncet, Óncet, Ónl„turate.
Œn momentul de fa˛„ este evident faptul c„ o bun„ parte dintre Óntreprinderile rom‚ne∫ti sunt insuficient preg„tite pentru a r„spunde oportunit„˛ilor ∫i provoc„rilor generate de schimb„rile pie˛ei libere.
Competitivitatea Óntreprinderilor ∫i alinierea la exigen˛ele pie˛ei interne sunt dou„ condi˛ii _sine qua non_ pe care Rom‚nia trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei l„rgite.
Strategia guvernamental„ pentru sus˛inerea dezvolt„rii I.M.M.-urilor pe perioada 2005—2008 cuprinde, totodat„, ∫i programele Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Integr„rii Europene ∫i Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, programe care sunt parte component„ a politicii Ón domeniul cercet„rii-dezvolt„rii politicii industriale, politicii dezvolt„rii regionale ∫i a politicii de ocupare a for˛ei de munc„ ∫i sunt complementare implement„rii angajamentelor asumate la Capitolul 16 — îŒntreprinderi mici ∫i mijlocii“.
Aceste programe vizeaz„ cre∫terea competitivit„˛ii sectorului I.M.M.-urilor ∫i sunt finan˛ate tot din resurse bugetare.
Raportul World Bank Group din 13 septembrie 2005 privind realizarea afacerilor Ón 2006, Capitolul îCrearea de locuri de munc„“, eviden˛iaz„ urm„toarele: îRom‚nia se situeaz„ Óntre performerii de v‚rf Ón ceea ce prive∫te Ómbun„t„˛irea mediului s„u de afaceri. Din cele 155 de ˛„ri analizate, Rom‚nia ocup„ locul 78, situ‚ndu-se, spre exemplu, Ónaintea Greciei ∫i Croa˛iei. Pe baza celor 10 criterii pentru reformele ini˛iate recent, Rom‚nia se Ónscrie Ón r‚ndul primilor 12 performeri“.
Sunt rezultate notabile ∫i nu ∫tiu c‚˛i dintre dumneavoastr„ ∫tiu c„ anul trecut, de∫i au disp„rut 90 de mii de locuri de munc„ ca urmare, bineÓn˛eles, a evolu˛iilor economice, Rom‚nia a terminat anul cu un plus de 100 de mii de locuri de munc„.
Sigur, poate nu sunt succesele la nivelul celor pe care le-a Ónregistrat P.S.D.-ul, Ón ghilimele, bineÓn˛eles.
Œn planul sprijinirii consolid„rii mediului de afaceri specific I.M.M.-urilor, putem spune c„ s-au realizat urm„toarele: s-a extins ∫i s-a Ómbun„t„˛it consultarea cu sectorul I.M.M.-urilor prin diversificarea ac˛iunilor Comitetului consultativ pentru dezvoltarea sectorului; s-a promovat planul na˛ional de dezvoltare 2007—2013 ∫i s-au lansat dezbateri pentru Ómbun„t„˛irea m„surilor ∫i priorit„˛ilor Ón cadrul obiectivului cre∫terea competitivit„˛ii
economice ∫i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa∫tere; s-a lansat proiectul de strategie privind dezvoltarea incubatoarelor de afaceri; a devenit opera˛ional Grupul pentru evaluarea impactului actelor normative asupra I.M.M.-urilor; de asemenea, a fost lansat„ campania îSurse de finan˛are pentru I.M.M.-uri ∫i conceptul de sistem na˛ional de fonduri de colectare locale Ón parteneriat cu Fondul na˛ional de garantare a creditelor pentru I.M.M.-uri; a fost sprijinit„ dezvoltarea capacit„˛ii de informare ∫i consiliere a I.M.M.-urilor, prin dezvoltarea comunic„rii _on line_ a Agen˛iei na˛ionale a I.M.M.-urilor, acordarea consultan˛ei necesare reform„rii sistemului cooperatist; lansarea unei campanii de informare ∫i con∫tientizare privind impactul ader„rii asupra I.M.M.-urilor. A fost sprijinit„ dezvoltarea capacit„˛ii de programare Ón domeniul I.M.M.-urilor, prin definitivarea strategiei privind cre∫terea competitivit„˛ii; crearea sistemului de monitorizare a indicatorilor programelor na˛ionale ∫i dezvoltarea programului de instruire a salaria˛ilor.
Au continuat, de asemenea, ac˛iunile privind crearea unui sistem na˛ional al pie˛elor de gros ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a crescut accesul I.M.M.-urilor la finan˛are.
Aici, bineÓn˛eles, un merit l-a avut dinamizarea sectorului bancar, cre∫terea concuren˛ei din cadrul sectorului bancar ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, sper s„ aib„ un efect deosebit recenta privatizare a B.C.R., pentru c„ B.C.R.-ul, dup„ cum ∫tim, este cel mai mare actor de pe aceast„ pia˛„ bancar„.
Œntreprinderile mici ∫i mijlocii din Rom‚nia au un caracter total aparte fa˛„ de ceilal˛i competitori din Uniunea European„. De altfel, acest aspect a generat o serie Óntreag„ de dezbateri cu privire la rolul ∫i caracterul I.M.M.-urilor Ón Rom‚nia, dezbateri productive care s-au concretizat Óntr-o nou„ abordare guvernamental„ asupra politicilor de stimulare a I.M.M.-urilor.
