Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 noiembrie 2003
Senatul · MO 151/2003 · 2003-11-29
· procedural · adoptat
9 discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul de 485 de deputa˛i ∫i senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 442 de colegi, 43 sunt absen˛i; deci avem cvorumul legal de lucru.
Proiectul ordinii de zi Ól cunoa∫te˛i: dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea bugetului de stat ∫i a proiectului de Lege pentru aprobarea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004.
V„ rog, a˛i primit ordinea de zi. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii la ordinea de zi.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Adrian N„stase** — _prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Œn numele Guvernului, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint, Ón ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, elaborate Ón conformitate cu prevederile art. 138 din Constitu˛ia Rom‚niei.
A∫ vrea s„ subliniez, de la Ónceput, c„ Executivul, respect‚nd prevederile constitu˛ionale ∫i ale Legii finan˛elor publice, supune dezbaterii ∫i aprob„rii Parlamentului cele dou„ bugete, Ón cadrul termenului prev„zut de lege.
Doresc s„ reamintesc faptul c„, Óncep‚nd cu anul 2001, Ón fiecare an, Guvernul nostru s-a Óncadrat strict Ón termenul legal de prezentare Ón Parlament a bugetelor, asigur‚nd condi˛iile necesare Ón vederea desf„∫ur„rii cu eficien˛„ a execu˛iei bugetare ∫i, Ón consecin˛„, a Óntregii activit„˛i economice ∫i financiare.
Votul pe care vi-l solicit„m asigur„ Ónc„ de la 1 ianuarie 2004 cadrul juridic pentru alocarea resurselor financiare la nivelul autorit„˛ilor administra˛iei publice centrale ∫i locale. Œn acest mod, imediat dup„ Ónceperea anului viitor, putem da un curs normal proiectelor de dezvoltare a Rom‚niei, at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i la nivelul jude˛elor, municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor ˛„rii, Ón conformitate cu m„surile de reform„ economic„ ∫i cu cele sociale, prev„zute Ón Programul de guvernare aprobat de c„tre Parlament.
Proiectele bugetelor pe anul 2004 au fost fundamentate pornind de la premisa men˛inerii condi˛iilor de realizare a urm„toarelor obiective fundamentale de interes public:
— asigurarea finan˛„rii programelor sociale, precum ∫i a celor de dezvoltare a infrastructurii, prin continuarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe baz„ de proiecte ∫i de programe, Ón scopul sporirii performan˛ei economico-sociale;
— respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia fa˛„ de partenerii externi, respectiv Uniunea European„, institu˛iile financiare interna˛ionale ∫i NATO.
Œndeplinirea acestor obiective, bazat„ pe rezultatele pozitive ob˛inute de economia rom‚neasc„ Ón perioada 2001—2003 ∫i pe aprecierile favorabile Ónregistrate de Rom‚nia pe plan extern, va permite concentrarea eforturilor Guvernului Ón domeniul consolid„rii stabilit„˛ii
macroeconomice ∫i al finaliz„rii reformelor la nivelul economiei reale.
Vom asigura, astfel, pe termen mediu ∫i pe termen lung, amplificarea cre∫terii economice, cu consecin˛e directe asupra Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de via˛„ ale cet„˛enilor.
Proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii asigur„rilor sociale de stat pe anul viitor reprezint„ o prob„ evident„ a demersului permanent al Guvernului de a asigura o cheltuire ra˛ional„ a banului public, cu rezultate favorabile, at‚t Ón domeniul social, c‚t ∫i al eficien˛ei din sectorul economiei reale.
Se realizeaz„, astfel, Ón condi˛iile ierarhiz„rii priorit„˛ilor Ón alocarea fondurilor bugetare, un echilibru corespunz„tor Óntre resursele interne ∫i cele externe, pe de o parte, ∫i, pe de alt„ parte, nevoile de bunuri ∫i de servicii publice.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Doresc s„ v„ mul˛umesc Ón numele Guvernului pentru analiza ∫i pentru dezbaterile caracterizate prin profesionalism din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, precum ∫i pentru propunerile constructive formulate cu scopul folosirii eficiente a fondurilor publice.
Obiectivele prioritare ale politicii Guvernului — concretizate Ón realizarea, Ón continuare, a unei cre∫teri economice durabile Ón ritmuri Ónalte, accelerarea reformei structurale ∫i institu˛ionale, aderarea ˛„rii la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„ — vor fi sprijinite Ón mod hot„r‚tor de proiectele de buget supuse aprob„rii dumneavoastr„.
Omolog„m Ón acest mod instrumentele active de interven˛ie ale statului, Ón scopul dinamiz„rii Óntregii activit„˛i economice ∫i sociale din ˛ara noastr„.
La nivel sectorial, bugetele au Ón vedere sus˛inerea domeniilor de larg interes public, cu un impact socioeconomic ridicat cum sunt: protec˛ia social„, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, agricultura, transporturile, ap„rarea na˛ional„ ∫i ordinea public„, cultura ∫i sportul.
Activitatea complex„ de fundamentare a proiectelor de buget pentru anul 2004 a necesitat luarea Ón considerare a celor mai acute nevoi ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, precum ∫i evaluarea atent„ a situa˛iei economice a ˛„rii, a poten˛ialului existent, dar ∫i al celui pentru anii viitori.
Consider„m c„ ∫i Ón anul 2004 traiectoria ascendent„ pe care este Ónscris„ evolu˛ia economiei rom‚ne∫ti se va men˛ine ∫i se va consolida, iar ritmul reformelor pe care-l vom adopta va Ónregistra un nivel mai ridicat.
Din aceast„ perspectiv„, atingerea obiectivului integr„rii Ón Uniunea European„ reprezint„ ∫i pentru anul 2004 un demers de maxim„ importan˛„ Ón realizarea acestei op˛iuni prioritare a Óntregii popula˛ii a ˛„rii.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œmi face pl„cere s„ men˛ionez faptul c„ perioada celor 3 ani, 2001—2003, caracteriza˛i prin evolu˛ii economice foarte bune, a constituit o baz„ solid„ pe care am construit proiectele de buget pe anul viitor.
Proiec˛iile bugetare au fost fundamentate pe un ritm de cre∫tere a produsului intern brut, Ón anul viitor, de 5,5%. Factorii de stimulare a cre∫terii economice, concentra˛i Ón special pe consumul popula˛iei ∫i pe investi˛ii, vor avea o evolu˛ie favorabil„, sporind cu 3,7% ∫i respectiv cu 13%.
Exporturile de bunuri estimate pentru anul 2004 vor avea o cre∫tere de 8,2%, Ón condi˛iile realiz„rii de produse cu o competitivitate sporit„ ∫i ale relans„rii cererii externe, Ón special Ón spa˛iul Uniunii Europene.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Ritmul de cre∫tere a importurilor va fi de 8%, fiind devansat de cel al exporturilor. Aceasta reflect„, Ón special, procesul de relansare a procesului investi˛ional ∫i a transferului de tehnologie extern„, fapt de natur„ s„ imprime o dinamic„ accelerat„ ∫i durabil„ exporturilor.
Pe de alt„ parte, acord„m importan˛a cuvenit„ asigur„rii resurselor energetice ∫i a materiilor prime din import pentru dezvoltarea economic„ prev„zut„ Ón programul guvernamental.
Produc˛ia industrial„ va spori cu 5,2%, Ón special prin majorarea produc˛iei ramurilor industriei prelucr„toare cu desfacere la export, ceea ce va contribui Ón mod substan˛ial la modificarea favorabil„ a structurii industriale.
Subliniez faptul c„ **Ón anul 2004 produc˛ia agricol„ va Ónregistra o cre∫tere cu 4,8%** , pe baza m„surilor active ∫i a stimulentelor pentru valorificarea poten˛ialului productiv, cu efecte directe asupra sporirii randamentelor ∫i a competitivit„˛ii produselor ob˛inute.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Caracterul pronun˛at calitativ al evolu˛iilor economice cantitative din Rom‚nia, Ón cursul ultimilor 3 ani, a fost confirmat ∫i apreciat de institu˛iile interna˛ionale care acord„ asisten˛„ tehnic„ ∫i financiar„ procesului de reform„ din ˛ara noastr„.
Evolu˛iile pozitive la nivel macroeconomic, respectiv al sectorului real al economiei Ón perioada 2001—2003 ∫i nivelurile proiectate ale cre∫terii economice Ón anul 2004 vor conduce la realizarea unui spor de 24,5% al produsului intern brut pentru perioada 2001—2004.
Se anihileaz„, astfel, recesiunea din anii 1997—2000, permi˛‚nd Rom‚niei ca la finele anului viitor sau cel mai t‚rziu Ón primul trimestru al anul 2005 s„ ob˛in„ un volum al produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989. Acest volum se va realiza Ón condi˛iile aplic„rii depline a mecanismelor specifice economiei de pia˛„, cu o structur„ modernizat„ din punct de vedere al ramurilor economice creatoare de valoare ad„ugat„.
Œn acela∫i timp, consolidarea stabilit„˛ii macroeconomice ∫i progresele importante ale reformei sectoriale vor asigura condi˛iile ca Ón anul 2004 rata infla˛iei s„ se situeze, pentru prima oar„ din 1989, la un nivel cu o singur„ cifr„, respectiv 9%, reprezent‚nd de 3,3 ori mai pu˛in fa˛„ de anul 2000.
Œn acest sens, este relevant faptul c„ Guvernul a reu∫it, prin eforturi sus˛inute de c„tre to˛i cet„˛enii Rom‚niei, s„ duc„ la bun sf‚r∫it, pentru prima oar„ dup„ 1989, un Acord Stand-by convenit cu Fondul Monetar Interna˛ional.
Totodat„, Rom‚nia respect„ graficul stabilit cu Banca Mondial„ privind ajustarea sectorial„ Ón cadrul Programului PSAL II. Se confer„, Ón acest fel, acces ˛„rii noastre la finan˛area extern„ provenit„ de la aceast„ institu˛ie pentru multiple proiecte.
Pe baza rezultatelor pozitive ob˛inute Ón rela˛iile cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Banca Mondial„, Rom‚nia este eligibil„ Ón acest moment pentru a beneficia de fondurile alocate pe mai multe programe de la Uniunea European„.
Progresele evidente Ónregistrate Ón domeniul reformei economice, pe fondul solidarit„˛ii ∫i stabilit„˛ii sociale, s-au reflectat favorabil ∫i asupra cota˛iei privind riscul de ˛ar„. Ratingul acordat Rom‚niei de c„tre agen˛iile interna˛ionale specializate s-a Ómbun„t„˛it succesiv Ón ultimii 3 ani, ajung‚nd la un nivel apropiat de cel al candida˛ilor la integrarea Ón Uniunea European„.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Principalele op˛iuni ale politicii fiscal-bugetare pentru anul 2004, Ón total„ concordan˛„ cu doctrina socialdemocrat„, au Ón vedere crearea premiselor pentru ca bugetul s„ reprezinte instrumente active pentru stimularea proceselor economice, cum sunt economisirea, accelerarea procesului investi˛ional ∫i asigurarea protec˛iei sociale pentru grupurile vulnerabile ale popula˛iei.
Obiectivele avute Ón vedere la elaborarea proiectului bugetului pe anul 2004 sunt, Ón principal:
— continuarea reducerii fiscalit„˛ii ∫i Óndeosebi a celei asupra for˛ei de munc„;
—alocarea resurselor publice Ón raport de priorit„˛ile stabilite;
— Óncadrarea Óntr-un deficit bugetar pentru care sunt asigurate surse neinfla˛ioniste de finan˛are.
Politica fiscal„ pe anul 2004 continu„, Ón fapt, op˛iunile adoptate Ónc„ din anul 2001. Prin buget se realizeaz„ ∫i Ón anul viitor reducerea presiunii fiscale, prin sc„derea cotelor suportate de angajatori cu 2,5% la fondul de pensii ∫i cu 0,5% la fondul de ∫omaj. Astfel, se asigur„ condi˛iile necesare pentru modernizare tehnologic„ ∫i sporirea veniturilor, at‚t ale salaria˛ilor, c‚t ∫i ale Óntreprinz„torilor.
De la 1 ianuarie 2004, potrivit Programului de guvernare, taxa pe valoarea ad„ugat„ se va reduce de la 19%, c‚t a fost stabilit„ Ón anul 1999, la 9% pentru medicamente ∫i serviciile de turism, asigur‚ndu-se cre∫terea puterii de cump„rare a popula˛iei ∫i dinamizarea activit„˛ii Ón domeniul turismului ∫i al sectoarelor asociate acestuia.
Cre∫terea transparen˛ei, a stabilit„˛ii ∫i predictibilit„˛ii legisla˛iei fiscal-bugetare constituie, de asemenea, obiective importante care vor fi realizate prin proiectul de buget pe anul viitor, cu impact favorabil asupra Óntregului mediu de afaceri.
Demn de subliniat, Ón acest sens, este faptul c„ din ianuarie 2004 vor fi puse Ón aplicare prevederile Codului fiscal, act juridic ce asigur„ unificarea ∫i reglementarea, Ón mod coerent, a domeniului at‚t de sensibil al impozitelor ∫i taxelor. Dup„ adoptarea Ón Parlament, aceast„ lege fundamental„ Ón materie de fiscalitate va realiza stabilitatea Ón timp a normelor fiscale ∫i alinierea lor la practicile europene ∫i interna˛ionale.
Anul 2004 va marca ∫i Ómbun„t„˛irea semnificativ„ a procesului de administrare fiscal„, fapt care se va concretiza Ón cre∫terea gradului de Óncasare a veniturilor bugetare ∫i Ónt„rirea disciplinei financiare a tuturor contribuabililor.
Œn acest scop, de la 1 ianuarie, anul viitor, va intra Ón func˛iune Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„, ca institu˛ie unic„ de colectare ∫i de control al veniturilor bugetare.
Œn cadrul politicii bugetare, pe fondul sc„derii cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, Ón anul 2004 vor cre∫te, Ón concordan˛„ cu angajamentele asumate prin Programul de guvernare, resursele bugetare repartizate pentru: suplimentarea sprijinului financiar acordat unor domenii economice prioritare cum sunt agricultura, transporturile ∫i stimularea exporturilor; sus˛inerea substan˛ial„ a protec˛iei sociale, Óndeosebi prin orientarea acesteia spre familiile ∫i persoanele cele mai s„race; asigurarea cofinan˛„rii bugetare pentru proiectele de nivel na˛ional ∫i, respectiv, local, sus˛inute prin fondurile nerambursabile primite de la Uniunea European„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2004 este programat la 3% din P.I.B.Nivelul este adecvat men˛inerii unei politici financiar-monetare prudente, precum ∫i obiectivului consolid„rii credibilit„˛ii externe a Rom‚niei, prin p„strarea unui deficit al contului curent al balan˛ei de pl„˛i potrivit standardelor interna˛ionale.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
A∫ dori s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ modul Ón care se prevede, prin buget, cheltuirea banului public pentru sectoarele importante ale vie˛ii sociale ∫i economice ∫i felul Ón care, prin aceste aloc„ri, Executivul Ó∫i respect„ angajamentele asumate prin Programul de guvernare.
Cheltuielile pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii cuprinse Ón bugetul general consolidat de˛in ponderea cea mai mare Ón produsul intern brut ∫i Ón anul 2004, respectiv 10,8%.
Œn acest cadru se au Ón vedere:
—finalizarea procesului de recorelare a pensiilor, care presupune cheltuieli suplimentare de peste 5.000 miliarde lei;
—dublarea pensiilor pentru agricultori, care determin„ alocarea unor fonduri suplimentare de 7.000 miliarde lei;
—introducerea unei aloca˛ii complementare pentru familiile cu mai mul˛i copii ∫i cu un venit mediu net pe membru de familie de p‚n„ la 1,5 milioane lei lunar, precum ∫i a unei aloca˛ii de sus˛inere pentru familia monoparental„, ceea ce corespunde unor cheltuieli bugetare suplimentare de 5.000 miliarde lei;
—majorarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛elor care folosesc drept combustibili gaze naturale cu circa 51%, precum ∫i cre∫terea num„rului familiilor eligibile s„ beneficieze de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei Ón sistem centralizat, m„suri a c„ror aplicare totalizeaz„ 850 miliarde lei;
—finan˛area suplimentar„ a programelor de protec˛ie socio-profesional„ a persoanelor cu handicap ∫i a programelor pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului, Ónsum‚nd 2.000 miliarde lei.
Œn domeniul s„n„t„˛ii, component„ esen˛ial„ a conceptului de dezvoltare fundamental„ a unei ˛„ri, se propun fonduri publice reprezent‚nd 3,8% din P.I.B. Se asigur„ func˛ionarea Ón condi˛ii de eficien˛„ a sistemului sanitar, aloc‚ndu-se totodat„ ∫i resursele necesare pentru derularea programelor de interes na˛ional. Avem Ón vedere programul de s„n„tate a copilului ∫i familiei, programul de prevenire ∫i control al bolilor netransmisibile, programul de administra˛ie sanitar„ ∫i politici de s„n„tate, programul comunitar de s„n„tate public„.
Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, care reprezint„ sistemul de infrastructur„ al cunoa∫terii, fondurile publice alocate totalizeaz„, potrivit legii, 4,1% din P.I.B.∫i vizeaz„, Ón principal:
— finan˛area Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar ∫i superior; —acordarea gratuit„ de rechizite ∫i manuale ∫colare; —modernizarea logisticii prin dotarea ∫colilor cu calculatoare;
—aplicarea programului de alimenta˛ie pentru copiii din gr„dini˛ele cu program normal de 4 ore ∫i pentru elevii din Ónv„˛„m‚ntul primar de stat;
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Proiectul de buget acord„ o aten˛ie deosebit„ sus˛inerii ajust„rii structurale a unor sectoare importante ale economiei reale. Astfel, Ón industrie fondurile propuse
a se aloca pentru anul 2004 sunt destinate moderniz„rii sectorului energetic, precum ∫i pentru sectorul industriei extractive, unde se vor continua ac˛iunile de restructurare, concomitent cu revitalizarea activit„˛ii economice in zonele miniere.
Pentru sus˛inerea agriculturii, care constituie una dintre ramurile de interes strategic na˛ional, s-au alocat resurse Ón cre∫tere substan˛ial„ fa˛„ de perioada precedent„, Ónsum‚nd 2,1% din P.I.B. Ón care sunt incluse ∫i cofinan˛„rile necesare Programului SAPARD.
Aceast„ sus˛inere se va realiza printr-un sistem coerent de sprijinire a tuturor categoriilor de produc„tori agricoli, prin acordarea unei sume de 2 milioane lei la hectar pentru suprafe˛e arabile de p‚n„ la 5 ha inclusiv; prime pe produs la unele culturi vegetale importante ∫i Ón zootehnie; ajutor pentru plata primelor de asigurare a culturilor agricole; sprijinirea produc„torilor agricoli ∫i a asocia˛ilor utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii, Ón vederea achizi˛ion„rii de instala˛ii de irigat din produc˛ia intern„. Avem, de asemenea, Ón vedere sus˛inerea finan˛„rii activit„˛ii curente de produc˛ie Ón domeniul agricol prin credite bancare. Se asigur„ acordarea de aloca˛ii bugetare de p‚n„ la 30% din volumul creditelor pentru beneficiarii care ramburseaz„ Ómprumuturile ∫i pl„tesc dob‚nzile la termenele scadente. De asemenea, se prevede acordarea de desp„gubiri Ón cazul producerii de calamit„˛i naturale cu efecte negative asupra produc˛iei agricole.
Op˛iunile strategice Ón domeniul transporturilor iau Ón considerare reabilitarea, modernizarea ∫i dezvoltarea unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu re˛eaua european„ de profil, care s„ asigure Ómbun„t„˛irea, Ón continuare, a confortului ∫i siguran˛ei c„l„torilor, precum ∫i maximizarea efectelor pozitive asupra mediului Ónconjur„tor.
Pentru transport ∫i comunica˛ii sunt propuse fonduri publice, care incluz‚nd Programul ISPA cu cofinan˛area aferent„ reprezint„ 3,3% din produsul intern brut.
Activit„˛ilor de construc˛ii ∫i de amenajare a teritoriului le sunt alocate sume importante destinate s„ asigure continuarea, Ón ritm sus˛inut, a realiz„rii programului de locuin˛e sociale ∫i pentru tineri, a Proiectului îS„li de sport“, precum ∫i a sprijinului pentru construc˛ia de locuin˛e private prin A.N.L.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Descentralizarea serviciilor publice ∫i consolidarea autonomiei locale —procese deosebit de complexe ∫i absolut necesare Ón contextul efortului de modernizare a finan˛elor publice locale — se reflect„ Ón buget prin Ómbun„t„˛irea sistemului de asigurare a surselor de finan˛are ale administra˛iei publice locale, Ón corela˛ie cu responsabilit„˛ile transferate la acest nivel.
Pentru echilibrarea bugetelor locale, potrivit nevoilor de bunuri ∫i servicii publice ale comunit„˛ilor respective, Ón anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat ∫i de la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj a sumei de 79.000 de miliarde lei, distribuit„ astfel: 22.000 de miliarde lei pentru: asigurarea pl„˛ii ajutorului social ∫i a ajutoarelor pentru Ónc„lzire; sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului ∫i a persoanelor cu handicap; finan˛area institu˛iilor de cultur„ ∫i cult, precum ∫i celelalte activit„˛i desf„∫urate Ón folosul colectivit„˛ilor locale; 38.000 de miliarde lei pentru finan˛area cheltuielilor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat, a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 cre∫elor, precum ∫i a centrelor jude˛ene ∫i locale de consultan˛„ agricol„; peste 7.000 de miliarde lei pentru subven˛ionarea energiei termice livrate popula˛iei; aproximativ 11.000 de miliarde lei, respectiv transferuri pentru cofinan˛area investi˛iilor realizate din Ómprumuturi externe, precum ∫i pentru asigurarea programelor locative, a programelor privind pietruirea drumurilor comunale ∫i alimentarea cu ap„ a satelor.
Consider„m c„ aceste m„suri vor contribui la Ómbun„t„˛irea sensibil„ a modului de func˛ionare a autorit„˛ilor locale, la Ónt„rirea autonomiei administrative ∫i financiare.
Bugetele locale vor avea, Ón anul 2004,venituri totale de 147.000 de miliarde lei, reprezent‚nd aproximativ 7% din P.I.B., Ón cre∫tere semnificativ„ fa˛„ de anul 2003.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn Óncheiere, doresc s„ subliniez faptul c„ Guvernul Ó∫i asum„ r„spunderea politic„ privind proiectul bugetului de stat ∫i proiectul bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, ca instrumente de baz„ pentru punerea Ón aplicare a Programului de guvernare.
Prin calitatea finan˛elor publice ∫i coeren˛a politicii fiscal-bugetare vom asigura realizarea obiectivelor generale ale dezvolt„rii economice pe termen mediu ∫i lung, contribuind Ón mod determinant la men˛inerea unui ritm ridicat de cre∫tere economic„, de natur„ s„ asigure reducerea decalajului care separ„ Rom‚nia de ˛„rile dezvoltate ∫i s„ ne apropie de Óndeplinirea criteriilor de convergen˛„ real„ pentru integrare Ón Uniunea European„.
Œmi exprim speran˛a c„ dezbaterile pe marginea proiectului bugetului de stat ∫i a proiectului bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004 vor reprezenta o confruntare profesionist„ de idei ∫i solu˛ii, care s„ se poat„ concretiza Ón Ónsu∫irea unor amendamente constructive ∫i realiste.
Adoptarea de c„tre Parlamentul Rom‚niei a legilor bugetare supuse aten˛iei dumneavoastr„ va permite derularea Ón condi˛ii de normalitate ∫i de eficien˛„ sporit„ a vie˛ii economico-financiare ∫i sociale Ón Rom‚nia. De aceea, Guvernul v„ adreseaz„ rug„mintea de a vota cele dou„ proiecte de legi bugetare pe anul 2004.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umim, domnule prim-ministru. Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ invit la microfon pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, care va prezenta din partea celor dou„ Comisii pentru buget, finan˛e ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor raportul asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2004.
Ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Viorel ™tefan:**
## Domnule prim-ministru, Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
## Stima˛i invita˛i,
Proiectul bugetului de stat pe anul 2004, Ómpreun„ cu proiectul legii bugetare au fost transmise Parlamentului Ón termenele stabilite de lege ∫i de aceea se cuvine s„ apreciem perseveren˛a Guvernului ∫i deopotriv„ a Ministerului Finan˛elor Publice, care pentru al treilea an
consecutiv ∫i-au direc˛ionat eforturile Ón vederea realiz„rii acestor obliga˛ii legale Ón termenul stabilit Ón Legea finan˛elor publice.
Birourile permanente au sesizat spre dezbatere comisiile permanente de specialitate ale celor dou„ Camere ∫i au stabilit termene at‚t pentru transmiterea avizelor, depunerea amendamentelor, c‚t ∫i pentru finalizarea raportului de fond.
La elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul 2004 s-a avut Ón vedere p„strarea echilibrelor macroeconomice, astfel Ónc‚t ˛intele propuse pentru anul 2004: cre∫terea economic„, infla˛ia, deficitul contului curent, s„ fie men˛inute Ón limitele proiectate.
Cre∫terea P.I.B. cu 5,5%, pe seama m„ririi volumului de activitate,cu deosebire Ón sectorul construc˛ii ∫i sectorul ter˛iar,a produc˛iei industriale cu 5,2%, pe baza cre∫terii produc˛iei ramurilor industriei prelucr„toare cu cerere la export, continuarea procesului de dezinfla˛ie ∫i Ón cursul anului 2004, prin atingerea unei rate a infla˛iei de 9% ∫i cre∫terea num„rului de salaria˛i, Ón condi˛iile cre∫terii productivit„˛ii muncii, sunt numai c‚teva dintre obiectivele pe care Guvernul ∫i le-a propus pentru acest an.
F„r„ a se limita la aceste obiective, politica fiscal„ ∫i cea bugetar„ vizeaz„ reducerea treptat„ a presiunii fiscale, Ómbun„t„˛irea transparen˛ei fiscale, elaborarea unor legi unitare, stabile ∫i Ón concordan˛„ cu normele Uniunii Europene, Ómbun„t„˛irea protec˛iei sociale, a sistemului de Ónv„˛„m‚nt ∫i, nu Ón ultimul r‚nd,Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei.
Œn concluzie, proiectul de buget pe anul 2004 reprezint„ un instrument important pentru elaborarea politicii economice orientate, Ón principal, c„tre stabilizarea macroeconomic„ ∫i amplificarea cre∫terii economice.
Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din cele dou„ Camere au analizat Ómpreun„ un num„r de peste 470 de amendamente, primite at‚t din partea celorlalte comisii de specialitate ale Parlamentului, c‚t ∫i din partea unor parlamentari sau grupuri parlamentare.
240 de amendamente au fost respinse prin avizele comisiilor de specialitate ale celor dou„ Camere.
Amendamentele propuse privesc, Ón special, solicit„ri de modificare a cheltuielilor, at‚t Ón volumul, c‚t ∫i Ón structura acestora.
Din totalul amendamentelor prezentate a fost admis un num„r de 69 de amendamente, prin care s-au suplimentat bugetele mai multor ordonatori de credite, prin diminuarea corespunz„toare a Fondului de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, cu 420 miliarde lei.
