Domnule profesor universitar doctor Adrian N„stase, premier al Guvernului Rom‚niei,
Domnilor mini∫tri, profesori Ón Guvernul Adrian N„stase,
Da˛i-mi voie s„-l urmez pe profesorul universitar doctor Florin Georgescu care a vorbit liber ∫i s„ nu scot din buzunar discursul preg„tit.
Vreau s„ v„ anun˛ de la Ónceput regretul grupului nostru parlamentar de a nu putea vota acest buget. Evident, este o noutate pentru dumneavoastr„, dar dac„ o s„-mi permite˛i, am s„ v„ spun ∫i cauzele.
Domnule prim-ministru,
Era un timp c‚nd semnam Ómpreun„ mo˛iunile simple ∫i chiar ∫i cele de cenzur„ la adresa unor guvern„ri care nu Ón˛elegeau c„ Ónv„˛„m‚ntul este singura modalitate prin care putem intra cu fruntea sus Ón Europa. Noi am r„mas Ón continuare, poate singuri, poate cu actuala Opozi˛ie, dar sunt convins c„ ∫i cu majoritatea dintre dumneavoastr„, cei de la putere, c„ singura ∫ans„ este preg„tirea, respectiv instruc˛ia tinerilor no∫tri pentru a intra pe pia˛a european„ a Ónv„˛„m‚ntului, a educa˛iei, respectiv a muncii. Restul vor intra prin noi, prin cei care suntem oameni, vorbim de industrie, vorbim de agricultur„, vorbim de armat„, vorbim de tot ceea ce este necesar, dar uit„m c„ factorul primordial este omul, iar prioritatea na˛ional„ este Ónv„˛„m‚ntul. Acest lucru, domnule prim-ministru, l-am stipulat Ómpreun„ c‚nd era˛i pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i am spus la articolul corespunz„tor din Legea Ónv„˛„m‚ntului c„ acesta este ∫i va r„m‚ne prioritate na˛ional„, iar finan˛area se va face Ón propor˛ie de cel pu˛in 4% din bugetul de stat.
Ordonan˛a distinsului nostru ministru de finan˛e nr. 32 din 26 februarie 2001 a introdus o nuan˛„, cel pu˛in 4% din P.I.B., dar din fonduri publice. Am acceptat acest lucru, s-a introdus acea descentralizare prin TVA, a func˛ionat chiar bine ∫i putea func˛iona evident ∫i mai bine, dar partea proast„, domnule prim-ministru, ∫i poate de aceea am ∫i renun˛at la a citi un discurs, spre a intra practic Óntr-un dialog, este c„ Óncerc„m s„ prelungim ingineriile ministrului Marga Ón continuare ∫i Ón 2001 ∫i Ón 2002 ∫i Ón 2003 ∫i Ón 2004.
Eu am c‚∫tigat un proces cu Domnia sa definitiv ∫i irevocabil pe aceast„ tem„, Ón sensul c„ am vrut 10 milioane de lei s„-i adun pe acest buget mic al Ónv„˛„m‚ntului.
Bugetul de stat, domnule ministru de finan˛e, ∫i bugetul local reprezint„ de fapt acele fonduri publice. ™i iat„ c„ Ón 2002 avem 3,10%, Ón 2003 avem 3,20%, Ón 2004 preconiz„m 3,24%.
Credem c„ nu s-a aplecat primul-ministru, profesor universitar, cu suficient„ aten˛ie asupra acestor cifre ∫i a acceptat ceea ce i s-a spus: c-am avea 4,1% Ón 2002, fa˛„ de 3,1%; c„ am avea 4%, Ón loc de 3,2%; c-am avea 4,127%, Ón loc de 3,23%, Ón 2004.
Este relevant, domnule prim-ministru, dac„ v„ mai dau c‚teva cifre. Din bugetul de stat, Ón 2002 s-a alocat 0,8%, pe cifre Ónaintate de Ministerul Educa˛iei Na˛ionale, Cercet„rii ∫i Tineretului. Œn 2003, de la bugetul de stat — 0,8%; Ón 2004, de la bugetul de stat — 0,81%.
Deci, a crescut, domnule prim-ministru, Ón 3 ani, aloca˛ia de la bugetul de stat, cu 0,01%. Acela∫i lucru Ól putem spune despre bugetele locale: 2,3% Ón 2002, 2,4% Ón 2003, preconizat 2,42%. Deci, o cre∫tere fa˛„ de anul trecut cu 0,02%.
Este clar c„ Rom‚nia a semnat ∫i a Ónchis primul dosar al _acquis_ -ului comunitar privind Ónv„˛„m‚ntul.