Cea mai recent„ m„sur„ adoptat„ de Guvernul T„riceanu Ón materie de aliniere a legisla˛iei rom‚ne∫ti la Uniunea European„ este Ordonan˛a nr. 27 din 26 ianuarie 2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Potrivit acestei ordonan˛e privind Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, condi˛ia privind nivelul cifrei de afaceri pentru Óncadrarea Ón categoria I.M.M. era realizarea unei cifre de afaceri anuale echivalente cu p‚n„ la 8 milioane de euro sau un rezultat anual al bilan˛ului contabil care nu dep„∫e∫te echivalentul Ón lei a 5 milioane de euro.
Recomandarea Comisiei Europene stabile∫te cifra de afaceri anual„ net„ a unei I.M.M. la maximum 50 de milioane de euro sau ca valoarea activelor de˛inute de aceasta s„ fie mai mic„ de 43 de milioane de euro.
Prin ordonan˛a Guvernului se asigur„ preluarea integral„ a recomand„rii Comisiei Europene, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ de la data de 1 septembrie 2005 Comisia European„ monitorizeaz„ modul Ón care aceast„ recomandare este implementat„ la nivelul statelor membre ∫i al ˛„rilor candidate.
De asemenea, ordonan˛a Guvernului asigur„ ∫i o simplificare a probei Óncadr„rii Ón categoria I.M.M. prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 utilizarea declara˛iilor pe propria r„spundere a reprezentan˛elor legale ale Óntreprinderii ∫i pentru criteriul referitor la ponderea de˛inut„ Ón cifra de afaceri anual„ ∫i activele totale.
Actul normativ asigur„ ∫i cadrul Óncadr„rii Fondului na˛ional de garantare a creditelor pentru I.M.M.-uri Ón categoria institu˛iilor financiare de risc, ˛in‚nd cont c„ acesta dezvolt„ produse de garantare la nivel local, prin filialele sale, de risc mai mare, adres‚ndu-se microÓntreprinderilor ∫i Óntreprinderilor mici cu ratele succesului mai mici dec‚t ale Óntreprinderilor consolidate.
Aceste modific„ri legislative vor avea efecte pozitive asupra dezvolt„rii ∫i consolid„rii domeniului I.M.M.-urilor, defini˛ia I.M.M.-urilor cuprins„ Ón recomandarea Comisiei Europene fiind ∫i un instrument pentru dimensionarea ∫i acordarea ajutorului de stat pentru I.M.M.-uri at‚t Ón faza ini˛ial„ de debut a afacerii, c‚t ∫i Ón procesul de inovare ∫i transformare a acestora Ón Óntreprinderi consolidate, cu Óncadrare Óntr-o categorie superioar„.
De asemenea, un alt subiect intens dezb„tut a fost acela al impactului pe care-l au asupra I.M.M.-urilor noile politici de fiscalitate promovate de c„tre Guvernul T„riceanu.
Referitor la strategia fiscal„ viz‚nd I.M.M.-urile ∫i Ón particular microÓntreprinderile pentru perioada 2007—2010, a∫ dori s„ fac urm„toarele preciz„ri.
Conform prevederilor Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei nr. 24 din 28 decembrie 2004 pentru acordarea Óncrederii Guvernului pentru microÓntreprinderi va fi men˛inut actualul sistem de impozitare p‚n„ la momentul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Œn acest context preciz„m faptul c„ Ministerul Finan˛elor Publice, Ón colaborare cu Agen˛ia Na˛ional„ a I.M.M.-urilor ∫i responsabilul principal Ón ceea ce prive∫te restabilirea m„surilor pentru Óncurajarea I.M.M.-urilor, a elaborat planul de ac˛iuni pentru dezvoltarea ∫i consolidarea mediului de afaceri din Rom‚nia pe perioada 2005—2006.
Œn cadrul ac˛iunii privind evaluarea impactului reglement„rilor asupra climatului afacerilor, obiectivele principale sunt evaluarea impactului ader„rii la Uniunea European„ asupra regimului fiscal existent pentru microÓntreprinderi ∫i identificarea alternativelor de Óncurajare fiscal„ a microÓntreprinderilor ∫i a I.M.M.-urilor prin analiza facilit„˛ilor fiscale acordate acestora Ón statele comunitare ∫i formularea unor propuneri de preluare Ón legisla˛ia rom‚neasc„, ac˛iuni care sunt Ón desf„∫urare, urm‚nd s„ fie finalizate Ón cursul acestui an.
Totodat„, ca ini˛iativ„ particular„ este important sectorul persoanelor fizice care desf„∫oar„ activit„˛i independente ca atare, asocia˛ii familiale sau asocieri cu persoane juridice. Astfel, impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice este reglementat„ de Capitolul îVenituri din activit„˛i fiscale“, iar persoanele fizice pot desf„∫ura activit„˛i independente, pe cont propriu, sau se pot asocia Óntre ele, constituind asocieri f„r„ personalitate juridic„, sau se pot asocia cu persoane juridice rom‚ne, microÓntreprinderi care nu genereaz„ o persoan„ juridic„.