Amendamentele admise, care sunt prezentate Ón Anexa 1 la raport, vizeaz„ urm„toarele: suplimentarea cheltuielilor la diverse obiective de investi˛ii apar˛in‚nd Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului — plus 20 miliarde lei; Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului — plus 30 miliarde lei; Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului — plus 13 miliarde lei; Ministerului S„n„t„˛ii — 82,8 miliarde lei; suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru asigurarea contribu˛iilor pentru personalul eclerical angajat Ón unit„˛ile de cult: cu un plus de 4,45 miliarde lei;suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor,Construc˛iilor ∫i Turismului cu suma de 200 miliarde lei pentru acordarea reducerilor cu 50% a tarifelor pentru transportul pe calea ferat„, de care vor beneficia studen˛ii din Ónv„˛„m‚ntul superior de stat; suplimentarea bugetului Ministerului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Public cu suma de 20 miliarde lei, necesar„ realiz„rii procedurilor de flagrant, Ón cazul infrac˛iunilor de corup˛ie; suplimentarea bugetului Autorit„˛ii Na˛ionale de Control pe anul 2004 cu 1.591 miliarde lei ∫i diminuarea corespunz„toare cu aceea∫i sum„ a bugetului Ministerului Finan˛elor Publice; suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu suma de 30 miliarde lei pentru sprijinirea organiza˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale ∫i suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru finan˛area cheltuielilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat, a cre∫elor ∫i a centrelor jude˛ene ∫i locale de consultan˛„ agricol„ cu 14,4 miliarde lei.
Prin acceptarea acestor amendamente, deficitul bugetar a r„mas nemodificat.
Amendamentele respinse, cuprinse Ón Anexa 2 la raport, Ón marea lor majoritate se refer„ la major„ri de cheltuieli bugetare, multe dintre acestea f„r„ a indica sursa de finan˛are, cheltuieli care ar fi condus la cre∫terea deficitului bugetar ∫i implicit la nerealizarea obiectivului de continuare a procesului de dezinfla˛ie ∫i limitare a deficitului de cont curent.
Din cele peste 470 de amendamente propuse spre analiza comisiilor noastre, multe dintre acestea av‚nd con˛inut asem„n„tor, au fost comasate, astfel Ónc‚t a rezultat un num„r de 396 de amendamente respinse ∫i 69 de amendamente admise.
Din analiza motivelor care au stat la baza respingerii acestor amendamente a rezultat c„ au fost respinse 87 de amendamente formulate asupra textului legii bugetare, iar diferen˛a de 309 amendamente respinse au fost formulate Ón leg„tur„ cu anexele la lege.
La o examinare Ón detaliu a amendamentelor respinse se pot trage urm„toarele concluzii: sursele de finan˛are indicate nu au putut fi luate Ón considerare, Óntruc‚t sunt Ón total„ neconcordan˛„ cu Legea finan˛elor publice, pentru circa 5% din amendamente.
Peste 67% dintre amendamentele formulate nu au indicat sursa de finan˛are sau finan˛area cheltuielilor era deja prev„zut„ la alte capitole sau titluri de cheltuieli, ori finan˛area era asigurat„ prin bugetele locale, totalul sumelor astfel solicitate dep„∫ind 174.000 miliarde lei.
Aproximativ 28% dintre propuneri au indicat ca surs„ de finan˛are Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, respectiv Fondul de interven˛ie, ori diminuarea bugetelor altor ordonatori de credite.
Adoptarea acestora ar fi afectat Ón mare m„sur„ echilibrul bugetar, Óntruc‚t sumele solicitate sunt de peste 71.000 miliarde lei, ceea ce ar fi condus la un deficit bugetar total de peste 134.000 miliarde lei.
Numai pe seama fondului de rezerv„ sumele solicitate dep„∫esc 5.660 miliarde lei, iar din bugetele altor ordonatori de credite peste 11.000 miliarde lei.
Concluzia general„ asupra amendamentelor respinse este aceea c„ admiterea tuturor acestor propuneri ar fi determinat cre∫terea deficitului bugetar de peste 3 ori fa˛„ de cel proiectat.
Œn Óncheiere, men˛ionez urm„toarele: proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i, de asemenea, men˛ionez c„, potrivit obiectului s„u de activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ a fi adoptat Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.
Comisiile noastre propun plenului celor dou„ Camere ale Parlamentului, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004, cu amendamentele cuprinse Ón Anexa 1 la raport.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care m-a˛i ascultat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Dezbateri generale.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupurilor social democrate din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, domnului senator Doru- Laurian B„dulescu.
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Membri ai Cabinetului, Stima˛i colegi,
Deschidem ast„zi discutarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i al Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004 ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ remarc faptul c„ este al treilea an consecutiv c‚nd Parlamentul este sesizat ∫i dezbate Ón termen legal aceste dou„ proiecte de lege importante, fundamentale pentru evolu˛ia economic„ a ˛„rii, c‚t ∫i pentru situa˛ia social„ a cet„˛enilor ei.
Dup„ ce Ón 2001, Ón premier„ dup„ anul 1989, Guvernul P.S.D. a reu∫it s„ prezinte Parlamentului cele dou„ proiecte de legi bugetare Ón termen, iar forumul legislativ a procedat la examinarea ∫i aprobarea acestora, Ón urm„torii 2 ani situa˛ia s-a repetat, dovedind consecven˛a Executivului Ón respectarea prevederilor legale ∫i intrarea Ón normalitate.
Nici unul din Guvernele precedente nu a manifestat aceea∫i atitudine, ci dimpotriv„, Ón legislatura trecut„ proiectul bugetului era trimis Parlamentului la sf‚r∫itul trimestrului I — Ónceputul trimestrului II al anului financiar Ón exerci˛iu, iar peste c‚teva luni Guvernul ne sesiza cu proiectul Legii de rectificare bugetar„.
Ast„zi putem afirma c„ ∫i Ón ceea ce prive∫te aceste dou„ importante acte legislative, rela˛ia Parlament — Executiv func˛ioneaz„ corect, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toate ˛„rile europene cu o via˛„ parlamentar„ s„n„toas„, respectabil„ ∫i cu economie de pia˛„ consolidat„.
Œn ace∫ti 3 ani, Rom‚nia s-a apropiat conving„tor, decisiv, de obiectivele fundamentale ale politicii sale de securitate ∫i ale politicii economice, respectiv aderarea la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„.
La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute m-am Óntors, Ómpreun„ cu colegii mei, de la Adunarea Parlamentar„ NATO, ∫i Ómi face pl„cere s„ v„ informez c„ am avut discu˛ii detensionate, fructuoase, at‚t Ón comisii, c‚t ∫i Ón plen, datorit„ faptului c„ Rom‚nia a primit invita˛ia de aderare ∫i doar parlamentele c‚torva ˛„ri mai trebuie s„ ratifice tratatul, pentru a ne consfin˛i statutul _de jure_ ca membru al alian˛ei.
Totodat„, subliniez eforturile Guvernului Rom‚niei pentru oprirea declinului economic marcat de perioada 1997—2000, finalizarea perioadei de tranzi˛ie ∫i trecerea la o economie de pia˛„ func˛ional„, aspecte remarcate Ón raportul de ˛ar„ prezentat la Ónceputul acestei luni la Bruxelles, ceea ce constituie un argument determinant Ón des„v‚r∫irea integr„rii Ón Uniunea European„ Ón 2007.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Œn acela∫i context, subliniez c„ pentru prima dat„ Ón ultimul sfert de secol, un guvern al Rom‚niei — ∫i acesta este Guvernul N„stase — a reu∫it s„ finalizeze acordul Rom‚niei cu Fondul Monetar Interna˛ional, ceea ce are o semnifica˛ie cov‚r∫itoare Ón privin˛a cre∫terii credibilit„˛ii Rom‚niei pe plan interna˛ional, c‚t ∫i a ratingului de ˛ar„.
Toate aceste elemente de succes, respectiv invitarea la NATO, aderarea la Uniunea European„, ducerea la bun sf‚r∫it a acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, Ómpreun„ cu alte elemente de natur„ economic„ ∫i social„ intern„ sau de politic„ extern„, suspendarea vizelor Schengen, contureaz„ conjunctura Ón care suntem chema˛i s„ dezbatem proiectul bugetului de stat ∫i proiectul bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, ∫i este f„r„ putin˛„ de t„gad„ c„ s-au f„cut progrese remarcabile, care permit ast„zi abord„ri politice pragmatice, productive.
Stima˛i colegi,
Proiectul bugetului de stat pe anul 2004, Ón viziunea Guvernului ∫i, evident, a Grupurilor parlamentare ale P.S.D., reliefeaz„ o serie de calit„˛i fundamentale, pe care le voi puncta numai, Óntruc‚t sunt pilonii pe care se sprijin„ Óntreaga construc˛ie bugetar„.
Se prevede continuarea amplific„rii cre∫terii economice Ón 2004, cu at‚t mai mult cu c‚t acesta este anul terminal pentru implementarea Programului de guvernare ∫i, ca urmare, se vor accentua efectele pozitive ale reformei economice asupra factorilor interni de dezvoltare.
Se estimeaz„ o cre∫tere a P.I.B., a∫a cum a˛i auzit, cu circa 5,5%, bazat„ pe m„rirea volumului de activitate, Ón special Ón domeniul construc˛iilor ∫i Ón sectorul ter˛iar. P.I.B. va fi utilizat, cu prec„dere, pentru acumulare.
Pentru prima dat„ dup„ 1989, ˛inta privind rata infla˛iei are o singur„ cifr„, respectiv 9%, posibil„ prin continuarea procesului de dezinfla˛ie.
Bugetul pe 2004 se va concentra, cu prioritate, pe programele sociale bine definite ∫i de dezvoltare a infrastructurii, dar, Ón acela∫i timp, r„m‚ne un instrument de men˛inere Ón continuare a echilibrelor economice.
Exporturile de bunuri se apreciaz„ c„ vor cre∫te cu 8,5%, at‚t Ón ˛„rile din Uniunea European„, c‚t ∫i pe noi pie˛e.
Cre∫terea economic„ va fi Ónso˛it„ de cre∫terea num„rului de salaria˛i ∫i celelalte categorii profesionale, Ón condi˛iile m„ririi productivit„˛ii muncii.
Men˛inerea deficitului bugetar la un nivel redus, finan˛at Ón condi˛ii neinfla˛ioniste, respectiv de 3% din P.I.B., este una din principalele ˛inte ale politicii bugetare.
™i, Ón fine, programele de investi˛ii incluse Ón proiectele de buget pe anul 2004 sunt astfel selec˛ionate ∫i prioritizate,Ónc‚t s„ corespund„ ˛intelor urm„rite prin strategii de dezvoltare economic„ a ˛„rii,Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„.Astfel,fondurile vor fi alocate,cu prioritate, urm„toarele domenii: transporturi, locuin˛e, servicii ∫i dezvoltare public„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, ape ∫i mediu, ap„rare. Un element de interes Ól reprezint„ proiec˛ia bugetar„ pentru perioada 2005— 2007. Pentru perioada de p‚n„ la momentul propus pentru integrarea Ón Uniunea European„ se preconizeaz„ o cre∫tere a P.I.B. de 5,2% Ón 2005, 5,1% Ón 2006 ∫i,din nou, 5,2% Ón 2007.
Œn acela∫i timp,rata infla˛iei este anticipat„ a sc„dea la 7% Ón 2005,4% Ón 2006 ∫i 3% Ón 2007.
Un element de interes Ól reprezint„ proiec˛ia bugetar„ pentru perioada 2005 — 2007. Pentru perioada de p‚n„ la momentul propus pentru integrarea Ón Uniunea European„, se preconizeaz„ o cre∫tere a produsului intern brut de 5,2% Ón 2005, 5,1% Ón 2006 ∫i din nou 5,2% Ón 2007.
Stima˛i colegi,
V-am prezentat o serie de calit„˛i fundamentale ale construc˛iei bugetare pe 2004. Acestea ∫i celelalte, prezentate pe larg Ón documenta˛ia pe care a˛i avut-o la dispozi˛ie, constituie elemente tehnice, dac„-mi permite˛i s„ spun a∫a, ale celor dou„ proiecte de lege.
Accentuez faptul c„ cele dou„ proiecte de lege sunt elaborate cu profesionalism, cu rigoare, potrivit bunelor practici din Uniunea European„.
Coroborat cu aceste caracteristici tehnice ale proiectului Legii bugetului de stat ∫i proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004, trebuie s„ admitem faptul c„ actuala construc˛ie bugetar„ reflect„ cu t„rie faptul c„ P.S.D. Ó∫i respect„ programul electoral, precum ∫i promisiunile f„cute electoratului. Este acesta un lucru anormal? Nicidecum. Totul este clar, limpede, transparent. Aceasta nu face dec‚t s„ Ónt„reasc„ seriozitatea ∫i coeren˛a strategiei politice a P.S.D, a∫a cum a trebuit s„ accept„m c„ legislatura trecut„ am avut bugete liberale sau bugete ˛„r„niste, dac„ Ómi permite˛i s„ folosesc aceast„ sintagm„, care evident r„spundeau cerin˛elor electoratului C.D.R.
Opozi˛ia parlamentar„ ∫i-a aruncat buzduganul criticilor prin mass-media asupra proiectului bugetului de stat ∫i proiectului asigur„rilor sociale, caracteriz‚ndu-l ca un proiect de buget electoral îÓntruc‚t abund„ Ón major„ri de cheltuieli sociale“.
Guvernul N„stase nu putea propune dec‚t un proiect de buget pe 2004 care se armonizeaz„ doctrinei socialdemocrate a partidului nostru ∫i doresc s„ subliniez c„ Partidul Social Democrat nu a abandonat nici un moment doctrina social-democrat„ ∫i r„m‚ne consecvent Ón aplicarea acesteia, fiind convins c„ aceasta este doctrina de care cet„˛enii ˛„rii au nevoie.
Ce confirmare mai bun„ poate fi dec‚t faptul c„ cet„˛enii au reac˛ionat favorabil Ón anul 2000, oferind P.S.D. circa 50% din locurile Ón Parlament ∫i posibilitatea de a guverna cu un Executiv monocolor.
Ne men˛inem pe aceast„ linie, pentru c„ electoratul nostru ne-o cere ∫i proiectele de buget pe anul 2004 nu sunt dec‚t acte normative menite s„ paveze calea spre o societate cu o democra˛ie consolidat„, cu o economie de pia˛„ func˛ional„, spre un nivel de trai superior, european.
Pe de alt„ parte, sunt exemple suficiente, de la alte partide, aflate la dreapta sau la st‚nga P.S.D. pe e∫ichierul politic, care s-au ab„tut de la doctrina proprie, dac„ au avut vreodat„ vreo doctrin„ proprie bine definit„, Óncerc‚nd s„ intre Ón spa˛iul doctrinar social-democrat.
Electoratul nostru i-a identificat pe ace∫ti oportuni∫ti politici ∫i i-a sanc˛ionat prompt la momentul alegerilor parlamentare din 2000, neacord‚ndu-le dec‚t 7—8 procente.
Sigur c„ trebuie s„ d„m satisfac˛ie electoratului nostru, iar dezbaterea proiectelor de lege pe anul 2004 ∫i adoptarea acestora nu reprezint„ dec‚t materializarea unei importante borne pe care o edific„m Ón preg„tirea anului viitor, moment al adev„rului pentru echipa P.S.D., la toate nivelurile, moment pe care Ómi exprim convingerea c„ Ól vom dep„∫i cu succes.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Ne adres„m, totodat„, ∫i cet„˛enilor care nu ne-au votat Ón 2000, dar care pe parcursul acestor ani au constatat c„ P.S.D. Ó∫i respect„ promisiunile ∫i Ón acest fel sper„m s„-i c‚∫tig„m de partea noastr„ ∫i s„ ne acorde ∫i voturile lor Ón 2004.
De altfel, sondajul de opinie difuzat ieri de massmedia: P.S.D. — 43%, confirm„ juste˛ea abord„rilor noastre.
## Stima˛i colegi,
Nu a∫ vrea s„ las f„r„ r„spuns nici afirma˛ia venit„ din Opozi˛ie: de ce nu trebuie votat proiectul de buget pe 2004?
f n s„ subliniez faptul c„ prevederile politicii financiarbugetare ale proiectului de buget pe 2004 sunt formulate Ón baza analizei impactului mediului socioeconomic, dar ∫i Ón contextul angajamentelor asumate Ón cadrul procesului de negociere Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.
Politica bugetar„ pe anul 2004 are Ón vedere asigurarea pe termen mediu ∫i lung a corela˛iilor dintre obiective, resurse disponibile ∫i priorit„˛i ∫i se va concentra pe programe sociale bine definite, pentru grupurile sociale cele mai defavorizate, dar va acorda o aten˛ie sporit„ ∫i ajust„rii structurale, sus˛inerii unor sectoare ale economiei reale.
Nu exist„ nici o motiva˛ie temeinic„ pentru a nu vota proiectele de buget pe anul 2004, except‚nd argumentele tipic politicianiste, care nu ar trebui s„ afecteze un proiect de lege at‚t de important cum este legea bugetului.
Proiectul de lege aflat Ón aten˛ia noastr„ are o evident„ voca˛ie european„, fiind restructurat radical Ónc„ din anul 2002, armoniz‚nd tehnicile ∫i procedurile Uniunii Europene.
Pentru aceia care au fost obi∫nui˛i cu un proiect de buget prezentat dezbaterii Parlamentului Ón trimestrul II al anului financiar Ón curs, constat„m c„, din p„cate, este greu s„ accepte c„ se poate prezenta un proiect de buget elaborat Ón mod profesional, la termen, armonizat cu tehnicile Uniunii Europene.
Trebuie s„ v„ spunem tran∫ant c„ nu suntem ideali∫ti ∫i, Ón consecin˛„, nu ne baz„m pe voturile tuturor celor din Opozi˛ie, a∫a cum nu ne-am bazat nici la referendumul pentru noua Constitu˛ie, ∫i tot am izb‚ndit. Cu unii dintre dumneavoastr„ probabil c„ nu Ómp„rt„∫im acelea∫i valori, acelea∫i idealuri europene, al˛ii pur ∫i simplu nu vor s„ accepte succesele P.S.D., de∫i le-am pus Ón beneficiul tuturor cet„˛enilor, succese care lor nu le-au fost accesibile c‚t s-au aflat la putere. A∫a cum le-a fost greu s„ accepte c„ Guvernul P.S.D. a ob˛inut suspendarea vizelor Ón îspa˛iul Schengen“ dar acum ∫i d‚n∫ii beneficiaz„ de aceste avantaje, Ón egal„ m„sur„ cu to˛i cet„˛enii Rom‚niei.
Nu vom renun˛a, Óns„, la obiectivele noastre europene ∫i euroatlantice ∫i v„ asigur„m c„ P.S.D. va continua eforturile pentru ridicarea Rom‚niei al„turi de ˛„rile civilizate ale Europei, acolo unde Ói st„ bine.
Œn ultimele s„pt„m‚ni, am trecut cu succes peste mo˛iunea simpl„ introdus„ de P.R.M. la Senat, am absolvit cu succes testul referendumului privind noua Constitu˛ie, Ón ciuda jocului ambiguu al P.N.L. ∫i P.D., a∫a Ónc‚t sunt convins c„ vom trece cu succes ∫i testul de ast„zi, fiind c„li˛i Ón b„t„liile politice de-a lungul anilor, at‚t pe b„ncile Opozi˛iei, c‚t ∫i de la putere.
## Stima˛i colegi,
Av‚nd Ón vedere caracteristicile pozitive ale construc˛iei bugetare pe 2004, faptul c„ Ómbin„ armonios criteriile economice de eficien˛„ cu cele sociale, faptul c„ are confirmarea institu˛iilor financiare interna˛ionale ∫i contribuie substan˛ial la atragerea de resurse externe, edific‚nd premisele ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, Grupul parlamentar al P.S.D. din Senat va vota cu toat„ convingerea proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004 ∫i v„ invit ∫i pe dumneavoastr„ s„ vota˛i favorabil. Mul˛umesc.
Din partea Grupurilor parlamentare Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul senator Dina Carol.
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Distin∫i invita˛i,
Realit„˛ile din Rom‚nia sunt redate cu obiectivitate de c„tre Comisia European„ Ón Raportul anual de ˛ar„. Con˛inutul raportului arat„ c„: îRom‚nia continu„ s„ Óndeplineasc„ criteriul politic“; îProdusul intern brut s-a majorat cu 4,3% Ón primul semestru al acestui an“; îPolitica macroeconomic„ prudent„ convenit„ prin Acordul stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional a limitat cre∫terea cheltuielilor publice ∫i a consumului, care ar fi putut genera o cre∫tere mai puternic„ a produsului intern brut“; îInfla˛ia a continuat s„ scad„“; îPolitica fiscal„ a r„mas prudent„ ∫i a contribuit la mixul de politici generator de stabilitate macroeconomic„“; îSistemul financiar bancar ∫i nonbancar s-a dezvoltat ∫i consolidat Ón continuare“.
Impulsionat de perspective mai bune ale economiilor europene pentru anul 2004, Guvernul a proiectat o cre∫tere a P.I.B. cu 5,5%. Cre∫terea se bazeaz„ Ón mod esen˛ial pe o preconizat„ accelerare a investi˛iilor, Ón condi˛iile Ón care consumul popula˛iei Ó∫i va Óncetini ritmul de cre∫tere, iar exportul net va r„m‚ne Ón continuare negativ.
Scenariul Guvernului ia Ón calcul o majorare a form„rii brute de capital fix de 13% Ón anul 2004, comparativ cu 10,5%, estimat Ón acest an.
Ritmul de cre∫tere al investi˛iilor Ól va dep„∫i net pe cel de cre∫tere a cererii interne, prognozat la 5,5% din produsul intern brut; ca urmare, rata de acumulare a capitalului fix Ón P.I.B.ar urma s„ creasc„ anul viitor cu 1,3 puncte procentuale.
Accelerarea procesului investi˛ional va induce ∫i o majorare a importurilor, exportul net urm‚nd s„ aib„ o influen˛„ negativ„ de 6,4% din P.I.B.; deci o influen˛„ negativ„ Ón cre∫tere fa˛„ de nivelul estimat pentru anul Ón curs.
Proiectul bugetului de stat prevede c„ o contribu˛ie important„ la accelerarea procesului investi˛ional o vor avea investi˛iile publice. Acestea vor reprezenta 5,4% din P.I.B., adic„ 2,88 miliarde de euro, din 53,4 miliarde de euro, c‚t se prognozeaz„ a fi P.I.B. Ón anul 2004, cu condi˛ia Óns„ c„ nivelul de cre∫tere economic„ de 5,5% va fi atins, ceea ce, Ón acest an, nu se Ónt‚mpl„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 A∫adar, motorul cre∫terii economice de p‚n„ Ón prezent ∫i alimentarea lui cu exporturi pierde din tura˛ie, nivelul investi˛iilor nefiind,dup„ opinia noastr„, suficient pentru a sus˛ine s„n„tos avansul economiei.
Doamnelor ∫i domnilor,
Analiza onest„ ∫i responsabil„ a documentelor privind construc˛ia bugetar„ pentru anul 2004, documente depuse spre dezbatere ∫i adoptare Parlamentului, a scos Ón eviden˛„ deficien˛e importante de natur„ economic„, care tind s„ compromit„ ∫ansele Rom‚niei de finalizare efectiv„ a tranzi˛iei, relansarea real„ a economiei na˛ionale ∫i, implicit, ∫ansele Rom‚niei de aderare la structurile europene Ón anul 2007. Œn spiritul acestor imperative, Partidul Rom‚nia Mare formuleaz„ urm„toarele evalu„ri:
1. Potrivit prevederilor constitu˛ionale, Guvernul este obligat s„ supun„ anual spre dezbaterea ∫i aprobarea Parlamentului documentele strategice cu privire la ansamblul activit„˛ilor social-economice ce se vor desf„∫ura la nivelul ˛„rii. Din documentele prezentate pentru anul 2004, am constatat cu surprindere c„ o parte din documentele esen˛iale cu privire la execu˛iile bugetare aferente anilor 2002 ∫i 2003 nu sunt prezentate Parlamentului, context Ón care nu se pot identifica toate componentele care particip„ la structurarea ∫i definirea bugetului general consolidat, singurul document care permite evaluarea obiectiv„ a politicilor social-economice proiectate pentru anul de referin˛„, calitatea finan˛elor publice ∫i coeren˛a politicii fiscal-bugetare cu politica economic„.
Din documentele elaborate de Ministerul Finan˛elor Publice pentru uzul predilect al Puterii, se constat„ c„ la construc˛ia bugetului general consolidat particip„, pe l‚ng„ bugetele prezentate, ∫i componente extrem de relevante ∫i, Ón acela∫i timp, deosebit de sensibile: bugetele locale, bugetul activit„˛ii de privatizare, creditele externe ∫i nivelul datoriei publice, precum ∫i postul de reglaj denominat îcheltuieli de natura datoriei publice“ care ar trebui aprobate de Parlament, concomitent cu bugetele prezentate spre dezbatere ∫i adoptare. Dac„ bugetul general consolidat ar fi fost pus la dispozi˛ia Parlamentului, am fi aflat c„ deficitul bugetar proiectat pentru anul 2004, la nivel de 3% din P.I.B., este construit prin omisiune, acest nivel, îlucrat“ de Putere prin artificii financiare dubitative, relev„ c„: Ón activitatea de privatizare ne vom confrunta cu mecanisme economice ciudate; se vor Óncasa din privatizare 2.188 de miliarde de lei ∫i se vor cheltui 4.118 miliarde de lei, rezult‚nd un deficit de 1.930 de miliarde de lei, care, prin eludarea rolului Parlamentului Ón validarea acestui buget consolidat, va conduce la un paradox — se va vinde avu˛ie na˛ional„ de 1 dolar, pentru care, conform bugetului de stat, se vor cheltui 2 dolari, diferen˛a, conform politicii perdante a Guvernului, urm‚nd s„ fie suportat„ din banii contribuabililor.
Am fi aflat, de asemenea, c„ din creditele externe ce vor fi acordate ministerelor Ón anul 2004, Ón sum„ de 37.717 miliarde de lei, 90%, adic„ peste 1 miliard de dolari, nu se iau Ón considerare la diminuarea deficitului public, de∫i aceast„ sum„ se va cheltui efectiv. Aceasta pentru c„ dimensiunea deficitului bugetar, prin proiec˛ie, nu exprim„ efortul real de finan˛are a economiei na˛ionale prin Óndatorarea public„ extern„.
Œn fapt, deficitul real al bugetului general consolidat pentru anul 2004 este de peste 98.000 de miliarde de
lei, adic„, 2,7 miliarde de dolari, fa˛„ de deficitul acreditat, de numai 1,75 miliarde de dolari. Rezult„ Ón mod indubitabil c„ deficitul efectiv cu care se va Óncheia execu˛ia bugetar„ a anului 2004 este de 4,6% din P.I.B., adic„ cu 50% mai mare dec‚t cel angajat cu Uniunea European„ ∫i marea finan˛„ interna˛ional„.
· other · respins
148 de discursuri
Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare mai au la dispozi˛ie 12 minute.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnului deputat Alexandru Mocanu.
## **Domnul Alexandru Mocanu:**
## Domnilor pre∫edin˛i,
## Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Raportul de ˛ar„ al Rom‚niei pe 2003 a fost calificat de dumneavoastr„, domnule prim-ministru, ca fiind îo analiz„ corect„ a Rom‚niei anului 2003“. Nu insist pe formularea privind statutul de economie func˛ional„ de pia˛„, pentru care distin∫ii comisari s-au str„duit s„ st‚lceasc„ limba englez„, astfel Ónc‚t, oricum s-ar traduce, s„ nu r„suceasc„ ∫i mai mult cu˛itul Ón rana rom‚nilor.