Este clar, domnule prim-ministru, c„ cifra preconizat„ — ∫i pe care o ∫ti˛i la fel de bine ca mine, eu zic c„ mai bine dec‚t mine — este de 6% Ón 2007.
Or, a s„ri de la 3,2% la 6% este practic imposibil, dec‚t dac„ ne fur„m singuri c„ciula ∫i Ón 2007 vom da 6%, f„r„ a avea posibilitatea de absorb˛ie, de c„tre sistem, a acestei surse.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
De aceea, credeam c„ este bine ca aceast„ diferen˛„, p‚n„ la 6%, s„ o distribuim pe cei 4 ani, cu 0,5%. ™i, Ón felul acesta, ne apropiam, domnule prim-ministru, de ˛„rile foste socialiste: Bulgaria — 3,44%, Cehia — 4,44%, Rusia — 4,71%, Slovacia — 4,41%, Ungaria — 4,83%, Polonia — 5,07%.
Deci, este clar c„ un student, Ón care noi investim circa 600 de dolari pe an, nu va putea s„ fie specialistul care s„ fie Ón topul profesiunilor din Vest, Ón care se investesc 10-12.000 de dolari, dar nici nu putem accepta ca Ón mod deliberat politica de subfinan˛are de dinainte de ’89 s„ fie preluat„ mecanic, ca s„ nu spun mecanicist, de guvernele ulterioare.
Este un motiv pentru care nu Ón˛elegem de ce amendamentele Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, care nu s-au ridicat la nivelul procentelor din P.I.B. ale ˛„rilor pe care le admir„m: Danemarca — 8,04%, Finlanda — 7,62%, Olanda — 7,42%, Suedia — 7,86%, ca s„ nu mai citesc alte exemple, au dovedit c„ prin instruc˛ie, prin educa˛ie, prin inteligen˛„ se situeaz„ Óntre primele ˛„ri ale lumii din punct de vedere al nivelului de trai, al industrializ„rii ∫i respectiv al civiliza˛iei.
Este clar c„ f„r„ a investi Ón resursa uman„, domnule prim-ministru, nu vom face nimic. Vom scoate speciali∫ti care, Ón loc s„ conduc„ spre perfec˛iune produc˛ia, s„ fac„ produse competitive pe plan european, vor da rebuturi ∫i produc˛ie pe stoc.
Trebuie s„ rupe˛i, domnule prim-ministru, a∫a cum a˛i rupt cu salariile profesorilor universitari, aceast„ tradi˛ie, acest conservatorism.
Noi v„ mul˛umim pentru ini˛iativa de a dubla salariile profesorilor, Ón˛elegem c„ este primul pas spre a repune profesia de dasc„l acolo unde-i este locul, Ón fruntea profesiilor nobile ale acestei societ„˛i, dar nu putem accepta ca celelalte ministere, care au importan˛a lor deosebit„, s„ ajung„ la cre∫teri care ni se par, cel pu˛in Ón momentul de fa˛„, exorbitante.
Nu avem nimic cu Ministerul Agriculturii ∫i Alimenta˛iei, nu avem nimic cu domnul ministru S‚rbu, dar o cre∫tere de 0,76% fa˛„ de anul trecut este poate cea mai mare.
Nu avem nimic cu Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale ∫i nu vrem s„ trimitem aceste lucruri spre conota˛ii electorale, dar are o cre∫tere de 0,51%.
Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale este cel Óndrept„˛it, evident, prin politica constant„, de a cre∫te bugetele an de an, ∫i are o cre∫tere de 0,52%, Ón timp ce Ministerul Agriculturii a s„rit de la 0,77% la 1,53%; aproape s-a dublat. Oare, de ce? Nu vreau s„ dau r„spunsuri tenden˛ioase, iar Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, de la 0,84% a s„rit la 1,35%.
Œnchei, domnule prim-ministru, spun‚nd c„ vom sus˛ine amendamentele pe care noi le-am f„cut la îŒnv„˛„m‚nt“, Ón spe˛„, de a ad„uga 0,5% anul acesta, spre a ajunge la valoarea normal„, fireasc„, de 6%, cum ne-am luat angajamentul, Ón 2007.
De aceea, am propus s„ mai aducem la îŒnv„˛„m‚nt“ 12.863,4 miliarde. Este o sum„ cu care domnul ministru T„n„sescu este obi∫nuit, pentru c„ o astfel de sum„, dac„ ne uit„m pu˛in, a fost ∫i a constat Ón ree∫alon„ri din 2000 p‚n„ Ón momentul de fa˛„, sau scutiri de date, de bani pe care trebuiau s„-i pl„teasc„ anumite societ„˛i.