Pentru impunerea veniturilor ob˛inute de persoanele fizice urmare a exercit„rii unei activit„˛i independente pe
cont propriu se stabile∫te venitul net anual determinat pe baza contabilit„˛ii Ón partid„ simpl„ sau pe baza normelor de venit.
S-a dezb„tut, de asemenea, impactul pe care modific„rile asupra impozit„rii veniturilor microÓntreprinderilor l-ar fi avut asupra performan˛elor acestora.
Nimic din ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón cursul anului trecut nu confirm„ criticile care sunt aduse, ∫i anume: dac„ cu un an Ónainte impozitul pe venitul microÓntreprinderilor, Óncasat Ón cursul anului 2004, Ón care cota de impozit a fost 1,5%, a fost de 439,2 milioane RON ∫i de 78 de milioane RON din impozitul pe profit, ca urmare a op˛iunii microÓntreprinderilor de a pl„ti impozit pe profit, Ón anul urm„tor situa˛ia s-a eviden˛iat la un nivel de Óncas„ri de 1.004,4 milioane RON (erau ace∫tia previziona˛i), dintre care 773,6 s-au Óncasat, 523,7 reprezent‚nd Óncas„ri realizate din impozitul pl„tit de microÓntreprinderile pl„titoare de impozit pe venitul realizat, iar 249,9 reprezent‚nd impozitul pe profit pl„tit de microÓntreprinderi care au optat pentru plata impozitului pe profit specificat la art. 104 din Legea nr. 571.
Aceste date nu confirm„, sub nici o form„, criticile aduse acestui sistem de impozitare, datele care sunt eviden˛iate Ón bilan˛ sunt edificatoare.
A∫adar, analiz‚nd cu aten˛ie aceste cifre ∫i lu‚nd Ón considerare rezultatele ob˛inute nu credem c„ se poate vorbi, Ón nici un caz, despre o politic„ fiscal„ deficitar„ Ón ceea ce prive∫te I.M.M.-urile. Dimpotriv„, politica guvernamental„ se dovede∫te a fi una care Óncurajeaz„ dezvoltarea I.M.M.-urilor prin m„suri curajoase, alternative viabile la solu˛iile propuse Ónainte de decembrie 2004.
Din p„cate, Ón cazul I.M.M.-urilor constat„m Ónc„ probleme care ˛in de o anumit„ caren˛„ Ón ceea ce prive∫te educa˛ia antreprenorial„. Œn prezent nu putem s„ nu observ„m informa˛ia deficitar„ Ón ceea ce prive∫te legisla˛ia european„, know-how-ul occidental, fondurile ce pot fi accesate de c„tre I.M.M.-uri.
De asemenea, se poate observa o lips„ de ini˛iativ„ Ón a populariza ideea de afacere privat„ Ón cadrul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i m„ refer aici, Ón special, la universit„˛ile care au acest profil axat pe domenii economice.
Deocamdat„, I.M.M.-urile rom‚ne∫ti, mai ales cele mijlocii, sunt ∫i cantitativ, ∫i calitativ inferioare celor din Uniunea European„, Óns„ avem toat„ Óncrederea c„ aceast„ situa˛ie este doar una temporar„. Prin politici economice curajoase, menite s„ Óncurajeze libera ini˛iativ„ ∫i concuren˛a, vom putea s„ intr„m f„r„ probleme pe pia˛a liber„ a Uniunii Europene. ™i dac„ vom avea mereu Ón minte experien˛a celorlalte ˛„ri proasp„t primite Ón comunitatea european„, sunt convins c„ Rom‚nia va reprezenta o poveste de succes a dezvolt„rii I.M.M.-urilor.
V„ mul˛umesc.
Domnul prim-ministru T„riceanu a spus c„ sunt un departament extrem de important. Eu spun c„ sunt domeniu vital, f„r„ I.M.M.-uri nu va putea evolua Rom‚nia ∫i atunci cum de nu st„m s„ ascult„m ni∫te p„reri avizate ∫i venim noi cu propriile noastre teorii bazate pe fantezii? S„ ne uit„m numai tot la c‚teva interviuri ap„rute Ón presa de acum o lun„, de acum dou„ luni, ∫i s„ vedem declara˛ii care spuneau: îŒn dou„ s„pt„m‚ni vom da o lege a investi˛iei, Ón dou„ s„pt„m‚ni
vom face nu ∫tiu ce...“ Cei care au dat aceste declara˛ii sunt acum aici, dar oare legile sunt? Nu sunt. Sunt numai declara˛ii politicianiste.
Œn fapt, ca s„ nu lungesc prea mult vorba, problema I.M.M.-urilor se reduce la un singur aspect, ∫i anume la decapitalizare. Aceast„ decapitalizare, datorat„ Ón principal unui num„r de trei aspecte, ∫i anume: unul ar fi neaplicarea principiului scutirii pe profitul reinvestit; al doilea, neaplicarea facilit„˛ilor fiscale pentru angajatori ∫i, Ón special, pentru angajatorii care-∫i asum„ curajul de a angaja permanent oameni din domenii care nu activeaz„ dec‚t sezonier; Ón fine, al treilea principiu, aplicat Ón foarte multe ˛„ri occidentale, este acela al sus˛inerii activit„˛ilor economice prin sus˛inerea infrastructurii de c„tre autorit„˛ile locale ∫i de c„tre stat. La noi nu s-a auzit de a∫a ceva.