S„ fie Óns„ foarte clar: din respect pentru cet„˛enii Rom‚niei, ∫i nu din grija de a proteja Guvernul, fraza respectiv„ a fost at‚t de alambicat formulat„. ™i Ónc„ ceva: aceast„ formulare absolut neuzual„ demonstreaz„ c„ oficialii europeni nu au avut Óncredere Ón promisiunile guvernan˛ilor, c„ Ón 2004, an electoral, procesele de reform„ vor continua, dup„ ce s-ar fi acordat Ón mod explicit ∫i necondi˛ionat acel statut.
N-am s„ insist asupra aprecierilor pozitive ale raportului, pentru c„, dup„ mul˛i ani c‚nd acestea au fost mai degrab„ modeste, ast„zi, adun‚ndu-se ∫i privite ca un tot, sunt mai vizibile ∫i, Ón mod firesc, ele au fost eviden˛iate. Œn schimb, aspectele negative din raport, Ón opinia noastr„, ar fi trebuit s„ conduc„ la demisia ori demiterea mini∫trilor responsabili ∫i, totodat„, la restructurarea de substan˛„ a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004.
Dac„ Ón ce prive∫te demisia, aceasta poate depinde la un moment dat ∫i de unele Ónsu∫iri morale ∫i care, vorba aceea: îCine are, are; cine n-are, n-are!“. Œn ce prive∫te restructurarea de substan˛„ a proiectului Legii bugetului pe anul 2004, am constatat c„ dumneavoastr„ una spune˛i la televizor, cum c„ îraportul este o analiz„ corect„“ ∫i alta face˛i prin reprezentan˛ii dumneavoastr„ Ón Parlament, unde, demni urma∫i ai lui Ca˛avencu, au
ac˛ionat conform zicerii: îS„ se revizuiasc„, primim, dar s„ nu se schimbe nimic!“
Œntr-o asemenea situa˛ie, un Guvern responsabil ar fi trebuit s„ retrag„ imediat proiectul de lege din Parlament ∫i s„-l refac„ astfel Ónc‚t s„ r„spund„ exigen˛elor Comisiei Europene. Dac„ nici atunci c‚nd raportul vorbe∫te clar despre e∫ecul politicii de reform„, Guvernul Rom‚niei nu Óntreprinde nimic concret, cu toate c„ recunoa∫te c„ raportul este o analiz„ corect„, atunci ce preten˛ii s„ mai avem de la reprezentan˛ii Uniunii Europene s„ Ón˛eleag„ ei anumite lucruri ori fenomene cu mult mai complicate care s-au Ónt‚mplat ori care se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia.
C‚teva observa˛ii punctuale la preciz„rile din raport. Raportul arat„ c„, pe primele 8 luni ale anului 2003, pre˛urile bunurilor alimentare au crescut mai mult dec‚t cele ale m„rfurilor nealimentare, respectiv a serviciilor. Ce va s„ spun„ asta? Poate c„ v-a sc„pat, dar asta indic„ o reducere a nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici, Ón mod deosebit, care cheltuiesc cea mai mare parte din venituri pentru produsele alimentare.
Cu privire la cre∫terea impozitului pe profit aferent veniturilor din export, aten˛ion„m c„, de∫i este o m„sur„ de aliniere la _acquis_ -ul comunitar, aceasta a condus deja, pe semestrul I al acestui an, la un aport P.I.B. negativ al exportului net la cre∫terea real„ a P.I.B. cu 3,2 puncte procentuale, de la 1,6 la minus 1,6. Dublarea acestui impozit Ón 2004 fa˛„ de 2003, respectiv de la 12,5% la 25%, c‚t este standardul la nivel european, va conduce ∫i Ón 2004, mai mult ca sigur, la o contribu˛ie de asemenea negativ„ a exportului net la cre∫terea real„ a P.I.B.
Propunerea noastr„ este ca, Ón cadrul negocierii capitolului de resort cu Comisia European„ s„ insist„m ∫i s„ solicit„m o perioad„ mai mare de tranzi˛ie Ón materia alinierii legisla˛iei noastre la _acquis_ -ul comunitar privind impozitul pe profitul realizat din export. Aceea∫i propunere o facem ∫i Ón ceea ce prive∫te problema cre∫terii accizelor.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Pentru prima dat„ din 1990 Óncoace, ponderea cheltuielilor bugetare cu subven˛iile ∫i transferurile atinge nivelul de 47,3% din totalul cheltuielilor. Dac„ sc„dem din acestea pe cele cu dob‚nzile aferente datoriei publice ∫i ramburs„rile de credite, atunci procentul subven˛iilor ∫i transferurilor ajunge la 62%. Concluzia: filozofia cre∫terii sprijinului bugetar c„tre diverse categorii socioprofesionale urm„re∫te cre∫terea num„rului de beneficiari. Cel mai gr„itor exemplu este la Ministerul Agriculturii, unde sprijinul acordat Ón 2003, de 8.300 de miliarde, se dubleaz„ Ón 2004 la 16.000 de miliarde, iar din 2005 revine la 7.200 de miliarde, adic„ sub nivelul anului 2003.
Trebuie s„ Ón˛elegem c„ Guvernul N„stase a hot„r‚t deja ca ajutoarele electorale din 2004 s„ nu se mai repete ∫i Ón anii urm„tori. La fel se Ónt‚mpl„ ∫i cu ajutoarele pentru Ónc„lzire ori cu cele pentru familiile cu mai mul˛i copii. Astfel, grija pentru protec˛ia social„ a celor Ón nevoi se transform„ Ón irosire de resurse care se cifreaz„ Ón total la circa 1,5 miliarde euro. Aceasta arat„ c„ bugetul pentru 2004 Ónceteaz„, de fapt, a fi un buget al administra˛iei de stat ∫i se transform„ Óntr-un buget exclusiv electoral.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Raportul dezv„luie tendin˛a Guvernului de a crea o societate de Óntre˛inu˛i, prin majorarea substan˛ial„ a num„rului ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, de la 420.000 de familii la aproape 1 milion. Aceasta arat„ nu numai apuc„turile de a utiliza institu˛ia politicii bugetare Ón scopuri de partid, dar ∫i faptul c„ P.S.D. recunoa∫te c„ circa 3.000.000 de cet„˛eni nu dispun ast„zi de banii necesari pentru a-∫i achita m„car obliga˛iile de plat„ ale agentului termic. Raportul arat„ ∫i un grad ridicat de Óncordare a Óncas„rii veniturilor bugetare, Ón primul r‚nd fiscale, datorit„ incapacit„˛ii Guvernului de a colecta integral ∫i la timp aceste obliga˛ii.
Dac„ lu„m Ón calcul o reducere a gradului de colectare a obliga˛iilor bugetare fiscale cu numai 10%, Ón aceast„ situa˛ie, deficitul bugetului general consolidat Ón P.I.B. va cre∫te la 6%. NeÓncasarea obliga˛iilor bugetare va conduce la contractarea de datorie public„ intern„ pentru finan˛area deficitului contului curent al trezoreriei publice, fapt ce va conduce la sporirea cheltuielilor cu dob‚nzile pentru rambursarea acestei datorii. Consecin˛a va fi ∫i o presiune Ón direc˛ia decapitaliz„rii sistemului bancar, deoarece rata dob‚nzii la titlurile de stat va trebui s„ fie superioar„ ratelor pasive ale dob‚nzilor bancare. Œn acest sens, iat„, Ministerul Finan˛elor nu a proiectat nici un program de Ómbun„t„˛ire a capacit„˛ii administrative de cre∫tere a gradului de colectare a veniturilor publice, de∫i ultimele trei rapoarte de ˛ar„ ale Comisiei Europene indic„ o mare problem„ Ón aceast„ materie.
Œn concluzie, Grupul Partidului Democrat din Camera Deputa˛ilor nu poate vota un buget care nu garanteaz„ rom‚nilor un trai mai bun, Ón schimb asigur„ avantaje liderilor P.S.D. ∫i clientelei. Grupul P.D. nu poate vota un buget ce irose∫te resursele care Ónsumeaz„, a∫a cum spuneam, 1,5 miliarde de euro. Grupul P.D. nu poate vota un buget care nu ˛ine cont de interesul na˛ional, ci numai de interesele electorale ale P.S.D. din 2004. Faptul c„, de 10 zile, lansa˛i, Ón fiecare zi, alt„ variant„ privind calendarul electoral din 2004 demonstreaz„ cu prisosin˛„ c„ interesul na˛ional nu este prioritatea dumneavoastr„ Ón urm„torul an.
V„ mul˛umesc.
Grupurile Partidului Democrat mai au la dispozi˛ie 7 minute.
Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal are cuv‚ntul domnul deputat Gheorghe Eugen Nicolaescu.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor membri ai Guvernului, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Grupurile parlamentare ale P.N.L. s-au aplecat cu maxim„ responsabilitate asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004 ∫i au Óncercat s„ propun„ corec˛ii care s„ amelioreze gravele dezechilibre, inconsecven˛e, inconsisten˛a multor prevederi bugetare, lipsa de substan˛„ care caracterizeaz„ o lucrare Óncropit„. Œn acela∫i timp, se sesizeaz„ o abordare haotic„, pe care numai pretin∫ii speciali∫ti ai P.S.D. o pot Ón˛elege, f„r„ ca
regulile de transparen˛„ normal„ s„ se reg„seasc„ Ón modul de determinare a veniturilor ∫i de alocare a resurselor.
Apreciem c„ o lucrare elaborat„ dup„ principii recunoscute, cu respectarea standardelor, cu eviden˛a faptelor nu poate fi dec‚t un document util pentru parlamentarii care au menirea s„ analizeze, s„ dezbat„ una din cele mai importante legi ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Œn schimb, proiectul supus discu˛iei parlamentarilor p„c„tuie∫te cu acelea∫i gre∫eli, de 4 ani Óncoace, de c‚nd Guvernul P.S.D. este responsabil cu administrarea ∫i gestionarea treburilor ˛„rii. Spre deosebire de anii anteriori, c‚nd am crezut cu sinceritate c„ propunerile fundamentate, Ónso˛ite de proiecte de acte normative vor constitui un prilej serios de dezbateri, pe baz„ de argumente, ∫i nu pe atacuri la persoan„, jigniri, anul acesta am preferat s„ nu mai st‚rnim arogan˛a pesedist„ ∫i s„ propunem amendamente punctuale.
Cu toate acestea, am considerat c„ este de datoria noastr„ ∫i c„ nu poate fi ignorat„ situa˛ia deosebit de grav„ din sectorul de pensii, drept pentru care am propus Guvernului ca toate veniturile din privatizare s„ constituie un fond necesar reformei sistemului de pensii, tranzi˛iei de la sistemul public la cel privat.
Œn timpul discu˛iei pe marginea bugetului am fost surprin∫i c„ Guvernul tocmai publica o nou„ ordonan˛„ de urgen˛„, prin care toate aceste venituri le scotea din bugetul de stat aprobat de Parlament ∫i le direc˛iona c„tre el Ónsu∫i, destina˛iile acestor fonduri urm‚nd a se stabili Ón func˛ie de necesit„˛ile Guvernului. Este o alt„ mostr„ de nesinceritate ∫i de utilizare abuziv„ a prevederilor constitu˛ionale de c„tre un Guvern care nu a dorit s„ discute cu Opozi˛ia, anul acesta renun˛‚nd ∫i la parada de democra˛ie folosit„ Ón anii preceden˛i, c‚nd eram informa˛i, Ónainte de depunerea proiectului de buget la Parlament.
Grupurile parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal mai au la dispozi˛ie 6 minute.
Dau cuv‚ntul, din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnului deputat Winkler Iuliu.
## **Domnul Iuliu Winkler:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, deputa˛i ∫i senatori, Proiectul Legii bugetului de stat Óntocmit de Guvern ∫i Ónaintat spre dezbatere Parlamentului Rom‚niei este Ónso˛it de un document intitulat îRaport privind situa˛ia macroeconomic„ pentru anul 2004 ∫i proiec˛ia acesteia pe anii 2005 — 2007“. G„sim, Ón acest document, obiectivele fundamentale ale politicii economice guvernamentale, ∫i anume cre∫terea real„ ∫i durabil„ a P.I.B., accelerarea reformei structurale a economiei, consolidarea economiei de pia˛„ func˛ionale compatibile cu principiile, normele ∫i mecanismele, institu˛iile ∫i politicile Uniunii Europene, care s„ asigure condi˛iile pentru aderarea Rom‚niei, Ómbun„t„˛irea semnificativ„ ∫i generalizat„ a standardului de via˛„ a cet„˛enilor Rom‚niei. Toate aceste obiective se pot reg„si ∫i Ón programul Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, dup„ cum ele sunt incluse, cu siguran˛„, Ón programele tuturor forma˛iunilor politice parlamentare. De aceea cred c„ obiectul prezentei dezbateri este, de fapt, acela de a stabili dac„ proiectul de buget pe anul 2004, Ón forma rezultat„ din dezbaterile comisiilor de specialitate, este sau nu Ón m„sur„ s„ asigure instrumentele necesare atingerii obiectivelor enun˛ate.
Œnainte de toate, se impun c‚teva considera˛ii asupra contextului general Ón care se desf„∫oar„ dezbaterea parlamentar„ a proiectului de buget, context marcat de recenta finalizare, Ón premier„, a Acordului stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional, de continuare a negocierii cu reprezentan˛ii F.M.I. Ón vederea elabor„rii noilor aranjamente cu acest important organism interna˛ional, precum ∫i de publicare a Raportului de ˛ar„ al Comisiei Europene.
Pentru o evaluare corect„ a momentului, ar fi util s„ rememor„m traiectoria economiei rom‚ne∫ti Ón ultimii 3 ani, cu referire la c‚˛iva indicatori esen˛iali, lu‚nd ca punct de plecare anul 2000, caracterizat printr-o cre∫tere
economic„ de 1,8 procente, rata anual„ a infla˛iei de 45,7%. Anul 2001 a marcat un ritm important al cre∫terii economice, de peste 5 procente fa˛„ de anul precedent, concomitent cu atingerea unui nivel mediu al infla˛iei de 34,5 procente, potrivit datelor furnizate de c„tre B.N.R. Anul 2002 consemneaz„, pentru Ónt‚ia oar„, surclasarea propriet„˛ii de stat Ón economie de c„tre proprietatea privat„, care atinge nivelul de 54,8 procente ∫i prezint„ o contribu˛ie de 66% la formarea P.I.B,Ón condi˛iile realiz„rii unei cre∫teri de 4,4% a P.I.B. ∫i a continu„rii dezinfla˛iei prin atingerea unei rate anuale de 19,5 procente.
Are cuv‚ntul domnul deputat Sali Negiat, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
## **Domnul Sali Negiat:**
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Legi fundamentale, Legea bugetului de stat ∫i Legea asigur„rilor sociale de stat reprezint„ capacitatea ∫i posibilit„˛ile aferente pentru realizarea unei guvern„ri optime, de p„strare a echilibrelor macroeconomice ale unei ˛„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Intrarea Ón dezbaterea plenului celor dou„ Camere reunite a proiectului celor dou„ legi, a bugetului de stat ∫i a asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, la aceast„ dat„, este o stare de normalitate instaurat„ Ón ultimii ani, benefic„ pentru ˛ar„, care este un indicator concret al stabiliz„rii macroeconomice a ˛„rii, condi˛ie obligatorie pentru crearea premiselor ader„rii Rom‚niei la structurile euroatlantice ale NATO ∫i ale Uniunii Europene. O realitate general acceptat„ este a nivelului de dezvoltare a economiei, nivel care se g„se∫te actualmente la o cot„ care nemul˛ume∫te majoritatea cet„˛enilor ˛„rii noastre ∫i care are repercusiuni directe asupra nivelului de trai al popula˛iei.
Construc˛ia ∫i realizarea proiectului bugetului de stat nu putea s„ nu ˛in„ cont de aceste realit„˛i economice, sociale ∫i politice. Politica bugetar„ a actualei guvern„ri a avut c‚∫tiguri concrete Ón mai multe domenii esen˛iale ale economiei na˛ionale, a dus la cre∫teri economice semnificative a P.I.B., cre∫terea investi˛iilor ∫i a exporturilor, a sc„zut infla˛ia. Sistemul financiar bancar s-a consolidat ∫i un c‚∫tig foarte important este sus˛inerea, ∫i Ón continuare, a creditelor de consum care, Ón mod sigur, vor duce la stimularea consumurilor popula˛iei, Ón concordan˛„ cu dezvoltarea aferent„ a economiei ∫i chiar la dezvoltarea unor sectoare ale economiei na˛ionale.
Proiectele Legii bugetului de stat ∫i Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004 sunt, Ón bun„ m„sur„, oglinda capacit„˛ii ∫i posibilit„˛ilor ˛„rii noastre de a-∫i realiza dezvoltarea Ón continuare ∫i, desigur, este modalitatea de realizare a guvern„rii de c„tre actuala putere politic„ aflat„ la conducerea ˛„rii, care Ó∫i asum„ astfel responsabilitatea pentru amprenta social-democrat„ a acestor dou„ proiecte de buget care intr„ ast„zi Ón dezbatere Ón plenul celor dou„ Camere reunite ale Parlamentului Rom‚niei.
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Am parcurs o prim„ rund„ Ón dezbaterile generale; urmeaz„ a doua.
Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat ia cuv‚ntul domnul profesor Florin Georgescu, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Camera Deputa˛ilor.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat!
## **Domnul Florin Georgescu:**
Mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,
Œntotdeauna discutarea legii fundamentale privind alocarea resurselor publice Ón fiecare an genereaz„
dezbateri aprinse, ∫i Ón cele mai multe cazuri profesioniste, ∫i noi ar trebui s„ g„sim metodele, c„ile Ón vederea Ómbun„t„˛irii colect„rii veniturilor publice, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, pentru ierarhizarea mai bun„ a priorit„˛ilor ∫i utilizarea cu eficien˛„ a banului public.
S-au f„cut aici multe aprecieri negative din partea distin∫ilor reprezentan˛i ai Opozi˛iei privind construc˛ia ∫i efectele economico-sociale ale proiectului bugetului de stat pe anul 2004. S„ vedem dac„ ele sunt Óndrept„˛ite sau dac„ reprezint„ numai rodul unui discurs politicianist, uneori cu tente demagogice sau populiste.
Ce putem repro∫a unui buget care asigur„ cre∫tere economic„, care contribuie la reducerea infla˛iei, care respect„ coordonatele Programului de guvernare aprobat de Parlament la Ónvestitura Guvernului, program elaborat pe baza ofertei electorale cu care P.S.D. a c‚∫tigat, Ón noiembrie 2000, Óncrederea popula˛iei? Un buget prin care se continu„ dezvoltarea realizat„ Ón ultimii 3 ani ∫i, prin aceasta, contribuie la reducerea decalajelor care separ„ Rom‚nia de ˛„rile dezvoltate ∫i o apropie de performan˛ele statelor membre ale Uniunii Europene. Totodat„, discut„m un buget care asigur„ accesul la asisten˛a financiar„ extern„, at‚t de la Uniunea European„ c‚t ∫i de la institu˛iile financiare interna˛ionale, Fondul Monetar Interna˛ional, Banca Mondial„, alte b„nci de dezvoltare regional„, precum ∫i de pe pia˛a privat„ de capital, tocmai ca urmare a cre∫terii credibilit„˛ii Rom‚niei, ca efect al diminu„rii cota˛iei privind riscul de ˛ar„ — consecin˛„ direct„ a progreselor importante Ónregistrate Ón reforma economico-social„, institu˛ional„ Ón ultimii 3 ani de c„tre Guvernul N„stase.
Este un buget, de asemenea, echitabil din punct de vedere al Ómp„r˛irii sarcinii ∫i beneficiilor fiscale Óntre genera˛ii, deoarece unui deficit al bugetului general consolidat de 3% din P.I.B. Ói corespunde un volum al investi˛iilor totale din fondurile publice, Ón cadrul aceluia∫i buget general consolidat, de 5,4% din P.I.B. Deci, ceea ce noi ast„zi cheltuim mai mult dec‚t constituim sub form„ de Óncas„ri, de venituri bugetare se reg„se∫te nu Ón consumul genera˛iei noastre Ón anul 2004, ci Ón lucr„ri de investi˛ii care vor d„inui ∫i care vor fi reg„site de genera˛iile urm„toare Ón bunuri ∫i servicii publice, mai multe ∫i mai bune calitativ; desigur, genera˛iile urm„toare av‚nd ∫i obliga˛ia s„ pl„teasc„ ratele scadente pentru creditele (∫i dob‚nzile) din care s-au construit investi˛iile pe care le realiz„m Ón cadrul bugetului pe anul 2004.
Œn concluzie, v„ anun˛, stima˛i colegi, c„ Grupul parlamentar social-democrat din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat va vota cu toat„ convingerea pentru acest buget care este un buget al dezvolt„rii, al apropierii de obiectivul integr„rii Ón Uniunea European„, un buget al consolid„rii stabilit„˛ii macroeconomice, concomitent cu cre∫terea nivelului de trai al cet„˛enilor.
A∫ dori s„ fac numai c‚teva referiri la afirma˛iile punctuale ale colegilor care au luat cuv‚ntul Ónaintea mea, din Opozi˛ie. Colegul de la P.R.M., domnul senator, se referea la utilizarea veniturilor din privatizare. Ceea ce a v„zut dumnealui Ón construc˛ia bugetului general consolidat reprezint„ numai cheltuielile care sunt necesare pentru func˛ionarea institu˛iei A.P.A.P.S., veniturile din privatizare, Óncas„rile ca efect al v‚nz„rii activelor statului nu sunt surprinse ca venituri bugetare, ci ele sunt utilizate potrivit Ordonan˛ei nr. 38 din 1998, pentru finan˛area deficitului bugetar, deci, nu ca venit
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 bugetar, ci ca resurs„ de finan˛are a deficitului bugetar; de aici ∫i determinarea eronat„ de c„tre domnul senator P.R.M. a deficitului bugetar al ˛„rii. Se spunea, tot de c„tre d‚nsul. c„ Ón ultimii 3 ani a sc„zut folosirea for˛ei de munc„, dar trebuie reamintit faptul c„ de la 10,5% Ón decembrie 2000, rata ∫omajului a ajuns la 6,5% Ón septembrie a.c. sau c„ economia rom‚neasc„ ar fi Ón recesiune. Recesiunea Ónseamn„ fenomenul de sc„dere a P.I.B. de la un an la altul, ceea ce nu este cazul pentru perioada 2001—2004. Probabil c„ domnul senator se g‚ndea la intervalul 1997—2000,c‚nd Óntr-adev„r a fost o recesiune accentuat„.
C‚t despre celelalte afirma˛ii ale colegilor de la P.D. ∫i P.N.L., cu bun„ ∫tiin˛„ ∫i rea-credin˛„, Domniile lor au combinat unele afirma˛ii din Raportul de ˛ar„ care se refer„ la perioada toamn„ 2002— toamn„ 2003 cu obiectivele economice pentru anul 2004. Consider„m c„ este total neprofesional ∫i necolegial, neconstructiv s„ combin„m anumite evalu„ri referitoare la o perioad„ trecut„ cu obiective pe care ˛i le asumi pentru un interval de timp viitor, a∫a Ónc‚t cred c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ s„ nu acord aten˛ie acestor afirma˛ii, cu at‚t mai mult cu c‚t calificativele prin care a fost caracterizat bugetul aflat Ón discu˛ie, respectiv ca av‚nd grave incoeren˛e, o lucrare Óncropit„, cu o abordare haotic„, reprezint„ insulte nemeritate la adresa acestei construc˛ii bugetare, confirmate inclusiv de c„tre reprezentan˛ii Fondului Monetar Interna˛ional, pe de o parte; pe de alt„ parte, Ónseamn„ a deprecia ∫i a vorbi Ón sens peiorativ despre munca speciali∫tilor din ministere, din institu˛iile guvernamentale.
Mul˛umesc.
A˛i consumat 24 de minute din timpul afectat; au mai r„mas Partidului Social Democrat 31 de minute.
Œn continuare, are cuv‚ntul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Anghel Stanciu.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Onorat prezidiu,
Domnule profesor universitar doctor Adrian N„stase, premier al Guvernului Rom‚niei,
Domnilor mini∫tri, profesori Ón Guvernul Adrian N„stase,
Da˛i-mi voie s„-l urmez pe profesorul universitar doctor Florin Georgescu care a vorbit liber ∫i s„ nu scot din buzunar discursul preg„tit.
Vreau s„ v„ anun˛ de la Ónceput regretul grupului nostru parlamentar de a nu putea vota acest buget. Evident, este o noutate pentru dumneavoastr„, dar dac„ o s„-mi permite˛i, am s„ v„ spun ∫i cauzele.
Domnule prim-ministru,
Era un timp c‚nd semnam Ómpreun„ mo˛iunile simple ∫i chiar ∫i cele de cenzur„ la adresa unor guvern„ri care nu Ón˛elegeau c„ Ónv„˛„m‚ntul este singura modalitate prin care putem intra cu fruntea sus Ón Europa. Noi am r„mas Ón continuare, poate singuri, poate cu actuala Opozi˛ie, dar sunt convins c„ ∫i cu majoritatea dintre dumneavoastr„, cei de la putere, c„ singura ∫ans„ este preg„tirea, respectiv instruc˛ia tinerilor no∫tri pentru a intra pe pia˛a european„ a Ónv„˛„m‚ntului, a educa˛iei, respectiv a muncii. Restul vor intra prin noi, prin cei care suntem oameni, vorbim de industrie, vorbim de agricultur„, vorbim de armat„, vorbim de tot ceea ce este necesar, dar uit„m c„ factorul primordial este omul, iar prioritatea na˛ional„ este Ónv„˛„m‚ntul. Acest lucru, domnule prim-ministru, l-am stipulat Ómpreun„ c‚nd era˛i pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i am spus la articolul corespunz„tor din Legea Ónv„˛„m‚ntului c„ acesta este ∫i va r„m‚ne prioritate na˛ional„, iar finan˛area se va face Ón propor˛ie de cel pu˛in 4% din bugetul de stat.
Ordonan˛a distinsului nostru ministru de finan˛e nr. 32 din 26 februarie 2001 a introdus o nuan˛„, cel pu˛in 4% din P.I.B., dar din fonduri publice. Am acceptat acest lucru, s-a introdus acea descentralizare prin TVA, a func˛ionat chiar bine ∫i putea func˛iona evident ∫i mai bine, dar partea proast„, domnule prim-ministru, ∫i poate de aceea am ∫i renun˛at la a citi un discurs, spre a intra practic Óntr-un dialog, este c„ Óncerc„m s„ prelungim ingineriile ministrului Marga Ón continuare ∫i Ón 2001 ∫i Ón 2002 ∫i Ón 2003 ∫i Ón 2004.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
## V„ mul˛umesc.
A˛i dep„∫it timpul afectat ∫i dumneavoastr„ ∫i grupului. Pentru a restabili echilibrul universitar Óntre domnul profesor Stanciu ∫i domnul profesor Florin Georgescu, v„ anun˛ c„ discursul verbal anun˛at de domnul Stanciu a fost sus˛inut de o bogat„ bibliografie scris„. Probabil a intitulat-o înote verbale“ dup„ modelul diplomatic.
Are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru,
Œn capitolul de administra˛ie local„, la art. 30 lit. d), sunt prev„zute sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, Ón valoare de circa 9.000 de miliarde de lei. Aceste sume urmeaz„ a fi repartizate pe unit„˛i administrative, Ón concordan˛„ cu prevederile Ordonan˛ei nr. 45/2003.