De aceea, am propus s„ lu„m 0,26% de la Ministerul Agriculturii, din 0,76%, 0,15% de la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, din 0,51% cre∫tere, de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale s„ lu„m un 0,1% fa˛„ de 0,52%, c„
poate vor Ónv„˛a s„ trag„ mai bine cu pu∫ca, Ónv„˛a˛i Ón ∫coal„, ∫i s„ nu mai aib„ accidente, ∫i chiar de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, de la domnul Mitrea, care a fost generos, a dat ceva pentru aceste tichete de transport studen˛ilor, un 0,09%.
Da˛i-mi voie s„ mai spun ∫i dou„ cuvinte, spre a nu Ón˛elege c„ am luat aceste cifre la presiunea str„zii, la presiunea studen˛ilor, care aveau revendic„ri justificate, at‚t Ón ceea ce prive∫te condi˛iile de cazare, condi˛iile de hran„ ∫i respectiv de modificare ∫i modernizare a _curriculum_ -ului, nici la presiunea profesorilor care erau la u∫a Camerei Deputa˛ilor ∫i respectiv a Senatului, de∫i locul lor este Ón aceast„ sal„, unde suntem ∫i noi profesori. Nu le-am luat, domnule prim-ministru, ci a fost o decizie matur„ a celor dou„ comisii ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, a fost o decizie Ón unanimitate, nu a fost o decizie de partid. A fost o decizie-semnal ∫i v„ rug„m s„ ˛ine˛i seama de acest semnal.
Nu suntem utopici s„ credem c„ s-au aprobat cele 12.000 de miliarde, dar nici nu putem crede, ca s„ fim utopici, c„ putem s„ri de la 3,23% la 6% Ón 2007. Ve˛i spune c„ este 4%.
Am îAnuarul statistic“ aici, din 2002, ∫i-l deschid — ∫i acolo unde noi am spus c„ avem 4%, Anuarul spune clar: 3,05%, adic„ a luat numai fondurile efectiv publice.
Œnainte de a Óncheia, vreau, domnule prim-ministru, s„ mai trag un semnal de alarm„, de∫i nu sunt Ónc„ ceferist ∫i nici nu vreau s„ devin ministrul transporturilor. Œn Legea cercet„rii, Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„, se precizeaz„ clar la art. 49. 3: îDin bugetul de stat se aloc„ fonduri pentru ac˛iuni finan˛ate pe baz„ de programe, precum ∫i pentru celelalte cheltuieli stabilite Ón condi˛iile legii, Ón cuantum minim de 0,8% din produsul intern brut, asigur‚ndu-se Ón perioada urm„toare o cre∫tere a acestora Ón concordan˛„ cu tendin˛ele Ónregistrate Ón Uniunea European„“.
Noi am semnat ∫i am Ónchis capitolul de negociere pe cifra de 1% din P.I.B.Ón 2007. Am acordat, anul acesta, circa 0,22%, domnule prim-ministru. Mai ne trebuie aproape 0,8% Ón 4 ani. Vom face un salt mortal ∫i Ón domeniul cercet„rii? Or, se ∫tie c„ f„r„ inteligen˛„ Ónglobat„ Ón produsele noastre, ele nu vor putea p„trunde pe pia˛a european„. Nu vom putea face o economie func˛ional„ de pia˛„ ∫i s„ scoatem produse compatibile cu cele din Vest cu ignoran˛i ∫i cu oameni care nu ∫tiu meserie. ™i acest lucru trebuie s„ stea Ón aten˛ia dumneavoastr„.
Œnchei, domnule prim-ministru, exprim‚ndu-mi nedumerirea c„, atunci c‚nd colega noastr„ Ecaterina Andronescu a revenit Ón r‚ndurile comisiei, din care cu cinste a f„cut parte ∫i o onoreaz„ Ón continuare, nu l-a˛i numit pe domnul ministru T„n„sescu, ministrul Ónv„˛„m‚ntului. Nu pentru a Ónv„˛a ceva, c„ Ónv„˛„m‚ntul este principala resurs„, principalul motor al economiei, ci, poate, Ón felul acesta, va t„ia felia de tort de la Ónceput, de 0,6% din P.I.B., Ón spe˛„ 0,4%, c‚t este necesar acum, pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.
Sper„m, Óns„, c„ ∫i pre∫edintele Consiliului Na˛ional, m‚na dumneavoastr„ dreapt„, profesor universitar, Ó∫i va aduce aminte c„ Ón momentul de fa˛„ Ón comisia noastr„ sunt cinci mini∫tri. Œl a∫tept„m ∫i pe d‚nsul, ∫i, sper eu, Ómpreun„, s„ urnim acest buget, o dat„ pentru totdeauna, pe calea cea dreapt„.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.