Œn fine, deci aceste trei principii sunt ni∫te principii de baz„, pe care, din p„cate, noi nu le aplic„m ∫i din aceast„ cauz„ am ajuns unde am ajuns. Restul, dup„ p„rerea mea, este vorb„rie.
Vorb„rie este ∫i aceea referitoare la finan˛area I.M.M.urilor, pentru c„, da, Óntr-adev„r, creditele au crescut anul acesta, dar este oare vorba de credite pe investi˛ii sau este vorba de linii de credit accesate pentru c„ nu se ramburseaz„ la timp T.V.A.-ul ∫i atunci Óntreprinderile sunt decapitalizate?
G‚ndi˛i-v„ c„ exist„ Ónt‚rzieri de un an de zile la rambursarea T.V.A.-ului. Cum este posibil s„ tr„iasc„ un exportator, care-∫i trage profitul din rambursarea T.V.A.-ului, at‚ta timp c‚t Ministerul Finan˛elor Publice Ó∫i bate joc?!
Eu Ól felicit ∫i-i mul˛umesc domnului premier c„ este prezent ast„zi, pentru c„ ˛ara trece prin ni∫te clipe grele ∫i pe d‚nsul l-am v„zut chiar Ón zi de Pa∫ti merg‚nd acolo unde sunt inunda˛ii, dar eu cred c„ era normal s„ vin„ ∫i ministrul finan˛elor, care este extrem de vinovat pentru situa˛ia ∫i pentru lipsa m„surilor fiscale necesare I.M.M.-urilor.
Œn acela∫i timp, doar pe vremea Guvernului V„c„roiu, dac„ nu m„ Ón∫el, un ministru de finan˛e, ∫i anume Florin Georgescu, a avut curajul s„ afirme c„ nu se vor putea lua m„suri economice eficiente Ón ˛ar„ at‚ta timp c‚t vor exista dou„ guverne paralele, unul condus de premier, iar cel„lalt condus de Guvernatorul B„ncii Na˛ionale. P„i degeaba tot Óncerc„m noi s„ introducem fonduri de garantare pentru I.M.M.-uri, pentru dezvoltare rural„, at‚ta timp c‚t Banca Na˛ional„ nu este al„turi de noi, at‚ta timp c‚t Banca Na˛ional„ oblig„ b„ncile la crearea de provizioane, nerecunosc‚nd aceste fonduri.
Nu mai devreme de s„pt„m‚na trecut„, Comisia de agricultur„, silvicultur„ ∫i servicii specifice a fost nevoit„ s„ Óntoarc„ un proiect de lege excelent, un proiect de lege foarte bun pentru cei care acceseaz„ fonduri SAPARD, pentru c„ Banca Na˛ional„ nu recunoa∫te Fondul de garantare a creditului rural. P„i cum este posibil, cine conduce aceast„ economie ∫i ce preten˛ii avem noi s„ avans„m, at‚ta timp c‚t exist„ o institu˛ie care este necontrolabil„, ∫i anume Banca Na˛ional„?!
Œnchei aici spun‚ndu-v„ c„ discu˛ia cu I.M.M.-urile trebuie s„ plece chiar de la Programul de guvernare, iar un principiu de guvernare, din p„cate neaplicat, este cel
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 al unei legisla˛ii interactive cu mediul de afaceri. Din p„cate, cei care elaboreaz„ programele de guvernare, fie ei social-democra˛i, fie ei liberali, fie ei chiar Varujani Vosganieni, se cred at‚t de inteligen˛i Ónc‚t nu au nevoie s„ se sf„tuiasc„ cu cei care aduc bani acestei ˛„ri. Aceast„ ˛ar„ are c‚teva domenii care au adus bani ∫i care ∫i-au demonstrat viabilitatea ∫i pe pia˛a intern„, ∫i pe pia˛a extern„. Au fost ei, oare, consulta˛i, li s-a cerut lor p„rerea Ón sensul c„, îDomnilor, ne place c„ ne da˛i bani la buget! Ce putem face pentru voi ca s„ ne da˛i ∫i mai mul˛i bani?“ Nu, li s-a impus un program de guvernare f„r„ a-i Óntreba.
Domnul Copos, aici de fa˛„, a avut mai multe Ónt‚lniri cu domnul de care am vorbit mai Ónainte, domnul Ovidiu Nicolescu, Ónt‚lniri care se desf„∫urau dup„ principiul ascultat — promis, ascultat — promis. Bun, din acest carusel ce a reie∫it? Exact declara˛ia de care vorbeam mai Ónainte, cum c„ numai 30% dintre I.M.M.-uri sunt preg„tite pentru aderare.
Ce facem Ón continuare, mergem pe acest principiu Ón care noi vorbim ∫i al˛ii p„˛esc ceea ce p„˛esc din cauza faptului c„ ne rezum„m numai la vorbe? Oare aceasta s„ fie solu˛ia? Nu cred. Deci o politic„ ferm„ ∫i coerent„ trebuie s„ porneasc„ de la a-i asculta pe cei care ∫tiu cum s„ fac„ bani ∫i cum s„ dea bani economiei.