Trecem peste am„nuntul c„ aceast„ ordonan˛„ este Ón clipa de fa˛„ Ón dezbateri la Senat ∫i probabil va mai dura 2-3 s„pt„m‚ni p‚n„ ea va fi finalizat„.Vreau s„ v„ ar„t c„ Ón art. 29 al acestei ordonan˛e se v„d criteriile de repartizare a acestor sume pe unit„˛i administrative, ∫i anume: 30% puterea financiar„ a unit„˛ii administrative, 30% suprafa˛a, 25% popula˛ia ∫i 15% cofinan˛area pentru programele finan˛ate de...
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, domnule senator, numai pu˛in, v„ rog, s„ v„ opri˛i. S„-mi permite˛i un scurt intermezzo.
Se afl„ Ón sal„ primul-ministru al Republicii Albania, domnul Fatos Nano, Ón fruntea unei delega˛ii de mini∫tri. S„-i salut„m, bucuro∫i, prezen˛a.
V„ mul˛umesc.
... ∫i 15% cofinan˛area programelor finan˛ate din fondurile comunitare.
Din nefericire, nerespectarea acestui art. 29 din ordonan˛„ nu este trecut„ la capitolul de sanc˛iuni, parc„ art. 111.
Practic, consiliile jude˛ene, Ón continuare nu vor respecta aceste criterii, se vor face aloc„ri subiective, Ón func˛ie de culoarea politic„ a primarilor, pentru c„ nu exist„ nici o sanc˛iune privind nerespectarea acestui criteriu. Rezultatul unei asemenea situa˛ii este fenomenul migra˛iei politice a primarilor.
Permite˛i-mi s„ citez o parte din aprecierile domnului Jean-Claude Frecon, raportor pentru Rom‚nia din partea Congresului Puterilor Locale ∫i Regionale, prezentate la Strasbourg la 2 aprilie 2003, Ón urma ac˛iunii de monitorizare care a avut loc la Bucure∫ti Ón 20 februarie 2003: îChestiuni specifice: a) problemele rezultate din distribuirea inechitabil„ a fondurilor de stat de c„tre autorit„˛ile jude˛ene ∫i din alocarea unor noi responsabilit„˛i autorit„˛ilor locale, f„r„ transferul resurselor adecvate; b) migra˛ia politic„ a reprezentan˛ilor locali. Aceasta s-a accentuat Ón ultimele luni, ajung‚nd chiar la punctul de a st‚njeni partidul de guvern„m‚nt, P.S.D., care a fost primul beneficiar al acestor schimb„ri aduse de reprezentan˛ii locali Ón configura˛ia partidului“.
Domnul Frecon a spus c„: îprobabil reprezentan˛ii ar fi mai pu˛in tenta˛i s„ treac„ la partidul de guvern„m‚nt, majoritar Ón jude˛e, Ón prezent 34 din 41, o dat„ ce
regulile de distribuire a fondurilor de stat ar fi amendate conform unor criterii mai clare, simple ∫i precise“.
Œntr-o democra˛ie func˛ion‚nd integral aceast„ practic„ ar fi inacceptabil„. De asemenea, este inacceptabil ca de la alegerile din 2000, propor˛ia Guvern-membri ai coali˛iei din organiza˛iile locale s„ se ridice de la 35% la peste 60%. Raportul a r„mas Ón urm„.
Este de dorit, f„r„ a limita libertatea reprezentan˛ilor locali de a-∫i exprima preferin˛ele politice, ca Guvernul central s„-∫i asume r„spunderea de a g„si c„i de diminuare a acestei tendin˛e de migrare dup„ alegeri.
Interesant este c„ Guvernul Rom‚niei, prin raportul depus, semnat de domnul Profiroiu, recunoa∫te acest lucru ∫i, la pct. 5, specific„: îNoua Lege a finan˛elor publice va crea premisele pentru diminuarea procesului actual de migrare politic„ a primarilor“.
V„ mul˛umesc.
A˛i epuizat ∫i dep„∫it timpul afectat grupurilor dumneavoastr„ parlamentare.
Urmeaz„ domnul senator Paul P„curaru, care mai are 8 minute, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Pofti˛i!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Pentru cineva care st„tea neutru ∫i asculta dezbaterile provocate de buget, cu siguran˛„ c„ acea persoan„ ar fi avut dou„ senza˛ii: c„ este vorba de dou„ Rom‚nii diferite — o Rom‚nie a guvern„rii, o Rom‚nie a Puterii, Ón care totul este bine, este roz, este trandafiriu, lucrurile sunt pe drumul cel bun, ∫i o Rom‚nie a Opozi˛iei, Ón care, sigur, totul este negru ∫i este o nereu∫it„.
Cu siguran˛„ c„ adev„rul este pe undeva la mijloc. Din p„cate, rom‚nii, care sunt la mijloc, Óntre noi, Óntre Putere ∫i Opozi˛ie, probabil c„ tr„iesc destul de cenu∫iu, destul de gri, ∫i au suficient de multe nelini∫ti, griji privind starea lor social„, starea lor material„, privind ceea ce li se Ónt‚mpl„.
Cred c„ ar trebui s„ Óncet„m cu modelul expedierii de la o guvernare la alta a ne∫anselor sau a nereu∫itelor, pentru c„, Ón definitiv, apar˛in tuturor. Chiar ast„zi discutam c„ actuala guvernare a votat, Ón actuala legislatur„, peste 800 de acte normative de la vechea guvernare, a∫a cum vechea guvernare a votat, Ón ’97, c‚nd a Ónceput, peste c‚teva sute de acte normative care veneau din Guvernul domnului V„c„roiu.
Realitatea este trist„ pentru c„, din p„cate, Ón cei 13 sau 14 ani de care ne apropiem, reu∫itele sunt extrem de pu˛ine, pentru c„, Ón continuare, sectorul de stat este extrem de important, pentru c„ restructur„rile sunt Ón continuare absente, pentru c„ ramuri Óntregi din economie — minerit, energie, construc˛ii de ma∫ini ∫.a.m.d.— sunt Ón deriv„ total„, pentru c„ agricultura are probleme absolut catastrofale — anul acesta a fost un exemplu nefericit —, pentru c„ avem un P.I.B., Ón final, de 55-56 de miliarde de euro, aproape de cel al colegilor no∫tri care ne-au vizitat adineauri, la fel ∫i P.I.B.-ul pe locuitor, pentru c„ nu avem resurse ∫i pentru c„ toate lucrurile sunt Óncurcate ∫i le Óncurc„m ∫i noi, ca politicieni.
Cred, Ón egal„ m„sur„, c„ Rom‚nia are o trist„ sau foarte trist„ situa˛ie, pentru c„, din p„cate, rolul statului este foarte mare — ∫i prin stat voi Ón˛elege ∫i Guvern, chiar dac„ acum avem mai pu˛in Guvernul Ón fa˛„ dec‚t era de dorit; prin stat Ón˛eleg ∫i administra˛ia central„, administra˛ia local„, care, Ón continuare, controleaz„ extrem de mult via˛a public„ din Rom‚nia, pe criterii ∫i politice ∫i deseori organizatorice sau func˛ionale defectuoase.
V-a∫ ruga s„ Óncheia˛i, domnule senator. A˛i dep„∫it timpul cu 2 minute. A˛i vorbit 10 minute. V„ rog s„ Óncheia˛i!
Da.
Al doilea motiv pentru care nu...
Sper c„ e ∫i ultimul. V„ rog!
Sunt la concluzii, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ fi˛i la fel de Óng„duitor.
V„ rog!
Œn˛eleg c„ domnul prim-ministru, chiar, Ómi ofer„ pu˛in timp, ca s„-i spun concluziile.
Nu, nu, l„sa˛i-l pe domnul prim-ministru. Eu conduc ∫edin˛a. V„ rog s„ Óncheia˛i!
Al doilea motiv pentru care noi nu putem s„ vot„m bugetul este faptul c„, de fapt, avem mai multe trucaje, care sunt prezente.
V„ voi explica unul.
Œn Rom‚nia, Programul de guvernare spune c„ aloca˛ia pentru copii trebuie s„ fie 10% din salariul minim brut pe economie, Programul din 2000, drept universal. Am schimbat un drept universal, pe care nu-l Óndeplinim, ∫i l-am transformat Ón aloca˛ii complementare ∫i aloca˛iile pentru familii monoparentale, dar — aten˛ie! — cu o sum„ infinit mai mic„.
Un alt motiv pentru care nu putem s„ vot„m bugetul este c„ dumneavoastr„, de∫i sunte˛i un guvern socialdemocrat, practica˛i o politic„ discriminatorie.
Nu este de acceptat, domnule prim-ministru, s„ face˛i pensii de serviciu pentru magistra˛i, pentru militari, pentru poli˛i∫ti, afl„m de ultim„ or„, s„ crea˛i avantaje peste avantaje f„r„ nici un fel de suport.
Un alt motiv, penultimul, pentru care...
Stimate coleg,
Nu m„ obliga˛i s„ Ónchid microfonul. V„ rog eu foarte mult, ultima fraz„. V„ rog s„ Óncheia˛i!
Domnule pre∫edinte,
Pentru dou„ fraze nu se face gaur„ Ón Parlament!
V„ rog eu foarte mult s„ respect„m regula jocului.
Œn egal„ m„sur„, nu suntem de acord ∫i nu accept„m faptul c„, de∫i ave˛i dou„ legi — Legea nr. 10/2001 ∫i Legea nr. 1/2000 — privind imobilele ∫i desp„gubirile aferente imobilelor sau terenurilor, nu ave˛i aloca˛ii bugetare. Deci, practic, arunca˛i rezolvarea acestei probleme _sine die_ , practic o expedia˛i.
™i ultimul lucru pe care doresc s„-l spun este c„, din p„cate, nu putem s„ vot„m acest buget, pentru c„ politicile care nu au priorit„˛i clare Ón materie social„ Ónseamn„ risip„ — ∫i v„ voi da un singur exemplu.
Se discut„ Ón Ordonan˛a nr. 81 de ajutorul de Ónc„lzire al popula˛iei. Vreau s„ v„ spun c„ procedura ∫i metodologia lansat„ Ónseamn„ o risip„ imens„, domnule prim-ministru...
Domnule senator,
V„ rog foarte mult s„ Óncheia˛i! Am Ón˛eles c„ nu vota˛i. V„ rog s„ Óncheia˛i...
Vroiam s„ v„ explic ∫i de ce, domnule prim-ministru.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog s„ lua˛i loc!
Are cuv‚ntul domnul Vasile Bleotu.
Un obiectiv prioritar al Guvernului Adrian N„stase Ón cadrul sistemului fiscal ∫i Ón elaborarea bugetului de stat a fost acela de a men˛ine stabilitatea macroeconomic„, c‚t ∫i pentru atenuarea dezechilibrului vertical dintre administra˛ia central„ ∫i cea local„. Modific„rile operate de actualul Guvern Ón sistemul fiscal au sporit semnificativ rolul bugetelor locale ca urmare a transparen˛ei ∫i eficien˛ei sistemului fiscal.
Administra˛iile locale elaboreaz„ bugete de care acesta s„ fie responsabile, s„ planifice investi˛ii pe termen lung pe baza fluxului de venituri proiectat ∫i s„ distribuie veniturile Ón conformitate cu priorit„˛ile locale, Ónt„rind Ón acest fel autonomia fiscal„ local„. Metoda real„ de echilibrare vertical„ este alocarea de sume defalcate din impozitul pe venit, conform Legii bugetului de stat pe anul 2004.
Dac„ Ón timpul guvern„rii de dreapta alocarea de la bugetul de stat pentru bugetele locale era de 35% din impozitul pe venit ∫i de 15% din impozitul pe venit ca venit la dispozi˛ia consiliului jude˛ean, actualul Guvern a majorat nivelul cotelor alocate de la 60% la 63% de la bugetul de stat c„tre bugetele locale, astfel: 36% la bugetele locale ale comunelor, ora∫elor ∫i municipiilor, fa˛„ de 35% Ón perioada 1999—2000; 17% la dispozi˛ia consiliului jude˛ean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, ora∫elor, municipiilor ∫i jude˛elor, fa˛„ de 15% Ón perioada 1999—2000.
Astfel, veniturile proprii au crescut de la 15.518 miliarde lei Ón 2001, la 20.534 miliarde lei Ón 2002 ∫i prognoz„m un nivel al veniturilor proprii de 27.210 miliarde Ón 2003. Prelev„rile din bugetul de stat constituite din sume defalcate din TVA ∫i sume ∫i cote
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu** — _ministrul finan˛elor publice_ **:**
defalcate din impozitul pe venit cresc de la 54.000 miliarde lei, Ón 2002, la 108.000 miliarde lei Ón 2004.
Pentru cre∫terea surselor de finan˛are a bugetelor locale ∫i pentru Ómbun„t„˛irea sistemului de colectare a veniturilor, actualul Guvern a modificat Legea finan˛elor publice locale, care a contribuit la cre∫terea transparen˛ei ∫i autonomiei financiare.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
A fost ultima luare de cuv‚nt Ón cadrul dezbaterilor generale.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului ministru T„n„sescu,ministrul finan˛elor, Ón finalul dezbaterii noastre. Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ Óncerc s„ r„spund problemelor care au fost ridicate de c„tre dumneavoastr„ Ón aceast„ dup„-amiaz„ ∫i a∫ vrea s„ Óncep prin a face c‚teva comentarii politice Ón primul r‚nd.
Nu putem fi de acord cu faptul c„ distin∫ii colegi din opozi˛ie ne-au spus de 3 ori Ón cuv‚ntul lor, ast„zi, c„ acest buget nu r„spunde interesului na˛ional. Este un fals, stima˛i colegi! Dac„ acest buget nu r„spunde interesului na˛ional, atunci m„ Óntreb: poate c„ bugetele din 1997—2000 au r„spuns interesului na˛ional? Atunci c‚nd P.I.B. a sc„zut cu peste 10 procente ∫i am pierdut peste 4 miliarde de dolari din avu˛ia na˛ional„?
Eu v„ spun c„ acest buget r„spunde interesului na˛ional. Este un buget care pe l‚ng„ celelalte trei prezentate a dus la cre∫terea economic„ Ón aceast„ ˛ar„, a dus ca avu˛ia na˛ional„ s„ creasc„ cu peste 22 de procente. Asta Ónseamn„ cu peste 10 miliarde de dolari. Aceste lucruri ne-au permis s„ d„m mai mul˛i bani la Ónv„˛„m‚nt, la s„n„tate. ™i am s„ v„ dau doar c‚teva cifre care vin tocmai Ón defavoarea spuselor dumneavoastr„ vizavi c„ acest buget este Ón defavoarea interesului na˛ional.
Am alocat Ón ace∫ti 4 ani de zile, prin bugetul de stat, fonduri la Ónv„˛„m‚nt, cu 31% mai mari Ón pre˛uri comparabile fa˛„ de 1997—2000. Am acordat la s„n„tate cu 33% mai mul˛i bani dec‚t Ón aceea∫i perioad„ a dumneavoastr„. ™i pute˛i s„ spune˛i c„ acest buget nu este Ón interesul na˛ional?
Am alocat bani pentru pensii, am alocat bani s„ cre∫tem pensiile la ˛„rani. Poate c„ faptul c„ dumneavoastr„ Ón perioada Ón care a˛i guvernat n-a˛i reu∫it s„ face˛i acest lucru, atunci trebuia s„ spunem c„ acel buget nu este Ón interesul na˛ional.
A∫ vrea s„ spunem, ∫i a∫ vrea s„ fiu foarte clar, legat de faptul c„ ast„zi discut„m bugetul pe 2004 ∫i nu Raportul de ˛ar„. Se referea cineva aici c„ Raportul de ˛ar„ prezentat este cel mai defavorabil raport de ˛ar„. Œmi pare r„u c„ v„ contrazic. Este cel mai favorabil Raport de ˛ar„ pe care l-a avut Rom‚nia din 1998 Óncoace, de c‚nd Uniunea European„ elaboreaz„ aceste raporturi de ˛ar„. ™i vreau s„ v„ readuc aminte ce se spunea Ón 1998 Ón Raportul de ˛ar„: îRom‚nia nu Ónregistreaz„ progrese economice“. Œn 1999 se spunea: îRom‚nia pentru al treilea an consecutiv are descre∫tere economic„. N-a f„cut nici un progres economic“. Raportul de ˛ar„ din 2000: îRom‚nia nu a f„cut progrese economice“.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Am Óncheiat dezbaterea general„ asupra bugetului de stat pentru 2004.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Mul˛umesc domnului prim-ministru pentru prezen˛„.
Vom trece mai departe, conform procedurii, la dezbaterea pe articole.
Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii?
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Œmpotriv„? La titlul legii sunte˛i Ómpotriv„, domnule P„curaru? Mul˛umesc foarte mult.
Ab˛ineri?
Votat Ón unanimitate.
- Cap.I. îDispozi˛ii generale“. Obiec˛ii?
Cine este pentru? Mul˛umesc.
Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Cu marea majoritate de voturi a fost aprobat.
Art. 1. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Numai o secund„, domnule ministru T„n„sescu.De acord cu amendamentul propus de comisie la art. 2 alin. 2? De acord. Mul˛umesc foarte mult.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Dac„ la celelalte alineate de la art. 2 sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Titlul Cap.II. îStructura ∫i regimul veniturilor bugetare“. Dac„ sunt obiec˛ii?
Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.
Voturi pentru? 237 voturi pentru.
La art. 3 dac„ sunt interven˛ii? Nu avem amendamente, nici admise, nici respinse.
Cine este Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 11 ab˛ineri.
Voturi pentru? 235 voturi pentru.
La art. 4 dac„ sunt interven˛ii?
Cine este Ómpotriv„? 9 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.
Voturi pentru? 234 voturi pentru.
La art. 5 dac„ sunt interven˛ii? Voturi Ómpotriv„? 11 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 15 ab˛ineri. 229 voturi pentru. La art. 6 dac„ sunt interven˛ii? V„ ascult„m. Domnule deputat Constantin Avramescu, V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Prin proiect se precizeaz„ c„ Ón suma care rezult„ din impozitul pe profit se includ ∫i impozitele pe anul 2003 neÓncasate p‚n„ la 31 decembrie.
Cu alte cuvinte, valoarea impozitului pe venit prognozat„ pe 2004 mascheaz„ cunoa∫terea realit„˛ii care ar trebui s„ rezulte ca urmare a cre∫terii economice preconizate.
Pentru a nu abuza de r„bdarea dumneavoastr„, trec peste faptul c„ Ón valoarea sumei prognozat„ Ón valori relative Ón raport cu cele preliminate pe 2003, dac„ se ˛ine seama de infla˛ie, nu rezult„ o cre∫tere corespunz„toare cre∫terii economice, care de fapt devine mai mic„ dac„ se ˛ine seama c„ include, a∫a cum prevede proiectul, ∫i sumele raportate din 2003.
Pentru aceste motive, am cerut completarea articolului cu îŒn lege, impozitele pe profit restante la 31 decembrie 2003 se defalc„ ∫i se eviden˛iaz„ separat din totalul preconizat pe anul 2004“.
Respingerea amendamentului pe considerentul c„ metodologia nu prevede detalierea pe subdiviziuni, m„ ierta˛i, nu mi se pare serioas„. Œn˛eleg c„ aceast„ defalcare nu se poate face Ón anexe, dar insist s„ fie f„cut„ Ón text, ceea ce nu contrazice metodologia, pentru a cunoa∫te realitatea ∫i a vota Ón consecin˛„.
Respingerea amendamentului, m„ ierta˛i, dar trebuie s-o interpretez ca o dorin˛„ de a ascunde motivele care fac ca Ón fapt s„ scad„ Óncas„rile din impozitele pe profit. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, domnule ministru T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Avem propunerea de a respinge acest amendament, av‚nd Ón vedere faptul c„ noi am trecut la art. 6 aceast„ problem„, vizavi de ideea c„ p‚n„ la data respectiv„, o dat„ cu introducerea impozitului pe venit, neexist‚nd Ónainte acest lucru, am specificat foarte clar c„ restan˛ele la data de 31 decembrie 1999 neÓncasate se Óncaseaz„ Ón anul 2004. A fost nevoie s„ facem aceast„ specifica˛ie datorit„ rupturii care a fost produs„ Ón anul 1999 ∫i s„ se ∫tie exact locul unde se Óncaseaz„ aceste venituri. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc. Dori˛i s„ ad„uga˛i ceva Ón plus? Nu. Stima˛i colegi,
A˛i ascultat argumentele ∫i de-o parte ∫i de alta, ave˛i ∫i raportul Ón fa˛„ ∫i motiva˛ia Comisiilor de buget ∫i finan˛e care au respins acest amendament.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
La art. 7 dac„ sunt interven˛ii? Dac„ sunt interven˛ii la amendamentele comisiei? Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
La art. 8.
De acord cu amendamentele comisiilor.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
De acord cu amendamentele Comisiilor de bugetfinan˛e.
Dac„ sunt interven˛ii la amendamentele de la art. 8 ale Comisiilor de buget-finan˛e? Nu sunt.
Cine este Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 17 ab˛ineri.
Voturi pentru? 228 de voturi pentru.
A fost votat amendamentul propus de Comisiile de buget-finan˛e.
Stima˛i colegi,
Revin, supun la vot titlul Cap.III. îRegimul ∫i destina˛ia cheltuielilor bugetare“.
Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.
Voturi pentru? 232 voturi pentru.
La art. 9 dac„ sunt interven˛ii?
Domnule deputat Avramescu, ave˛i cuv‚ntul!
Am propus s„ elimin„m...
Scuza˛i-m„! Numai o secund„. Ave˛i la alin. 2, deocamdat„, 2 ∫i 3. Rug„mintea e s„ le sus˛ine˛i.
Pentru c„ sunt asem„n„toare. De fapt, am propus eliminarea acestor dou„ alineate care prev„d c„ Guvernul poate hot„rÓ redistribuiri de fonduri ∫i fondurile aferente acestora, Óntre bugetele ordonatorilor principali de credite.
Am propus eliminarea pe motivul c„ prevederile bugetului sunt aprobate prin lege ∫i, deci, nu pot fi modificate de Executiv. Respingerea amendamentului pe considerentul c„ Guvernul trebuie s„ aib„ aceast„ facilitate Ón func˛ie de etapa procesului de aderare la Uniunea European„, nu este consistent„ ∫i conving„toare pentru a Ónc„lca legea.
Œn fond, Guvernul are posibilitatea de a face rectific„ri pe tot cuprinsul anului, dar aceste rectific„ri trebuie cunoscute de Parlament ∫i aprobate tot Ón lege ∫i nu post-factum. Pentru aceste motive, insist pentru aprobarea amendamentului.
Œn caz contrar, trebuie s„ consider„m proiectul de buget ca un document informativ care, m„ ierta˛i c„ trebuie s„ spun a∫a ceva, ar putea fi mult mai scurt Ón asemenea condi˛ii, sau, cu alte cuvinte, Ón greutate de c‚teva sute de grame ∫i nu de ∫apte kilograme. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, Este vorba de o interven˛ie la art. 9 alin. 2. Domnule ministru T„n„sescu, v„ rog!
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, respingem acest amendament. Care sunt motiva˛iile? S„ se Ón˛eleag„ foarte clar c„ nu sunt posturi Ón plus care se aloc„. Dumneavoastr„ a˛i aprobat un num„r de posturi, respect„m acest num„r de posturi. Pe parcursul execu˛iei, noi am propus prin acest articol ca, prin hot„r‚ri ale Guvernului, s„ putem face aceast„ redistribuire de la un minister la altul, pentru a r„spunde
mai bine cerin˛elor Uniunii Europene legat de num„rul de posturi aferent ministerelor pentru procesul de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Este vorba de alin. 2 al art. 9.
Legat de alin. 3, care sigur vine Ón completarea acestuia, trebuie s„ men˛inem ceea ce am scris acolo, deci propunem respingerea, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ministerul Finan˛elor, pe m„sur„ ce ordonatorii principali de credite introduc aceste modific„ri, c‚nd se fac aceste muta˛ii de la un ordonator de credit la altul, Ministerul Finan˛elor este obligat s„ introduc„ modific„rile corespunz„toare Ón structura num„rului de posturi ∫i a cheltuielilor aferente ministerelor respective. Dar, repet, f„r„ a se schimba cifra total„ ∫i num„rul total de posturi aprobat de c„tre dumneavoastr„ prin legea bugetului. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Mul˛umesc foarte mult.
Aceea∫i argumenta˛ie o d„ prin material ∫i Comisiile de buget-finan˛e; pe aceast„ motiva˛ie au respins acest amendament de la alin. 2 al art. 9.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Ab˛ineri? Nu sunt.
Voturi Ómpotriv„? 213 voturi Ómpotriv„.
Dac„ mai sunt interven˛ii la acest art. 9? Nu mai sunt interven˛ii.
Œn condi˛iile acestea,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
- Stima˛i colegi,
- Trecem la art. 10. Nu sunt amendamente, nici admise,
- nici respinse. Dac„ sunt totu∫i interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
- La art. 11 nu avem, stima˛i colegi, amendamente
- admise sau respinse. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Cine este Ómpotriv„? 27 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Voturi pentru? 221 voturi pentru.
La art. 12, stima˛i colegi, dac„ sunt interven˛ii? Avem ∫i un amendament al Comisiilor pentru buget-finan˛e. Œntreb, Óns„, la amendamente respinse, dac„ sunt interven˛ii?
Domnul senator Popa.
## Domnule pre∫edinte,
Amendamentul meu prive∫te alin. 2, unde am cerut o reducere, motiv‚nd astfel investi˛iile ∫i modific„rile din anexe, Ón favoarea Consiliului jude˛ean Bra∫ov. Deci, am cerut reducerea, de la 1.520 de miliarde la 1.096 miliarde lei. Am ar„tat c„ la Secretariatul General al Guvernului, pe scurt, acest secretariat are cheltuieli deosebit de mari, de fapt este un megaminister. Nu sunt motivate economic aceste mari cheltuieli Óntr-o perioad„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Ón care toat„ lumea face economii, a∫a cum ∫i Guvernul sus˛ine. ™i, ca atare, consider c„ reducerea aceasta este Óntemeiat„.
Pentru ca s„ nu revin, domnule pre∫edinte, tot la art. 12...
... da, am re˛inut, alin. 2. Da?
Da.
Tot la art. 12 se introduce, de data aceasta, un amendament admis. Se introduce un alineat nou, alin. 9, dar dintr-o eroare a fost omis numele meu, spun eu, pentru c„ nu consider c„ poate s„ fie rea-credin˛„. Acest amendament este personal, al subsemnatului. A fost ∫i relevat„ Ón pres„ aceast„ cerere a mea, pe vremea c‚nd s-a discutat Ón comisie, ∫i anume m„rirea pentru Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie ∫i Parchetul Anticorup˛ie cu c‚te 10 miliarde de lei a fondurilor, Ón vederea func˛ion„rii, de fapt, a acestor dou„ Parchete.
Nu este trecut„ aceast„ ini˛iativ„ pe care am avut-o. ™i-a Ónsu∫it-o Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i v-a∫ ruga s„ se fac„ corectura respectiv„, pentru c„ asta este realitatea.
A fost Ónsu∫it de comisii?
Ulterior, da, dar este amendamentul meu.
Am re˛inut. S„ se specifice Ón stenogram„ c„ acest amendament este al dumneavoastr„.
V„ rog, legat de art. 12 alin. 2, propunerea domnului senator Popa.