Un exemplu iar„∫i, recent, a fost cel legat de taxa pe mediu. Œmi pare r„u c„ nu mai este aici, Ón sal„, l-am v„zut pu˛in mai devreme pe colegul de la P.D., Dumitru Puchianu, patronul uneia dintre cele mai importante firme de produc˛ie ∫i export de produse lemnoase, iar ministrul P.D. doamna Sulfina Barbu m„ Óndoiesc s„-l fi Óntrebat pe domnul Puchianu, Ón momentul Ón care a fixat aceast„ tax„ de mediu, dac„ aceasta face bine sau nu produc„torilor de lemn. ™i v„ spun c„ aceast„ tax„ nu f„cea dec‚t s„ omoare produc„torii de lemn, ramur„ care al„turi de IT este principalul furnizor de bani la buget.
Iat„ un exemplu de coeren˛„ guvernamental„ chiar Ón cadrul aceluia∫i partid, ca s„ nu se mai spun„ c„ fac reclam„ unui anume partid.
V„ mul˛umesc ∫i sper s„ nu fie luat„ Ón seam„ numai vehemen˛a tonului pe care l-am folosit, din p„cate, ∫i sper s„ se ia Ón seam„ ∫i adev„rul din cele spuse de mine.
Cu alte cuvinte, I.M.M.-urile sponsorizeaz„ C.A.S.S.-ul, pentru c„ Ón acest an Ónc„ nimeni nu a beneficiat de recuper„ri din acest fond.
Nu am timp suficient la dispozi˛ie s„ continuu cu exemple cum ar fi: plata obligatorie a taxelor de radio ∫i TV aplicate asupra agen˛ilor economici; obligativitatea depunerii declara˛iilor de inventar cu situa˛ia comisioanelor I.T.M. pentru perioada 2000—2005 etc. Ar merita o dezbatere separat„ ∫i atitudinea comisarilor G„rzii Financiare pe timpul controlului la I.M.M.-uri.
Œn ceea ce prive∫te strategia fiscal„, ca s„ trec la al doilea obiectiv viz‚nd I.M.M.-urile ∫i, Ón particular, microÓntreprinderile, pentru perioada 2007—2010, este ca ∫i cum am vorbi despre OZN-uri. Poate sunt unii care au v„zut a∫a ceva, dar nu se poate dovedi; respectiv Ónc„ nu am v„zut asemenea strategie.
Cert este c„, ∫i Ón actuala ini˛iativ„ legislativ„ privind modificarea Codului de procedur„ fiscal„ nu s-a ˛inut cont de specificul I.M.M.-urilor. Noroc c„ dup„ ce proiectul a trecut de Senat, Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s-au adoptat unele Ómbun„t„˛iri care vin Ón sprijinul I.M.M.-urilor.
Al treilea obiectiv, referitor la programele guvernamentale privind preg„tirea I.M.M.-urilor pentru aderare ∫i cre∫terea competitivit„˛ii acestora.
Aici, av‚nd Ón vedere c„, Óntr-adev„r, sunt multe ∫i bune programe, a∫ avea doar o observa˛ie ∫i o propunere. Deci sunt multe programe bune pe site-ul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 Guvernului, dar limbajul folosit este greu de Ón˛eles chiar ∫i pentru un mic Óntreprinz„tor. De exemplu: Ón noul document de politic„ a I.M.M.-urilor, ini˛iat de Comisia European„ pentru anul 2006, sunt prev„zute ac˛iuni de Óncurajarea — re˛ine˛i, v„ rog! — _networking_ -ului Óntre _policy makers_ pentru identificarea ∫i promovarea celor mai bune practici. Sau, pentru Óncurajarea poten˛ialului de cre∫tere a I.M.M.-urilor, se prevede promovarea _e-bussines_ ∫i _e-learning_ prin re˛ele T.I.C., ca ∫i dezvoltarea de re˛ele pentru sus˛inerea _e-bussines_ . I.C.T. va asigura solu˛ii T.I.C. pentru I.M.M.-uri.
Sunt sigur c„ to˛i din sal„ ∫tiu despre ce vorbesc, dar ar trebui s„ ne g‚ndim ∫i la cei care sunt viza˛i de aceste documente.
Œn final, am propunerea ca, Ón programele guvernamentale ce vor fi ini˛iate, s„ fie cuprinse ∫i microÓntreprinderile Ón domeniul turismului rural.
V„ mul˛umesc.
Acest capitol ar cuprinde un ansamblu de institu˛iisuport pentru I.M.M.-uri, inovative, ∫i un portal-interfa˛„. Institu˛iile-suport ar trebui s„ ofere asisten˛„ Ón toate etapele implement„rii unei idei, respectiv: asisten˛„ specializat„ Ón construirea proiectului cu grad de noutate, asisten˛„ juridic„ ∫i expertiz„ financiar„, asisten˛„ privind drepturile de proprietate intelectual„, expertiz„ Ón management, îÓmprumut“ de exper˛i, fonduri de capital de risc consistente ∫i fonduri de garantare. ™i pentru ca sistemul s„ devin„ func˛ional este nevoie de crearea unei largi echipe-tampon de exper˛i, cu o Ónalt„ preg„tire tehnic„ ∫i de management. Construc˛ia institu˛iilor-suport, inclusiv la nivel regional, presupune o colaborare Óntre mai multe ministere.
Œn mod special, personal m-a∫ opri la a v„ propune — Ón aten˛ia dumneavoastr„, ca ∫i a celor prezen˛i din partea Guvernului — o sus˛inere mai aprofundat„ a patru tipuri de I.M.M.-uri; s-a mai vorbit despre aceste lucruri, dar n-au fost atinse toate tipurile despre care v„ voi vorbi;
— I.M.M.-urile care sunt orientate spre produc˛ie; cred c„ nim„nui nu trebuie s„-i dau explica˛ie pentru ce anume acest sector, care creeaz„ un num„r mai mare de locuri de munc„ dec‚t celelalte tipuri de I.M.M.-uri, trebuie s„ fie abordat cu o mai mare aten˛ie;
— al doilea tip de I.M.M.-uri: I.M.M.-uri care sunt actualmente ∫i vor fi create Ón mediul rural ∫i care vor beneficia de Programul de dezvoltare rural„ dup„ anul 2007; acestea vor trebui sprijinite de o manier„ care s„ atrag„ sumele disponibile, iar acest lucru ar fi benefic pentru colectivit„˛ile locale, Ón sensul cre„rii de noi locuri de munc„ ∫i utilizarea, Ón acest fel, a for˛ei de munc„ locale;
— la num„rul 3 a∫ men˛iona I.M.M.-urile care utilizeaz„ resursele locale de materiale ∫i materii prime pentru produse finite, care nu sunt transportate la distan˛„ ∫i prelucrate Ón marile aglomera˛ii urbane, ci, efectiv, sunt utilizate, prelucrate ∫i puse pe pia˛a intern„ sau extern„ exact acolo unde ele se g„sesc, unde, atunci, utilizarea for˛elor, resurselor umane locale s-ar combina Ón mod inteligent cu utilizarea resurselor naturale din zonele respective;
— tipul num„rul 4: I.M.M.-uri care utilizeaz„ inova˛ii — ∫i nu Ónt‚mpl„tor am insistat asupra I-inov„rii — ∫i au implementat deja Ón procesul lor de produc˛ie brevete de inven˛ii; acestea trebuie stimulate prin aplicarea Legii nr. 64 privind brevetele de inven˛ie, republicat„ Ón 2002, Ón sensul scutirii de impozit timp de 5 ani, lucru prev„zut
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 la art. 73 din legea men˛ionat„, dar articol care, din p„cate, cu Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal a fost abrogat. De aceea, a∫ veni cu o propunere ca acest articol — art. 73 — s„ intre din nou Ón vigoare, pentru c„ a fost special conceput ca s„ stimuleze I.M.M.-urile productive, ce utilizeaz„ ∫i aplic„ brevetele de inven˛ii.
Pentru sus˛inerea celor prezentate, citez din nou din materialul men˛ionat, îŒnspre o abordare na˛ional„ a liniilor Strategiei Lisabona“, îValorificarea poten˛ialului creator al firmelor reprezint„ un element care trebuie sus˛inut prin acordarea asisten˛ei de marketing, pentru evaluarea ideilor inovative ∫i punerea pe pia˛„ a produsului nou; sus˛inerea financiar„ a solicitantului, prin apelarea la scheme de risc sau garantare, ∫i acordarea asisten˛ei financiare necesare“.
E-inovare ar putea deveni unul dintre pilonii cadrului e-guvern„rii, constituind un pas Ónaintea celorlalte ˛„ri europene, ∫i succesul guvern„rii Ón Rom‚nia Óndrept„˛e∫te aceast„ speran˛„. Av‚nd Ón vedere sistemul bazat pe aplicarea unor idei practice, se pot, astfel, dep„∫i restric˛iile constatate ∫i Ón statele europene privind marginalizarea inov„rii Ón servicii, reliefat„ ca fiind tot mai important„ pentru competitivitate.
Fa˛„ de cele de mai sus, propun ca Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i pentru Coopera˛ie s„ elaboreze programe care s„ includ„ cele patru tipuri men˛ionate de I.M.M.-uri, fapt care ar conduce la stimularea efectiv„ a acestui sector, dar nu numai.
Œn Óncheiere, atrag aten˛ia asupra mi∫c„rii cooperatiste. Coopera˛ia face parte ∫i ea din acest sector ∫i, de aceea, trebuie for˛at„ implementarea Legii nr. 1 din 2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, dar ∫i modificarea acestei legi, pentru ca s„ devin„ integral func˛ional„, Ón sensul anul„rii privilegiilor comuniste de care continu„ s„ beneficieze cele dou„ centre mari — UCECOM ∫i CENTROCOOP.
Astfel, cei responsabili trebuie s„-∫i fac„ datoria, respectiv Corpul de control al primului-ministru ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, unde au fost semnalate abuzurile s„v‚r∫ite Ón cursul implement„rii legii, Ón anul 2005.
U.D.M.R., Ón programul s„u pentru sectorul I.M.M.-urilor ∫i coopera˛iei, sus˛ine urm„toarele: crearea sistemelor de finan˛are accesibile, viabile ∫i transparente, av‚nd ca obiect cre∫terea capacit„˛ii concuren˛iale a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii; dezvoltarea activit„˛ii acestora; sprijinirea ajungerii produselor lor pe pie˛ele interne ∫i externe; dezvoltarea agroturismului ∫i a cooperativelor me∫te∫ug„re∫ti prin subven˛ii ∫i proiecte de finan˛are; urgentarea ∫i sprijinirea Ónfiin˛„rii cooperativelor de produc˛ie ∫i valorificare Ón sectorul legumiculturii ∫i al pomiculturii.