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte? V„ mul˛umesc. Legat de aceast„ propunere de amendament, la art. 12 alin. 2, trebuie s„ v„ informez c„, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2004, la acest cap.51.1 îAutorit„˛i publice“, sunt finan˛ate at‚t aparatul de lucru al Guvernului, c‚t ∫i un grup de institu˛ii publice care intr„ Ón subordinea Secretariatului General al Guvernului, cum ar fi: Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor, Comisia Na˛ional„ de Prognoz„, Institutul Na˛ional de Statistic„, Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul ∫.a.m.d.
De aceea, noi consider„m c„, a∫a cum sunt desenate cifrele pentru acest ordonator de credite, ele r„spund cerin˛elor ∫i sarcinilor cu care se confrunt„ acesta. ™i, ca atare, nu putem fi de acord cu diminuarea resurselor care sunt alocate pentru Secretariatul General al Guvernului.
Legat de acest amendament, la art. 12, care a fost aprobat, este scris acolo c„ este aprobat de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, fiindc„ amendamentul domnului deputat se referea la o sum„ de 220 de miliarde, ∫i nu de 20 de miliarde.
De aceea, Ón discu˛iile care au avut loc Ón comisie, s-au aprobat c‚te 10 miliarde pentru Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i 10 miliarde pentru Parchetul Na˛ional. De aceea, cred c„ s-a trecut acea titulatur„ acolo.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Dori˛i s„ mai interveni˛i? Domnule pre∫edinte ™tefan, ave˛i cuv‚ntul! Deci, alin. 2, amendamentul domnului senator Popa. V„ rog!
Sigur, Ón leg„tur„ cu alin. 2, motiva˛ia respingerii este men˛ionat„ Ón raport ∫i cred c„ este suficient„ ∫i se adaug„ celor spuse de domnul ministru.
Œn leg„tur„ cu alineatul nou, 9, Óns„, Ómi exprim regretul pentru aceast„ eroare. Domnul senator spune c„ a Ónregistrat un amendament, dar probabil la Ónregistrat la pres„. La Comisiile pentru buget-finan˛e nu se reg„se∫te, Ón cele 470 de amendamente, ∫i acest amendament, Ón leg„tur„ cu care d‚nsul Ó∫i revendic„ acum paternitatea sau, ∫tiu eu, maternitatea, nu ∫tiu. Deci, Ón eviden˛ele noastre nu se reg„se∫te. Dac„ lu„m de bun„ afirma˛ia d‚nsului, ∫i nu avem motive s„ nu o facem, suntem de acord s„ fie coautor, al„turi de Comisiile pentru bugetfinan˛e.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Popa!
## Domnule pre∫edinte,
Am f„cut propunerea, amendamentul a fost Ónregistrat la Comisiile juridice reunite, care l-au acceptat, ∫i a venit amendamentul de la comisie, introdus acolo unde este vorba despre Procuratur„, Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ sau Œnalta Curte ∫i Parchetul Anticorup˛ie, a fost audiat legal, regulamentar. Deci acolo s-a Ónregistrat. V„ rog s„ lua˛i act de aceast„ realitate.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Domnule senator,
S-a ∫i luat act. Am precizat de la tribun„. Deci, domnule ™tefan, v„ rog s„ reverifica˛i. Stima˛i colegi,
Mai exist„ vreo interven˛ie? Œn˛eleg c„ nu.
La art. 12, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i, Comisiile pentru buget-finan˛e, Ón plus fa˛„ de aceast„ problem„ pe care o ridic„ domnul senator Popa, au venit cu amendament la alin. 1, la alin. 2, ∫i propun dou„ alineate noi, 9 ∫i 10. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Œntreb ministerul dac„ este de acord?
Domnule Gherghina, da? De acord.
Œn aceste condi˛ii, le voi supune votului.
Unul pentru art. 12 alin. 2, propus de domnul senator Popa.
Cine este pentru? 44 de voturi pentru. Ab˛ineri? Nu sunt.
Voturi Ómpotriv„? 199 voturi Ómpotriv„.
Amendamentul a c„zut.
Am spus 44 voturi pentru. Nici o ab˛inere,199 voturi Ómpotriv„.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Am ∫i eu un amendament.
Imediat. V„ v„d. M„ uit pe amendamente. Numai o secund„. Deci, Ónt‚mpl„tor, nu-l v„d pe domnul Stanciu la art. 13. V„d doar Ion Stan.
Dar, m„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Stanciu.
## Domnule pre∫edinte,
Marea mas„ a aleg„torilor dumneavoastr„, de circa o sut„ ∫i ceva, Ón seara asta, sus˛in c„ n-am amendament, pentru c„ Domniile lor nu vor s„ citeasc„ Regulamentul comun, care este de fapt ∫i cel al Camerei Deputa˛ilor, din acest punct de vedere, ∫i al Senatului. Deci, noi avem amendamente care s-au concretizat Ón avizul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, cercetare, tineret ∫i sport, dar care, surprinz„tor, ele nu au fost prinse sub forma Ón care noi le-am prins aici. ™i, Óntr-adev„r, dac„ exist„ la comisie, ∫i nu sunt prinse Ón amendamentele admise sau respinse ale Comisiilor pentru buget-finan˛e, de fapt la aceste megacomisii, pentru c„ avem ∫i un megaminister, totu∫i avem voie s„ le sus˛inem, domnule pre∫edinte. A∫a cuno∫team noi, cel pu˛in regulamentul, c‚nd eram parteneri de discu˛ii.
Domnule deputat, m„ asculta˛i?
V„ ascult cu mare pl„cere, domnule pre∫edinte.
Deci, suntem la art. 13. Nu v„d la amendamente nici m„car numele Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, cercetare, tineret ∫i sport.
™i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, cercetare, tineret ∫i sport a propus 2.143,9 miliarde s„ fie luate de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, de la îCheltuieli curente“, la pag. 3.
## Domnule deputat,
Repet, eu nu am nici o vin„. Eu am, ca ∫i dumneavoastr„, caietele Ón fa˛„, ∫i la art. 13, ca s„ nu gre∫esc ∫i s-o mai iau o dat„...
Domnule profesor,
C‚nd o s„ veni˛i la Ónv„˛„m‚nt... Deci, nu aici face˛i amendamentul, la Ónv„˛„m‚nt, pentru c„, pe articole, sumele incluse, noi nu Ónseamn„ c„ le-am aprobat. Ele vor fi corectate, cu toate amendamentele pe care le facem la anexe ∫i care vor fi acceptate, inclusiv la articole. Dac„ dumneavoastr„, la capitolul pentru Ónv„˛„m‚nt ve˛i sus˛ine s„ se ia de la ap„rare, ve˛i sus˛ine amendamentul, dac„ trece, atunci se Óntoarce ∫i se corecteaz„ cifra la ap„rare. Nu ∫tiu dac„ am fost clar. Dar, la art. 13, care se refer„ la Ministerul Ap„r„rii, exist„ un singur autor, Comisia comun„ — Camera Deputa˛ilor-Senat —pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit„˛ii Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, ∫i deputatul Ion Stan. A∫a figureaz„ la mine.
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Pentru mine este al..., deci ’92, ’96, 2000, deci probabil cam ultimul buget la care mai particip, ∫i ∫tiu c„ exist„ o cutum„. Acea cutum„ se refer„ la votarea de principiu a unor articole.
A∫a facem, domnule deputat.
La art. 14 alin. 2, noi am propus suplimentarea cu 12.000 de miliarde. Banii ace∫tia Ói lu„m de la diferite ministere.
Ve˛i lua cuv‚ntul la art. 14.
Dar nu putem vota, domnule pre∫edinte, cu toat„ stima ∫i considera˛ia pe care v-o port, ∫i din 2004 c‚nd vom fi colegi Ón banc„, ∫i nu la prezidiu, solicit atunci pentru art. 13 vot de principiu. Deci, sumele de acolo vor putea fi modificate, dac„ la anexa respectiv„ noi propunem 2.300 miliarde, se va aproba, ceea ce sunt ferm convins.
## Domnule deputat,
Asta am spus 3 minute mai devreme, legat de sume, toate voturile pe articole sunt de principiu. Vom intra ∫i pe anexe; vor fi o serie de corec˛ii la anexe, ∫i Ónseamn„ s„ ne Óntoarcem la articole.
Deci, vom interveni la art. 14 alin. 2; iar la art. 13 este vot de principiu.
A∫a, domnule deputat, de acord.
V„ mul˛umim.
Mul˛umesc, ∫i eu, foarte mult.
V„ rog, dac„ la art. 13 sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Ave˛i, la art. 13, amendament?
V„ rog, v„ ascult„m!
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
La art. 13 alin. 4, dac„ v„ uita˛i, este exprimarea urm„toare: îÓn limita sumei de p‚n„ la 900 miliarde lei“. Eu a∫ zice c„ mai corect este rom‚ne∫te îp‚n„ Ón limita sumei de 900 miliarde lei“, dac„ se accept„. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Ministerul Finan˛elor, de acord? Este o chestiune de formulare, s„ nu spun„ îÓn limita sumei de p‚n„ la...“, ci îp‚n„ Ón limita sumei de 900...“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Nu v„d care este gre∫eala, domnilor: îÓn limita sumei de p‚n„ la 900...“.
Deci, stima˛i colegi, la art. 13, Comisia pentru bugetfinan˛e are interven˛ii la alin. 1 ∫i la alin. 6. Au f„cut amendamente ∫i doamna Norica Nicolai, de la P.N.L., ∫i domnul Alexandru St„nescu, de la P.S.D.
Dac„ Ministerul Finan˛elor este de acord cu aceste amendamente ale Comisiei pentru buget-finan˛e ∫i b„nci? V„ mul˛umesc.
Permite˛i-mi atunci s„
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Acum
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Trecem la art. 14. Avem amendamente propuse de c„tre Comisiile pentru buget-finan˛e; avem ∫i respinse. Dac„ colegii care au f„cut amendament doresc s„ ia cuv‚ntul?
V„ ascult„m, domnule deputat!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La nr. crt.25, art. 14, amendamentul nostru propune completarea art. 14 alin. 8, enun˛iativ doar prin aria celor care prin legisla˛ie au dreptul la unele facilit„˛i stabilite prin actele normative Ón vigoare, s„ includ„, inclusiv beneficiarii Legii nr. 33/1996 ∫i, respectiv, pe cei ai Legii nr. 44/2000. Motiva˛ia respingerii mi se pare doar pe jum„tate adev„rat„. A∫a este. Legea nr. 229, care corecteaz„, vine ∫i modific„ Legea nr. 33/1996 privind repunerea Ón unele drepturi economice a locuitorilor din zona Mun˛ilor Apuseni, prevede reducerea cu 50% a transportului pe calea ferat„, dar, Ón acela∫i timp, spune c„ diferen˛a de 50% este suportat„ de c„tre Ministerul Transportului, Construc˛iilor ∫i Turismului, ∫i va fi inclus„, sigur, Ón bugetul acestui minister, deci Ón aceast„ lege.
Dorim, deocamdat„, doar enun˛iativ, ca pe l‚ng„ celelalte 3 legi, Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilormartiri, Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi ∫i Legea nr. 147/2000 privind reduceri acordate pensionarilor s„ fie men˛ionate ∫i, a∫a cum spuneam, beneficiarii celor dou„ legi: Legea nr. 33/1996 ∫i Legea nr. 144/2000.
V„ mul˛umesc.
Pozi˛ia nr. 25 a˛i spus?
La respinse.
Am Ón˛eles, la respinse sunt.
V„ rog, domnule ministru T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul! Deci, este vorba de art. 14 alin. 8.
Este pct. 25 de la amendamente respinse, domnule pre∫edinte.
Sigur, ne men˛inem acela∫i punct de vedere, s„ respingem acest lucru, ∫i vreau s„ dau motiva˛ia mai clar„ a acestei decizii, ∫i anume: datorit„ faptului c„ aceast„ problem„ nu era reglementat„ prin legile men˛ionate, a fost nevoie s„ facem acest alin. 8 al art. 14.
At‚ta vreme c‚t celelalte probleme sunt reglementate foarte clar prin Legea nr. 33/1996, respectiv nr. 144/2000, consider„m c„ nu mai este nevoie s„ fie ad„ugate aici, la legea bugetului, fiindc„ ele reglementeaz„ o situa˛ie care este pus„ Ón practic„ Ón mod clar ∫i normal. ™i, de aceea, noi credem c„, la acest alin. 8 al art. 14, trebuie doar s„ r„m‚n„ reglementarea acestei probleme care nu era reglementat„ prin legile pe care dumneavoastr„ le-a˛i men˛ionat. Nu deranjeaz„, dar, repet, dac„ lucrul acesta este men˛ionat ∫i este reglementat Óntr-o legisla˛ie, n-are sens s„ fie pus Óntr-o lege anual„ a bugetului, c‚nd ea func˛ioneaz„ ∫i, repet, este Ón vigoare la ora actual„.
Domnule deputat Pere∫, v„ rog!
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,
Vreau s„ spun c„ Ón acest an, Ón 14 mai 2003, sigur, Guvernul N„stase a venit ∫i a publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei Normele de aplicare a Legii nr. 33. Deci, dac„ p‚n„ acum a existat motiva˛ia inexisten˛ei unei componente necesare, a normelor de aplicare, Ón acest an, tot Guvernul din care face˛i parte, a venit ∫i a dat posibilitatea, sigur, apari˛iei acestor norme de aplicare a Legii nr. 33.
Eu cred c„ exist„ condi˛iile Óntrunite pentru ca finan˛area celor peste 2 milioane de cet„˛eni care tr„iesc Ón zonele montane, ∫i tr„iesc Ón ni∫te condi˛ii, sigur, foarte dificile, legea vine ∫i le d„ ni∫te facilit„˛i. S„ avem posibilitatea ca ∫i acele dou„ legi cu facilit„˛i s„ apar„ Ón acest articol. Deocamdat„, nu am cerut suplimentarea cu unele sume. Sigur, o s„ vin la cele dou„ ministere, Ministerul Agriculturii ∫i Ministerul Transporturilor, pentru a cere simbolic, am ∫i cerut de fapt, o s„ vede˛i ∫i Ón amendamente, c‚te 5 miliarde de lei efectiv pentru aplicarea celor dou„ legi de care aminteam Ónainte. Nu v„d de ce Ón art. 14 nu poate s„ intre ∫i aceast„ completare. Sigur, ∫i la Legea nr. 42, ∫i la Legea nr. 44... este o reglementare. Legea nr. 42 func˛ioneaz„ din 1990.
Domnule ministru, dac„ mai dori˛i s„ interveni˛i? Comisiile pentru buget-finan˛e? Nu. Dac„ mai sunt interven˛ii la acest alineat?
Art. 14 alin. 8, la propunerea domnului Pere∫, dac„ mai sunt interven˛ii?
V„ rog!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
™i noi, cei de la P.R.M., suntem de acord ca aceast„ Lege nr. 33/1996, îLegea mo˛ilor“, s„ fie inserat„ Ón textul alin. 8. Mai bine Ón plus, dec‚t s„ existe surprize ulterioare.
Mul˛umesc.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Deci, a˛i auzit motiva˛ia domnului deputat Alexandru Pere∫, care are acest amendament, Ómpreun„ cu al˛i colegi.
Comisiile pentru buget-finan˛e au votat Ómpotriv„. Ministerul, Guvernul, de asemenea au prezentat argumentele.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Ab˛ineri? Nu sunt.
Voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ vota˛i! Mul˛umesc. 208 voturi Ómpotriv„.
Deci, a c„zut amendamentul.
Dac„ la art. 14 mai sunt amendamente de sus˛inut? Domnule deputat Stanciu, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Discuta˛i cu domnii de la Comisiile de buget, finan˛e, dac„ ave˛i amendamentul. V„ dau un minut s„ discuta˛i cu domnul T„n„sescu, dar nu cu plecare acas„.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Chestiune de procedur„.
Procedur„ pentru ce?Dac„ n-a˛i f„cut amendamentul? Eu v„ respect foarte mult, dar dac„ nu l-a˛i f„cut... V„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
Nu cred c„ pot s„ accept c„ nu m„ bucur de acela∫i respect pe care eu vi-l datorez...
## Domnule pre∫edinte,
Suntem pe alin. 2, avem aici art. 14 alin. 2 ∫i am solicitat ca suma de 17.313 miliarde s„ fie suplimentat„ cu 12.863,4 miliarde. Deci, de la 17.313,3 miliarde, noi solicitam Ónc„ 12.863,4 miliarde, pe care le luam de la diferite capitole. Noi vrem s„ ne consult„m, pentru c„ Óntr-adev„r este o sum„ foarte mare, acest amendament apar˛ine deopotriv„ comisiei ∫i Grupului P.R.M. De aceea, av‚nd Ón vedere c„ suntem dispu∫i dialogului ∫i domnul ministru T„n„sescu ∫i domnul prim-ministru au precizat clar c„ acele amendamente care dovedesc realism ∫i cump„tare pot fi acceptate, noi, grupul parlamentar, v„ solicit„m o pauz„ Ón care s„ ne consult„m cu domnul ministru T„n„sescu ∫i a vedea la ce Ón˛elegere ajungem, vizavi de suma aferent„ c„minelor studen˛e∫ti ∫i sumele aferente celorlalte capitole, deoarece, Óntr-adev„r, noi nu credem c„ reforma Ón Ónv„˛„m‚nt Ónseamn„ numai salarii. Deci, noi suntem dispu∫i s„ renun˛„m la aceast„ solicitare de 12.000 miliarde, pentru c„, Óntr-adev„r, din discu˛iile care au fost, se pare c„ poate fi mic∫orat„ cu c‚teva sute de miliarde. Pentru a vedea c‚t s„ reducem, solicit„m aceast„ Ónt‚lnire cu domnul ministru T„n„sescu, exprim‚ndu-ne nedumerirea c„ Domnia sa nu a mai uzat de o chestiune care devenise o regul„: s„ se Ónt‚lneasc„ Ónainte de buget cu grupurile parlamentare.
De aceea, noi am solicita o Ónt‚lnire ca s„ ajungem la ceea ce spunea domnul prim-ministru, prin dialog, s„ g„sim o cale comun„.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Eu v„ mul˛umesc foarte mult.
Din p„cate, s-ar putea s„ gre∫im, nu pot s„ dau curs acestei solicit„ri a dumneavoastr„. Exist„ un motiv foarte simplu: dumneavoastr„ nu ave˛i ∫i nici comisia nici un amendament aici. Amendamentul este al domnului senator Dina Carol, care nu se afl„ Ón sal„, din materialele mele, domnule!
## Stimate coleg,
Dac„ gre∫esc, art. 14 alin. 2, autor domnul senator Carol Dina. Œmi pare foarte r„u.
Comisia de buget, finan˛e, ave˛i vreun amendament al comisiei aici?
## **Domnul Viorel ™tefan**
**:**
Nu.
Œntotdeauna... v„ bucura˛i, domnule!
De aceea, Ón calitate de lider Ón via˛„ Ón momentul de fa˛„ al grupurilor parlamentare reunite, v„ solicit„m o chestiune foarte interesant„, ∫i anume, s„ vedem de ce la art. 12 au votat, corect, pentru 199, la art. 13 au votat corect 211; deci au mai venit Ón sal„ ∫i eu sunt convins c„ fiind la art. 14 au mai venit Ón sal„. ™i, de aceea, v-a∫ propune, Ón numele grupurilor parlamentare, s„-i num„r„m, c„ sunt curios s„ vedem c‚˛i au mai venit. Pentru c„ este un lucru pe care, v„ spun, nu l-am Ónt‚lnit Ón via˛a mea parlamentar„, pe m„sur„ ce trece timpul, s„ mai vin„.
Deci, s„-i num„r„m, pentru c„ sunt convins c„ sunt mai mul˛i de 211, c‚t au votat pe art. 13.
## Domnule profesor,
Eu v„ mul˛umesc, v„ respect... V„ rog s„ lua˛i loc!
## **Domnul Anghel Stanciu:**
P„i n-am scaun aici!
Nu, nu acolo. V„ rog eu s„ lua˛i loc. A˛i vorbit Ón calitate de lider de grup. Ia uita˛i c‚te scaune sunt la P.R.M. acolo! Dac„ vre˛i, lua˛i ∫i acas„ unul!
Stimate coleg,
Cu tot respectul, mai ales c„ sunte˛i ∫i profesor, a˛i observat c„ spun c‚te voturi Ómpotriv„, c‚te ab˛ineri, variind voturile Ómpotriv„ ∫i ab˛inerile, sigur c„ variaz„ ∫i cifra voturilor pentru. Nu e at‚t de complicat de Ón˛eles. Dac„ dori˛i altceva, Ón calitate de lider, s„ strig„m catalogul, aceasta este altceva.
Pofti˛i la tribun„!
## **Domnul Anghel Stanciu:**
## Domnule pre∫edinte,
Eu n-am Óndr„znit, dar pentru c„ dumneavoastr„ mi-a˛i f„cut aceast„ sugestie, sunt de acord cu dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.
Rog secretarii s„ Óncepem cu Camera Deputa˛ilor. V„ rog s„ striga˛i catalogul, v„ rog frumos ∫i s„ avem lista exact„ a celor care nu sunt prezen˛i. A∫tept„m pu˛in.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
**Domnul Constantin Ni˛„:** Cherescu Pavel prezent Chiliman Andrei Ioan absent Abi˛ei Ludovic prezent Afr„sinei Viorica prezent„ Chiri˛„ Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Albu Gheorghe absent Ciuceanu Radu prezent Ana Gheorghe prezent Andea Petru prezent Ciuperc„ Vasile Silvian absent CÓrstoiu Ion absent Andrei Ioan prezent Andronescu Ecaterina prezent„ Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora prezent„ Antal István absent Coifan Viorel-Gheorghe absent Anton Marin absent Cojocaru Nicu prezent Antonescu George Crin Lauren˛iu absent Cr„ciun Dorel Petru prezent Antonescu Niculae Napoleon absent Cre˛ Nicoar„ prezent Apostolescu Maria prezent„ Cristea Marin prezent Arghezi Mitzura Domnica absent„ Cri∫an Emil prezent Ariton Gheorghe absent Dan Matei-Agathon absent Arma∫ Iosif prezent Daraban Aurel prezent Arn„utu Eugenu prezent D„ianu Dorin prezent Asztalos Ferenc absent Dinu Gheorghe prezent Avramescu Constantin Gheorghe prezent Dobre Traian prezent Baban ™tefan prezent Dobre Victor Paul absent Babiuc Victor absent Dobrescu Smaranda absent„ Baciu Mihai absent Dol„nescu Ion absent Bahrin Dorel prezent Dorian Dorel absent Balt„ Mihai prezent Dorneanu Valer prezent Balt„ Tudor prezent Dragomir Dumitru absent Bar Mihai prezent Drago∫ Liviu Iuliu absent Bara Radu Liviu absent Dragu George prezent Barbu Gheorghe absent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil absent Barto∫ Daniela prezent„ Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ B„doiu Cornel prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent B„l„e˛ Mitic„ prezent Dumitriu Carmen prezent„ B„l„∫oiu Amalia prezent„ Du˛u Constantin absent B„ncescu Ioan prezent Du˛u Gheorghe prezent B‚ldea Ioan prezent Enescu Nicolae prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Erdei Dolóczki István prezent Bentu Dumitru prezent Eserghep Gelil prezent Berc„roiu Victor prezent F‚c„ Mihail prezent Berceanu Radu Mircea absent Firczak Gheorghe absent Bereczki Endre prezent Florea Ana absent„ Birtalan Ákos absent Florescu Ion prezent Bivolaru Ioan prezent Fotopolos Sotiris absent Bleotu Vasile prezent Frunz„verde Sorin absent Boabe∫ Dumitru absent Gaspar Acsinte prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Georgescu Florin prezent Boaj„ Minic„ prezent Georgescu Filip prezent Boc Emil prezent Gheorghe Valeriu absent Bogea Angela prezent„ Gheorghiof Titu Nicolae prezent Boiangiu Cornel prezent Gheorghiu Adrian absent Bolca∫ Augustin Lucian prezent Gheorghiu Viorel absent Böndi Gyöngyike absent„ Ging„ra∫ Georgiu prezent Borbély László prezent Giuglea ™tefan prezent Bozg„ Ion prezent Godja Petru absent Bran Vasile absent Gr„dinaru Nicolae absent BrÓnzan Ovidiu prezent Grigora∫ Neculai prezent Bruda∫cu Dan absent Gubandru Aurel prezent Bucur Constantin absent Gvozdenovici Slavomir absent Bucur Mircea prezent Ha∫otti Puiu absent Buga Florea absent Hogea Vlad Gabriel prezent Burnei Ion prezent Holtea Iancu prezent Buruian„ Aprodu Daniela absent„ Hrebenciuc Viorel prezent Buzatu Dumitru prezent Ianculescu Marian absent Buzea Cristian Valeriu absent Ifrim Mircea prezent Calcan Valentin Gigel prezent Ignat Miron prezent Canacheu Costic„ absent Iliescu Valentin Adrian absent Cazan Gheorghe Romeo-Leonard prezent Ionel Adrian prezent Cazimir ™tefan prezent Ionescu Anton absent C„∫unean-Vlad Adrian prezent Ionescu Costel Marian prezent Cerchez Metin absent Ionescu Dan absent
## **Domnul Puskás Valentin-Zoltán:**
Pentru doamnele ∫i domnii senatori: Acatrinei Gheorghe prezent Alexa Constantin prezent Alexandru Ionel absent Apostolache Victor absent Athanasiu Alexandru absent Badea Dumitru absent Balcan Viorel prezent B„dulescu Doru Laurian prezent B„lan Angela Mihaela absent„ B„l„l„u Constantin absent Bela∫cu Aron prezent Belu Ioan absent Bichine˛ Corneliu prezent Bindea Liviu-Doru absent BÓciu Constantin absent Br„di∫teanu ™erban Alexandru absent Bucur Dionisie absent Bunduc Gheorghe absent Buzatu Gheorghe prezent C‚rciumaru Ion absent Ciocan Maria absent„ Cioc‚rlie Alin Theodor absent Codreanu Dumitru prezent Constantinescu Dan absent Constantinescu Eugen Marius absent Cozm‚nc„ Octav absent Cr„ciun Avram prezent Cristolovean Ioan prezent Dina Carol absent Dinescu Valentin absent Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Dumitrescu Viorel absent Du˛„ Vasile prezent Eckstein Kovács Péter absent Fabini Herman Armeniu absent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Feldman Radu Alexandru absent Filipa∫ Avram absent Filipescu Cornel absent Florescu Eugeniu Constantin absent Flutur Gheorghe prezent Frunda György absent G„ucan Constantin absent Gogoi Ion prezent Guga Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian absent H‚r∫u Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion absent Horga Vasile prezent Hri˛cu Florin prezent Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie prezent Iustin Mircea Teodor absent Kereskeny Alexandru prezent Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail absent Maghiar Teodor absent Marcu Ion absent Marinescu Simona Ana Maria absent„
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Markó Béla prezent Matei Vintil„ prezent Matei Viorel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe absent Mihornea Mircea absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius prezent Nedelcu Mircea absent Németh Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicolai Norica prezent„ Nicolescu Constantin prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Opri∫ Octavian absent Otiman P„un-Ion absent Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel absent Pan„ Viorel Marian absent Pa∫tiu Ioan absent P„curariu Iuliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„tru Nicolae prezent P„unescu Adrian absent Penciuc Corin absent Petre ™tefan absent Petre Maria absent„ Petrescu Ilie prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie absent Pop Dumitru Petru absent Pop D.Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan- Mircea prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Predescu Ion absent Prichici Emilian absent Pricop Mihai-Radu prezent Pris„caru Ghiorghi absent Pruteanu George Mihail absent Pujin„ Nelu absent Puskás Valentin- Zoltán prezent Radu Constantin prezent Rah„u Dan Nicolae prezent Rebreanu Nora Cecilia absent„ Rece Traian absent Roibu Aristide absent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel absent S‚rbulescu Ion absent Seche Ion absent Seres Dénes absent Sin Niculae absent Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Sporea Elena absent„ St„noiu Rodica Mihaela absent„ Stoica Fevronia prezent„ Szabó Károly-Ferenc prezent ™elaru Rodica prezent„ ™tefan Viorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Theodorescu Emil R„zvan absent Toma Constantin absent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai absent
Stima˛i colegi, V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile! Stima˛i colegi,
Continu„m. Suntem la art. 14. Dac„ mai sunt alte interven˛ii?