Consider c„ acest sector despre care v-am vorbit Ón ultimele fraze ∫i despre care nu s-a prea f„cut vorbire face parte integrant„ din sectorul I.M.M.-urilor ∫i necesit„ o dezbatere mai aprofundat„, care s„ conduc„ la identificarea modalit„˛ilor de reorganizare efectiv„ a acestuia.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Sunt trei cauze — ∫i am s„ insist, pentru c„ este o chestiune pe care o consider important„; sunt trei cauze pentru care nu reu∫im s„ facem acest lucru: reforma pe care am Ónceput-o Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt acum 10 ani a ie∫it victorioas„ asupra Óntregului popor; orele de matematic„ ∫i de ∫tiin˛e din ∫coal„ au sc„zut treptat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 Œntr-o lume Ón care lucrurile acestea Óncep s„ fie atuul unei na˛iuni noi renun˛„m la ele. Œn universit„˛i, norma continu„ s„ fie legat„ de num„rul de studen˛i, ba chiar consider„m c„ acesta este un lucru important: cu c‚t sunt mai mul˛i studen˛i, cu at‚t este mai bun„ universitatea; Ón condi˛iile Ón care eu Ói trec Ón anul III pe to˛i, pentru c„ ∫tiu sigur c„ viitorii colegi — colegii mei din anul IV — nu-∫i fac norma. Œn acela∫i timp, reu∫ind s„ d„m o diplom„ tuturor, ne Ón∫el„m cu faptul c„ avem o for˛„ de munc„ angajabil„, ∫i n-o avem.
™i, iat„ de ce, o industrie care este format„ numai din I.M.M.-uri — industria de IT&C — ∫i care produce 10% din P.I.B.-ul Rom‚niei (v„ amintesc c„ Ón cel mai bun an agricol jum„tate din popula˛ia Rom‚niei a produs 13% din P.I.B., cea din agricultur„, ∫i aici vorbim de 90 de mii de oameni care produc aproape 10% din P.I.B.-ul Rom‚niei), iat„ de ce o industrie de genul acesta nu reu∫im s-o men˛inem la ritmul la care ea se dezvolt„: pentru c„ nu avem politici sectoriale. Pentru c„ noi consider„m c„ este foarte important s„ trat„m Óntreprinderile Ón func˛ie de dimensiunea Óntreprinderii, ∫i nu Ón func˛ie de ce ∫tim s„ facem mai bine ∫i locurile unde reu∫im s„ avem valoare ad„ugat„ mare.
Œntr-o lume Ón care China se specializeaz„ Ón produc˛ie, singura ∫ans„ pe care o are zona euroatlantic„ este s„ se specializeze Ón produc˛ie de proprietate intelectual„. Pentru asta sistemul de brevetare trebuie Ónt„rit ∫i pentru asta trebuie s„ Ónt„rim Ón mod categoric dezvoltarea de oameni care s„ fie capabili s„ produc„ aceast„ proprietate intelectual„. Din acest motiv, am insistat foarte mult pe aspectele legate de Ónv„˛„m‚nt.
Cred c„ este vremea s„ ie∫im din aceast„ mitologie, s„ Ón˛elegem c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ s„rac„, ur‚˛it„ de tot ce am f„cut noi pentru a distruge mediul ∫i Ón care principalul atu pe care-l putem avea este for˛a de munc„ intelectual„. Este bine s„ juc„m acest atu ∫i este bine s„ investim Ón el. O spun neg‚nd ceea ce am spus la Ónceput, c„ sunt un adept al lui Adam Smith, pentru c„ nu tr„im Óntr-o lume îsmithonian„“ ∫i ∫ansa noastr„ trebuie jucat„ p‚n„ la cap„t.
V„ mul˛umesc.
De ce vreau s„ spun acest lucru? Pentru c„, iat„, Ón 2005 Rom‚nia a atras circa 5,2 miliarde de euro investi˛ii str„ine directe. Œn momentul c‚nd vom depune bilan˛urile la sf‚r∫itul lunii mai, sunt convins c„ vom dep„∫i suma de 6 miliarde de euro investi˛ii str„ine directe. Asta Ónseamn„ c„ mediul de afaceri din Rom‚nia este un mediu de afaceri atractiv.
De asemenea, v„ asigur„m c„ Ón 2006 vom dep„∫i 7 miliarde euro investi˛ii str„ine directe. Asta Ónseamn„ c„ toate eforturile pe care Guvernul T„riceanu le face vor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 fi pentru atragerea de investi˛ii str„ine reprezentative, ∫i asta va aduce un imbold pentru dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, care vor beneficia de knowhow la nivelul Uniunii Europene. Ele vor fi compatibile cu activitatea marilor corpora˛ii care se a∫az„ ast„zi Ón Rom‚nia.
Ce am constatat, dup„ un an ∫i jum„tate, privind activitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii?
Œn primul r‚nd, am constatat un interes bancar deosebit fa˛„ de creditarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Au fost Ónfiin˛ate, practic, departamente specializate Ón cadrul tuturor b„ncilor, pentru a credita Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, pentru c„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii reprezint„ ast„zi motorul economiei na˛ionale.