Domnule deputat Buzatu, v„ rog! Spune˛i pozi˛ia.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
La art. 14 a fost Ónaintat un amendament, prev„zut ca alin. 10, la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, dar el nu a ap„rut sub nici o form„, v„d, Ón raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i eu v-a∫ cere Óng„duin˛a, totu∫i, s„-l sus˛in, pentru c„ e legat ∫i de o chestiune care este Ón practic„ ast„zi.
Stimate coleg,
Deci, Ón˛eleg c„ nu ave˛i amendament, domnule deputat?
Eu am amendament, c„ l-am depus, dar n-a ap„rut.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu ∫tiu unde l-a˛i depus, e o procedur„, v„ rog foarte mult s„ lua˛i loc.
Dac„ colegii care au amendamente la art. 14 doresc s„-∫i sus˛in„ amendamentele?
Am re˛inut o singur„ problem„, domnule ministru T„n„sescu, la art. 14 alin. 2, domnul deputat Stanciu, legat de acest amendament, a solicitat o discu˛ie cu dumneavoastr„. Deci, nu vot„m acest amendament ∫i rog ca m‚ine diminea˛„, la 9 f„r„ un sfert, s„ purta˛i o discu˛ie pe aceast„ tem„. ™i atunci vot„m ∫i articolul Ón ansamblu. Toate grupurile parlamentare s„ vin„ m‚ine la discu˛ii cu domnul T„n„sescu, pe acest alin. 2.
P‚n„ atunci, stima˛i colegi, avem, la art. 14 alin. 1, un amendament al Comisiilor pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Dac„ sunt interven˛ii la acest alineat? Sunte˛i de acord cu ele?
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Trecem la restul alineatelor: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Art. 14, Ól vot„m dup„ ce Ól cunoa∫tem m‚ine, dup„ Ónt‚lnirea cu grupurile.
La art. 15 nu avem amendamente respinse. Avem, Ón schimb, la alin. 1 ∫i 2, propunerile Comisiilor pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.V„
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
La art. 16, dac„ sunt interven˛ii? Avem amendamente ale Comisiilor pentru buget, finan˛e ∫i b„nci la alin. 1 ∫i 2.
Se sus˛in amendamentele? Nu se sus˛in.
Ministerul de Finan˛e e de acord cu propunerea Comisiilor de buget?
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu**
**:**
Da, de acord.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Sunt interven˛ii pe amendamentele Comisiilor pentru buget, finan˛e ∫i b„nci? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
La alin. 3, 4, 5, Ón formula propus„ de ini˛iator, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
## Domnule pre∫edinte,
Nu a luat-o ceasul Ónainte? Programul e p‚n„ la 19,00 ori p‚n„ la 19,30?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au un amendament la alin. 1. De acord cu el? Sunt interven˛ii?
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Dac„ la alin. 2 sunt interven˛ii? Nu avem interven˛ii. Cine este pentru? Mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? 18 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O singur„ ab˛inere. 210 voturi pentru.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
C„tre domnul ministru al finan˛elor: am solicitat eliminarea art. 18, 19, 20 ∫i, pe cale de consecin˛„, 21, pentru urm„torul motiv.
S„ iau un caz mai general, cel de la art. 20, Ón care o subven˛ie de 1.200 de miliarde, acordat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Locuin˛ei, se blocheaz„, pentru subven˛ia transportului feroviar public de c„l„tori. Mai departe, la alin. 2, spune: 1.200 de miliarde SNTFC (c„l„tori) achit„ Companiei Na˛ionale de C„i Ferate tariful de utilizare a infrastructurii (TUIU), care, mai departe, achit„ Societ„˛i Comerciale de Distribu˛ie ∫i Furnizare a Energiei Electrice. Care, mai departe, d„ ace∫ti bani TERMOELECTRICII, Ón vederea achit„rii datoriilor la Fondul de Risc pentru Garan˛ii de Stat pentru Œmprumuturi Externe.
Cu alte cuvinte, banii „∫tia se plimb„ de la stat ∫i se Óntorc Ónapoi tot la stat, pe o c„rare de vreo 4-5 societ„˛i cu capital majoritar de stat. Nu era oare mai simplu ca aceste reguli s„ ∫i le fac„ respectivele societ„˛i?
™i motiva˛ia de respingere, culmea, este aceea c„ se elimin„ arieratele! P„i, arieratele pornesc tocmai din momentul zero, c‚nd statul nu acord„ subven˛ia ∫i, din momentul acesta, tot lan˛ul de serie se Óntrerupe.
Iat„ motivul pentru care am solicitat, nu numai la art. 18 (acolo prive∫te subven˛ia pentru Ómbun„t„˛iri funciare), la art. 19 (subven˛ie pentru alte bazaconii), dar ajung la aceasta, la art. 20, unde prive∫te subven˛iile pentru transportul de c„l„tori. Re˛ine˛i, v„ rog, c„ 7.000 de miliarde se acord„ subven˛ii, din care Ministerul Finan˛elor dore∫te s„ ia o bucat„, o felie, de 1.200 de miliarde ∫i s„ spun„: îDomnule, de banii „∫tia nu te atingi sau Ói dai mai departe, c„tre Compania Na˛ional„, care, mai departe, se plimb„, se plimb„, se plimb„ ∫i se Óntorc tot la stat!“
V„ rog pe dumneavoastr„ s„ explica˛i, c„ eu, unul, practic, cred c„ este o pierdere de vreme, ca s„ nu spun, o creare de surse de arierate.
Domnul ministru T„n„sescu. V„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
M„ simt dator s„ explic mai bine ce Ónseamn„ aceste art. 18, 19 ∫i 20.
Œn primul r‚nd, nu suntem de acord cu acest amendament ∫i Ól supunem respingerii, dar m„ simt dator s„ fac o explica˛ie. Din contr„, nu major„m arieratele, ci ele se scad. Nu sunt mai pu˛ine subven˛ii, sunt mai multe subven˛ii.
Deci, noi m„rim subven˛iile la companiile respective, dar am instituit un mecanism de control financiar ∫i de Ónt„rire a disciplinei financiare, Ón a∫a fel Ónc‚t aceste subven˛ii Ón plus care vin de la bugetul de stat s„ mearg„ pe un drum foarte clar, Ón a∫a fel Ónc‚t companiile respective s„ fie obligate s„-∫i pl„teasc„ datoriile fa˛„ de utilit„˛i (Ón special, ELECTRICA ∫i, apoi, ELECTRICA la TERMOELECTRICA), Ón acest fel Ónc‚t arieratele care s-au creat Ón interiorul acestor companii s„ se ∫tearg„ prin aceste subven˛ii care vin de la bugetul de stat. ™i, Ón acela∫i timp, ele s„ fie obligate, din ace∫ti bani, s„-∫i achite obliga˛iile la extern, fiindc„ au contractate credite externe ∫i trebuie s„-∫i pl„teasc„ ratele de dob‚nd„ ∫i ratele de capital.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Deci, prin mecanismul pe care l-am instituit prin aceste articole: 1) Ónt„rim disciplina financiar„; 2) ne asigur„m c„ banii pe care Ói acord„m suplimentar sub form„ de subven˛ii se Óntorc la bugetul de stat, prin plata angajamentelor pe care compania respectiv„ le are la extern. Deci, noi Ónt„rim disciplina financiar„ prin aceste solu˛ii pe care le-am g„sit aici.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
A˛i auzit argumentele.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
- Ab˛ineri? Nu avem.
- Œmpotriv„? 198 de voturi Ómpotriv„.
- A c„zut aceast„ propunere.
-
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Art. 19. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
Œmpotriv„? 27 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
- Art. 20. Dac„ sunt interven˛ii?
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. (Dezbateri generale; dezbateri pe articole: 1-21.)
- Art. 21 se refer„ la trezorerie. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu
- sunt.
Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? 11 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. 208 voturi pentru. Stima˛i colegi,
- V„ propun s„ ne oprim aici. Vom continua dezbaterea
- m‚ine.
- Relu„m lucr„rile m‚ine la ora 9,00.
- V„ mul˛umesc foarte mult!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#210559Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 151/29.XI.2003 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul 44.496 lei
Am sesizat nerespectarea separa˛iei puterilor Ón stat, am Óncercat s„ prevenim Ónc„ o trecere a t„v„lugului totalitar peste autonomia Parlamentului, dar ma∫ina de vot a coali˛iei guvernamentale a func˛ionat iar, strivind orice urm„ de demnitate a Parlamentului Ón fa˛a Executivului. De fiecare dat„ am primit r„spunsuri dure, atitudini neprincipiale, iar lipsa de respect fa˛„ de Opozi˛ie a devenit politic„ de partid ∫i de stat.
Acest proiect de buget are o caracteristic„ general„ de suficien˛„ a Guvernului ∫i care poate fi rezumat„ Ón urm„toarele puncte: 1) aloc„rile bugetare trebuie privite ca daruri pe care Guvernul le face unora sau altora dintre categoriile de cet„˛eni pentru a vota P.S.D.-ul, uit‚ndu-se c„ fondurile publice sunt ale cet„˛enilor, ∫i nu ale Guvernului; 2) cheltuieli importante sunt prev„zute pentru o cre∫tere economic„, pe acumularea de capital fix, reduc‚ndu-se substan˛ial consumul; acest lucru Ónseamn„ c„ cet„˛enii vor consuma mai pu˛in Ón 2004 dec‚t Ón 2003, deci via˛a lor se va Ónr„ut„˛i; 3) men˛inerea prosperit„˛ii clientelei politice prin atribuirea unor fonduri uria∫e pentru lucr„rile de investi˛ie care nu se vor termina pe termen scurt, dar aduc„toare de profit economic ∫i politic imediat; 4) perpetuarea discrepan˛elor dintre ordonatorii principali de credite, unii fiind trata˛i cu Óng„duin˛„, iar al˛ii cu rea-voin˛„ (a se vedea fondurile mici alocate Consiliului Na˛ional de Studiere a Arhivelor Securit„˛ii); 5) fonduri repartizate dup„ interes electoral, numai pentru anul 2004, pentru proiec˛iile anului 2005,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 acestea disp„r‚nd ca prin minune, a∫a cum este cazul subven˛iilor pentru agricultur„; 6) continuarea subfinan˛„rii unor sectoare Ón care criza este cronic„ ∫i agravat„, cum este cazul s„n„t„˛ii, Ónv„˛„m‚ntului, cercet„rii, culturii ∫i cultelor; 7) inexisten˛a unor prevederi care s„ gr„beasc„ primirea statutului de economie de pia˛„ func˛ional„, ci, dimpotriv„, acceptarea indisciplinei financiare, a anul„rii regulilor privind concuren˛a ∫i competi˛ia libere, neÓngr„dite.
Œn concluzie, Grupurile parlamentare ale P.N.L. nu vor vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004, pentru c„ nu se va asigura o cre∫tere a nivelului de trai al poporului rom‚n, nu se va face o reform„ real„, care s„ preg„teasc„ Rom‚nia pentru integrarea european„ ∫i pentru c„ bugetul anului viitor va deservi, Ón exclusivitate, scopul electoral al P.S.D.
Mul˛umesc.
Œn fine, proiec˛iile principalilor indicatori pentru anul 2003, comunicate de c„tre Guvern ∫i sus˛inute de c„tre anali∫tii Fondului Monetar Interna˛ional, indic„ posibilitatea realiz„rii unei cre∫teri anuale a P.I.B. de 4,8 procente, fa˛„ de 5,2% prognozat, ∫i atingerii ˛intei prognozate pentru rata anual„ a infla˛iei la nivelul de 14 procente, Ón condi˛iile unui deficit bugetar prognozat de 7,2% din valoarea P.I.B.
F„r„ Óndoial„ c„ nu se poate Óncheia acest rezumat f„r„ a eviden˛ia aspectele economice negative foarte grave ale perioadei, cum ar fi: am‚narea reformelor structurale profunde Ón sectorul energetic, al mineritului ∫i al transporturilor, nivelul excesiv al arieratelor din economie, pericolul transferului acestora Ón sistemul bancar, majorarea continu„ a arieratelor generate de c„tre sectorul privat, problema dezechilibrului ∫i crizei sistemului de pensii cu cea a birocra˛iei excesive ∫i a corup˛iei care afecteaz„ mediul de afaceri.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Œn acest context general, U.D.M.R. a abordat problema elabor„rii Legii bugetului de stat pentru anul 2004 ca o prioritate Ón actuala sesiune parlamentar„, privind bugetul de stat at‚t ca instrument important al politicii economice de macrostabilizare ∫i continuare a reformelor structurale, c‚t ∫i ca instrument cu impact major asupra vie˛ii colectivit„˛ilor locale ∫i a evolu˛iei nivelului de trai al cet„˛enilor.
Aplic‚nd prevederile incluse Ón Protocolul de colaborare cu partidul de guvern„m‚nt, ne-am implicat Ón procesul de elaborare a proiectului de buget Ónc„ din faza de preg„tire a acestuia, formul‚nd un set de propuneri bazat pe o larg„ consultare a structurilor formate din ale∫ii locali ai Uniunii. Corecta apreciere a importan˛ei pe care bugetul o cap„t„ Ón cursul procesului de execu˛ie la nivelul colectivit„˛ilor locale rezult„ ∫i din faptul c„ Ón pachetul de propuneri, U.D.M.R. este centrat„ pe problematica bugetelor locale, cu scopul Ómbun„t„˛irii sistemului de asigurare a surselor de finan˛are ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.
Œnainte de a intra Ón prezentarea concep˛iei noastre, este necesar„ o precizare legat„ de o evolu˛ie conceptual„ deosebit de important„, av‚nd ca rezultat crearea premiselor stabilit„˛ii legislative Ón domeniul financiar fiscal.
O dat„ cu evolu˛ia c„tre un cadru legal unitar Ón domeniul amintit, creat prin adoptarea Legii nr. 500/2002 privind finan˛ele publice ∫i prin finalizarea dezbaterii ∫i adoptarea Legii privind finan˛ele publice locale, actuala Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 45/2003, precum ∫i a Codului fiscal, va trebui eliminat„ uzan˛a modific„rilor aduse legisla˛iei financiar-fiscale, prin legea bugetar„ anual„. Cu tot sprijinul acordat aplic„rii acestui principiu, U.D.M.R. constat„, totu∫i, imperfec˛iunile ∫i deficien˛ele actualului cadru legal, care va trebui supus corec˛iilor legislative. Ne
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 referim, aici, la materializarea legislativ„ a propunerii legate de posibilitatea contribuabililor, persoane fizice, de a da un procent de 1% din impozitul pe venitul global datorat Ón favoarea unor beneficiari persoane juridice nonprofit cu activit„˛i relevante Ón cultur„, ∫tiin˛„, educa˛ie, sport, protec˛ie social„ sau a cultelor religioase, cu varianta posibil„ de a institui, prin prevederile noului Cod fiscal, un sistem al deductibilit„˛ilor care s„ reglementeze acest proces.
Ne referim, de asemenea, la unele prevederi ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale, care duc la diminuarea drastic„ a veniturilor consiliilor jude˛ene, precum ∫i la dispozi˛iile Legii nr. 500/2002, care nu permit vir„ri de sume Óntre subcapitolele bugetare Ón primele dou„ trimestre ale anului financiar, dispozi˛ii al c„ror con˛inut se impune a fi reanalizat.
Revenind la aspectele semnalate cu ocazia consult„rilor organizate cu reprezentan˛ii ale∫ilor locali ai U.D.M.R., v„ supun aten˛iei trei grupe de probleme, ∫i anume: necesitatea continu„rii procesului de descentralizare fiscal„, Ón vederea asigur„rii finan˛„rii bugetelor locale, necesitatea asigur„rii echit„˛ii Ón profil regional ∫i jude˛ean a finan˛„rii programelor de investi˛ii Ón infrastructur„ ∫i necesitatea imperioas„ a cre∫terii capacit„˛ii administrative de absorb˛ie a fondurilor asigurate de c„tre Uniunea European„ Ón cadrul programelor de preaderare.
Ne reafirm„m sprijinul pentru continuarea procesului descentraliz„rii serviciilor publice ∫i a consolid„rii autonomiei locale, proces care trebuie sus˛inut de o ampl„ ∫i radical„ reform„ ∫i descentralizare fiscal„. Cre∫terea preliminat„ a veniturilor totale a bugetelor locale Ón 2004, fa˛„ de anul curent, este de 18,7 procente, evolu˛ie pozitiv„, dar insuficient„.
Intr‚nd Ón analiza structurii veniturilor totale, constat„m c„ veniturile proprii reprezint„ mai pu˛in de jum„tate din total venituri, finan˛area prin sume defalcate implic‚nd men˛inerea dependen˛ei birocratice de mecanismele de redistribu˛ie centralizat„. Se impune continuarea asigur„rii de noi resurse financiare, inclusiv pe cale legislativ„, pentru majorarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, Ón concordan˛„ cu necesitatea Óndeplinirii sarcinilor descentralizate la nivelul acestora.
Referitor la asigurarea echit„˛ii Ón profil regional ∫i jude˛ean a finan˛„rii programelor de investi˛ii Ón infrastructur„, U.D.M.R. sus˛ine principiul solidarit„˛ii manifestat Ón redistribuirea resurselor, coroborat Óns„ cu principiul echit„˛ii regionale. Sus˛inem, Ón continuare, ca structura pe jude˛e a programelor multianuale de investi˛ii s„ fie prezentat„ cu ocazia dezbaterii parlamentare, ca anex„ a fi∫elor programelor, asigur‚nd astfel un real control parlamentar asupra aloc„rilor bugetare.
La nivelul programului de dezvoltare a infrastructurii rutiere, reafirm„m necesitatea elabor„rii unei solu˛ii care s„ permit„ demararea construc˛iei autostr„zii Bra∫ov — TÓrgu Mure∫ — Cluj — Oradea ∫i salut„m cele mai recente m„suri guvernamentale Óntreprinse Ón acest sens. Œn urm„ cu un an, la 7 noiembrie 2002, afirmam, de la aceast„ tribun„, c„ principala provocare pentru Rom‚nia anului 2003 va fi atragerea Ón Óntregime a fondurilor comunitare puse la dispozi˛ie ∫i utilizarea acestora conform criteriilor ∫i destina˛iilor specifice.
F„r„ a avea date relevante asupra subiectului, dar analiz‚nd evolu˛iile din domeniu, se poate constata necesitatea imperioas„ a Ómbun„t„˛irii performan˛elor administrative ∫i organizatorice de absorb˛ie ∫i utilizare
corect„ a fondurilor de preaderare, Ón condi˛iile Ón care memorandumurile Óncheiate ridic„ suma fondurilor aflate la dispozi˛ia Rom‚niei, de la aproape 900 milioane euro, Ón 2003, la mult peste 1 miliard de euro aferent anului 2004.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Revenind la nivelul macroeconomic, trebuie reafirmat sprijinul pe care Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia Ól acord„ Ónf„ptuirii acelor m„suri care vor duce la atingerea predic˛iilor pe care se bazeaz„ construc˛ia proiectului de buget pe anul 2004, ∫i anume continuarea procesului dezinfla˛ionist, prin atingerea ratei anuale de o singur„ cifr„, concomitent cu asigurarea unei cre∫teri economice de peste 5 procente, Ón condi˛iile men˛inerii deficitului bugetar sub 3% din P.I.B.
Principalele m„suri au fost eviden˛iate ∫i cu ocazia dezbaterilor din Comisiile de buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i anume: o politic„ salarial„ moderat„ Ón sectorul public, limitarea cre∫terilor salariale Ón sectorul companiilor na˛ionale, men˛inerea deficitului bugetar guvernamental Ón limita a 3 procente din P.I.B.,Ón corela˛ie cu deficitul contului curent, implementarea, Ón mod consecvent, a unei politici monetare austere, controlul ∫i reducerea arieratelor, evitarea cre∫terilor salariale Ón necorelare cu evolu˛iile Ón domeniul productivit„˛ii muncii.
U.D.M.R. sprijin„, de asemenea, continuarea ferm„ a reformelor structurale Ón economie, reducerea birocra˛iei ∫i revitalizarea mediului de afaceri, privatizarea ∫i eliminarea g„urilor negre din economie, asigurarea, Ón continuare, a coeren˛ei politicilor care s„ duc„ la majorarea investi˛iilor str„ine directe. Ne exprim„m convingerea necesit„˛ii sus˛inerii tuturor acestor direc˛ii de ac˛iune, Ón condi˛iile specifice previzibile ale anului electoral 2004.
Doamnelor ∫i domnilor, distin∫i colegi,
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a inclus proiectul Legii bugetului de stat printre priorit„˛ile legislative ale actualei sesiuni parlamentare, a parcurs un proces de consultare a ale∫ilor locali, a preluat propunerile autorit„˛ilor publice locale, a sus˛inut un consistent dialog cu reprezentan˛ii Executivului Ón privin˛a propunerilor Ónaintate, a formulat, de asemenea, numeroase amendamente Ón procesul dezbaterilor din comisiile parlamentare.
Lu‚nd act de unele rezultate pozitive ale dialogului, de sprijinul acordat unor amendamente, sus˛in‚nd Ón continuare aceste propuneri care vor trebui materializate de c„tre Guvern sau Ón procesul de legiferare, Grupurile parlamentare ale Uniunii au hot„r‚t s„ sprijine, prin votul lor, adoptarea Legii bugetului de stat ∫i Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004.
V„ mul˛umesc.
Ca reprezentan˛i ai Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, putem s„ afirm„m c„ necesitatea sprijinirii comunit„˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale ∫i religioase r„m‚ne o constant„ a politicii Rom‚niei ∫i calea cea mai bun„ este sprijinul acordat Organiza˛iei minorit„˛ilor na˛ionale.
Consider‚nd c„ proiectul Legii bugetului de stat Óndepline∫te multe din condi˛iile de dezvoltare a Rom‚niei Ón continuare, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va sprijini adoptarea acestor proiecte.
A∫adar, baz‚ndu-ne pe aceste considerente, care demonstreaz„ virtu˛ile clare ale construc˛iei bugetare pe anul 2004, credem c„ Ón nici un caz nu putem accepta criticile formulate de reprezentan˛ii Opozi˛iei Ón lu„rile dumnealor de cuv‚nt.
Se spunea aici c„ bugetul pe 2004 are un caracter pur electoral prin care s-ar dori s„ se culeag„, Ón mod oportunist, afirm„ Opozi˛ia, voturile cet„˛enilor anul viitor.
Noi spunem c„, din contr„, este un buget responsabil, prin care se respect„ promisiunile din campania electoral„, concretizate Ón Programul de guvernare aprobat de Parlament Ón decembrie 2000. Iat„ ce se asuma Ón acel Program de guvernare, Ón c‚teva coordonate principale ∫i care este realitatea de pe teren, realitatea din economia ∫i societatea rom‚neasc„. Se spunea acolo s„ op˛iunile strategice pentru perioada 2000 — 2004 sunt:
a) realizarea cre∫terii economice durabile,∫i s-a ob˛inut Óntr-adev„r o cre∫tere economic„ important„, substan˛ial„ Ón Rom‚nia Ón ultimii 3 ani, la care se adaug„ anul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 2004, respectiv de 22,5%, ∫i anume: 5,7% cre∫tere de P.I.B. Ón 2001, 4,9% Ón 2002, 4,8% Ón acest an ∫i 5,5% programat pentru anul urm„tor. Aceasta, comparativ cu îperforman˛a“ guvern„rii de dreapta Ón perioada 1997—2000, c‚nd s-a Ónregistrat o reducere a produsului intern brut de 9,7%;
b) consolidarea stabilit„˛ii macroeconomice de natur„ s„ creeze credibilitate extern„, sporirea investi˛iilor str„ine ∫i autohtone de capital. S-a realizat ∫i acest obiectiv, stima˛i colegi din opozi˛ie, iar dovada cea mai concludent„ este faptul c„ Fondul Monetar Interna˛ional a apreciat favorabil presta˛ia Guvernului Rom‚niei, a autorit„˛ilor noastre Ón general Ón ultimii 3 ani, fiind pentru prima oar„ c‚nd, dup„ anul 1989, se duce la bun sf‚r∫it un acord cu Fondul Monetar Interna˛ional c„ruia nu i se poate contesta calitatea de arbitru interna˛ional, care confirm„ consisten˛a ∫i performan˛ele reformei economice din fiecare ˛ar„ membr„.
Astfel, Ón plan macroeconomic, rata infla˛iei va sc„dea p‚n„ la finele lui 2004 de peste 4 ori, respectiv de la 40% c‚t era Ón 2000, la 9%; Ón anul urm„tor, cre∫terea economic„ se va ridica la 24,5%, deficitul bugetar, Ón timp ce Ón perioada guvern„rii anterioare, ai c„rei reprezentan˛i critic„ acest buget, a fost Ón medie, anual, de 3,3% din P.I.B., Ón cadrul guvern„rii social-democrate este de 2,8%, deficitul contului curent respectiv suma cu care pl„˛ile valutare ale ˛„rii sunt mai mari dec‚t Óncas„rile valutare ale acesteia a fost, de asemenea, mai redus Ón timpul guvern„rii P.S.D. ∫i anume 4,8% din P.I.B., fa˛„ de 5,2% media anual„ Ón guvernarea anterioar„; rata ∫omajului a sc„zut de la 10,5%,c‚t era Ón decembrie 2000, la 6,5% Ón prezent, iar rezervele valutare ale Rom‚niei, c„mara valutar„ a ˛„rii, au crescut de la 2,5 miliarde dolari, Ón decembrie 2000, la peste 7 miliarde dolari Ón prezent; deci de aproape 3 ori.
Dac„ acestea nu sunt performan˛e macroeconomice consistente cu cerin˛ele de reform„ stabilite prin standardele interna˛ionale, dac„ Fondul Monetar Interna˛ional nu este institu˛ia credibil„ care s„ confirme progresele economice ale unui stat atunci ne Óntreb„m: care pot fi instan˛ele de evaluare ∫i apreciere a evolu˛iilor economice dintr-o ˛ar„?
Œn domeniul financiar se asuma prin Programul de guvernare c„ se va reduce gradul de fiscalitate ∫i, Ón fapt, acesta a sc„zut de la 29,6%, Ón 2000, la 28,6%, c‚t este prev„zut Ón bugetul pe anul 2004, Óndeosebi prin anularea unor contribu˛ii la anumite fonduri speciale cum erau: fondul pentru pensiile agricultorilor, fondul pentru persoanele cu handicap, fondul pentru Ónv„˛„m‚nt, fondul pentru s„n„tate, cu sublinierea c„ beneficiarii drepturilor legale respective continu„ s„ le primeasc„ din bugetul de stat, f„r„ a se impune noi contribu˛ii pentru asemenea destina˛ii. De unde s-a realizat sursa pentru a se pl„ti asemenea drepturi indexate, deci cu putere de cump„rare mai mare Ón condi˛iile Ón care s-a redus fiscalitatea, deci, nivelul tax„rii veniturilor persoanelor fizice ∫i juridice? Tocmai din cre∫terea economic„ men˛ionat„ anterior, care este ignorat„ cu bun„ ∫tiin˛„ ∫i rea-credin˛„ de c„tre Opozi˛ie, cre∫tere care este cifrat„ Ón perioada 2001— 2004 la circa 10 miliarde de dolari, sum„ prin care spore∫te corespunz„tor avu˛ia na˛ional„, fa˛„ de pierderea de P.I.B. Ón valoare de 3,8 miliarde de dolari, Ónregistrat„ Ón perioada 1997—2000.
Totodat„, nu trebuie uitat faptul c„, Ón ultimii 3 ani s-a realizat indexarea ∫i recorelarea substan˛ial„ a pensiilor, anul viitor se vor dubla pensiile agricultorilor, Ón condi˛iile Ón care contribu˛iile sociale, respectiv cele pentru fondul de pensii, pentru fondul unic de s„n„tate, pentru fondul
de ∫omaj au sc„zut de la un total de 61%, c‚t era Ón 2000, la 49,5%,c‚t va fi Ón anul 2004; deci, o reducere de 11,5 puncte procentuale. De unde, totu∫i, se realizeaz„ aceste recorel„ri de pensii, se indexeaz„ pensiile din sistemul de stat ∫i se dubleaz„ cele ale agricultorilor? Tot din acea cre∫tere economic„, de 22,5%, men˛ionat„ mai sus, pentru c„ se aplic„ o rat„ de impozitare, de taxare mai mic„ la o baz„ de impozitare mai mare, deoarece a sporit P.I.B. ca efect al sporirii produc˛iei Ón industrie, Ón agricultur„, transporturi, comer˛ ∫.a.m.d.
Ne-am mai asumat c„ vom sprijini Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i, Ón acest scop, s-a elaborat ∫i aplicat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24 din 2001 pentru microÓntreprinderi, care beneficiaz„ de un sistem de taxare foarte favorabil ∫i, probabil, dac„ ne uit„m la datele de la Registrul Comer˛ului vom reg„si ∫i foarte mul˛i parlamentari ∫i prieteni politici ai Opozi˛iei care beneficiaz„ de binefacerile acestei ordonan˛e. P.S.D. a spus c„ se vor acorda deduceri noi la calcularea impozitului pe venitul global ∫i, iat„, Ón acest an se acord„ deduceri de 20% din valoarea materialelor folosite pentru modernizarea locuin˛elor, iar din 2004 se vor aplica deduceri importante, concretizate prin Codul fiscal pe care-l vom aproba Ómpreun„ Ón zilele urm„toare, pentru dob‚nzile la creditele ipotecare destinate construc˛iei de locuin˛e, pentru pensiile ocupa˛ionale, asigur„rile private de s„n„tate ∫i pentru reabilitarea locuin˛elor Óntr-o sum„ global„ de 15 milioane lei anual.
Iat„, acestea sunt alte promisiuni electorale Óndeplinite prin politica fiscal„ a Guvernului N„stase.
De asemenea, ne-am angajat c„ se va introduce, Óntr-o manier„ social-democrat„, un sistem progresiv de impunere a locuin˛elor ∫i s-a realizat acest lucru. Astfel, cei care au o singur„ cas„ pl„tesc mai pu˛in comparativ cu perioada 1997—2000, iar cei care au mai multe locuin˛e pl„tesc sume mai mari, potrivit principiului socialdemocrat al progresivit„˛ii impunerii fiscale.
Am promis c„ vom reduce cota de TVA ∫i, iat„, Óncep‚nd cu anul 2004, Ón limitele constr‚ngerilor bugetare, va avea loc reducerea cotei de TVA de la 19%, c‚t s-a statuat Ón 1999,la 9%, Ón cazul medicamentelor ∫i al serviciilor pentru turism.
Œn materie bugetar„ s-a propus prin acela∫i Program de guvernare cre∫terea transparen˛ei Ón cheltuirea fondurilor publice ∫i pute˛i vedea Ón cadrul construc˛iei bugetare c„ alocarea fondurilor publice se efectueaz„ pe programe, pe proiecte at‚t anuale, c‚t ∫i multianuale, ceea ce creeaz„ transparen˛„ ∫i deschidere pentru cunoa∫terea modului cum se utilizeaz„ resursele. S-a promis c„ se asigur„ un sistem coerent de stimulare ∫i sprijinire a produc˛iei agricole ∫i, iat„, ∫i prin bugetul pe anul 2004 se asigur„ sprijin pentru produc„torii individuali, iar acest lucru va continua ∫i dup„ anul 2004, cu men˛iunea c„ este r„uvoitoare acea interpretare potrivit c„reia nu se va mai continua sprijinul acordat pentru micii produc„tori Ón anul agricol 2004 ∫i Ón anul agricol urm„tor, aceast„ sus˛inere urm‚nd a se acorda Ón anul 2005 ∫i urm„torii, dup„ cum nu sunt neglija˛i ∫i se acord„ subven˛ii pentru cei care practic„ agricultura pe suprafe˛e mai mari, pentru produc˛ia vegetal„, pentru produc˛ia animal„, pentru iriga˛ii ∫.a.m.d.
S-a asumat c„ vor fi sprijinite Óntreprinderile mici ∫i mijlocii printr-un fond de garantare a creditelor pe care acestea le contracteaz„ de la b„nci. Iat„, an de an s-au alimentat cu resurse bugetare fondurile de garantare a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, institu˛ie creat„ Ón 2001, iar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 prin bugetul pe care Ól dezbatem ast„zi sunt prev„zute 270 de miliarde lei cu aceast„ destina˛ie.
Ca efect al tuturor m„surilor fiscal-bugetare men˛ionate anterior, nivelul de trai va cre∫te Ón medie cu 5% anual, at‚t c‚t s-a promis prin Programul de guvernare, astfel Ónc‚t la sf‚r∫itul celor 4 ani de guvernare socialdemocrat„ se va realiza o cre∫tere cu peste 20% a puterii de cump„rare a salariilor ∫i a pensiilor comparativ cu minus de 20% Ónregistrat Ón perioada guvern„rii de dreapta.
Iat„ numai o cifr„ edificatoare Ón acest sens. Cineva din opozi˛ie depl‚ngea aici situa˛ia sistemului de pensii, nivelul pensiilor din Rom‚nia, dar ar fi fost mai bine ca domnul respectiv s„ analizeze datele statistice ∫i informa˛iile privind evolu˛ia pensiei medii din Rom‚nia. Dac„ Ón 1996, pensia medie de asigur„ri sociale ∫i pentru cei cu vechime complet„ ∫i pentru cei cu vechime incomplet„, deci pensia medie pe ansamblul pensionarilor din sistemul asigur„rilor de stat era de 46 de dolari, ca efect al îperforman˛elor“ guvern„rii de dreapta s-a ajuns Ón anul 2000 la 39 de dolari, pentru ca acum, ca efect al cre∫terii economice realizate Ón ultimii 3 ani ∫i al politicilor coerente de reform„ economic„-social„ aplicate, s„ se ajung„ Ón septembrie 2003 la 59 de dolari pensie medie Ón Rom‚nia. Dac„ nu ar fi fost acea descre∫tere din perioada 1997-2000, probabil c„ acum am fi fost undeva la 70-75 de dolari pensie medie Ón Rom‚nia.
Desigur, Ómi exprim speran˛a c„ reprezentan˛ii Guvernului, domnul prim-ministru vor examina ∫i propunerile f„cute Ón lu„rile de cuv‚nt referitoare la modalit„˛ile, posibilit„˛ile de identificare a unor surse suplimentare pentru a se rezolva problema Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de locuit, Ón c„mine, ale studen˛ilor din sistemul Ónv„˛„m‚ntului de stat.
Acord„m Ón general prin acest buget, pe ansamblu, 10,8% din P.I.B. pentru asisten˛„ social„, aici incluz‚nd pensiile acordate prin sistemul de stat agricultorilor, ajutoarele, bursele, aloca˛iile de sprijin, ∫.a.m.d. Nu este mult fa˛„ de costurile sociale pe care le presupune tranzi˛ia, reforma economic„ Ón general. Dac„ nu alocam aceste sume eram critica˛i c„ nu acord„m aten˛ie protec˛iei sociale ∫i se punea accent Ón cuv‚nt„rile Opozi˛iei pe problema s„r„ciei. Dac„ aloc„m sume ra˛ionale ∫i realiste pentru protec˛ia social„, pentru a compensa costul social al reformei, suntem critica˛i c„ nu d„m mai mul˛i bani la investi˛ii.
Iat„ c„ ∫i investi˛iile sectorului neguvernamental vor cre∫te cu 13% Ón Rom‚nia, Ón anul 2004, iar investi˛iile din fondurile publice reprezint„ 5,6% din P.I.B., a∫a Ónc‚t, spunem noi, s-a g„sit un punct de echilibru, un optim pentru a se Ómp„ca ∫i criteriile economice ∫i criteriile sociale. S-a ac˛ionat astfel pentru c„ noi, cei din P.S.D., purt„m Ón minte afirma˛iile lui John Fitzgerald Kennedy care spunea: îDac„ o societate democratic„, cu o economie de pia˛„ liber„ nu reu∫e∫te s„-i ajute pe cei mul˛i care sunt s„raci, nu va putea atunci s„-i apere pe cei pu˛ini ∫i boga˛i“. Ar trebui ca domnii de la P.N.L. ∫i P.D. s„ reflecteze la aceast„ afirma˛ie a lui Kennedy, care vorbea de pe pozi˛iile unei ˛„ri dezvoltate, S.U.A., unde s„racii de acolo sunt cu mult mai boga˛i dec‚t s„racii din Rom‚nia.
Cu privire la amendamentele pe care le-au formulat distin∫ii reprezentan˛i ai Opozi˛iei, au recunoscut chiar antevorbitori din opozi˛ie c„ ele nu au fost de fond, de natur„ s„ modifice filosofia ∫i construc˛ia bugetar„, ci amendamente punctuale, pentru redistribuirea anumitor sume Óntre ministere ∫i capitole bugetare.
S-au aprobat, totu∫i, din totalul amendamentelor propuse, a∫a cum ar„ta ∫i domnul pre∫edinte Viorel ™tefan, circa 70 de amendamente, Ón valoare de 440 de miliarde de lei, sum„ care a fost suportat„ din fondul de rezerv„ al Guvernului ∫i probabil, pe parcursul discu˛iilor, vom mai g„si ∫i alte sume Ómpreun„ pentru rezolvarea problemei moderniz„rii condi˛iilor de locuit Ón c„minele universit„˛ilor de stat.
Din cele expuse rezult„ c„, repet, nu este vorba de un buget electoral, ci de un buget care respect„ promisiunile electorale asumate Ón campania electoral„ de c„tre Partidul Social Democrat, reprezentan˛ii acestuia, conducerea partidului, Guvernul Ón˛eleg‚nd s„-∫i respecte promisiunile f„cute.
Un aforism francez spunea c„ îA promite e nobil, a te ˛ine de promisiune e ceva burghez“. Iat„, noi ne ˛inem de promisiunile f„cute, ∫i, prin acest comportament, ne apropiem numai spiritual de P.N.L., ai c„rui reprezentan˛i interbelici f„ceau parte din aceast„ cast„ a burghezilor. Pe de alt„ parte, Rousseau spunea c„ îcel mai lent Ón a promite este de cea mai bun„- credin˛„ a se ˛ine de cuv‚nt“ iar noi am f„cut acest lucru, promisiunile enun˛ate anterior au fost asumate dup„ foarte multe c‚nt„riri ale resurselor de care dispunem ∫i dup„ ierarhizarea priorit„˛ilor pentru a satisface c‚t mai bine nevoile de bunuri ∫i servicii publice ale popula˛iei.
Pe de alt„ parte, acela∫i Rousseau spunea c„ îcine promite Ón grab„ se c„ie∫te pe Óndelete“.
Stima˛i colegi,
Aceasta a fost situa˛ia C.D.R.-ului Ón anul 1996, a promis Ón grab„, a promis nefundamentat, a avut tot felul de contracte pe 200 de zile cu zeci de mii de a∫a-zi∫i speciali∫ti, iar promisiunile electorale nu au fost sub nici o form„ respectate ∫i,Ón final, electoratul i-a sanc˛ionat pentru nerespectarea angajamentelor asumate, d‚ndu-le, a∫a cum spunea Rousseau, o perioad„ de 4 ani pentru c„in˛„. Pentru c„ amendamentele ∫i criticile formulate la adresa bugetului pe 2004 se dovedesc a fi nefondate, pentru c„ Opozi˛ia dovede∫te c„ nu dispune de solu˛ii reale pentru dezvoltarea economic„-social„ a ˛„rii, fiind animat„ numai de dorin˛a de polemic„ politic„ ∫i de acces la putere cu orice pre˛. Eu cred c„ Ón campania electoral„ de anul viitor, din compararea rezultatelor guvern„rii social-democrate cu guvernarea precedent„ de dreapta, se va forma Ón con∫tiin˛a electoratului convingerea c„ d‚n∫ii, nefiind Ón m„sur„ s„ ofere solu˛ii ∫i variante concrete pentru Ómbun„t„˛irea vie˛ii socialeconomice din Rom‚nia, mai merit„, a∫a cum spunea Rousseau, Ónc„ o perioad„ de c„in˛„ de cel pu˛in 4 ani de zile.
Se spunea, totodat„, c„ bugetul nu cuprinde reglement„ri care s„ conduc„ la declararea economiei rom‚ne∫ti ca fiind o economie de pia˛„ func˛ional„. Aceasta este o sintagm„ care presupune o complexitate de factori ∫i avem convingerea c„ Ón primul semestru al anului 2004, economia Rom‚niei va beneficia de acest statut, dar Ón nici un caz bugetul nu este locul prin care s„ se reglementeze asemenea ac˛iuni; bugetul este un instrument care, al„turi de alte m„suri guvernamentale, va contribui, ∫i suntem siguri de aceasta, la ob˛inerea de c„tre Rom‚nia a statutului de economie func˛ional„ de pia˛„.
Œn Óncheiere, stima˛i colegi, reiterez convingerea noastr„, a Grupului parlamentar social-democrat, de a vota proiectul de buget pe anul 2004 av‚nd Ón vedere calit„˛ile sale economico-sociale ∫i pentru respectul fa˛„ de promisiunile electorale asumate de P.S.D. ∫i Cabinetul N„stase Ón fa˛a cet„˛enilor.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Eu am c‚∫tigat un proces cu Domnia sa definitiv ∫i irevocabil pe aceast„ tem„, Ón sensul c„ am vrut 10 milioane de lei s„-i adun pe acest buget mic al Ónv„˛„m‚ntului.
Bugetul de stat, domnule ministru de finan˛e, ∫i bugetul local reprezint„ de fapt acele fonduri publice. ™i iat„ c„ Ón 2002 avem 3,10%, Ón 2003 avem 3,20%, Ón 2004 preconiz„m 3,24%.
Credem c„ nu s-a aplecat primul-ministru, profesor universitar, cu suficient„ aten˛ie asupra acestor cifre ∫i a acceptat ceea ce i s-a spus: c-am avea 4,1% Ón 2002, fa˛„ de 3,1%; c„ am avea 4%, Ón loc de 3,2%; c-am avea 4,127%, Ón loc de 3,23%, Ón 2004.
Este relevant, domnule prim-ministru, dac„ v„ mai dau c‚teva cifre. Din bugetul de stat, Ón 2002 s-a alocat 0,8%, pe cifre Ónaintate de Ministerul Educa˛iei Na˛ionale, Cercet„rii ∫i Tineretului. Œn 2003, de la bugetul de stat — 0,8%; Ón 2004, de la bugetul de stat — 0,81%.
Deci, a crescut, domnule prim-ministru, Ón 3 ani, aloca˛ia de la bugetul de stat, cu 0,01%. Acela∫i lucru Ól putem spune despre bugetele locale: 2,3% Ón 2002, 2,4% Ón 2003, preconizat 2,42%. Deci, o cre∫tere fa˛„ de anul trecut cu 0,02%.
Este clar c„ Rom‚nia a semnat ∫i a Ónchis primul dosar al _acquis_ -ului comunitar privind Ónv„˛„m‚ntul.
Este clar, domnule prim-ministru, c„ cifra preconizat„ — ∫i pe care o ∫ti˛i la fel de bine ca mine, eu zic c„ mai bine dec‚t mine — este de 6% Ón 2007.
Or, a s„ri de la 3,2% la 6% este practic imposibil, dec‚t dac„ ne fur„m singuri c„ciula ∫i Ón 2007 vom da 6%, f„r„ a avea posibilitatea de absorb˛ie, de c„tre sistem, a acestei surse.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 De aceea, credeam c„ este bine ca aceast„ diferen˛„, p‚n„ la 6%, s„ o distribuim pe cei 4 ani, cu 0,5%. ™i, Ón felul acesta, ne apropiam, domnule prim-ministru, de ˛„rile foste socialiste: Bulgaria — 3,44%, Cehia — 4,44%, Rusia — 4,71%, Slovacia — 4,41%, Ungaria — 4,83%, Polonia — 5,07%.
Deci, este clar c„ un student, Ón care noi investim circa 600 de dolari pe an, nu va putea s„ fie specialistul care s„ fie Ón topul profesiunilor din Vest, Ón care se investesc 10-12.000 de dolari, dar nici nu putem accepta ca Ón mod deliberat politica de subfinan˛are de dinainte de ’89 s„ fie preluat„ mecanic, ca s„ nu spun mecanicist, de guvernele ulterioare.
Este un motiv pentru care nu Ón˛elegem de ce amendamentele Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, care nu s-au ridicat la nivelul procentelor din P.I.B. ale ˛„rilor pe care le admir„m: Danemarca — 8,04%, Finlanda — 7,62%, Olanda — 7,42%, Suedia — 7,86%, ca s„ nu mai citesc alte exemple, au dovedit c„ prin instruc˛ie, prin educa˛ie, prin inteligen˛„ se situeaz„ Óntre primele ˛„ri ale lumii din punct de vedere al nivelului de trai, al industrializ„rii ∫i respectiv al civiliza˛iei.
Este clar c„ f„r„ a investi Ón resursa uman„, domnule prim-ministru, nu vom face nimic. Vom scoate speciali∫ti care, Ón loc s„ conduc„ spre perfec˛iune produc˛ia, s„ fac„ produse competitive pe plan european, vor da rebuturi ∫i produc˛ie pe stoc.
Trebuie s„ rupe˛i, domnule prim-ministru, a∫a cum a˛i rupt cu salariile profesorilor universitari, aceast„ tradi˛ie, acest conservatorism.
Noi v„ mul˛umim pentru ini˛iativa de a dubla salariile profesorilor, Ón˛elegem c„ este primul pas spre a repune profesia de dasc„l acolo unde-i este locul, Ón fruntea profesiilor nobile ale acestei societ„˛i, dar nu putem accepta ca celelalte ministere, care au importan˛a lor deosebit„, s„ ajung„ la cre∫teri care ni se par, cel pu˛in Ón momentul de fa˛„, exorbitante.
Nu avem nimic cu Ministerul Agriculturii ∫i Alimenta˛iei, nu avem nimic cu domnul ministru S‚rbu, dar o cre∫tere de 0,76% fa˛„ de anul trecut este poate cea mai mare.
Nu avem nimic cu Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale ∫i nu vrem s„ trimitem aceste lucruri spre conota˛ii electorale, dar are o cre∫tere de 0,51%.
Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale este cel Óndrept„˛it, evident, prin politica constant„, de a cre∫te bugetele an de an, ∫i are o cre∫tere de 0,52%, Ón timp ce Ministerul Agriculturii a s„rit de la 0,77% la 1,53%; aproape s-a dublat. Oare, de ce? Nu vreau s„ dau r„spunsuri tenden˛ioase, iar Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, de la 0,84% a s„rit la 1,35%.
Œnchei, domnule prim-ministru, spun‚nd c„ vom sus˛ine amendamentele pe care noi le-am f„cut la îŒnv„˛„m‚nt“, Ón spe˛„, de a ad„uga 0,5% anul acesta, spre a ajunge la valoarea normal„, fireasc„, de 6%, cum ne-am luat angajamentul, Ón 2007.
De aceea, am propus s„ mai aducem la îŒnv„˛„m‚nt“ 12.863,4 miliarde. Este o sum„ cu care domnul ministru T„n„sescu este obi∫nuit, pentru c„ o astfel de sum„, dac„ ne uit„m pu˛in, a fost ∫i a constat Ón ree∫alon„ri din 2000 p‚n„ Ón momentul de fa˛„, sau scutiri de date, de bani pe care trebuiau s„-i pl„teasc„ anumite societ„˛i.
De aceea, am propus s„ lu„m 0,26% de la Ministerul Agriculturii, din 0,76%, 0,15% de la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, din 0,51% cre∫tere, de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale s„ lu„m un 0,1% fa˛„ de 0,52%, c„
poate vor Ónv„˛a s„ trag„ mai bine cu pu∫ca, Ónv„˛a˛i Ón ∫coal„, ∫i s„ nu mai aib„ accidente, ∫i chiar de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, de la domnul Mitrea, care a fost generos, a dat ceva pentru aceste tichete de transport studen˛ilor, un 0,09%.
Da˛i-mi voie s„ mai spun ∫i dou„ cuvinte, spre a nu Ón˛elege c„ am luat aceste cifre la presiunea str„zii, la presiunea studen˛ilor, care aveau revendic„ri justificate, at‚t Ón ceea ce prive∫te condi˛iile de cazare, condi˛iile de hran„ ∫i respectiv de modificare ∫i modernizare a _curriculum_ -ului, nici la presiunea profesorilor care erau la u∫a Camerei Deputa˛ilor ∫i respectiv a Senatului, de∫i locul lor este Ón aceast„ sal„, unde suntem ∫i noi profesori. Nu le-am luat, domnule prim-ministru, ci a fost o decizie matur„ a celor dou„ comisii ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, a fost o decizie Ón unanimitate, nu a fost o decizie de partid. A fost o decizie-semnal ∫i v„ rug„m s„ ˛ine˛i seama de acest semnal.
Nu suntem utopici s„ credem c„ s-au aprobat cele 12.000 de miliarde, dar nici nu putem crede, ca s„ fim utopici, c„ putem s„ri de la 3,23% la 6% Ón 2007. Ve˛i spune c„ este 4%.
Am îAnuarul statistic“ aici, din 2002, ∫i-l deschid — ∫i acolo unde noi am spus c„ avem 4%, Anuarul spune clar: 3,05%, adic„ a luat numai fondurile efectiv publice.
Œnainte de a Óncheia, vreau, domnule prim-ministru, s„ mai trag un semnal de alarm„, de∫i nu sunt Ónc„ ceferist ∫i nici nu vreau s„ devin ministrul transporturilor. Œn Legea cercet„rii, Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„, se precizeaz„ clar la art. 49. 3: îDin bugetul de stat se aloc„ fonduri pentru ac˛iuni finan˛ate pe baz„ de programe, precum ∫i pentru celelalte cheltuieli stabilite Ón condi˛iile legii, Ón cuantum minim de 0,8% din produsul intern brut, asigur‚ndu-se Ón perioada urm„toare o cre∫tere a acestora Ón concordan˛„ cu tendin˛ele Ónregistrate Ón Uniunea European„“.
Noi am semnat ∫i am Ónchis capitolul de negociere pe cifra de 1% din P.I.B.Ón 2007. Am acordat, anul acesta, circa 0,22%, domnule prim-ministru. Mai ne trebuie aproape 0,8% Ón 4 ani. Vom face un salt mortal ∫i Ón domeniul cercet„rii? Or, se ∫tie c„ f„r„ inteligen˛„ Ónglobat„ Ón produsele noastre, ele nu vor putea p„trunde pe pia˛a european„. Nu vom putea face o economie func˛ional„ de pia˛„ ∫i s„ scoatem produse compatibile cu cele din Vest cu ignoran˛i ∫i cu oameni care nu ∫tiu meserie. ™i acest lucru trebuie s„ stea Ón aten˛ia dumneavoastr„.
Œnchei, domnule prim-ministru, exprim‚ndu-mi nedumerirea c„, atunci c‚nd colega noastr„ Ecaterina Andronescu a revenit Ón r‚ndurile comisiei, din care cu cinste a f„cut parte ∫i o onoreaz„ Ón continuare, nu l-a˛i numit pe domnul ministru T„n„sescu, ministrul Ónv„˛„m‚ntului. Nu pentru a Ónv„˛a ceva, c„ Ónv„˛„m‚ntul este principala resurs„, principalul motor al economiei, ci, poate, Ón felul acesta, va t„ia felia de tort de la Ónceput, de 0,6% din P.I.B., Ón spe˛„ 0,4%, c‚t este necesar acum, pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.
Sper„m, Óns„, c„ ∫i pre∫edintele Consiliului Na˛ional, m‚na dumneavoastr„ dreapt„, profesor universitar, Ó∫i va aduce aminte c„ Ón momentul de fa˛„ Ón comisia noastr„ sunt cinci mini∫tri. Œl a∫tept„m ∫i pe d‚nsul, ∫i, sper eu, Ómpreun„, s„ urnim acest buget, o dat„ pentru totdeauna, pe calea cea dreapt„.
V„ mul˛umesc.
Œn afara faptului pe care vi l-am spus, c„ art. 29 nu este trecut la sanc˛iuni, mai sunt acolo cel pu˛in Ónc„ dou„ articole absolut Ón contradic˛ie cu ceea ce se cheam„ Cartea european„ a drepturilor locale ∫i regionale, art. 9.
La art. 30 alin. 2, Guvernul poate decide orice investi˛ie la nivelul unit„˛ii administra˛iei locale. Œn art. 75 se spune c„ Guvernul poate aproba majorarea, prin hot„r‚ri de Guvern, a bugetului local, f„r„ s„ fie vorba de situa˛ii excep˛ionale.
Œn aceste condi˛ii, domnule prim-ministru, v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere amendamentul pe care eu l-am propus la acest articol, ∫i anume ca îHot„r‚rile de consiliu jude˛ean care nu respect„ criteriile de alocare din art. 29 al Ordonan˛ei nr. 45 s„ fie lovite de nulitate“.
Un asemenea amendament, aprobat de partidul dumneavoastr„, pe care-l conduce˛i, nu impune nici realoc„ri de resurse, nici m„rirea acestor resurse, dec‚t ar demonstra c„ Rom‚nia are Óntr-adev„r voin˛a politic„ ast„zi, Ón timpul guvern„rii dumneavoastr„, de a respecta criteriul politic de aderare la Uniunea European„.
Domnule prim-ministru,
Am depus acest amendament Ón 2001, Ón 2002, Ón 2003. Rezultatul: acela∫i amendament a fost respins.
Œn luna iulie 2002 am trimis un raport privind situa˛ia finan˛elor publice locale din Rom‚nia la Comisia Institu˛ional„ a Congresului Puterilor Locale ∫i Regionale, Ón care am ar„tat c„ aceast„ situa˛ie intolerabil„ trebuie asumat„ de Óntreaga clas„ politic„, de toate guvern„rile din ’90 p‚n„ Ón 2002; am ar„tat c„, practic, aceasta este cauza care determin„ migra˛ia politic„ a primarilor ∫i am Óncercat, am f„cut un material deta∫at de condi˛ia mea de membru al Partidului Democrat.
Rezultatul: acest material a fost pus Ón discu˛ia Comisiei Institu˛ionale Ón 13 noiembrie 2002, fapt care a contribuit la vizita la Bucure∫ti a delega˛iei Congresului Puterilor Locale ∫i Regionale, care a fost o ac˛iune de monitorizare.