Œn acela∫i timp, vreau s„ v„ rog s„ nu uita˛i c„ acest Guvern a reu∫it s„ capitalizeze la sf‚r∫itul anului 2005 EXIMBANK-ul cu 173 milioane euro. Practic, ast„zi, EXIMBANK are un capital social de 200 milioane euro. Ce vrem s„ facem? ™i la ultima ∫edin˛„ de Guvern primul-ministru a ordonat conducerii EXIMBANK s„ vin„ cu o strategie pentru dezvoltarea regional„ ∫i pentru dezvoltarea sectorial„ a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Œn primul r‚nd, vrem un produs de garantare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii care s„ faciliteze accesul la finan˛are, pentru dezvoltarea ∫i modernizarea activit„˛ii acestora, produsul complet‚nd necesarul de garan˛ii solicitate de b„nci pentru acordarea creditului.
De asemenea, avem nevoie de o poli˛„ de asigurare care s„ fie adresat„ Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, pentru a acoperi riscurile comerciale aferente livr„rilor pe pia˛a intern„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, acordarea Ón continuare de credite de dezvoltare care s„ fie destinate Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. V„ m„rturisesc c„ voi urm„ri ∫i voi sus˛ine ca aceste produse s„ fie lansate c‚t mai rapid. Cre∫terea competitivit„˛ii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din perspectiva preg„tirilor pentru aderarea la Uniunea European„, competitivitatea Óntreprinderilor, eficientizarea productivit„˛ii acestora, inovarea, alinierea la exigen˛ele pie˛ei interne sunt condi˛iile _sine qua non_ pe care Rom‚nia trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei l„rgite.
Iat„ c‚teva m„suri pe care le are Ón vedere Guvernul Rom‚niei pentru dezvoltarea capacit„˛ii competitive a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ Ón anul 2006, fa˛„ de 2005, Guvernul T„riceanu a alocat pentru dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, pentru competitivitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii de 2,5 ori mai mul˛i bani dec‚t Ón anul 2005.
O alt„ chestiune pe care am ini˛iat-o cu caracter de noutate, urmare gripei aviare, am decis ca un milion de euro s„ fie alocat bugetului de promovare intern„. Este
pentru prima dat„ c‚nd Autoritatea face promovare intern„, pentru c„ urm„rim dou„ componente, pe de o parte, turismul intern, respectiv turi∫tii rom‚ni, poten˛ialii turi∫ti rom‚ni s„-∫i petreac„ vacan˛ele Ón Rom‚nia, iar pe de alt„ parte, turismul _incoming,_ respectiv atragerea turi∫tilor str„ini Ón Rom‚nia, ∫i tocmai Ón ideea de a echilibra o balan˛„ de pl„˛i. Fac o parantez„, anul trecut a fost primul an, iar„∫i de la revolu˛ie Óncoace, c‚nd balan˛a de pl„˛i Ón turism a fost una excedentar„. E drept, cu o sum„ relativ mic„, 150 de milioane de euro, dar este prima dat„ c‚nd a fost o balan˛„ excedentar„.
Pe de alt„ parte, particip„m la dou„ t‚rguri na˛ionale de turism, pe care le finan˛„m Ón totalitate pentru asocia˛iile profesionale ∫i pentru asocia˛iile de promovare zonale. Una tocmai s-a Óncheiat acum 2 s„pt„m‚ni ∫i o suprafa˛„ de 300 de metri p„tra˛i a fost alocat„ zonelor care ∫i-au dorit a fi promovate Ón regiune.
Nu Ón ultimul r‚nd a∫ vrea s„ v„ spun c‚teva acte normative care sunt Ón diverse faze de elaborare sau de avizare la alte ministere ∫i care Ón mare parte urm„resc, Ón con˛inutul lor, tocmai realizarea unui parteneriat public — privat, la maniera public central, public local ∫i privat. Pentru c„ trebuie s„ Ón˛elegem c„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism nu are capacitatea s„ promoveze toate elementele care constituie patrimoniul turistic al Rom‚niei. Cel mult se poate referi la cele semnificative care prezint„ avantaj competitiv Ón raport cu ˛„rile cu care concur„m. Tocmai de asta credem c„ fiecare trebuie s„-∫i aib„ partea lui de contribu˛ie la partea de promovare.
V„ mul˛umesc.
Fa˛„ de cele prezentate, rezult„ c„ introducerea pa∫apoartelor ce con˛in date biometrice este determinat„ de necesitatea alinierii la cerin˛ele ∫i practicile europene.
Condi˛iile de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii se stabilesc de c„tre Guvernul federal. Atunci c‚nd Óntre Rom‚nia ∫i un alt stat se Óncheie un acord Óntr-un anumit domeniu, acesta este supus procedurilor legale de aprobare de c„tre Parlament, prin lege. P‚n„ Ón prezent nu s-a Óncheiat nici o Ón˛elegere Óntre Guvernul Statelor Unite ale Americii ∫i Rom‚nia cu privire la condi˛ionarea ob˛inerii vizelor de intrare Ón Statele Unite de c„tre cet„˛enii Rom‚niei, Ón func˛ie de forma ∫i con˛inutul pa∫aportului.
V„ mul˛umesc foarte mult.