Am s„ v„ citesc concluzia final„ a raportului depus de domnul Claude Frecon la Comisia Institu˛ional„: îComisia Institu˛ional„ va monitoriza urm„toarele evenimente ∫i va verifica dac„ promisiunile f„cute sunt Óndeplinite. Œn lumina acestui fapt se va hot„rÓ dac„ este necesar„ preg„tirea unui al doilea raport de monitorizare asupra democra˛iei locale din Rom‚nia“.
Domnule prim-ministru,
Pe baza acestei expertize, care exist„ Ón clipa de fa˛„, din partea Congresului, Ón situa˛ia Ón care amendamentul meu nu va fi aprobat Ón aceast„ dezbatere a bugetului pe 2004, sunt decis s„ bat la u∫ile Comisiei Europene. Nu doresc acest lucru. Solu˛ia este simpl„: aproba˛i acest amendament ∫i voi cere Óng„duin˛a Colegiului de partid s„ votez bugetul pe 2004.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Sigur c„ o tem„ aparte Ón discu˛ia bugetului pe acest an o reprezint„ pachetul social ∫i programele sociale.
Voi avea o interven˛ie care poate p„rea la prima vedere surprinz„toare, dar doresc s„ spun c„, din p„cate, Rom‚nia nu face la acest subiect un progres, pentru c„, domnule prim-ministru, trecerea de la 10,2% la 10,8% este departe de a fi un salt, mai ales dac„ ne compar„m cu celelalte ˛„ri Ón tranzi˛ie sau cu ˛„rile din Uniunea European„.
Œn toate ˛„rile din Uniunea European„ cheltuielile sociale se apropie pe undeva de 30%, cheltuielile sociale din P.I.B. dep„∫esc sau au o medie de 30% din P.I.B.
fi„rile Ón tranzi˛ie, unele se apropie de media european„, iar altele sunt Ón drum spre media european„. Astfel, Cehia, Ungaria, Polonia au 30% cheltuieli sociale Ón P.I.B., iar celelalte ˛„ri Ón tranzi˛ie dep„∫esc 25%.
Iat„ c„ recordul, a∫a-zisul record de 10,8 procente, la care, dac„ ad„ug„m îS„n„tatea“ ∫i îEduca˛ia“, ne apropiem de 20 de procente, spun c„ Ónc„ Rom‚nia are extrem de mult de recuperat, pentru a avea o abordare corespunz„toare Ón ceea ce se numesc politicile sociale.
Or, spun asta ca liberal, pentru c„ ∫i agenda liberal„ are un program ∫i o agend„ social„ foarte, foarte precise ∫i poate ne amintim de _welfare state_ , de faptul c„ modelul economic ∫i social-european pus la cale de conservatori ∫i de liberali, Ónseamn„ c„ ∫i pachetul social a devenit un stil de via˛„, un mod de via˛„, o preocupare a tuturor politicienilor. Deci, el nu mai este apanajul unei social-democra˛ii sau al unor guverne de tip socialist. Dimpotriv„, el s-a constituit chiar la antipodul acestor politici.
Acum, dac„ Óncerc„m s„ vedem ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia Ón ultimii 13 ani de care vorbim. P„i, ce s-a Ónt‚mplat? O criz„ demografic„ f„r„ precedent — s-a amintit ∫i aici, 1,1 milioane de cet„˛eni mai pu˛ini —, corelat„ cu Ómb„tr‚nirea popula˛iei. Ce s-a mai Ónt‚mplat ∫i ce Ónseamn„ crize structurale pe care nu conteaz„ cine guverneaz„, pentru c„ tot nu le rezolv„? P„i, criza structural„ din sistemul de asigur„ri. Este evident, domnule prim-ministru, c„, indiferent cine guverneaz„, m‚ine, c‚nd va fi alt guvern, el va avea aceea∫i problem„: 0,75 la 1; 0,75 salaria˛i la un pensionar — un raport inadmisibil care, practic, arunc„ Ón faliment sistemul de asigur„ri sociale pivotate de stat. Sigur c„ avem restan˛e ∫i ele trebuiau s„ fie f„cute ∫i poate c„ Ón cei 3 ani, chiar dac„ nu recuperam, dar avansam mai repede Ón pivo˛ii de reform„ a sistemelor de asigur„ri sociale. Concediile medicale, accidentele de munc„, ∫omajul, Óngrijirea s„n„t„˛ii — toate sunt Ón crize structurale. Aproape c„ nu mai are nici o vin„ domnul Beuran, Ón raport cu aceast„ situa˛ie. Aproape c„ sunt nevinova˛i domnii mini∫tri ai muncii, ambii prezen˛i la Ónt‚lnire ∫i foarte aten˛i, not‚nd asiduu observa˛iile parlamentarilor, Ón condi˛iile Ón care sistemele asisten˛iale din Rom‚nia sunt Óntr-o criz„ total„.
Reu∫im, Ón momentul de fa˛„, doar construc˛ia institu˛ional„, prin Legea nr. 705, prin Hot„r‚rea nr. 90, prin Ordonan˛a nr. 63. Dar suntem doar Ón etapa de construc˛ie institu˛ional„; departe, foarte departe de ceea ce este un minimum de dorit.
Œn fine, voi spune c‚teva lucruri bune despre buget, adic„ voi Óncerca s„ abordez altfel dec‚t maniheist toat„ povestea. Sunt 2-3 lucruri bune, care ne-au bucurat pe noi, ca liberali. Œn primul r‚nd, reducerea fiscalit„˛ii; reducerea CAS-ului cu 3 procente este un pas, nu c‚t putea s„ fie de important, dar este un pas important Ón deconectarea, Ón detensionarea raporturilor de munc„, a rela˛iilor de munc„. Cred c„ ea poate conduce la crearea de locuri de munc„, la o dinamic„ activ„.
Œn fine, cred c„ este pozitiv„, Ón egal„ m„sur„, reducerea TVA-ului. Am cerut-o, o sus˛inem, o solicit„m. Credem, Ón egal„ m„sur„, c„ Ómbun„t„˛irea colect„rii Ón agen˛ia na˛ional„ este pozitiv„.
Dar, cu siguran˛„, nu putem s„ ne l„s„m sedu∫i de ceea ce s-a numit mirajul electoral.
Voi Óncerca s„ spun Ón final, pentru c„ timpul este extrem de redus, de ce noi nu putem s„ vot„m acest buget, de∫i, iat„, am spus ∫i lucruri bune despre el.
Primul ∫i cel mai important motiv pentru care noi nu putem vota bugetul, este c„ de fapt suntem Óntr-o situa˛ie inacceptabil„. Inacceptabil mi se pare, domnule
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 prim-ministru, ca dumneavoastr„, prin Ordonan˛a nr. 111/2003, Ón mod insistent ∫i categoric, s„ refuza˛i prezentarea Ón Parlament a modului de utilizare a banilor din privatizare. Practic, toat„ aceast„ discu˛ie este un nonsens Ón condi˛iile Ón care, la Óntreb„rile insistente — Ón Senat, cel pu˛in — asupra destina˛iilor sumelor venite din privatizare — ∫i, aten˛ie! c„ Ón 2004 sunt surse importante din privatizare —, s„ refuza˛i cu obstina˛ie, Ón fa˛a Parlamentului, s„ spune˛i care este destina˛ia banilor. Practic, noi, ast„zi, acum, degeaba discut„m...
Acest obiectiv s-a realizat ∫i prin introducerea Ón legisla˛ie a impozit„rii pe venit la nivelul punctelor de lucru stabile, pentru a Ónt„ri principiul teritorialit„˛ii impozit„rii. Astfel, impozitul pe venit reprezint„ 49% din veniturile bugetare ale consiliului jude˛ean ∫i 38% din veniturile bugetelor consiliilor locale.
Œn urma modific„rilor la Legea finan˛elor publice locale, plata impozitului pe venit a activit„˛ii agen˛ilor economici unde sunt organizate puncte de lucru, veniturile proprii totale s-au dublat Ón majoritatea comunelor ∫i ora∫elor unde ac˛ioneaz„ subunit„˛i f„r„ personalitate juridic„.
Prin Legea bugetului de stat s-a realizat o corelare Óntre cre∫terea P.I.B. ∫i cre∫terea gradului de colectare a impozitului pe venit ca parte component„ a P.I.B.
Astfel, colectarea impozitului pe venit ca parte din P.I.B. a sc„zut Ón timpul guvern„rii de dreapta de la 6,5%,Ón 1996, la 4,8% Ón 2000, cresc‚nd din nou la 6,8% din P.I.B. pe anul 2001,respectiv 7,2% din P.I.B. Ón 2003.
Aceste cifre demonstreaz„ c„ Ón timpul guvern„rii de dreapta at‚t economia îcenu∫ie“ — activit„˛i economice legale —, dar neraportate, c‚t ∫i cea îneagr„“ — activit„˛i economice ilicite — s-a dezvoltat la fel ca ∫i veniturile Óntreprinz„torilor liber-profesioni∫ti care nu au pl„tit impozite pe salarii.
Œn ceea ce prive∫te media transferurilor primite pe cap de locuitor la ora∫e ∫i municipii este de aproape 3 ori mai mare dec‚t la nivelul comunelor (270.000 lei media pe cap de locuitor la ora∫, fa˛„ de 95.000 lei la comun„ Ón 2002).
Sigur c„ impactul combinat al sc„derii sumei totale a transferurilor ∫i redistribuirea sumei transferurilor a creat îpierz„tori“ printre jude˛e cu o puternic„ capacitate financiar„.
Sistemul transferurilor a sporit echitatea compens‚nd diferen˛a cresc‚nd„ Óntre jude˛e Ón ceea ce prive∫te veniturile proprii. Acest sistem se aplic„ ∫i Ón landurile germane, a∫a cum a afirmat deputata europarlamentar„ austriac„ Christa Prest, av‚nd la baz„ principiul solidarit„˛ii sociale ∫i al echilibrului bugetar.
Tocmai pentru eliminarea inechit„˛ilor ∫i cre∫terea transparen˛ei sistemului, Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale, ce va intra Ón vigoare Óncep‚nd cu anul 2004, exist„ criterii clare de alocare ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care sunt cunoscute ∫i Ónsu∫ite de administra˛iile locale Ón urma consult„rilor repetate pe care Guvernul le-a avut cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale Ón procesul de elaborare a bugetelor.
Œn Óncheiere, propunem Guvernului s„ continue elaborarea programelor de asisten˛„ regional„ pentru a diminua cauzele capacit„˛ii fiscale Ónc„ reduse, prin aceste programe sporind capacitatea consiliilor locale de a genera venituri proprii prin dezvoltarea afacerilor finan˛ate de Guvern sau de Uniunea European„. V„ mul˛umesc.
™i dumneavoastr„ spune˛i c„ raportul de ˛ar„ prezentat este cel mai defavorabil?
Deci, eu cred c„ ace∫ti 3 ani ai guvern„rii noastre au ar„tat foarte clar angajamentul acestei ˛„ri c„tre valorile europene, c„tre cre∫terea economic„ ∫i Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al oamenilor. E∫ecul politicii de reform„ — v„ rog s„ m„ crede˛i c„ am r„mas consternat v„z‚nd c„ cel care 4 ani de zile a dus ˛ara aceasta Ón jos, a creat haos, a creat mizerie ∫i foame Ón aceast„ ˛ar„, spune c„ este un e∫ec al politicii de reform„ acest buget.
Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ acest buget, pe l‚ng„ faptul c„ este un buget de cre∫tere economic„,fiindc„ aloc„ bani foarte importan˛i; peste 5% din P.I.B. sunt aloca˛i pentru investi˛ii, este un buget al dezvolt„rii, este un buget care ne arat„ c„ prin el putem s„ mergem mai departe Ón aceast„ ˛ar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Se vorbea de c„tre domnul senator al Partidului Na˛ional Liberal c„ e o Rom‚nie a Puterii roz„ ∫i c„ d‚n∫ii sunt o Rom‚nie sau sunt reprezentan˛ii unei Rom‚nii negre. De aceea, probabil, e nevoie de mai multe programe sociale. De aceea, bugetul nostru pe anul acesta are Ón vedere programe sociale. ™i de aceea, anul acesta, 10,8%, ∫i vreau s„ v„ spun c„ ace∫ti 10,8% din P.I.B. este raportat la un P.I.B. de c‚teva ori mai mare dec‚t a˛i l„sat dumneavoastr„ P.I.B. Ón anul 2000. ™i, deci, Ón valoarea absolut„, ace∫ti bani care se aloc„ protec˛iei sociale sunt mult mai mari dec‚t Ón perioada anterioar„. Deci trebuie s„ facem socotelile Ón mod corect ∫i s„ inform„m Ón mod corect ce Ónseamn„ acest 10,8%.
Se vorbea despre privatiz„ri, se vorbea de faptul c„ nu am f„cut reform„ economic„, se vorbea de faptul c„ noi am Óncetinit aceast„ reform„ economic„. Dar cine a avut curajul s„ fac„ privatiz„rile la ROMAN, la TRACTORUL, la ARO, la SIDEX? De ce n-a˛i f„cut-o dumneavoastr„ Ón perioada anterioar„? Cred c„ acest program de privatizare, acest program de reform„ pe care dorim s„-l continu„m Ón anul urm„tor este de fapt ceea ce Rom‚nia are nevoie. ™i, prin acest buget, se demonstreaz„ acest lucru Ónc„ o dat„.
Eu cred c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i atunci c‚nd facem afirma˛ii ca cea legat„ de faptul c„ Rom‚nia, la ora actual„, merge prin bugetul de stat ∫i nu face dec‚t s„ r„suceasc„ Ón ran„. Œn care ran„? Œn rana care a˛i l„sat-o 4 ani ∫i de 3 ani de zile Óncerc„m s-o coasem, s-o facem mai mic„? O ran„ pe care Óncerc„m s-o Ómbun„t„˛im Ón a∫a fel Ónc‚t s„ facem ca Ón anul 2004 s„ avem surse mai mari la buget ∫i, sigur, bani mai mul˛i pentru programe sociale.
Eu cred c„ acest buget, a∫a cum a fost prezentat, este un buget al echilibrului, este un buget care are Ón vedere, pe l‚ng„ dezvoltarea economic„, ∫i programele sociale.
Au fost foarte multe interven˛ii ale unor colegi ∫i a∫ vrea s„ m„ opresc asupra unora dintre ele. Sigur, reforma Ónv„˛„m‚ntului este o reform„ foarte important„ ∫i sunt foarte convins c„ bani pentru Ónv„˛„m‚nt, a∫a cum spuneau, au fost mult mai mul˛i dec‚t Ón perioada anterioar„. V-am spus Ón termeni comparabili, sunt 33% mai mult.
Œn aceast„ perioad„ am acordat peste 5,2 miliarde de dolari fa˛„ de numai 3,8 miliarde de dolari Ón perioada cealalt„. Dumneavoastr„ spune˛i ca s„ lu„m de la agricultur„, adic„, pe de o parte spune˛i c„ sunt bani pu˛ini la agricultur„, ∫i c„ ar trebui s„ d„m mai mul˛i bani la agricultur„, acum spune˛i: îHaide˛i s„ lu„m de la agricultur„; s„ nu le mai d„m ˛„ranilor bani ∫i s„ d„m la Ónv„˛„m‚nt“. La fel, spune˛i s„ nu mai facem programe sociale, s„ lu„m de la Ministerul Muncii. S„ nu mai d„m pensii ∫i s„ d„m aloca˛ii pentru copii ∫i s„ d„m la Ónv„˛„m‚nt.
Reforma Ón Ónv„˛„m‚nt nu Ónseamn„ numai cre∫tere de salarii. Reforma Ón Ónv„˛„m‚nt Ónseamn„, Óntr-adev„r, o reform„. ™i dac„ vrem s„ vorbim despre Ónv„˛„m‚nt, haide˛i s„ vorbim despre Ónv„˛„m‚nt Ón Óntregul s„u. Œnv„˛„m‚ntul Ónseamn„ nu numai Ónv„˛„m‚ntul de stat. Œnv„˛„m‚ntul privat are la ora actual„ o putere foarte mare.
Œntotdeauna, sau uneori, din p„cate, via˛a o ia Ónaintea contabilit„˛ii. O ia Ónaintea eviden˛elor. Iar banii care sunt cheltui˛i Ón Ónv„˛„m‚ntul privat, ∫i v„ spun c„ sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, nu sunt contabiliza˛i. Ace∫ti bani unde sunt? Ei se reg„sesc Ón c„mine f„cute de c„tre universit„˛ile private, Ón dot„rile care sunt f„cute. Ace∫tia sunt bani care merg Ón Ónv„˛„m‚nt, iar peste
60.000 de studen˛i din cei 500.000 sunt studen˛i ai Ónv„˛„m‚ntului privat, deci, peste 10% din studen˛i sunt Ón Ónv„˛„m‚ntul privat.
Eu nu contest c„ nu trebuiesc mai mul˛i bani la Ónv„˛„m‚nt ∫i c„ pe m„sur„ ce cheltuieli majore pe care statul le face la ora actual„, vezi investi˛ia de la Cernavod„, deci ∫i alte investi˛ii vor fi realocate c„tre Ónv„˛„m‚nt.
Am discutat cu Asocia˛ia studen˛ilor. Ne-am Ónt‚lnit cu ei de nu ∫tiu c‚te ori. V„ pot spune c„ sigur au problemele lor ∫i de aceea suntem de acord s„ venim cu o suplimentare Ón fa˛a dumneavoastr„ de peste 120 de miliarde de lei pentru c„mine la studen˛i. ™tim c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie s„ aib„ prioritate ∫i vom acorda aceast„ prioritate, dar, repet, ∫i poate c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i ce se Ónt‚mpl„ Ón Germania, datorit„ descre∫terii demografice, ei au Ónceput, Ón fosta Germanie de Est, s„ taie num„rul de ∫coli, s„ fie c‚t mai pu˛ine... Deci, aceast„ reform„, repet, Ón Ónv„˛„m‚nt trebuie s„ priveasc„ ansamblul s„u, trebuie s„ vedem de unde Óncepem. Sigur c„ da ∫i salariile sunt importante, dar reforma Ónv„˛„m‚ntului Ónseamn„ nu numai cre∫tere de salariu.
Eu cred c„ lucrurile care au fost puse aici legate de problema subven˛iilor, a transferurilor, legat de ce a spus domnul Alexandru Mocanu, poate c„ este o neÓn˛elegere. Sigur c„ da, aceste subven˛ii ∫i transferuri sunt mai mari ∫i e foarte bine c„ sunt mai mari, fiindc„ Ón aceast„ categorie bugetar„ se reg„sesc banii pentru pensii, se reg„sesc banii pentru ajutoarele sociale. Este foarte bine s„ fie aceste sume mai mari, fiindc„ noi ne Óndrept„m c„tre programe sociale, ne Óndrept„m c„tre oamenii care au nevoie. Ne Óndrept„m cu bani c„tre acele zone defavorizate ale societ„˛ii.
Cred c„ este, de asemenea, o neÓn˛elegere a modului Ón care a fost elaborat bugetul, subliniindu-se de c„tre un vorbitor îc„ consumul individual are doar o cre∫tere modest„“. Sigur, avea o cre∫tere modest„ atunci c‚nd bugetul Ónregistra deficite foarte mari, de peste 4%, miaduc aminte, Ón anul 2000, ca urmare a acelor oferte electorale care au fost f„cute prin cre∫terea salariilor cu peste 80% la anumite categorii sociale, cu cre∫terea garan˛iilor care au fost date Ón acea perioad„ de peste 300 milioane de dolari, dar, m„ rog...
Noi venim cu un program foarte clar, venim cu un deficit fiscal de 3%, care poate s„ fie finan˛at Ón mod neinfla˛ionist, at‚t din surse externe c‚t ∫i din surse interne. Faptul c„ apel„m la surse interne nu Ónseamn„ c„ decapitaliz„m b„ncile. Œnseamn„ c„, din contr„, cre„m posibilitatea ca b„ncile respective s„ Óncaseze ni∫te dob‚nzi prin care se poate capitaliza.
De asemenea, au fost unele afirma˛ii f„cute legate de num„rul popula˛iei ocupate. V„ pot spune doar c„ Ón anul 2003, fa˛„ de 1996, sunt mai mari cu peste 200.000 de persoane, iar la ∫omaj, de asemenea, se Ónregistreaz„ o sc„dere, fa˛„ de anul 2000, cu peste 200.000 de persoane.
Acestea sunt rezultatele, acestea sunt formulele cu care noi vrem s„ venim Ón fa˛a dumneavoastr„. Un instrument, instrumentul bugetar care s„ conduc„ la cre∫tere economic„, s„ conduc„ la bani mai mul˛i pentru proiecte sociale ∫i proiecte pentru investi˛ii. Acesta este, de fapt, firul ro∫u al acestui proiect de buget pe care vi-l prezent„m.
V„ mul˛umesc foarte mult.
## 32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Ionescu Daniel Ionescu Mihaela Ionescu R„zvan Ionescu Smaranda Iordache Florin Iriza Marius Iriza Scarlat Iv„nescu Paula Maria Jipa Florina Ruxandra Kelemen Attila Béla Ladislau Kelemen Hunor Kerekes Károly Kónya-Hamar Sándor Kovács Csaba-Tiberiu Kovács Zoltán Lari Iorga Leonida Laz„r Maria L„p„dat ™tefan L„pu∫an Alexandru Leon„chescu Nicolae Lep„datu Lucia Cornelia Lep∫a Victor Sorin Loghin Irina Longher Ghervazen Luchian Ion Magheru Paul Maior Dorin Laz„r Makkai Grigore Man Mircea Manolescu Oana Marcu Gheorghe Mardari Ludovic Marin Gheorghe Marineci Ionel Márton Árpád Francisc M„laimare Mihai-Adrian M„r„cineanu Adrian M‚ndrea-Muraru Mihaela M‚ndroviceanu Vasile Mera Alexandru Liviu Merce Ilie Me∫ca Sever Miclea Ioan Micula C„t„lin Mihalachi Vasile Mih„ilescu Petru ™erban Mincu Iulian Mircea Costache Mirciov Petru Miron Vasile Mitrea Manuela Mitrea Miron Tudor Mitu Dumitru Octavian Mi˛aru Anton MÓnzÓn„ Ion Mocanu Alexandru Mocioalc„ Ion Mocioi Ion Mogo∫ Ion Mohora Tudor Moisescu George Dumitru Moisoiu Adrian Moi∫ V„s„lie Moldovan Petre Moldovan Carmen Ileana Moldoveanu Eugenia Moraru Constantin Florentin Motoc Marian-Adrian Musca Monica Octavia
absent absent„ absent absent„ prezent absent prezent absent„ prezent„ absent prezent prezent prezent absent prezent absent„ prezent„ absent prezent absent prezent„ prezent absent„ prezent absent prezent absent prezent absent absent„ prezent prezent prezent prezent prezent prezent absent prezent„ prezent absent prezent absent prezent prezent prezent absent prezent prezent absent prezent prezent„ absent prezent prezent absent absent prezent prezent absent prezent absent prezent absent prezent prezent„ prezent„ prezent prezent prezent„
Mu∫etescu Ovidiu Tiberiu absent Naidin Petre prezent Nan Nicolae prezent Nassar Rodica prezent„ Naum Liana Elena prezent„ N„dejde Vlad-George absent N„stase Adrian absent N„stase Ioan Mihai absent Neac∫u Ilie absent Neagu Ion prezent Neagu Victor absent Neam˛u Horia Ion prezent Neam˛u Tiberiu Paul prezent Nechifor Cristian prezent Negoi˛„ Liviu Gheorghe absent Nica Dan absent Nicolae Ion prezent Nicol„escu Gheorghe-Eugen absent Nicolescu Mihai prezent Nicolicea Eugen prezent Niculescu Constantin prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae absent Nistor Vasile absent Ni˛„ Constantin prezent Oltean Ioan absent Olteanu Ionel prezent Oltei Ion prezent Onisei Ioan absent Palade Doru Dumitru prezent Pambuccian Varujan absent Pa∫cu Ioan Mircea absent Pataki Iulia prezent„ P„un Nicolae absent P„duroiu Valentin prezent P„∫cu˛ ™tefan prezent Pécsi Francisc absent Pere∫ Alexandru prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Petru∫ Octavian Constantin absent Ple∫a Eugen Lucian prezent Podgoreanu Radu prezent Pop Napoleon absent Popa Constan˛a prezent„ Popa Cornel absent Popa Virgil prezent Popescu Bejat ™tefan prezent Popescu Ioan Dan absent Popescu Costel-Eugen absent Popescu Dorin Grigore absent Popescu Gheorghe prezent Popescu Kanty C„t„lin prezent Popescu Virgil prezent Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton absent Posea Petre prezent Predic„ Vasile prezent Pribeanu Gheorghe prezent Priboi Ristea absent Purceld Octavian-Mircea prezent Pu∫ca∫ Vasile absent Puwak Hildegard-Carola absent„ Puzdrea Dumitru absent Radan Mihai absent Ráduly Róbert Kálmán prezent Raicu Romeo Marius absent Rasovan Dan Grigore prezent R„doi Ion prezent R„dulescu Grigore Emil absent Ro∫ca Radu Vasile prezent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003 Rus Emil Rus Ioan Ru∫anu Dan Radu Sadici Octavian Sali Negiat Sandache Cristian Sandu Alecu Sandu Ion Florentin Sassu Alexandru Saulea D„nu˛ Savu Vasile Ioan S„punaru Nini S‚rbu Marian Sb‚rcea Tiberiu Sergius Selagea Constantin Sencu Adrian Emanoil Sersea Nicolae Severin Adrian Simedru Dan Coriolan Sire˛eanu Mihail Sonea Ioan Spiridon Nicu Stan Ioan Stan Ion Stana Ionescu Ileana Stanciu Anghel Stanciu Zisu St„nescu Alexandru-Octavi St„ni∫oar„ Mihai Stoian Mircea Stroe Radu Stuparu Timotei Suciu Vasile Suditu Gheorghe Székely Ervin-Zoltán Szilágyi Zsolt ™naider Paul ™tefan Ion ™tef„nescu Codrin ™tef„noiu Luca ™tirbe˛ Cornel Tamás Sándor T„r‚˛„ Culi˛„ T‚rpescu Pavel Tcaciuc ™tefan Timi∫ Ioan Toader Mircea Nicu Todoran Pavel Tokay Gheorghe Tóro Tiberiu Tudor Marcu Tudose Mihai Tunaru Raj-Alexandru f bulc„ Alexandru fiocu Iulian Costel Varga Attila Vasile Aurelia Vasilescu Nicolae Vasilescu Lia Olgu˛a Vasilescu Valentin Vekov Károly-János Verbina Dan Vida Iuliu Vi∫inescu Marinache Voicu M„d„lin Voinea Florea Voinea Olga Lucheria Winkler Iuliu Wittstock Eberhard-Wolfgang
absent prezent absent prezent prezent prezent prezent prezent prezent absent absent absent absent prezent prezent prezent prezent absent prezent absent absent prezent prezent prezent absent„ prezent prezent absent absent prezent prezent prezent prezent prezent absent absent absent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent absent prezent absent prezent absent absent prezent prezent absent prezent absent absent prezent„ absent prezent„ absent absent prezent prezent prezent absent absent absent„ prezent absent
Z„voianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent
Vajda Borbala absent Vasile Radu absent V„c„roiu Nicolae prezent Vela Ion prezent Verestóy Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Zanc Grigore prezent Zl„vog Gheorghe absent